Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
URMELE DE SANGE


URMELE DE SANGE


URMELE DE SANGE

Sangele, element prezent sub diferite aspecte ca urma in diferite infractiuni nu era de folos cercetarii criminalistice pana la sfarsitul secolului trecut. Insa din anul 1900 incoace medicul german Paul Uhlenhuth a elaborat metoda prin care se pot distinge diferite genuri de sange si metoda prin care sangele de om putea fi deosebit de sangele de animal. In acelasi an savantul austriac Karl Landsteiner descopera grupele sanguine care vor avea un rol extrem de important mai apoi in cercetarea criminalistica.[1]



Prezenta urmelor de sange la locul faptei presupune in totalitatea cazurilor vatamarea integritatii corporale a victimei , prin leziuni deschise a unor persoane sau animale. In general asemnea tipuri de urme se regasesc in cazul infractiunilor de omor, talharie, viol, vatamare corporala, tentativa de omor, dar nu in ultimul in cazul infractiunilor de efractie sau in anumite cazuri de infractiuni silvice.

Interpretarea sangelui s-a dovedit extrem de vitala in cazuri in care cauza mortii era discutabila, iar stabilirea faptului daca a fost omor, sinucidere, accident sau moarte naturala era necesara procesului penal. Fiind un amestec fluid constituit din componente celulare si din plasma, sangele, atunci ce ajunge din corp in mediul extern, ca rezultat al traumatismelor produse de diverse forte, acesta se va supune in  mod firesc legilor fizicii.

Urmele de sange sunt rezultatul contactului produs intre sangele iesit din corpul uman si diversele suprafete externe ce compun locul faptei.

Forma urmelor de sange intalnita la locul unei infractiuni este influentata in principal de cantitatea de sange care a iesit din corpul uman, de viteza cu care aceasta se deplaseaza spre suprafata primitoare si de unghiul sub care intalneste aceasta suprafata. Raportandu-ne la acesti factori esentiali se pot deosebi mai multe categorii de urme de sange avand caracteristici si mecanisme de formare diferite, cum sunt:

Urme formate prin contact

Urme formate prin caderea libera a picaturilor de sange pe suprafete orizontale si neorizontale

Urme formate prin stropire, tasnire, aruncarea sau proiectarea sangelui

Urme de sange formate prin impact cu diferite viteze[4]

Urmele formate prin contact cuprind: manjiturile, stersaturile si imprimarile realizate ca efect al contactului dinamic dintre sursa de sange si diferitele suprafete din componenta locului faptei. Acestea pot sa apara in urma contactului static dintre partile corpului agresorului ori ale obiectelor contaminate in prealabil cu sange si apoi intrate in contact cu componenetele locului faptei.

Astfel, putem imparti aceasta categorie a urmelor de sange la locul faptei in manjituri, stersaturi si imprimari.[5]

Manjiturile sunt urme de sange ce se creeaza prin contactul dinamic al sursei de sange cu o suprafata nepurtatoare de sange. Uneori aceste urme se prezinta sub forma de striatii ce apar mai ales in zonele unde factorul creator de urma a alunecat.

Stersaturile sunt urme de sange create atunci cand un obiect se misca printr-o pata de sange inca neuscat si, prin urmare, deplaseaza o parte din continutul initial si ii deformeaza aspectul.

Imprimarile sunt realizate prin stratificarea sau destratificarea sangelui, cu ajutorul degetelor, palmelor, parului incaltamintei sau a unor portiuni din obiectele de imbracaminte, constituie adevarate amprente ce pot reda conturul intregii suprafete de contact ori a unei portiuni din aceasta, in care se vor putea observa caracteristici generale sau individuale. Aceste urme pot fi extrem de utile la identificarea mainii, piciorului sau obiectului creator, fara a se utiliza analizele biologice. 

In ceea ce priveste urmele formate prin caderea libera a picaturilor de sange pe suprafete orizontale si neorizontale, sangele poate picura dintr-o rana deschisa, de pe hainele imbibate, de pe par, arme sau orice obiecte, care au un volum de sange suficient pentru a permite formarea unei picaturi libere.[6]

Separarea acestor picaturi din sursa de sange se datoreaza fortelor gravitationale care depasesc fortele de tensiune superficiala ale sangelui.[7] Astfel, cand o picatura cade prin aer, tensiunea superficiala a picaturii de lichid va minimiza aria suprafetei si va face ca picatura sa capete o forma mai degraba sferica decat plata, cum este de regula reprezentata in arta plastica. Aceasta picatura sferica nu se va rupe in aer, daca asupra sa nu va actiona o alta forta decat gravitatia, caracteristicile picaturii de sange fiind volumul si viteza.

O alta categorie de urme de sange, dupa cum am precizat anterior, este cea a urmelor create prin stropire, tasnire, proiectare sau aruncare.

Urmele de sange create prin stropire urmeaza o traiectorie oblica care se abate de la cea verticala impusa de gravitatie. Cauza acestei abateri este aparitia unei alte forte, cum ar fi deplasarea alerta a sursei de sange sau scuturarea mainii din care ies stropii de sange. Urmele formate prin tasnire apar de regula la impactul realizat intre sangele provenit dintr-o artera lezata sau sectionata si suprafete orizontale sau netede, cum sunt de exemplu podelele sau peretii unui imobil. Urmele de sange create prin proiectare apar atunci cand cantitatea sangelui care intra in impact cu diferite suprafete depaseste 0,1 ml., viteza cu care se deplaseaza sangele fiind mai mare decat viteza de gravitatie. Urmele de sange aruncat apar atunci cand sangele este proiectat pe o suprafata de pe un obiect si nu din punctul de origine. Astfel de situatii apar atunci cand sangele este aruncat de pe un obiect insangerat aflat in miscare, cum ar fi, spre exemplu, un obiect contondent care este miscat brusc.



Urmele de sange formate prin impact cu diferite viteze a fost apreciata in trei trepte, si anume: mica , medie si mare.

Urmele de sange produse prin impacturi de viteza mica sunt considerate ca fiind cele create de picaturile de sange si stropii azvarliti sau proiectati. Sunt asociate insa acestora si alte urme produse prin scurgere, imbibare, difuzare sau baltire.

Scurgerile de sange sunt urme continue formate de sangele care curge cu viteza redusa de la punctul de origine, pe corpul sau hainele victimei precum si pe terenul sau obiectele din jurul victimei, pana la locul de oprire, ce are aspectul unei acumulari. Baltile de sange constituie un alt tip de urme care se formeaza, de regula, in punctele finale ale scurgerilor, au suprafata neregulata, influentata mult de particularitatile suportului pe care s-au acumulat.[11]

Urmele de sange formate prin impacturi cu viteza medie se creeaza atunci cand o forta puternica loveste sangele expus, sangele fiind spart intr-o multitudine de stropi din cauza cresterii bruste de energie. Cand acesti stropi lovesc o suprafata tinta, produc urme care pot fi usor deosebite de cele create de picaturi, de stropii azvarliti sau de cei proiectati.

In ceea ce priveste urmele de sange produse prin impact de viteza mare, acestea sunt caracterizate prin prezenta unor stropi de mare viteza. [12]

Exista unele cazuri in care urmele de sange au fost indepartate de la locul faptei de catre agresor, in scopul distrugerii indiciilor care ar putea duce la descoperirea sa, in acest caz utilizandu-se lumina cu raze UV care dau o luminiscenta distincta, chiar si pentru locurile spalate.

In prezent testul AND asigura o identificare mult mai exacta a persoanei de la care provin urmele de sange.[13]



Ion Mircea, op.cit., p.180

Ion Mircea, op.cit., p. 179

Gh.Pasescu, op.cit., p.192

Gh.Pasescu, op.cit., p.193

Gh.Pasescu,op.cit., p.203

Gh.Pasescu, op.cit.,p.194

Tensiunea superficiala reprezinta rezultatul fortelor de coeziune moleculara care fac ca suprafata unui lichid sa reziste penetratiilor sau separarii

Gh.Pasescu. op.cit., p.194

Gh.Pasescu, op.cit., p.199

Eckert, William James, Stuart H., Interpretation of Bloodstain Evidence at Crime Scenes, Elsevier Science Publishing Co. Inc, New York 1989, p.36, citat de Gh.Pasescu, op.cit., p.200

Gh.Pasescu, op.cit., p.200

Un impact este considerat de mare viteza atunci cand este de 30m/s sau mai mare. Multe dintre picaturile produse in acest mod sunt extrem de mici si creaza o ceata de dispersie care, datorita densitatii ei foarte mici, nu se deplaseaza in aer decat pe o distanta foarte mica, de aproximativ 100 cm

Sorin Alamoreanu, op.cit., p.78







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate