Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
OBTINEREA AMPRENTELOR PAPILARE DE COMPARATIE


OBTINEREA AMPRENTELOR PAPILARE DE COMPARATIE




OBTINEREA AMPRENTELOR PAPILARE DE COMPARATIE

1. Situatii in care este necesara amprentarea dactiloscopica

Metodele pentru comparatie sunt "urmele" create experimental sau preexistente, realizate cu ajutorul factorului presupus a fi creatorul lor servind ca exemplare de referinta in procesul identificarii persoanelor in criminalistica.

In vederea verificarii daca o persoana este inregistrata intr-o cartoteca dactiloscopica cu scopul de a identifica persoana ce a lasat la fata locului urmele papilare, precum si in alte situatii se efectueaza identificarea cu ajutorul dactiloscopiei.

Obtinerea impresiunilor digitale, palmare este necesara de la persoanele care fac obiectul acestei activitati adica a infractorilor de la care se presupune ca ar rezulta urma respectiva, iar procedeul aplicat pentru obtinerea impresiunilor papilare este numit amprentare dactiloscopica.




Amprentarea persoanelor sau a cadavrelor trebuie realizata de asa maniera incat impresiunile papilare obtinute, sa fie clare si sa reproduca in intregime de desenul, sau regiunea papilara ce intereseaza cazul respectiv.

La obtinerea modelelor pentru comparatie, se porneste de la principiu ca aceeasi cauza produce in aceleasi conditii acelasi efecte.

In cercetarea criminalistica, impresiunile papilare constituie modele de comparatie (martori) si in functie de calitatea lor, identificarea se realizeaza mai repede sau mai lent ori nu poate fi realizata.

Pentru a fi utile in procesul de comparatie modelele trebuie sa intruneasca:

Ø sa se cunoasca cu certitudine obiectul sau persoana de la care provin

Ø sa fie obtinute in conditii cat mai apropiate de cele in care s-a format urma infractiunii, iar cand aceste conditii se cunosc, sa se realizeze in mai multe modele si variante diferite;

Ø modelele pentru comparatie obtinute de la obiecte sa fie create cu partile cu care se presupune ca s-au produs urmele;

Ø modelele pentru comparatie sa reproduca cat mai multe elemente caracteristice ale factorului creator.

Modelele pentru comparatie in cazul urmelor de maini se numesc amprente iar operatia de obtinere a lor se numeste amprentare.

Situatiile in care se impune sa se ia amprentele digitale si palmare de comparatie sunt urmatoarele:

Ø cand s-a pronuntat o condamnare penala;

Ø cand se cerceteaza o infractiune, invinuitii sau inculpatii in cauza vor fi amprentati cu scopul de a li se compara impresiunile cu urmele ridicate de la fata locului. La fel se va proceda si cu persoanele aflate in cercul de suspecti format pe parcursul cercetarilor;

Ø pentru compararea amprentelor digitale ale victimelor si a altor persoane care au avut acces in campul infractiunii, in vederea eliminarii urmelor lor din grupul de urme papilare revelate si ridicate de la fata locului;

Ø cand este descoperit un cadavru cu identitate necunoscuta, se iau amprentele digitale in vederea identificarii si pentru a fi comparate urmele papilare ridicate de la locul savarsirii infractiunilor cu autori necunoscuti;

Ø cand este descoperita o persoana cu identitate necunoscuta se procedeaza la fel.

Ø cand se solicita de catre cetatean un certificat de cazier judiciar se iau impresiunile digitale pentru a se verifica daca este inregistrat la cartoteca dactiloscopica decadactilara sub alt nume si daca are antecedente penale.

Amprentarea se poate realiza manual sau automat atunci cand se folosesc sisteme automate de examinare si identificare a amprentelor papilare (ex: AFIS 2000).

2. Tehnica amprentarii persoanelor

In functie de modul in care se iau amprentele cu tus tipografic, sau se efectueaza amprentarea chimica, ori amprentarea speciala, in scopul examinarii comparative a porilor pe care le prezinta crestele desenelor papilare respective se folosesc materialele din trusele sau laboratoarele criminalistice.

Prelevarea amprentelor papilare nu constitue o operatie complicata, ea necesitand totusi o anumita obisnuinta: este vorba de a derula o suprafata curba si moale (pulpa degetului) e o suprafata plana si dura (fisa dactiloscopica).

Prin interpretarea urmelor la fata locului este necesar sa se stabileasca legatura dintre urma examinata si actiunea infractionala in cadrul careia actiunea sa creat.



Impresiune digitala sau palmara - sunt amprente papilare de comparatie cu cele gasite la fata locului : cu alte cuvinte sunt amprente care se iau de la persoana in cauza - infractor, etc

Se mai foloseste si termenul "impresiune de control"

Operatia de mai sus are o mare importanta caci ea este indispensabila pentru a obtine amprente de buna calitate, atat sub aspectul intinderii cat si a claritatii pentru a facilita examinarea si clasificarea.

In functie de materiale folosite si scopul urmarit se practica trei tipuri de amprentare:

Ø amprentarea cu tus tipografic;

Ø amprentarea chimica;

Ø amprentarea speciala pentru evidentierea porilor crestelor papilare;

Pentru obtinerea amprentelor de la persoane si cadavre sunt necesare urmatoarele instrumente si materiale:

Ø placa plana pentru intins tusul, pentru amprentarea digitala;

Ø placa curbata (convexa), pentru amprentarea palmara;

Ø masa dactiloscopica pe care poate fi asezata coala de hartie sau fisa pe care se imprima amprentele;

Ø un rulou din cauciuc;

Ø un flacon cu tus tipografic;

Ø fise dactiloscopice tiparite pe hartie obisnuite, sau pentru hartie speciala pentru amprentarea chimica;

Ø tusiera impregnata cu substante chimice pentru amprentare;

Ø substante chimice utilizate la realizarea retetelor pentru amprentarea poroscopica;

Ø lingura speciala pentru amprentarea cadavrelor;

Ø solutii si substante pentru conservarea fragmentelor de piele cu creste papilare prelevate de la cadavre;

Ø seringa cu ace groase pentru injectarea de lichide sub pielea varfului degetelor cadavrelor ce urmeaza a fi amprentate.

3. Amprentarea cu tus tipografic

Luarea impresiunilor digitale se face cu ajutorul unor mijloace simple cum sunt:

Ø tusul tipografic;

Ø teredentina pentru diluarea tusului in masura necesara;



Ø o placa dreptunghiulara pe care se intinde tusul tipografic;

Ø un rulou de cauciuc necesar pentru intinderea uniforma a tusului;

Ø fise dactiloscopica tip pentru inregistrarea monodactilara si decadactilara, pe care se indica ordinea luarii impresiunilor.

Imbibarea degetelor cu tus tipografic se face prin rasucirea lor o singura data dintr-o margine pana la cealalta a desenului papilar, pe placa astfel incat tusul sa fie uniform repartizat pe intreaga suprafata a degetului in regiunea falangetei. Pe fisa dactiloscopica, degetul se rasuceste o singura data, moment in care trebuie avut in vedere sa nu se alunece si sa se imprime intregul desen papilar. Dupa luarea impresiunilor celor 10 degete, in ordinea ceruta de fisa dactiloscopica, se iau pentru control, printr-o singura atingere, impresiunile ambelor maini fara degetele mari, asa incat cele trei falange ale fiecarui deget sa fie bine imprimate pe fisa.

Pentru a se obtine impresiuni de calitate este necesar ca mainile sa fie foarte curate pentru a se indeparta impuritatile care intra intre crestele papilare si pori.

Placa de zinc sau de sticla trebuie sa fie acoperita uniform cu un strat subtire de tus pe intreaga suprafata. Cel care ia impresiunile se va aseza in asa fel incat sa fie in partea opusa mainii careia i se iau modelele. Cu o mana va prinde pe rand fiecare deget partile laterale ale falangetei, iar cu a doua mana va cuprinde portiunea de la articulatia dintre falangeta si falangina si va rula degetul pe placa astfel incat tusul sa se depuna pe desenul papilar al falangetei. Se indica unde trebuie aplicata amprenta fiecarui deget si anume in spatiul liber indicat pe fisa dactiloscopica respectandu-se aceleasi reguli ca la rotirea pe placa.

4. Amprentarea chimica

O metoda mai putin folosita, dar care se afla in curs de raspandire tot mai rapida este amprentarea chimica. Ea se realizeaza mult mai usor si fara murdarirea pe maini a persoanei careia i se iau amprentele, iar instrumentele se poarta mai inlesnicios asupra celui care este insarcinat cu executarea amprentarii. Setul de piese destinat amprentarii chimice nu este realizat decat pentru cea digitala, dar nu se pun probleme deosebite in vederea confectionarii unor piese utilizabile si pentru amprentarea palmara.

Trusa de amprentare chimica este compusa dintr-o caseta metalica asemanatoare unei tusiere pentru stampile, iar in interior are o pasla mai densa, impregnata cu o substanta chimica incolora, aleasa in asa fel incat sa intre in reactie si sa se innegreasca rapid atunci cand vine in contact cu substanta de pe hartie special impregnata, dupa care se ruleaza astfel incat prin realizarea contactului dintre cele doua substante, impresiunile apar intr-o nuanta de indigo foarte inchis, aproape similare de cele luate cu tus tipografic.

Amprentarea chimica este aplicata, in scopul efectuarii comparatiilor dactiloscopice de excludere, cu rezultate bune pentru luarea impresiunilor de la victimele infractiunilor. Asemenea impresiuni nu se pot obtine pe imprimatele tip ale fiselor dactiloscopice, care nu sunt impregnate, ci numai pe foile libere, si deci nu pot fi folosite la intocmirea fiselor ce urmeaza a fi introduse in cartoteci.

5. Amprentarea speciala pentru examinarea porilor

Cand se iau impresiunile, in cazul cand se impune examinarea comparativa a porilor, se va folosi o tehnica adecvata si nu se vor utiliza fisele dactiloscopice si cerneala tipografica, deoarece se astupa orificiile porilor.

Hartia cu amprente trebuie tinuta sub o sticla pentru a fi perfect lisa atunci cand se scoate in vederea compararii amprentelor.

Pentru expertiza orificiilor porilor, amprentele de comparat se pot obtine si prin rularea degetelor sau punerea palmei direct pe suprafata unei sticle, creandu-se in acest fel urmele latente ale desenelor papilare, datorita grasimii si transpiratiei existente pe creste. Prin fotografierea in reflexie, ca si la urmele de la fata locului, amprentele devin vizibile si perfect apte de comparare.

De mentionat ca pot sa apara unele diferente intre forma reala a desenului papilar si impresiune, datorita gradului de apasare a degetului sau a sensului diferit de rotire. De aceea, amprentele de comparat se iau de mai multe ori, cu grade diferite de apasare si prin rotirea degetului, separat, in ambele sensuri.

Tot o amprentare speciala poate fi considerata fotografierea directa a desenului papilar al degetelor, realizata cu aparatura moderna de inregistrare a imaginilor cu care sunt dotate sistemele automate de identificare a amprentelor (AFIS 2000).








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate