Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Cererea de chemare in judecata


Cererea de chemare in judecata




Cererea de chemare in judecata

Notiune, in afara unor situatii de exceptie, activitatea judiciara nu se declanseaza din oficiu, ci presupune o initiativa din partea persoanei interesate in salvgardarea unui drept subiectiv. Aceasta

initiativa se concretizeaza in formularea de catre partea interesata a unei cereri.

Potrivit art. 109 alin. l C. proc. civ., oricine pretinde un djept impotriva altei persoane, trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente. Cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii de la un caz determinat, manifestarea de vointa a celui interesat de a-si afirma o pretentie si de a-si exercita dreptul sau de a reclama, punerea in miscare a actiunii civile, si de aceea este actul initial al procesului civil2.




Este de retinut ca cererea de chemare in judecata nu se confunda cu actiunea civila, ea reprezentand una din formele ei de manifestare, respectiv aceea de a investi instanta. Desi uneori sesizarea instantei reprezinta un act procedural distinct de cerere, adeseori cererea de chemare in judecata indeplineste si functia de sesizare a instantei3.

Formularea cererii de chemare in judecata se justifica prin doua principii, anume: nimeni nu-si poate face singur dreptate si instanta nu poate sa judece pana ce nu va fi investita de partea interesata. Prin intermediul cererii de chemare in judecata, persoana interesata (fizica sau juridica) supune judecatii o pretentie, declansand, in aceasta situatie, procesul civil, intreaga activitate de solutionare a litigiului se va derula in limitele pretentiilor determinate de reclamant prin cererea de chemare in judecata4.

Cuprinsul cererii de chemare in judecata

Potrivit art. 112 C. proc. civ., cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza a i se face toate comunicarile privind procesul.

Astfel, in cererea de chemare in judecata trebuie indicate atat numele si domiciliul reclamantului, cat si numele si domiciliul sau resedinta paratului, in cazul in care reclamantul cheama in judecata mai multe persoane, trebuie sa arate domiciliul fiecarui parat.

in ceea ce priveste numele, este de observat ca textul de lege mentionat nu impune si aratarea prenumelui insa, potrivit art. l din Ordonanta Guvernului nr. 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelui persoanelor fizice, aprobata prin Legea nr. 323/2003, numele cuprinde numele de familie si prenumele.

Referitor la celalalt atribut de identificare a persoanei -domiciliu - intereseaza sub aspect procedural nu atat domiciliul in sensul de locuinta statornica sau principala, ci locul unde persoana poate fi gasita pentru a i se comunica actele de procedura.

in cazul in care persoana are si domiciliu si resedinta, aceasta legitimeaza alegerea uneia sau actualitatea acesteia, adica coincidenta dintre desfasurarea procesului la un moment dat si faptul de a locui atunci intr-un anume loc5.

Potrivit art. 93 C. proc. civ. - in caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea persoane, la domiciliul partii.

Din dispozitia legala mentionata reiese ca domiciliul indicat de parte in cerere poate fi nu numai cel real, ci si unul ales in vederea comunicarii actelor de procedura.

Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza a i se face toate comunicarile privind procesul (art. 112, alin. l, pct. l, teza a H-a C. proc. civ.).

Art. 98 C. proc. civ. prevede ca, schimbarea domiciliului uneia din parti in timpul judecatii trebuie, sub pedeapsa neluarii ei in seama, sa fie adusa la cunostinta instantei prin petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata a carei recipisa de predare se va

depune la dosar odata cu petitia prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului. Daca partea nu se conformeaza obligatiei mentionate, ea va fi citata in continuare la vechiul domiciliu, astfel incat schimbarea de domiciliu nu va fi luata in considerare.

Altfel spus, pedeapsa neluarii in seama consta in aceea ca partea va fi citata la vechiul domiciliu si dupa schimbarea acestuia, iar procedura de citare indeplinita in aceasta situatie este considerata valabila6. Fata de faptul ca numai instanta poate lua masuri privitoare la citare, consideram ca pentru aplicarea sanctiunii prevazute de art. 98 C. proc. civ. este suficient ca instanta sa nu fie instiintata de schimbarea domiciliului. Textul de lege mentionat nu stabileste in cat timp de la schimbarea domiciliului trebuie facuta instiintarea, insa apreciem ca aceasta trebuie facuta de indata, avand in vedere dispozitiile art. 723 C. proc. civ.

Daca reclamantul nu cunoaste domiciliul paratului, el va trebui sa precizeze aceasta situatie in cerere si, totodata, sa dovedeasca faptul ca a facut tot posibilul in vederea aflarii domiciliului paratului, in acest caz, paratul va fi citat prin publicitate.





in ceea ce priveste persoanele juridice, identificarea se va face prin denumire, sediu, numar de inregistrare in registrul comertului sau, dupa caz, numarul de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar.

2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul pro­fesional.

Dispozitiile art. 112 pct. 2 C. proc. civ. au in vedere impre­jurarea in care cererea de chemare in judecata este introdusa de altcineva decat titularul dreptului.

Astfel, in cazul in care cererea de chemare in judecata este facuta de reprezentantul titularului dreptului, in cerere se va arata numele si domiciliul mandatarului (reprezentantului) si se va preciza ca cererea este facuta in numele titularului dreptului.

Cererea de chemare in judecata va fi semnata de reprezentantul titularului dreptului dedus judecatii la care se vor anexa inscrisurile din care sa rezulte calitatea de reprezentant (conventional sau legal).

in ipoteza in care reclamantul introduce cererea atat in nume propriu, cat si ca reprezentant al altei persoane, va trebui sa mentioneze ca actioneaza in ambele calitati.

Daca reprezentantul nu isi arata aceasta calitate in cererea pe care o face el, se prezuma ca actioneaza in nume propriu. Consecinta neprecizarii calitatii de reprezentant al titularului dreptului dedus judecatii este respingerea cererii ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa.

3. Obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului.

Prin obiect al cererii de chemare in judecata se intelege pretentia concreta a reclamantului, cum ar fi: anularea unui contract, revendicarea unui bun, desfacerea casatoriei, restituirea unei sume de bani etc.

Obiectul cererii de chemare in judecata trebuie sa fie identificat de catre reclamant cu exactitate, deoarece in functie de natura lui se determina:

competenta generala, materiala si teritoriala;

taxa de timbru;

admisibilitatea ori inadmisibilitatea unor probe.

Obiectul cererii de chemare in judecata trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

sa fie licit, adica sa nu contravina legii;

sa fie posibil, adica reclamantul sa nu solicite instantei obli­garea paratului la ceva ce nu se poate realiza;

sa fie determinat sau determinabil, deoarece in fata instantei se rezolva o neintelegere concreta, nu o problema de principiu. Obiectul cererii poate fi unic, deci se poate concretiza si intr-un capat de cerere principal si in capete de cerere accesorii7.

Fata de dispozitiile art. 132 C. proc. civ., reclamantul nu este tinut de obiectul initial al cererii de chemare in judecata, el poate sa il intregeasca sau sa il modifice la prima zi de infatisare8.

Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

Aratarea motivelor de fapt si de drept in cuprinsul cererii de chemare in judecata contribuie la determinarea cadrului in care se va desfasura intreaga activitate de solutionare a litigiului9.

Reclamantul trebuie sa arate in cerere imprejurarile de fapt din care rezulta pretentia sa dedusa judecatii.



Fata de faptul ca imprejurarile faptice constituie izvorul preten­tiei reclamantului rezulta ca motivele de fapt trebuie prezentate intr-o forma clara si precisa.

in ceea ce priveste motivele de drept, nu este obligatoriu ca reclamantul sa indice chiar textele de lege, deoarece judecatorul va face el incadrarea juridica cu ajutorul obiectului si al motivelor de fapt.

De asemenea, judecatorul nu este tinut de temeiul juridic invocat de reclamant, ci chiar are obligatia de a da cererii de chemare in judecata calificarea juridica corecta.

in aplicarea principiului contradictorialitatii si a principiului dreptului de aparare, schimbarea temeiului juridic trebuie pusa in discutia partilor.

5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

Sustinerile reclamantului in cererea de chemare in judecata nu pot conduce automat la admiterea acesteia de catre judecator. Aceste sustineri trebuie sa fie dovedite, in acest sens, art. 112 alin. l pct. 5 C. proc. civ. prevede:

cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult, cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul;

se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime;

daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte;

cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia.

6. Semnatura.

Acest element este indiscutabil necesar, deoarece tocmai semnatura constituie certificarea manifestarii de vointa a reclaman­tului10.

Cererea de chemare in judecata va trebui semnata de catre reclamant sau reprezentantul sau, la sfarsitul redactarii ei, deoarece numai in aceasta situatie constituie o atestare integrala a continutului. Daca in locul semnaturii cererii de chemare in judecata este trecut doar numele reclamantului, conditia impusa de dispozitiile art. 112 pct. 6 C. proc. civ. nu este indeplinita. Cererea este insa valabila daca, alaturi de numele reclamantului, semneaza si avocatul sau mandatarul care isi dovedesc aceasta calitate cu inscrisuri corespunzatoare.

Potrivit art. 133 alin. l C. proc. civ., cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura va fi declarata nula. Din dispozitia legala mentionata reiese ca in cazul lipsei numelui, obiectului sau semnaturii, nulitatea este expresa, astfel incat vatamarea la care face referire

art. 105 alin. 2 C. proc. civ. este prezumata'. Totusi, alin. 2 al art. 133 C. proc. civ. prevede ca, lipsa semnaturii se poate implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi a urmatoarei infatisari, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.

Desi celelalte elemente ale cererii de chemare in judecata nu sunt mentionate expres sub mentiunea nulitatii, nu inseamna ca in lipsa lor nu poate interveni nulitatea, in situatia mentionata, nulitatea cererii intervine numai daca nu sunt indeplinite cele doua conditii prevazute de art. 105 alin. 2 C. proc. civ.




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate