Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
ORGANIZATIA PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN EUROPA


ORGANIZATIA PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN EUROPA




ORGANIZATIA PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN EUROPA.

1CONSIDERATII GENERALE PRIVIND APARITIA OSCE. Aceasta organizatie a fost creata in decembrie 1994 si a devenit efectiva la 1 ianuarie 1995, prin institutionalizarea Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa. La inceputurile sale Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa a functionat ca un organism international temporar, ca orice conferinta internationala, cu specificul ca se intrunea in mod periodic. In aceasta perioada, CSCE nu dispunea de organe permanente. Transformarea ei intr-o organizatie internationala regionala s-a facut pe baza "Cartei de la Paris pentru o noua Europa", din 21 noiembrie 1990. CSCE cuprinde nu numai statele europene, ci si doua state neeuropene: SUA si Canada.

Conferinta pentru Cooperare si Securitate in Europa s-a desfasurat in trei faze. Prima faza s-a tinut la nivelul ministrilor de externe a celor 35 de state participante. Aceasta faza a Conferintei s-a desfasurat in anul 1973. Faza a doua a Conferintei, desfasurata intre anii 1973-1975, s-a tinut la nivel de experti, care au pregatit documentele ei finale. Ultima faza a Conferintei s-a desfasurat la Helsinki, intre 27 iulie si 1 august 1975. Ea s-a tinut la nivel de sefi de state si in cadrul ei a fost semnat "Actul final" al Conferintei.




Actul final al CSCE este unul complex, format din mai multe documente internationale. El cuprinde o Declaratie privind principiile care guverneaza relatiile reciproce dintre statele participante. In acest document sunt proclamate urmatoarele principii: egalitatea suverana a statelor, nefolosirea fortei sau amenintarii cu forta in relatiile internationale, inviolabilitatea frontierelor statelor, integritatea teritoriala a statelor, rezolvarea prin mijloace pasnice a diferendelor internationale, respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul de a dispune de ele insele, principiul cooperarii intre state si cel al indeplinirii cu buna credinta a obligatiilor asumate in conformitate cu dreptul international.

Pentru procesul de consolidare a securitatii si de dezvoltare a cooperarii in Europa, ca si pentru institutionalizarea CSCE prezinta importanta "Carta de la Paris pentru o noua Europa", din anul 1990. Carta constata ca pe continentul european s-a conturat o epoca noua de profunde schimbari si sperante, ca urmare a disparitiei statelor socialiste. In noile conditii, se impune promovarea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in viata tuturor tarilor participante la CSCE, deoarece ele constituie baza libertatii, a dreptatii si a pacii. In Carta de la Paris se fac mai multe precizari referitoare la democratie. Astfel se afirma ca democratia are ca fundament respectarea persoanei umane si a statului de drept. Ea constituie cea mai buna garantie a libertatii de expresie, a tolerantei fata de orice grup social si a egalitatii de sanse pentru fiecare persoana.

Intre 9 si 11 iulie 1992 s-a tinut Conferinta la nivel inalt pentru Securitate si Cooperare in Europa, la Helsinki. Ea a adoptat "Declaratia la nivel inalt de la Helsinki", din 1992. In acest document se precizeaza ca CSCE urmareste realizarea "unei comunitati a statelor libere si democratice de la Vancouver la Vladivostok". Referindu-se la valorile comune ale membrilor CSCE, in Declaratie se precizeaza obiectivele lor comune: respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, democratiei satului de drept, a libertatilor economice, a justitiei sociale si responsabilitatea fata de mediul inconjurator .

Procesul de institutionalizare a CSCE a inceput prin Carta de la Paris, din 1990, si a continuat prin documentul de la Praga, referitor la dezvoltarea in continuare a institutiilor si structurilor CSCE si prin declaratia de la Helsinki, din 1992.

Avand o structura organizatorica bine definita, CSCE s-a transformat in realitate dintr-un proces intr-o organizatie. Drept rezultat, a fost ceva firesc ca denumirea ei sa se schimbe din CSCE in OSCE. Decizia aceasta a fost luata la sammitul de la Budapesta la 6 decembrie 1994 si a produs efect la 1 ianuarie 1995. Cu noile sale institutii, cu noile sale prioritati in domeniul politic si in cel al respectarii si garantarii drepturilor omului, OSCE a fost recunoscuta de statele membre ca fiind " cel dintai instrument pentru prevenirea conflictelor si a crizelor economice" de la Vancouver la Vladivostok.

2.STRUCTURA OSCE. Structura specifica a OSCE si obiectivele stabilite de-a lungul a numeroase reuniuni subsecvente, in domeniul cooperarii economice, al drepturilor omului, al prevenirii, si dupa caz, al rezolvarii conflictelor dintre statele membre, al mentinerii pacii si securitatii sunt menite a face din aceasta organizatie un forum de dezvoltare a cooperarii in diverse domenii intre statele membre si un mecanism de gestionare si aplanare a crizelor si conflictelor in plan general european[2].

OSCE are un statut unic. Pe de alta parte, nu este un statut legal din punct de vedere al dreptului international si ca atare toate deciziile sale sunt de natura politica, ele neproducand efecte de plin drept. Cu toate acestea, OSCE intruneste multe dintre elementele constitutive caracteristice unei organizatii internationale: este o asociatie libera a statelor, o forma de cooperare permanenta, avand surse financiare proprii, obiective bine precizate si organe de conducere institutionalizate. Explicand preocuparea statelor membre ale CSCE cu privire la consolidarea institutiilor organizatiei, Declaratia de la Helsinki, afirma ca statele participante la ea au hotarat sa reafirme si sa dezvolte deciziile privind structurile si institutiile CSCE stabilite prin Carta de la Paris, " pentru a intari coerenta consultarilor lor si eficienta actiunilor lor concertate bazate pe vointa lor politica comuna, precum si pentru a dezvolta in continuare aspectele practice ale cooperarii dintre ele .

Sistemul de organe ce compun OSCE este alcatuit din:

a)Consiliul OSCE format din ministri afacerilor externe ai statelor membre. Acesta este organul central de luare al deciziilor si de guvernare a OSCE.

Consiliul are urmatoarele atributiuni: examineaza chestiunile referitoare la securitatea si cooperarea pe continentul european si adopta decizii corespunzatoare; indeplineste sarcinile stabilite de reuniunile sefilor de state si de guverne si aplica hotararile acestor reuniuni; el asigura ca diferitele activitati ale OSCE sa fi strans legate de scopurile politice fundamentale ale OSCE.

Consiliul se reuneste o data pe an, dar poate fi convocat si in sesiuni suplimentare.

b)Secretariatul OSCE cu sediul la Praga. Este format dintr-un director si administratorii care se ocupa de : informare si documentare, de organizarea reuniunilor din cadrul OSCE si cu problemele administrativ - financiare ale organizatiei. Principalele atributiuni ale secretariatului sunt : sa asigure sustinerea administrativa a celorlalte organe ale OSCE; sa ofere informatii asupra OSCE altor organizatii internationale si statelor nemembre; sa indeplineasca sarcinile primite din partea Consiliului .

c)Centrul de prevenire al conflictelor cu sediul la Viena. El sprijina Consiliul OSCE in actiunile acestuia de reducere a riscurilor privind izbucnirea de conflicte internationale.

d)Biroul pentru alegeri libere cu sediul la Varsovia. Principala lui functie este facilitarea contactelor si schimbului de informatii asupra alegerilor organizate de statele membre ale OSCE.

e)Comitetul pentru minoritatile nationale, numit de Consiliul OSCE, este competent sa asigure o "alerta timpurie" si, daca este necesar, o "actiune timpurie", intru-un stadiu cat mai timpuriu posibil al tensiunilor implicand probleme ale minoritatilor nationale, care pot degenera in conflicte, in zona OSCE, afectand pacea sau relatiile dintre statele membre ale OSCE. El trebuie sa fie asadar, un instrument de prevenire al conflictelor interetnice intr-un stadiu cat mai timpuriu posibil.

3.DIMENSIUNEA UMANA A OSCE. Asa cum am aratat, unul din scopurile pe care le urmareste OSCE este si acela referitor la apararea, protectia si promovarea drepturilor omului. In acest scop, de-a lungul existentei acestei organizatii, au fost organizate o serie de reuniuni avand drept principal obiectiv pe ordinea de zi, tocmai aceasta problematica. Pana in anul 1992 au fost organizate trei astfel de reuniuni : prima a avut loc la Paris, intre 30 mai si 23 iunie 1989, a doua la Copenhaga, intre 5 si 29 iunie 1990, iar a treia la Moscova, intre 10 septembrie si 4 octombrie 1991

La reuniunea de la Copenhaga, statele participante exprima convingerea lor ca respectarea deplina a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dezvoltarea societatilor bazate pe o democratie pluralista si statul de drept sunt conditii prealabile necesare pentru a face sa progreseze realizarea unei ordine durabile a pacii, securitatii, justitiei si cooperarii pe care ele cauta sa o stabileasca in Europa. In consecinta, ele reafirma angajamentul lor de a infaptui pe deplin prevederile Actului final si ale celorlalte documente ale CSCE privind dimensiunea umana si vor actiona astfel incat sa dezvolte in continuare progresele realizate.

Statele participante exprima convingerea lor ca apararea si promovarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale reprezinta una dintre sarcinile esentiale ale statului si reafirma ca recunoasterea acestor drepturi si libertati constituie fundamentul libertatii, justitiei, si pacii. Ele afirma solemn ca intre principiile justitiei, esentiale pentru expresia corecta a demnitatii inerente a persoanei umane si a drepturilor egale si inalienabile ale tuturor fiintelor umane, trebuie mentionate urmatoarele:

- alegeri libere care vor fi organizate la intervale rezonabile, prin vot secret sau urmand o procedura echivalenta, care asigura libertatea votului;

- o forma de guvernare de tip reprezentativ si in care puterea executiva este responsabila in fata parlamentului ales sau a corpului electoral;

- drepturile omului si libertatile fundamentale trebuie sa fie garantate de lege si in conformitate cu obligatiile decurgand din dreptul international;

- toate persoanele sunt egale in fata legii si au dreptul, fara nici o discriminare, la o protectie egala prin lege. In aceasta privinta legea interzice orice discriminare si garanteaza tuturor persoanelor o protectie egala si efectiva contra oricarei discriminari, oricare ar fi motivul acesteia;

- orice persoana va dispune de un recurs efectiv contra oricaror decizii administrative de natura a garanta respectarea drepturilor fundamentale si a asigura securitatea juridica;

- vor fi asigurate independenta judecatorilor si functionarea impartiala a justitiei;

- va fi recunoscuta si protejata independenta avocatilor, mai ales in ceea ce priveste conditiile de recrutare si exercitarea activitatii lor;





orice persoana arestata sau retinuta pentru o infractiune penala are dreptul de a fi deferita in cel mai scurt timp justitiei sau unei autoritati judiciare, care va hotari asupra legalitatii retinerii sau arestarii sale;

orice persoana urmarita va avea dreptul sa se apere singura sau sa dispuna de rapid de asistenta unui aparator la alegerea sa, sau daca nu are mijloace sa angajeze un aparator, sa poata fi asistata gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei reclama acest lucru;

nimeni nu poate fi acuzat de o infractiune penala, judecat sau condamnat, decat daca infractiunea este revazuta de o lege care ii defineste clar si precis elementele;

considerand importanta contributiei instrumentelor internationale privind drepturile omului intr-un stat intern pe plan intern, statele participante reafirma faptul ca ele vor avea in vedere sa adere la Pactul international privind drepturile civile si politice, la Pactul international privind drepturile economice, sociale si culturale si alte instrumente internationale pertinente, daca n-au facut-o inca;

pentru a completa recursurile interne si a garanta mai bine respectarea de catre statele participante a obligatiilor internationale la care au subscris, statele participante vor avea in vedere sa adere la o Conventie internationala cu caracter regional sau universal privind protectia drepturilor omului, cum sunt Conventia Europeana a Drepturilor Omului .

In finalul documentului Conferintei de la Copenhaga, din 1990, statele participante reafirma angajamentul lor fata de dimensiunea umana a CSCE si subliniaza importanta acesteia ca parte integranta a unei abordari echilibrate a securitatii si cooperarii in Europa. Ele considera ca Conferinta asupra dimensiunii umane a CSCE din documentul final de la Viena si-au dovedit utilitatea ca metoda permitand promovarea dialogului si cooperarii si au ajutat la reglementarea unor probleme specifice pertinente. Ele isi exprima convingerea ca ar trebui sa se continue aplicarea acestor metode si sa fie dezvoltate in cadrul evolutiei procesului CSCE.

In cadrul lelei de-a treia Conferinte privind dimensiunea umana, desfasurata la Moscova, statele participante isi reafirma angajamentul de a aplica pe deplin prevederile Actului Final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa, ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa si ale altor documente ale CSCE privind dimensiunea umana, indeosebi ale Documentului Reuniunii de la Copenhaga si sunt hotarate sa realizeze in continuare progrese in aplicarea acestor prevederi, ca si respectarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si dezvoltarea societatilor bazate pe democratia pluralista si statul de drept, care sunt permise unei ordini durabile, caracterizate prin pace, securitate, justitie si cooperare in Europa. si cooperare in Europa. La Reuniunea de la Moscova, statele participante si-au exprimat opiniile cu privire la infaptuirea angajamentelor lor in domeniul dimensiunii umane. Ele au apreciat ca gradul de conformitate cu angajamentele continue in prevederile corespunzatoare ale documentelor CSCE au aratat o substantiala imbunatatire fata de Reuniunea de la Copenhaga. Ele au apreciat, de asemenea, ca, in ciuda progreselor semnificative realizate, continua sa existe numeroase amenintari si incalcari ale principiilor si prevederilor CSCE ce au drept efect reevaluarea intregii situatii din Europa. Ele au mentionat cu regret in special actele de discriminare, ostilitate si violenta impotriva unor persoane sau grupuri pe motive nationale, etnice sau religioase. Statele participante au exprimat de aceea opinia ca pentru deplina realizare a angajamentelor lor privind dimensiunea umana sunt inca necesare eforturi continue care se pot realiza pe baza profundelor schimbari politice care au avut loc.

Statele participante subliniaza ca problemele privind drepturile omului, libertatile fundamentale, democratia si statul de drept constituie o preocupare internationala, iar respectarea acestor drepturi si libertati reprezinta unul dintre fundamentele ordinii internationale. Ele declara in mod categoric si irevocabil ca angajamentele asumate in domeniul dimensiunii umane a CSCE sunt obiectul preocuparii directe si legitime a tuturor statelor participante si nu fac in exclusivitate obiectul afacerilor interne ale statului respectiv. Ele isi exprima hotararea de a-si indeplini toate angajamentele din domeniul dimensiunii umane si de a rezolva orice problema conexa prin mijloace pasnice, in mod individual si colectiv, pe baza respectului reciproc si al cooperarii. Ele recunosc, de asemenea, necesitatea stringenta de a spori eficacitatea CSCE in abordarea problemelor drepturilor omului care apar in teritoriile lor in aceasta perioada de profunde schimbari in Europa[5].

In conformitate cu prevederile corespunzatoare ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa si ale documentului suplimentar privind aplicarea unor prevederi din Carta de la Paris pentru o noua Europa, o reuniune de experti din statele participante la CSCE consacrata problemelor minoritatilor nationale s-a tinut la Geneva intre 1 si 19 aprilie 1991.

Statele participante subliniaza faptul ca drepturile si libertatile fundamentale ale omului constituie baza pentru protejarea si promovarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. De asemenea, ele recunosc faptul ca problemele referitoare la minoritatile nationale nu pot fi rezolvate corespunzator decat intr-un cadrul politic democratic, bazat pe statul de drept, cu un sistem judiciar ce functioneaza independent. Un asemenea cadru garanteaza respectarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, drepturi si statut egale pentru toti cetatenii, inclusiv pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale, libera exprimare a intereselor si aspiratiilor lor legitime, pluralismul politic, toleranta sociala si aplicarea prevederilor legale de natura a limita in mod eficient abuzurile puterii guvernante. Statele participante afirma, de asemenea, ca persoanele apartinand unei minoritati nationale se vor bucura de aceleasi drepturi si vor avea aceleasi obligatii cetatenesti ca si restul populatiei.

Statele participante reconfirma importanta adoptarii, acolo unde este necesar, de masuri speciale pentru a asigura persoanelor apartinand minoritatilor nationale egalitatea deplina cu ceilalti cetateni in exercitarea si beneficiul deplin al drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Ele recunosc, in continuare, nevoia de lua masurile necesare pentru a proteja identitatea etnica, culturala, lingvistica si religioasa a minoritatilor nationale pe teritoriul lor si de a crea conditii pentru protejarea acestei identitati: asemenea masuri vor fi in conformitate cu principiile egalitatii si nediscriminarii fata de ceilalti cetateni ai respectivului stat participant.

Constiente de diversitatea si varietatea sistemelor lor constitutionale, ceea ce face ca nici o anumita abordare sa ni fie in mod necesar general aplicabila, statele participante iau nota cu interes de faptul ca s-au obtinut rezultate pozitive de catre unele dintre ele, pe cai democratice corespunzatoare, prin:

organisme consultative si de luare a deciziei in care sunt reprezentate minoritatile, mai ales in ceea ce priveste educatia, cultura si religia;

organisme si adunari alese, insarcinate cu problemele minoritatilor nationale;

administratie locala si autonoma, ca si autonomie pe baza teritoriala, incluzand existenta unor organisme consultative, legislative si executive, alese prin alegeri libere si periodice;

autoadministrarea de catre o minoritate nationala a aspectelor privind propria ei identitate, atunci cand autonomia teritoriala nu este aplicabila;

asigurarea formelor si nivelurilor adecvate de educatie in limba materna pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale, tinand seama de numarul, situatia geografica si traditiile culturale ale minoritatilor nationale;

finantarea predarii limbilor minoritatilor marelui public, ca si includerea limbilor minoritatilor nationale in institutiile de pregatire pedagogica, indeosebi in regiunile locuite de persoane apartinand minoritatilor nationale;

crearea unor agentii guvernamentale de cercetare pentru revizuirea legislatiei si a diseminarii informatiei privind egalitatea in drepturi si nediscriminarea;

acordarea de asistenta financiara si tehnica persoanelor apartinand minoritatilor nationale care doresc sa-si exercite dreptul de a crea si mentine propriilor lor institutii, organizatii si asociatii educative, culturale si religioase;




incurajarea eforturilor de comunicare la nivelul cel mai de jos intre comunitatile minoritatilor, intre comunitatile majoritatii si ale minoritatilor si intre comunitatile vecine care au frontiera comuna, pentru a contribui la prevenirea aparitiei unor tensiuni locale si pentru a rezolva pe cale pasnica eventualele conflicte;

incurajarea infiintarii de comisii mixte permanente, intre state sau regiuni, cu scopul de a facilita dialogul continuu intre respectivele regiuni de frontiera.

Statele participante reafirma si nu vor stanjeni exercitarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a-si infiinta si mentine propriile lor institutii, organizatii si asociatii educative, culturale si religioase. In aceasta privinta, ele recunosc rolul major si vital pe care il joaca persoanele, organizatiile neguvernamentale si grupurile religioase si alte grupuri in promovarea intelegerii intre culturi si in imbunatatirea relatiilor la toate nivelurile societatii, ca si dincolo de frontierele internationale. Pentru o mai mare constientizare a opiniei publice fata de prejudecati si ura, pentru a imbunatati aplicarea legilor care condamna infractiunile ce au la baza ura si, in egala masura, pentru a continua eforturile vizand combaterea urii si prejudecatilor din societate, ele vor face eforturi pentru a strange, publica regulat si a pune la dispozitia publicului date privind infractiunile comise pe teritoriul lor ce au la baza prejudecati de rasa, identitate etnica sau religioasa, incluzand modalitatile folosite pentru culegerea acestor date. Aceste date nu trebuie sa contina nici o informatie cu caracter personal. Ele se vor consulta si vor face schimb de opinii si informatii la nivel international, inclusiv la viitoarele reuniuni ale CSCE privind infractiunile care sunt expresia prejudecatii si urii.

Analizand modul in care au fost aplicate angajamentele CSCE in domeniul dimensiunii umane, statele participante la Declaratia de la Moscova - 1994 si-au bazat discutiile pe comunitatea de valori ce exista intre ele, asa cum sunt reflectate in standardele ridicate, create in cadrul CSCE. In timpul discutiilor au fost subliniate progresele importante care  s-au inregistrat, in concordanta cu angajamentele asumate in cadrul dimensiunii umane. Statele participante au recunoscut insa ca s-au inregistrat deteriorari semnificative in diverse regiuni si ca se impun masuri de actiune impotriva violarilor continue ale drepturilor omului si manifestarilor de nationalism agresiv, cum ar fi expansionismul teritorial, cat si rasismul, sovinismul, xenofobia si antisemitismul, care continua sa cauzeze suferinte umane.

Drepturile omului si libertatile fundamentale, statul de drept si institutiile democratice reprezinta piatra de temelie a pacii si securitatii, aducand o contributie cruciala la prevenirea conflictelor in cadrul unui concept cuprinzator asupra securitatii. Apararea drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, reprezinta baza societatii civile democratice. Neglijarea acestor drepturi a condus, in cazuri grave, la extremism, instabilitate regionala si conflict. Statele participante au confirmat faptul ca problema aplicarii angajamentelor CSCE este o preocupare legitima si comuna tuturor statelor participante si ca abordarea acestor probleme intr-un spirit de cooperare, in vederea gasirii de solutii viabile, reprezinta asadar un exercitiu pozitiv. Ele vor extinde cadrul operational al OSCE, mai ales prin dezvoltarea Biroului pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (BIDDO), crescand implicarea sa in activitatea desfasurata de Consiliul Permanent si misiuni si extinzand cooperarea cu acele organizatii si institutii internationale avand preocupari in domeniul dimensiunii umane. B.I.D.O., cu sediul la Varsovia este institutia OSCE responsabila pentru promovarea drepturilor omului, democratiei si a statului de drept. Se ocupa de organizarea reuniunilor si a seminariilor privind indeplinirea angajamentelor asumate in domeniul dimensiunii umane[7].

Reafirmand angajamentele lor in dimensiunea umana, statele participante, considerand esentiala concentrarea eforturilor in ceea ce priveste aplicarea angajamentelor CSCE existente, au hotarat sa dezvolte cadrul cooperarii lor, si in acest scop au adoptat urmatoarele:

IMBUNATATIREA RESPECTARII ANGAJAMENTELOR CSCE SI PROMOVEREA COOPERARII SI DIALOGULUI IN CADRUL DIMENSIUNII UMANE.

Imbunatatirea respectarii angajamentelor.

Pornind de la structurile de analiza a aplicarii angajamentelor CSCE, prevazute in documentul de la Helsinki, si in vederea imbunatatirii respectarii angajamentelor din domeniul dimensiunii umane, statele participante vor utiliza Consiliul Permanent in scopul dezvoltarii dialogului asupra dimensiunii umane si pentru posibile actiuni in cazuri de nerespectare a acestora. Astfel, statele participante hotarasc ca probleme ale dimensiunii umane vor fi analizate regulat de catre Consiliul Permanent. Se vor sprijini intr-o masura mai mare pe posibilitatile oferite de Mecanismul de la Moscova privind examinarea sau promovarea reglementarii problemelor legate de dimensiunea umana pe teritoriul lor.

Ele incurajeaza pe Presedintele in exercitiu sa informeze Consiliul Permanent asupra cazurilor grave de presupusa nerespectare a angajamentelor din domeniul dimensiunii umane, inclusiv pe baza informatiilor oferite de BIDDO, a raporturilor si recomandarilor Inaltului Comisar pentru Minoritatile Nationale(ICMN), sau a rapoartelor intocmite de un sef de misiune CSCE si a informatiilor din din statul implicat.

Statele participante reconfirma aprecierea fata de ICMN care, in deplina concordanta cu mandatul sau, a reusit sa analizeze si sa abordeze cu succes o serie intreaga de probleme privind minoritatile nationale, tinand seama de situatiile specifice ale statelor participante si ale partilor direct implicate. Ele incurajeaza pe Inaltul Comisar sa continue activitatile sale curente si il sprijina in abordarea unor noi probleme, inclusiv in cele legate de recomandarile sale.

Rolul BIDDO

BIDDO, principala institutie a dimensiunii umane, in consultare cu Presedintele in exercitiu, va participa, actionand in capacitatea sa consultativa, la discutiile Consiliului Superior si ale Consiliului Permanent, reportand regulat asupra activitatilor sale si oferind informatii in problemele aplicarii angajamentelor. Statele participante recunosc nevoia unei cooperari mai extinse prin BIDDO cu alte organizatii si institutii internationale, avand preocupari in domeniul dimensiunii umane, inclusiv pentru Inaltul Comisar ONU pentru drepturile omului, in vederea unui schimb e informatii, inclusiv rapoarte, si a dezvoltarii continue a activitatilor pentru viitor, asa cum sunt prezentate in documentul de fata.

Statele participante decid:

sa dezvolte cooperarea CSCE cu alte organizatii si institutii internationale, mai ales cu Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati (HCR) si Organizatia Internationala pentru Migratie (IOM), in vederea contribuirii la pregatirea de catre HCR a unei conferinte regionale care sa abordeze problemele refugiatilor, a persoanelor dislocate, alte forme de dislocare involuntara si reintoarcerea in statele Comunitatii Statelor Independente si alte state vecine interesate, stabilind, in urma consultarilor neoficiale in cadrul Comitetului Financiar, infiintarea unui post temporar de expert in problemele emigrarii, finantat prin contributii voluntare;

sa insarcineze BIDDO sa actioneze in calitate de punct central pentru schimburi de informatii in problemele mass - media din regiune si sa incurajeze guvernele, jurnalistii si organizatiile neguvernamentale sa furnizeze BIDDO informatii privind mass - media.

BIDDO va fi consultat in legatura cu mandatul misiunilor CSCE inainte de adoptare si va contribui la urmarirea indeplinirii concluziilor rapoartelor misiunilor, in concordanta cu deciziile Consiliului Permanent. Va trebui folosita experienta BIDDO in ceea ce priveste experienta expertii in domeniul dimensiunii umane, pentru a sprijini formarea misiunilor CSCE. Aceste misiuni vor desemna, totodata, un membru al misiunii, care sa pastreze legatura cu BIDDO si organizatiile neguvernamentale pe probleme ale dimensiunii umane.

ANGAJAMENTE SI COOPERARE

Statul de drept.

Statele participante subliniaza ca toate actiunile desfasurate de catre autoritatile publice trebuie sa fie consecvente cu statul de drept, garantand astfel securitatea juridica a individului. Ele subliniaza, totodata, nevoia protejarii militantilor pentru drepturile omului si sprijina completarea si adoptarea in cadrul Natiunilor Unite a proiectului de Declaratie privind "Dreptul si responsabilitatea indivizilor, grupurilor si organismelor societatii de a promova si proteja drepturile si libertatile fundamentale, universal recunoscute, ale omului."

Pedeapsa cu moartea.



Statele participante reconfirma angajamentul lor fata de Documentele de la Copenhaga si Moscova privind problema pedepsei cu moartea.

Prevenirea torturii.

Statele participante condamna cu fermitate toate formele de tortura, una dintre cele mai grave violari ale drepturilor omului si demnitatii umane. Ele se angajeaza sa depuna eforturi pentru eliminarea torturii. Ele recunosc importanta in acest domeniu a normelor internationale, asa cum sunt stipulate in tratatele internationale privind drepturile omului, in special Conventia Natiunilor Unite impotriva torturii si altor tratamente si pedepse crude, inumane sau degradante si Conventia europeana privind prevenirea torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante. Ele recunosc, in acelasi timp, importanta legislatiei nationale, concepute sa conduca la eliminarea torturii. Se angajeaza sa cerceteze toate presupusele cazuri de tortura si sa pedepseasca vinovatii. Ele se angajeaza, totodata, sa includa prevederile specifice in programele educationale si de pregatire a organelor judiciare si a fortelor de ordine in vederea eliminarii torturii. Ele considera ca un schimb de informatii in aceasta problema reprezinta o cerinta esentiala. Statele participante ar trebui sa aiba posibilitatea de a obtine asemenea informatii. In acest context, CSCE ar trebui sa beneficieze de experienta Raportorului special asupra torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, care a fost infiintat de catre Comisia pentru Drepturile Omului a Natiunilor Unite.

Minoritatile nationale.

Statele participante isi confirma consecvent hotararea de a promova aplicarea prevederilor Actului Final si a celorlalte documente CSCE privind protectia persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Statele participante saluta eforturile internationale pentru protectia drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Ele iau act de adoptarea, in cadrul Consiliului Europei, a Conventiei cadru privind protectia minoritatilor nationale, care dezvolta standardele CSCE in acest domeniu. Ele au subliniat ca aceasta Conventie este deschisa semnarii de catre statele nemembre ale Consiliului Europei, care pot lua in considerarea posibilitatea de a deveni parti la aceasta Conventie.

Toleranta si nediscriminare.

Statele participante condamna manifestarile de intoleranta si, in special, nationalismul agresiv, rasismul, sovinismul xenofobia si antisemitismul, si vor continua sa promoveze masuri eficiente in vederea eradicarii acestora. Ele cer BIDDO sa continue acordarea unei atentii deosebite acestor fenomene, culegand informatii privind diversele forme de manifestare in statele participante. Ele vor cauta sa intareasca si sa adopte o legislatie corespunzatoare in acest domeniu si sa intreprinda masurile necesare pentru a asigura ca legislatia existenta sa fie aplicata eficient, intr-un mod care sa descurajeze manifestari ale acestor fenomene. Ele subliniaza, totodata, ca actiuni de combatere a acestor fenomene trebuie vazute ca o parte integranta a politicii si educatiei de integrare. Ele condamna toate crimele savarsite in scopul asa - numitei "purificari etnice" si vor continua sa acorde intregul lor sprijin Tribunalului international de la Haga asupra crimelor de razboi privind fosta Iugoslavie.

Reafirmand angajamentul lor de a asigura libertatea de constiinta si religie si de a incuraja un climat de toleranta si respect reciproc intre credinciosii diferitelor comunitati, cat si intre credinciosi si atei, ele si-au exprimat preocuparea in legatura cu folosirea religiei in scopuri nationalist - agresive.

Libertatea de expresie.

Statele participante reafirma faptul ca libertatea de expresie reprezinta un drept al omului si o componenta de baza a societatii democratice. In acest sens, o presa independenta si pluralista este esentiala unei societati libere si deschise si sistemelor responsabile de guvernamant. Ele considera toate atacurile si incercarile de intimidare a jurnalistilor si vor incerca sa-i traga la raspundere pe toti cei care se fac direct raspunzatori de asemenea atacuri si intimidari. Ele iau act de faptul ca promovarea tensiunii si urii etnice prin presa, mai ales de catre guverne, poate servi ca un semn premergator al conflictelor .

Activitatea si operatiunile OSCE s-au extins considerabil, contributia concreta, practica in prevenirea conflictelor si monitorizarea crizelor s-a reflectat in cresterea rapida a numarului de misiuni OSCE in diferite zone conflictuale si largirea activitatilor BIDDO de la Varsovia.

Ultima actiune a OSCE a fost in anul 1999, cand sub egida sa, circa 20000 de observatori, au fost prinsi in Kossovo, pentru a urmari activitatea armatei federale a Iugoslaviei si a armatei de eliberare albaneze, pentru a nu se mai produce victime in randul oamenilor nevinovati



Martian I. Niciu, op. cit., p.105-106.

A. Nastase, D. Popescu, Drept international public, editura "Sansa", Bucuresti, 1997, p.274.

https://www. osce.org/e/overview.htm

V. Lipatti, I. Diaconu, Securitatea si cooperarea in Europa, Documentul reuniunii de la Copenhaga a Conferintei pentru dimensiunea umana a CSCE

V. Lipatti, I. Diaconu, op. cit., Documentul Reuniunii de la Moscova a Conferintei privind dimensiunea umana a CSCE.

V. Lipatti, I. Diaconu, op. cit., Raport al Reuniunii CSCE de experti in problemele minoritatilor nationale, Geneva, 1991.

Coman Florian, Drept international public, vol.2, ed.Sylvi,1999,Bucuresti, p.97.

Adrian Nastase, Documente fundamentale ale dreptului international si ale relatiilor internationale, editura Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1997, p.244-246.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate