Morfopatologia asfixiilor mecanice

MORFOPATOLOGIA ASFIXIILOR MECANICE

Asfixiile mecanice produc doua categorii de modificari morfopatologice:

-leziuni tipice;

-leziuni generale.

Caracteristice sunt leziunile traumatice de asfixie care constituie adevarate amprente cu mare valoare diagnostica medico-legala.

1. Leziuni generale de asfixie

-sunt comune tuturor tipurilor de asfixie. Se datoreaza tulburarilor hemodinamice consecutive privarii acute de oxigen. Aceste leziuni au valoare diagnostica deoarece orienteaza asupra contextului asfixic de moarte.

-variaza in intensitatea lor dupa durata asfixiei si dupa sistemele functionale care au participat la compensarea lipsei de oxigen.2

Semne generale externe

Cianoza buzelor si a patului unghial este constanta in primele ore dupa moarte, dar are valare doar daca cadavrul a stat cu fata in sus; si persista si dupa moarte spre deosebire de cea faciala care scade in intensitate. Cianoza extremitatilor cefalice si a gatului este cu atat mai intensa cu cat asfixia a fost de mai lunga durata - neuniforma, avand un aspect insular. Cand cianoza cefalica este foarte pronuntata si asociata cu petesiile conjunctivale si lividitatii cadaverice albastrui inchise, formeaza "masca echimotica cervico-faciala asfixica".

Petesiile si echimozele apar pe piele si mucoase mai accentuate polpebral si ocular, datorita stazei vasculare, fluiditatii crescute a sangelui si scaderii rezistentei peretului vascular. Microhemoragii punctiforme pot aparea in orice zona a tegumentului.

Apar midriaza si hemoragii subconjunctivale. Evacuarea de materii fecale, urina sau lichid seminal este consecutiva relaxarii sfinterelor.

Semne generale interne

Se constata fluiditatea sangelui in inima si vasele mari, datorita mortii instalate rapid. Sangele este de culoare inchisa, rosu spre negru, datorita cresterii dioxidului de carbon in timpul asfixiei si formarii hemoglobinei reduse ori in consumarea postmortala a oxigenului. În asfixiile subacute, in inima se gasesc mici cheaguri de sange.

Staza este generalizata, mai pronuntata cerebral, pulmonar si hepatic.

În creier se constata vasodilatatie, edem, hemoragii punctiforme meningocerebrale, mai ales in substanta alba, si zone de ramolisment. Leziunile cerebrale se datoreaza modificarilor umorale sanguine, scaderii debitului circulator cerebral si microemboliilor gazoase prin patrunderea aerului in circulatie in cadrul leziunilor pulmonare.

La nivel pulmonar se constata staza, emfizemul compensator si edemul pulmonar, de la seros pana la hemoragic. Prin "pulmon acut asfixic" se intelege un polimorfism lezionar insumand congestie, hemoragii intrapulmonare, bronsice si pleurale, emfizem alveolar acut cu rupturi de septuri alveolare si prezenta celulelor gigante in alveole. Pulmonul acut asfixic este rezultatul actiunii concomitente a trei cauze:

-oprirea respiratiei prin inhibarea centrilor respiratori in cadrul encefalopatiei hipoxice primare;

-procesiunea negativa endotoracica in timpul dispneei inspiratorii;

-tulburarii vasomotorii consecutive hipoxiei, hipercapneei si acidozei.

Miocardul este pe sectiune violaceu cu zone palide datorita tulburarilor circulatorii cu sange.

Microscopic se evidentiaza fragmentarea fibrelor miocardice, explicata de Kernbach prin contractiile puternice cardiace. Cordul drept este dilatat, congestiv, in timp ce ventricolul stang este aproape golit de sange, constituind cordul pulmonar acut asfixic.

Pe seroase, in special pe meninge si pleura, mai rar pe peritoneu si pericard se observa hemoragii sau petesii. Sunt specifice petele asfixice Tardieu pe pleura intrascizurala.

Se gasesc hemoragii in splina, in ganglionii limfatici si rar in tubul digestiv.

Microscopic la acest nivel sunt caracteristice starile vasoanoxice constand in edem tisular, leziuni de endotelioza, rupturi capilare cu eritrodiapedeza distrofie vacuolara la nivel hepatic si miocardic. Alte ori leziunea celulara este de tip necrotic, iar in anoxiile supraacute celulele sunt intregi nefiind timp suficient pentru instalarea leziunilor degenerative sau necrotice. Tabloul microscopic este util in orientarea spre o cauza asfixica de moarte in lipsa leziunilor macroscopice evidente.

Leziunile descrise sunt mai pronuntate in tesuturile mai bine diferentiate, rezistenta la anoxie fiind cu atat mai mare cu cat sunt mai slab diferentiate.

Trebuie avut grija in diferentierea modificarilor morfopatologice ale asfixiilor care nu au o foarte mare specificitate; totusi expertiza medico-legala in marea majoritate a asfixiilor nu constituie o problema.

Tot semne generale interne ale asfixiilor mecanice sunt si fracturile; osteolologia ne indica fracturi ale cutiei toracice, care pot interesa sternul, coastele si partea dorsala a coloanei vertebrale.

La nivelul sternului - instrumentele contondente pot da leziuni prin actiune directa sau indirecta (activa sau pasiva). Cele directe se pot produce prin extensiunea fortata a coloanei vertebrale sau prin lovirea, caderea, compresia ei. Cele pasive, se produc prin caderea de la inaltime cand fractura sternului se asociaza cu fractura coloanei vertebrale dorsale.

Fracturile sternale sunt, de regula, transversale, rar longitudinale.

Coastele pot prezenta fracturi - dar acestea depind de elasticitatea si uzura osoasa. Pot fi localizate la una sau la toate coastele (cadere de la inaltime, accident rutier). Fracturile frecvente localizandu-se la segmentul mediu si anterior, mai rar la cel posterior.

Fracturile costale nu sunt deosebit de grave, dar se pot asocia cu rani ale organelor subdiacente - emfizemul subcutanat, comotia toracica (produsa prin loviri contuzive mari ale toracelui fara leziuni osoase sau leziuni neglijabile).