Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
GENURILE IDENTIFICARII CRIMINALISTICE


GENURILE IDENTIFICARII CRIMINALISTICE




GENURILE IDENTIFICARII CRIMINALISTICE

In analiza identificarii criminalistice distingem doua genuri de identificare distincte:

a)      identificarea dupa imaginile fixate material;




b)      identificarea dupa imaginile fixate in memorie;[43]

Identificarea dupa imaginile fixate material reprezinta modalitatea cea mai des intalnita si se obtine, in principal, prin compararea urmelor cu obiectele presupuse a le fi creat sau cu reflectarile acestora.

Identificarea dupa imaginile fixate in memorie se bazeaza pe puterea de memorizare a subiectului care, in anumite conditii spatiale si temporale, a perceput caracteristicile unui obiect, fiinte sau fenomen. Desi, imaginile mentale nu reprezinta urme, ele permit identificarea in urmatoarele doua situatii:

cand obiectul de idntificat este descris de subiect ( invinuitul, victima, martorul relateaza cu privire la persoanele vazute la locul faptei, la obiectele sau animalele abandonate, pierdute, disparute sau furate, la zgomotele si luminile percepute - de un anumit tip, fregventa si intensitate );

cand subiectului i se descriu trasaturile obiectului de identificat de catre anchetator sau o alta persoana;

The image The image

Identificarea unei bijuterii; Fotografie in detaliu a unei bijuterii;

The image In ambele cazuri, dupa audierea subiectului, se poate proceda la recunoasterea obiectului sau fiintei fie direct, fie dupa imaginea sa: identificarea faptuitorului dintr-un grup de persoane constituit in acest scop, identificarea dupa fotografiile din albumul cu recidivisti, confirmarea, infirmarea sau corectarea "portretului robot",indicarea obiectului cautat dintre mai multe lucruri, identificarea unui cadavru necunoscut etc.

The image

Desen executat dupa descriere si fotografia infractorului; Identificarea persoanei dupa album;

The image The image

Fotografie in detaliu dupa album;

Identificarea persoanei din grup;

La identificarea dupa reflectarile materiale se ajunge prin cercetarea stiintifica efectuata de catre specialisti, iar constatarile se materializeaza intr-un raport de expertiza ( art. 122 C. proc. pen. ) sau de constatare tehnico-stiintifica art. 115 C. proc. pen. ).

Identificarea prin descriere si recunoastere se realizeaza prin activitati de ancheta, in conformitate cu normele procesuale si cu recomandarile tacticii criminalistice ( audieri, confruntari, reconstituiri ), iar rezultatele se consemneaza in diferite acte, cum ar fi declaratii, procese-verbale, banda de magnetofon, planse fotografice.

In literatura de specialitate si practica judiciara se are in vedere si o identificare pe baza inregistrarilor ( fise, cartoteci, colectii ). Problema identificarii bazata pe o evidenta creata s-a pus cu foarte mult timp in urma si avea ca scop identificarea persoanelor recidiviste, carora li se intocmea o fisa de evidenta care continea date bazate pe sistemul antropometric al lui Bertillon, odata cu anchetarea si condamnarea lor. Sistemul antropometric a fost inlocuit cu sistemul dactiloscopic, infractorilor intocmindu-li-se fise mono si decadactilare, clasate dupa forme dactiloscopice sau codificate in diverse moduri. Sistemul dactiloscopic ofera numeroase avantaje, pe langa o identificare certa a persoanelor care isi atribuie mai multe nume sau in cazul identificarii unui cadavru, identificarea dactiloscopica ofera posibilitatea identificarii autorului unei infractiuni dupa urmele papilare.

The image Constituirea de fise pentru identificarea persoanei;

In afara acestor evidente, alte inregistrari privesc cadavrele necunoscute, persoanele disparute, urmele si obiectele gasite cu ocazia cercetarilor, inregistrarile de voce, amprentele dentare, specimenele scrisurilor de mana, probele dactilografice ale masinilor de scris, caracteristicile autovehiculelor, descrierea obiectelor furate.





O inregistrare cu caracter aparte o constituie cea realizata dupa modus operandi, adica dupa procedeele utilizate pentru savarsirea infractiunii, care s-au dovedit a fi constante la infractorii specializati, denumiti si " de obicei ". Fisele sunt aranjate pe genuri de infractiuni ( furturi, spargeri, delapidari, trafic de influenta, prostitutie si proxenetism, violuri, omoruri, droguri ) si clasificate dupa diverse criterii: locul infractiunii, mijloacele folosite, sistemul de efractie, alegerea victimelor si modul de abordare etc.

Volumul mare de date rezultat ca urmare a intocmirii evidentelor si necesitatea prelucrarii datelor in mod operativ a impus introducerea sistemelor informatice pentru gestionarea bazelor de date. Domeniile cele mai fregvente de utilizare a informaticii in criminalistica sunt cazierele judiciare.

Prezentam pe scurt cateva sisteme si domenii de utilizare a bazelor de date.

A.         Gestionarea datelor din fisierele si cazierele judiciare in sistem automat presupune un castig de spatiu si o economie de personal precum si o ibunatatire a calitatii operatiilor de selectare in raport cu cele manuale. Relevant este modul in care se reuseste, la nivel national, tinerea unor evidente a tuturor autovehiculelor existente dupa: numar de inmatriculare, marca si tip, culoare, an de fabricatie etc.

Dintre modalitatile de operare existente redam schematic pe cel descris de I. Corti[44].

I.      Intrarea

Inregistrarea:

a)      Fisa si formular referitor la infractiune (IR);

b)      Fisa si formular referitor la autorul infractiunii (IS);

c)      Fisa si formular referitoare la situatia juridica a autorului;

Operatii automate:

a)      Imprimarea benzii magnetice;

b)      Controlul erorilor;

c)      Crearea benzilor active sau fisierelor pe care se inregistreaza definitiv datele;

d)      Punerea la punct sau tinerea la zi a fisierelor;

II.      Iesirea

Cercetarea in serie;

Cercetarea prin apropieri succesive;

Cercetarea in paralel prin punctare;

B.         Procedee automate de recunoastere a impresiunilor digitale:

Sistemul comparativ bazat pe desen si pe punctele de oprire, elaborat de E. Angst, K.-Frieden, M.-W. Frun si M. P. Grob, porneste de la datele clasificarii deca si monodactilare cuplate.



Sistemul bazat pe relevarea topografica propus de H.Thiebault - are in vedere reprezentarea schematica a punctelor caracteristice ale unei amprente, prin simpla reperare a pozitiei lor relative pe un plan.

Sistemul IMDOC se bazeaza pe inregistrarea datelor intr-o memorie cu acces selectiv. El se foloseste la fisele de semnalmente, modus operandi si de cazuri, dar si in dactiloscopie.

In sistemul japonez computerul detecteaza automat particularitatile ( opriri si bifurcatii ale crestelor papilare ) pe care la pune in memorie si le compara.

Sistemul AFIS ( Automated fingerprint identification systems ) include un echipament computerizat care baleiaza amprenta digitala. Automat se obtine o reprezentare geometrica cartografiata a crestelor papilare ( forma, directie, detalii ). Raporturile spatiale sunt transpuse in cod binar si cercetate algoritmic de computer. La amprentele de buna calitate - de pilda cele luate cu tus - sunt codificate cca. 90 de minutii pentru fiecare deget. Cele latente ofera mai putine detalii, dar sistemul poate lucra numai cu o parte a hartii de baleiaj, stabilind corespondenta cu o amprenta certa pe baza unei medii de 15 - 20 elemente. Un avantaj important al sistemului il constituie posibilitatea de " curatare " a unei amprente fragmentare, prin completarea lipsurilor datorate imbacsirii cu sange si impuritati sau cauzate de cicatrici si arsuri. Pe de alta parte sistemul este capabil sa evalueze calitatea amprentelor si sa le " descalifice " pe cele inapte identificarii.

Desi extrem de performant, sistemul AFIS, ca de altfel orice alt sistem, nu da decizia finala. Numai ochiul experimentat al specialistului va hotara daca exista identitate intre amprenta cautata si cele propuse de computer.

C.         Cercetarea scrisurilor cu autor necunoscut prin prelucrarea electronica a datelor. Aplicatiile practice, devenite oprationale, se intalnesc in trei domenii: alcatuirea fisierelor ( scriptoteci ) echivaland cu adevarate " caziere " de scrisuri, tinerea evidentei cecurilor false si verificarea automata a semnaturilor.

In primul caz, avem de a face cu doua sisteme, primul sistem a fost pus la punct de E. Angst si K. Erismann in colaborare cu M. P. Grob si W. Hofman. Scrisurile sunt clasificate pe baza unor formulare care au in vedere doua grupe principale de criterii, si anume generale ( miscarea, spatiul si forma ) si speciale ( modul de finalizare a literelor considerate independent si modul lor de grupare).

Al doilea sistem, intitulat FISH, reprezinta un sistem informational pentru identificarea dupa scrisul de mana cu ajutorul computerului[45]. Acesta pleaca de la o clasificare bazata pe zece caracteristici , si anume sistemul de scriere, tipul de legatura, subtipuri de legatura, gradul de legare, inaltimea depasantelor, forma buclelor, largimea, inclinatia, dimensiunea si punctele. Acestea sunt valabile pentru scrisurile cursive; pentru altele (cu majuscule, tipografice etc.)numarul elementelor de clasificare este mai mic sau isi schimba valoarea ( de pilda la dimensiune ).

A doua directie de utilizare a trierii automate a scrisurilor o constituie cecurile, prin alcatuirea de colectii de cecuri false sau furate.

In ultimul caz, cel al verificarii semnaturilor prin prelucrare automata a datelor, utilitatea este verificata in sistemul bancar sau ca mijloc de control pentru accesul la informatii, dispozitive si locuri protejate.

Sistemul MASYS, bazat pe masuratoarea presiunii exercitate asupra instrumentului de scriere.

Sistemul Verisign, pune in evidenta cu deosebire caracteristicile grafometrice ale semnaturii, la stabilirea carora se admit anumite tolerante.



LUCIAN IONESCU, DUMITRU SANDU - op. cit., pag. 71;

I. CORTI - L'exploitation electronique de l'information par la police judiciaire italienne, in Rev. Int. Pol. Crim.,nr. 198-199, 1966, pag. 126 si 158;

V. KLEMENT - FISH - a forensic information system for the computer assisted identification of handwritings, Comunicare Congr. IAFS, Oxford, 1984.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate