Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
CONSILIUL EUROPEI


CONSILIUL EUROPEI




CONSILIUL EUROPEI

1.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CONSILIUL EUROPEI.

Problema protectiei juridice a drepturilor omului a fost abordata dupa cel de-al doilea razboi mondial si pe plan regional, atat de catre organizatiile politice, cat si in cadrul multitudinii de acorduri intre state, tocmai datorita importantei acesteia si faptului ca s-a simtit nevoia crearii unor instrumente juridice care sa reflecte in diferite situatii, modalitatile de ocrotire a fiintei umane.

Astfel, in Europa a lua fiinta Consiliul Europei, o organizatie internationala cu caracter interstatal, a carei aparitie si dezvoltare este expresia preocuparilor unor state europene pentru unitatea Europei.

In anul 1948, s-a tinut Congresul de la Haga, la care au participat delegatii din 16 state vest-europene. In mesajul adresat de Congres popoarelor europene se subliniaza ideea ca o Europa unita poate fi un factor de pace in lume si sa contribuie la asigurarea independentei economice a popoarelor si la progresul lor. Totodata, se precizeaza ca o Europa unita ar constitui o putere capabila sa trateze cu SUA si URSS, in conditii de egalitate si sa-si aduca contributia la solutionarea pasnica a problemelor internationale.




Intre 28 martie si 5 mai 1949 s-a tinut Conferinta statelor vest-europene, care a adoptat Statutul Consiliului Europei. Acest statut este un tratat international multilateral. El a fost semnat de 10 state fondatoare ale Consiliului si anume : Anglia, Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda si Suedia. Statutul Consiliului Europei a intrat in vigoare la 3 august 1949.

Consiliul Europei este organizatia in care toate tarile europene atasate unor idealuri democratice, pot sa se regaseasca pentru a examina in comun orice chestiune europeana.[1]Evenimentele politice, economice, sociale mai importante din viata Europei fac obiectul unor discutii aprofundate in cadrul Consiliului Europei. In legatura cu aceste chestiuni Consiliul adopta diferite acte. In aceasta activitate de elaborare si adoptare de catre statele membre ale Consiliului a numeroase conventii internationale se concretizeaza si functia legislativa, cu caracter international, a Consiliului. Conventiile adoptate sub egida Consiliului leaga numai statele membre care le-au acceptat, prin ratificare sau aderare la ele.

Scopul Consiliului Europei, asa cum este definit de Statut, este "de a realiza o mai mare unitate intre membri sai in scopul salvgardarii si realizarii idealurilor si principiilor, care sunt mostenirea lor comuna si a facilitarii progresului economic si social". Potrivit statutului ,acest scop urmeaza a fi realizat prin discutarea chestiunilor de interes comun si prin incheierea de acorduri si adoptarea de actiuni comune in domeniile economic, social, cultural, stiintific, juridic si administrativ precum si prin salvgardarea si respectarea pe mai departe a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Statutul Consiliului Europei precizeaza ca problemele privind apararea nationala a statelor membre nu sunt de competenta organizatiei, lele fiind de competenta U.E.O.

Membrii consiliului au ca obligatie fundamentala recunoasterea principiului ca orice persoana aflata sub jurisdictia unui stat membru trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. De asemenea, statele membre au si obligatia de a contribui la realizarea scopului Consiliului Europei[2].

Statutul Consiliului Europei prevede o serie de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca statele care doresc sa devina membre ale acestei organizatii. Astfel, potrivit art.3 alin.1 "Fiecare membru al Consiliului Europei trebuie sa accepte principiile statului de drept si principiul in virtutea caruia fiecare persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului."

Pe de alta parte, dupa cum precizeaza in alin.2 al aceluiasi articol: "Fiecare membru se angajeaza sa colaboreze in mod sincer si efectiv in realizarea scopului Consiliului conform definitiei acestuia din Capitolul I". Calitatea de membru a Consiliului Europei o poate dobandi asadar orice stat care indeplineste conditiile prevazute de art.3. Procedura de admitere implica invitarea statului in cauza de catre Comitetul de ministri pentru a deveni membru al Consiliului Europei. Calitatea de membru se dobandeste oficial in momentul depunerii instrumentelor de aderare de catre tara in cauza la Secretarul General al organizatiei.

O dispozitie importanta a statutului este aceea care dispune ca "Participarea membrilor la lucrarile Consiliului Europei nu va afecta activitatea acestora in cadrul ONU si al altor organizatii sau uniuni internationale la care sunt parti".

Dupa prabusirea regimurilor totalitare din rasaritul Europei, Consiliul Europei o hotarat crearea statutului de invitat special pentru tarile din Europa centrala si de rasarit. Majoritatea acestora au devenit ulterior membri cu drepturi depline ai Consiliului Europei. Romaniei i-a fost acordat la 1 februarie 1991, statutul de invitat special, iar la 28 septembrie 1993 a dobandit calitatea de membru cu drepturi depline al Consiliului Europei, devenind al 32-lea membru al acestei organizatii.

2.STRUCTURA CONSILIULUI EUROPEI.

In ceea ce priveste organele Consiliului Europei, acestea sunt :

Comitetul ministrilor si

Adunarea Parlamentara.

Comitetul ministrilor examineaza la recomandarea Adunarii Parlamentare, sau din proprie initiativa, masurile adecvate pentru a promova scopul Consiliului Europei, inclusiv pentru incheierea de conventii si acorduri si adoptarea de catre guverne a unei politici comune in anumite probleme.

Concluziile Comitetului de ministri pot, daca este cazul , imbraca forma unor recomandari adresate guvernelor. Comitetul poate invita guvernele statelor membre sa informeze asupra masurilor luate cu privire la o atare recomandare.

Pe de alta parte, Comitetul este competent a emite decizii cu caracter obligatoriu cu privire la toate chestiunile legate de organizarea si aranjamentele interne ale Consiliului Europei, adoptand in acest scop reglementari financiare si administrative pe care le va considera necesare. El poate sa infiinteze comitete sau comisii cu caracter consultativ sau tehnic in scopurile pe care le considera necesare.





La fiecare sesiune a Adunarii Parlamentare, Comitetul ministrilor va prezenta rapoarte asupra activitatilor sale insotite de documentatia corespunzatoare.

Rezolutiile Comitetului de ministri in chestiunile importante sunt luate cu unanimitatea voturilor exprimate. Astfel, va fi necesar un vot unanim al Comitetului de ministri in chestiunile recomandarilor adresate guvernelor, pentru amendarea unor articole importante, precum si pentru orice alte chestiuni in care, datorita importantei lor, se stabileste ca hotararile vor fi luate cu unanimitate de voturi. In celelalte cazuri se va recurge la regula majoritatii simple, iar pentru anumite probleme, ca de pilda adoptarea bugetului, regulile de procedura etc., va fi necesara o majoritate de doua treimi.

Adunarea Parlamentara este organul deliberant al Consiliului Europei. Ea dezbate acele chestiuni care sunt de competenta sa, conform Statutului, si prezinta concluziile sale Comitetului de ministri sub forma de recomandari.

Adunarea poate sa dezbata si sa formuleze recomandari cu privire la orice problema care se incadreaza in limitele scopului si atributiilor Consiliului Europei. Dar, in acelasi timp, ea poate sa faca recomandari si cu privire la orice alte probleme care ii sunt prezentate spre avizare Comitetului de ministri.

Adunarea parlamentara isi stabileste ordinea de zi tinand seama de activitatea altor organizatii europene interguvernamentale din care fac parte unele sau toate statele membre ale Consiliului Europei, pentru a se evita suprapunerile. Astfel, se urmareste pe cat posibil o sincronizare a sesiunilor Adunarii Parlamentare cu reuniunile NATO, Uniunii Europene etc.

In cadrul competentei sale Adunarea Parlamentara poate infiinta comitete sau comisii, insarcinate sa examineze si sa raporteze cu privire la anumite chestiuni. Ele isi adopta propriile sale reguli de procedura si alege dintre membri sai un presedinte, care ramane in functie pana la urmatoarea sesiune ordinara.

Adunarea Parlamentara este compusa din reprezentanti ai fiecarui stat membru, alesi de catre parlamentul sau, dintre membri acestuia, sau desemnati dintre membri Parlamentului, conform unei proceduri decise de acesta, sub rezerva, totusi, a dreptului fiecarui guvern membru de a face orice desemnari aditionale necesare atunci cand Parlamentul nu este in sesiune si nu s-a stabilit procedura de urmat. Fiecare reprezentant trebuie sa aiba nationalitatea statului membru pe care il reprezinta. El nu poate sa fie insa ,in acelasi timp, si membru al Comitetului ministrilor. Mandatul reprezentantilor astfel desemnati va incepe de la deschiderea sesiunii ordinare ce urmeaza numirii lor si va expira la deschiderea sesiunii ordinare urmatoare, cu exceptia cazului in care au avut loc alegeri parlamentare, situatie in care statele membre au dreptul de a face noi nominalizari.

Daca un stat membru numeste noi reprezentanti pe locurile ramase vacante datorita decesului sau demisiei sau daca procedeaza la noi desemnari ca urmare a alegerilor parlamentare din tara sa, mandatul noilor reprezentanti va incepe de la prima reuniune a Adunarii ce urmeaza desemnarii.

Nu este posibil ca un reprezentant sa fie lipsit de mandatul sau in cadrul Adunarii, fara acordul acesteia. Statutul mai prevede ca fiecare reprezentant poate avea un supleant, care - in absenta acestuia - poate sa participe la sedinte, sa ia cuvantul si sa voteze in locul sau.

Componenta Adunarii Parlamentare este diferentiata, tinandu-se cont de ponderea diferitelor state membre. Astfel potrivit art.26 din statutul Consiliului Europei, reprezentarea statelor in Adunarea Parlamentara este urmatoarea:

Austria - 6; Belgia - 7; Bulgaria - 6; Republica Ceha - 7; Cipru - 3; Germania - 18; Grecia - 7; Irlanda - 4; Islanda - 3; Italia - 18; Olanda - 7; Polonia - 12; Portugalia - 7; Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord - 18; Romania - 10; Danemarca - 5; Elvetia - 6; Estonia - 3; Finlanda - 5; Franta - 18; Liechtenstein - 2; Lituania - 4; Luxemburg - 3; Malta - 3; Norvegia - 5; San Marino - 2; Slovacia - 5; Slovenia - 3; Spania - 12; Suedia - 6; Turcia - 12; Ungaria - 7.

Cat priveste rezolutiile Adunarii Parlamentare, acestea sunt luate cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate. Rezolutiile care se refera la chestiuni de procedura interna, inclusiv alegerea membrilor biroului, adoptarea regulamentului interior, vor fi adoptate cu o majoritate ce se va stabili de catre Adunare prin aplicarea art.29 alin. 5 din Statut.

Adunarea Parlamentara se intruneste in sesiune ordinara o data pe an, data si durata acesteia fiind stabilite, pe cat posibil, astfel incat sa se evite suprapunerea cu sesiunile parlamentare sau cu sesiunile Adunarii Generale a ONU. Sesiunile ordinare nu vor dura mai mult de o luna, afara de cazuri exceptionale. Ele se desfasoara la sediul Consiliului, dar Adunarea si Comitetul de ministri vor putea decide si altfel.

In cadrul Consiliului Europei functioneaza un Secretariat, compus din Secretarul General si un secretar general adjunct - desemnati de Adunarea Parlamentara la recomandarea Comitetului de ministri - si ceilalti membri ai Secretariatului, desemnati de Secretarul General, conform regulamentului administrativ. Secretarul General raspunde de activitatea Secretariatului in fata Comitetului de ministri.

In ceea ce priveste finantele, se prevede ca fiecare stat membru va suporta cheltuielile propriei reprezentari in Comitetul de ministri si in Adunarea Parlamentara. Cheltuielile Secretariatului si toate celelalte cheltuieli comune vor fi impartite intr-o proportie ce se va stabili tinandu-se cont de ponderea populatiei statelor interesate. Secretarul general va comunica anual fiecarui guvern suma cu care trebuie sa contribuie, suma care va trebui sa fie depusa nu mai tarziu de 6 luni de la data notificarii.




In stabilirea statutului international al Consiliului Europei un loc deosebit il ocupa "Acordul general privind privilegiile si imunitatile Consiliului Europei", semnat la 2 septembrie 1949. El proclama personalitatea juridica internationala a Consiliului Europei. Astfel, Consiliul Europei are capacitatea de a contracta, de a achizitiona si aliena bunuri imobile sau mobile si de a sta in justitie.

In temeiul prevederilor Acordului din 1949, Consiliul Europei beneficiaza de imunitate de jurisdictie, inclusiv bunurile si averea sa. Localurile si constructiile Consiliului Europei sunt inviolabile, inclusiv bunurile si averea sa. Localurile si constructiile Consiliului Europei sunt inviolabile, bunurile si averea sa sunt exceptate de la perchezitii, rechizitii, confiscari, exproprieri sau alte forme de constrangere administrative sau judiciare. Toate documentele si arhiva Consiliului sunt inviolabile, oriunde s-ar afla.

Consiliul Europei poate detine devize si poate transfera, in mod liber, fondurile sale dintr-o tara in alta. Averea Consiliului, veniturile sale si alte bunuri sunt exceptate de impozite directe, de taxe vamale sau de restrictii in ce priveste importul sau exportul articolelor destinate activitatii sale oficiale.

Reprezentantii statelor membre in Consiliul Europei, in special, in Comitetul de Ministri si in Adunarea Parlamentara, beneficiaza de urmatoarele privilegii si imunitati: imunitatea de a fi arestat sau retinut si de control al bagajelor personale, imunitatea de jurisdictie, inviolabilitatea hartiilor si documentelor lor, dreptul de a folosi coduri si valiza diplomatica sau curier diplomatic, scutirea de masuri restrictive privind imigrarea, inregistrarea strainilor, etc.

Secretarul general, secretarul general-adjunct si agentii Consiliului Europei beneficiaza de imunitatile si privilegiile acordate de dreptul international public diplomatilor. Prin Protocolul aditional la Acordul general, din 1949, adoptat la 6 noiembrie 1952, s-a prevazut ca si reprezentantii permanenti ai statelor membre, pe langa Consiliul Europei, beneficiaza de imunitatile si privilegiile agentilor diplomatici, de grad echivalent.

3.CONVENTII ELABORATE SUB EGIDA CONSILIULUI EUROPEI.

In decursul existentei sale, Consiliul Europei a desfasurat o activitate prodigioasa, in special pe linia adoptarii unor documente deosebit de importante. Astfel au fost adoptate peste 150 de conventii si tratate europene, printre care si Conventia Europeana asupra drepturilor omului, din 1950. Aceste instrumente, obligatorii pentru statele membre, sunt intregite cu un ansamblu de recomandari, care exprima vointa statelor membre de a coopera rodnic pentru a gasi solutii marilor probleme de colaborare cu care se confrunta cei peste 400 milioane de europeni. Pe de alta parte, trebuie mentionat ca, in afara de conventii si recomandari Consiliul Europei adopta si promoveaza anumite programe. Printre acestea pot fi mentionate "Programul Demostene" de asistenta logistica pentru sprijinirea reformelor din tarile Europei centrale si de rasarit in domeniile constitutional, legislativ si administrativ, care se concretizeaza in special in reuniuni ale expertilor, acordari de burse si vizite reciproce.

Printre conventiile si acordurile internationale incheiate sub egida sa mentionam:

Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale(1950);

Conventia europeana pentru reglementarea pasnica a diferendelor(1957);

Carta Sociala (1961);

Conventia europeana privind imunitatile statelor(1972);

Conventia europeana pentru reprimarea terorismului (1977);

Conventia privind conservarea vietii salbatice si a mediului natural din Europa (1979;

Carta europeana a autonomiei locale(1985);



Conventia culturala europeana;

Conventia europeana in materia adoptiei de copii;

Conventia europeana asupra statutului juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei;

Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;

Protocolul nr.1 la Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;

Protocolul nr.2 la Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;

Conventia - cadru pentru protectia minoritatilor nationale.

Pentru asigurarea respectarii unora dintre conventiile internationale adoptate in cadrul Consiliului Europei, conventiile stipuleaza infiintarea unor organe speciale, cu aceasta competenta si care lucreaza pe langa Consiliul Europei. De aceea, ele sunt numite "organe atasate".

In luna octombrie 1993 s-a tinut la Viena prima Conferinta la nivel inalt a Consiliului Europei. In Declaratia adoptata de conferinta la 7 octombrie 1993 se fac precizari importante cu privire la activitatea viitoare a organizatiei, in noile conditii existente pe continentul european, precum si in domeniul garantarii drepturilor omului, pe plan regional.

Declaratia precizeaza : "Consiliul Europei este institutia politica europeana, care este in masura sa primeasca, in conditii de egalitate si in structuri permanente , democratiile Europei eliberate de opresiunea comunista". Mai departe se precizeaza ca aderarea lor la Consiliul Europei este un element central al constructiei europene bazata pe valorile organizatiei. La fel de semnificativa este prevederea Declaratiei : "Crearea unei Europe tolerante si prospere nu depinde numai de cooperarea intre state. Ea se intemeiaza, de asemenea, pe o cooperare transfrontaliera intre colectivitatile locale si regionale, respectand constitutia si integritatea teritoriala a fiecarui stat."

Conferinta de la Viena a adoptat urmatoarele hotarari:

a)constituirea unei Curti unice pentru apararea drepturilor omului;

b)crearea unui organ consultativ al colectivitatilor locale si regionale din Europa; c)de a actiona impotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei.

De asemenea, s-a hotarat imbunatatirea statutului organizatiei pe baza propunerilor facute de Adunarea Parlamentara.



Paul Reuter, Organisations europeennes, Paris, Presses Universitaires de France, 1970, p.127

Martian I. Niciu, op. cit., p. 88-90




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate