Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
Activitatile specifice ce trebuie desfasurate in vederea administrarii probatoriului si dovedirii vinovatiei


Activitatile specifice ce trebuie desfasurate in vederea administrarii probatoriului si dovedirii vinovatiei


Activitatile specifice ce trebuie desfasurate in vederea administrarii probatoriului si dovedirii vinovatiei



1. Cercetarea la fata locului

Fara indoiala cercetarea la fata locului in cazul infractiunilor de omor se inscrie printre activitatile ce contribuie in mod substantial la realizarea scopului procesului penal.

De fiecare data cercetarea la fata locului este efectuata de o echipa desemnata s-o efectueze, iar in acest caz organele de politie participante se subordoneaza direct procurorului din cadrul Parchetelor de pe langa Tribunal, procuror care este totodata si seful acestei echipe de cercetare.

Intrucat organele de cercetare penala ale politiei participa nemijlocit la activitatile de urmarire penala urgente in cazul infractiunii de omor, cum este cercetarea la fata locului, in prezenta lucrare voi urmari definirea succinta a acestei activitati in general, referindu-ma apoi cu precadere la cazul concret al cercetarii la fata locului in cazul omorului savarsit cu violenta excesiva.

1.1 Notiune

Cercetarea la fata locului este activitatea procedurala si de tactica criminalistica al carei obiect il constituie perceperea nemijlocita a locului unde s-a savarsit infractiunea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea si examinarea urmelor si a mijloacelor de proba, precizarea pozitiei si starii acestora, avand ca scop stabilirea naturii si imprejurarilor comiterii faptei, precum si a datelor necesare identificarii faptuitorului.[1]

Deosebit de important este faptul ca in cadrul acestei activitati organul de urmarire penala percepe in mod nemijlocit imprejurarile in care a actionat faptuitorul, obiectele pe care le-a folosit ori pe care le-a atins in campul infractional.

Legat de expresia "fata locului" legea procesual penala nu precizeaza expres intelesul acesteia insa defineste notiunea de "locul savarsirii infractiunii" prin care se intelege, potrivit legii, locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala in tot sau in parte ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia.

Regulile ce trebuie respectate cu prilejul cercetarii la fata locului se regasesc in tactica criminalistica, conturand trasaturile caracteristice ale acestei activitati astfel:

a.        Cercetarea la fata locului este o activitate initiala ce precede in timp toate celelalte activitati desfasurate in cauza, omorul fiind una dintre infractiunile a caror solutionare sete de neconceput fara efectuarea acesteia;

b.       Este o activitate obligatorie si nu poate fi inlocuita cu nicio alta activitate;

c.        Caracterul imediat al cercetarii la fata locului impune efectuarea de urgenta a acestei activitati, orice intarziere avand drept rezultat modificarea locului unde s-a savarsit infractiunea si pierderea sau distrugerea mijloacelorde proba;

d.       De regula cercetarea la fata locului nu se poate repeta, ceea ce impune efectuarea ei la un inalt nivel calitativ in stricta conformitate cu prevederile legii procesual penale si regulile impuse de tactica criminalistica.

Insa pot aparea si situatii de exceptie: [2]

Atunci cand cercetarea initiala s-a efectuat in conditii atmosferice si de vizibilitate improprii;

Cand nu a fost cunoscuta de la inceput intreaga intindere a locului faptei si acesta, din motive obiective, nu a fost corect delimitat;

Cand nu au fost cunoscute toate portiunile de teren ori traseele ce intra in notiunea de "loc al faptei".

"daca investigarea unei crime se termina cu un esec, cauza acestuia este, de regula, examinarea incorecta a locului crimei".[3]

In cazul infractiunilor de omor, in notiunea de "loc al faptei" pot fi regasite:

Portiunea de teren, segmentul de drum ori incaperea unde a fost descoperit cadavrul, parti din acesta, schelet uman, precum si imprejurimile acestora;

Locul unde s-a consumat episodul principal al faptei, respectiv locul unde a fost suprimata viata victimei;

Locul unde a decedat victima, in cazul in care aceasta s-a deplasat din locul agresiunii;

Locul in care victima a fost abandonata ori locul unde a fost dezmembrat cadavrul, interesand si imprejurimile acestuia;

Caile de acces si de parasire a locului faptei, utilizate de faptuitor.

Efectuata la timp, atent si calificat cercetarea la fata locului poate duce la lamurirea numeroaselor probleme ce apar in cazul unui omor, cum ar fi:

Existenta unor urme care sa demonstreze ca s-a comis un omor;

Caile folosite de fatuitor pentru a patrunde in campul infractional si caile pe unde a parasit locul faptei;

Activitatile desfasurate de autor la locul faptei;

Instrumentele folosite de autor la comiterea omorului;

Existenta asa numitelor "imprejurari negative"; [4]

Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau inlesnit savarsirea omorului;

Modificarile intervenite in campul infractiunii, personale care le-au facut si scopul acestora - transportarea victimei la spital, miscarea cadavrului.

1.2 Lucratorilor de politie ajunsi primii la fata locului le revin urmatoarele sarcini:

Salvarea victimelor, daca acest lucru mai este posibil, si acordarea primului ajutor medical calificat. Indiferent de situatia gasita la fata locului, inainte de a ridica victima si a o transporta la unitatea sanitara pentru acordarea ingrijirilor medicale calificate, lucratorul de politie respectiv trebuie sa noteze si sa marcheze locul si pozitia in care se afla victima in momentul sosirii sale [5];

Identificarea martorilor oculari, a persoanelor suspecte, identificarea si retinerea faptuitorilor ori luarea masurilor de urmarire si prindere a acestora.

Incunostintarea organului de cercetare penala competent sa efectueze cercetarea locului faptei.

Conservarea aspectului locului faptei si interzicerea patrunderii in campul infractional a persoanelor ce nu au atributii pe linia cercetarii la fata locului ori salvarii victimelor;

1.3 Pregatirea in vederea cercetarii

la fata locului

Una dintre conditiile esentiale ale realizarii scopului cercetarii la fata locului o constituie, fara indoiala, pregatirea in detaliu a acestei activitati.

Din aceasta activitate de pregatire nu trebuie omis niciun amanunt oricat de neinsemnat ar fi la prima vedere.

Cronologic vorbind, masurile ce trebuie luate pentru a pregati cercetarea la fata locului sunt:

A.      Masuri care se iau pana la deplasarea la fata locului - de la primirea sesizarii si pana la deplasarea echipei la locul faptei.

B.      Masuri ce se iau dupa ajungerea echipei la locul faptei - inainte de inceperea examinarii criminalistice propriu-zise.

A.      Masuri care se iau pana la deplasarea la fata locului

- de la primirea sesizarii si pana la deplasarea echipei

la locul faptei.

Cele mai intalnite masuri care se iau pana la deplasarea la locul faptei:

a.      Primirea, consemnarea si verificarea sesizarii.

identificarea persoanei care a facut plangerea;

verificarea copetentei;

verificarea veridicitatii sesizarii, adica a realitatii celor semnalate;

b.     Asigurarea tehnico-materiala

pregatirea truselor criminalistice;

verificarea autolaboratorului criminalistic;

asigurarea materialelor necesare comunicarii membrilor echipei de cercetare.

c.      Asigurarea prezentei specialistilor, a aparatorului si a martorilor asistenti.

In cazul infractiunilor de omor, echipa care efectueaza cercetarea la fata locului este constituita din procuror, medic legist, specialisti criminalisti, alti lucratori de politie, de regula, din cadrul politiei judiciare si - daca este nevoie - conductorul cu cainele de urmarire, acestora adaugandu-li-se specialisti din alte domenii de activitate.[6]

Pe intreg parcursul cercetarii la fata locului, echipa formata in acest scop va executa sarcinile impuse de catre procuror, acesta conducand in mod nemijlocit activitatea de cautare, descoperire, fixare si ridicare a urmelor si a mijloacelor materiale de proba.

d.     Asigurarea deplasarii cu operativitate a echipei la locul faptei.

Deplasarea la fata locului trebuie sa se faca cu maxima urgenta, de acest lucru depinzand si rezultatul activitatilor ulterioare.

Practica a evidentiat faptul ca atunci cand deplasarea la locul faptei s-a realizat in 10-15 minute, faptuitorul a fost identificat in aproximativ 95% din cazuri; daca timpul a crescut la 20-25 de minute, procentul identificarii autorului infractiunii a scazut la 80%, iar numai in 40% din cazuri autorul a mai fost identificat daca deplasarea s-a facut dupa mai mult de 60 de minute.

B.    Masuri urgente ce trebuie luate dupa sosirea la fata locului

si pana la inceperea examinarii criminalistice

a.      Informarea operativa a evenimentului;

b.     Verificarea modului in care a actionat cel venit primul la locul faptei si rezultatele obtinute de acesta;

c.      Stabilirea modificarilor ce au survenit in aspectul initial al locului faptei tinand seama de cele mai mici detalii;

d.     Delimitarea corecta a locului de cercetat; [7]

e.      Identificarea martorilor oculari si a persoanelor care nu-si justifica prezenta in zona ori nu pot da o explicatie plauzibila in legatura cu actiunile intreprinse dupa savarsirea omorului:

Mutarea cadavrului in alt loc, desi acest lucru nu era recomandat de actiunea de salvare ori acordare a primului ajutor;

Efectuarea "curateniei" la locul comiterii infractiunii;

Sesizarea cu intarziere a organelor judiciare.[8]

f.    Stabilirea metodelor concrete de examinare.

Aceasta sarcina importanta, de stabilire a metodelor concrete de examinare revine procurorului - in calitatea sa de sef al echipei de cercetare.

Conform literaturii de specialitate[9] exista trei metode de cercetare a locului faptei:

Metoda subiectiva - cercetarea se face urmand fidel traseul parcurs de faptuitor;

Metoda obiectiva - cercetarea se executa intr-o anumita ordine, facandu-se abstractie de modul si succesiunea actiunilor presupuse a fi desfasurate de infractor;

Metoda combinata - mixta - pe parcursul cercetarii se folosesc ambele metode prezentate mai sus.

1.4 Efectuarea cercetarii la fata locului

Datorita varietatii modalitatilor faptice de savarsire a omuciderilor este aproape imposibil de stabilit o modalitate de cercetare la fata locului valabila in orice conditii.

De retinut este faptul ca la cercetarea locului faptei nu trebuie sa se plece niciodata cu idei preconcepute indiferent de conditiile sau de locul in care s-a savarsit omorul.

Teoretic cercetarea la fata locului cuprinde doua faze, si anume:

Faza statica;

Faza dinamica.

Nu este o delimitare rigida deoarece practica a evidentiat situatii in care activitati din faza statica au fost executate in faza dinamica si invers.

Faza statica a cercetarii la fata locului

Activitati ce trebuie intreprinse in aceasta faza:

a.      Constatarea mortii victimei efectuata de medicul legist in prezenta procurorului;

b.     Observarea locului unde s-a comis omorul, unde a fost descoperit cadavrul;

Daca locul se afla in aer liber, observarea se va face prin parcurgerea lui, pe cand in cazul interioarelor, observarea se va face dintr-un singur loc.

c.      Orientarea locului faptei;

d.     Fixarea locului ce urmeaza a fi cercetat - se face cu ajutorul fotografiei de orientare si a fotografiei schita;

e.      Marcarea drumului de acces;

Dupa marcarea drumului de acces de catre specialistul criminalist, primul care intra in campul infractional este procurorul insotit de medicul legist.

f.      Examinarea cadavrului;

Se va avea in vedere atat cercetarea corpului victimei cat si a incaltamintei si a imbracamintei acesteia.

Medicul legist, fara a modifica pozitia cadavrului, va constata realitatea mortii si vor fi puse in evidenta urmele de violenta - locul si numarul acestora.

Procurorul va prezenta o descriere completa a cadavrului, descriere ce va cuprinde sexul, infatisarea, varsta aproximativa, conformatia corpului, culoarea ochilor, etc. si care va fi consemnata in procesul-verbal de cercetare la fata locului.

Practica judiciara recomanda ca imediat dupa descrierea cadavrului, a obiectelor de imbracaminte si incaltaminte, sa se descrie, in detaliu, zona inconjuratoare. In acest sens se va indica pozitia cadavrului fata de obiectele din incapere - ori din campul deschis unde a fost descoperit - si se va face o descriere amanuntita fie a pieselor de mobilier, a ferestrelor, a usilor, a sobelor, etc., fie a zonei inconjuratoare, cu tot ce se gaseste in acel loc. [10]

Cercetarea in faza statica, se finalizeaza prin fixarea pozitiei in care a fost gasit cadavrul, a celorlalte obiecte din campul infractional. Fixarea se realizeaza prin fotografiere, prin filmarea video.

Pentru o mai buna fixare este indicat ca fotografia sa se faca de sus (vertical), cu obiectivul aparatului in jos, deasupra mijlocului cadavrului.

Leziunile de pe corpul victimei (echimoze, excoriatii, plagi) petele cadaverice, urmele de pe imbracaminte (rupturi, taieturi, perforari, etc) se fotografiaza in plan marit.

Regula generala este ca punctul de plecare al cercetarii la fata locului sa se situeze in locul unde se gaseste cadavrul - in centrul locului unde s-a comis omorul - extinzandu-se apoi spre periferie.

Faza dinamica

Se caracterizeaza prin examinarea minutioasa a cadavrului a urmelor si a mijloacelor materiale de proba aflate la locul faptei.

In aceata faza echipa are posibilitatea miscarii obiectelor purtatoare de urme si examinarea lor cu aparatura din dotare.[11]

Printre alte reguli tactice ale acestei faze a cercetarii mentionam:

Examinarea cu prioritate a obiectelor care prezinta pericolul iminent de modificare sau disparitie;

Excluderea, prin comparare la fata locului, a urmelor ce apartin victimei sau altor persoane;

Trimiterea urgenta a urmelor la cartotecilor criminalistice pentru identificarea faptuitorului si a unor obiecte;

Ridicarea si ambalarea obiectelor si urmelor in vederea trimiterii lor la expertiza.

Cercetarea la fata locului nu este o simpla inventariere a urmelor, mijloacelor materiale de proba si obiectelor care se gasesc in ambianta locului de examinat, echipa avand menirea sa determine ce si unde sa caute.

Examinarea cadavrului efectuata de catre medicul legist impreuna cu organul de urmarire penala este o activitate esentiala a cercetarii la fata locului, cu o rezonanta deosebita in desfasurarea ulterioara a anchetei.

Prin examinarea cadavrului se urmareste sa se stabileasca, ori sa se obtina cat mai multe date referitoare la:

Cauza si natura mortii, precum si la prezenta leziunilor, a eventualelor lupte tipice dintre victima si agresor;

Posibilitatea executarii unor actiuni de autolezare de catre insasi victima;

Corespondenta dintre locul in care a fost gasita victima si locul real al comiterii infractiunii;

Data si modul in care s-a savarsit omorul, mijloacele, armele sau instrumentele intrebuintate etc.

Examinarea cadavrului este o activitate mai ampla, ce debuteaza odata cu cercetarea la fata locului si continua la unitatea medicala la care se efectueaza necropsia.

1.5 Particularitatile cercetarii la fata locului in cazul

omorului savarsit cu violenta excesiva

Dupa aceasta prezentare a modului de de efectuare a cercetarii la fata locului in cazul infractiunilor de omucidere, voi incerca in continuare sa identific cateva particularitati ale cercetarii locului faptei in cazul omorurilor comise cu violenta excesiva.

1.5.1 In cazul omorului savarsit din razbunare sau gelozie.

Consider ca aceasta categorie a omorurilor savarsite din razbunare sau gelozie se inscrie in subiectul temei datorita modului in care actioneaza agresorul, a ferocitatii si a urii nestavilite de care da dovada atunci cand acesta se razbuna pe victima.

Inca de la cercetarea locului faptei putem concluziona faptul ca in cauza avuta vedere este vorba de o razbunare.

Multitudinea urmelor existente in campul infractional demonstreza ca, initial intre victima si autor a avut loc o lupta; uneori diversitatea urmelor ne poate indica si faptul ca in speta avem de-a face cu actiunea mai multor agresori.

Sunt situatii cand, cercetand cu mare atentie campul infractiunii si extinzand verificarile pe o arie mai mare, se constata urme ce dovedesc ca autorul a asteptat victima intr-un anumit loc, dinainte stabilit, lipsit de vizibilitate.

Astfel de indicii rezulta in cazurile de omor savarsite noaptea, pe strazi dosnice si neiluminate sau in alte locuri favorizatoare pe unde victima urma sa treaca in mod obligatoriu.

Cu ocazia cercetarii la fata locului, organele de politie care efectueaza investigatii in zona au obligatia de identifica martori care, anterior producerii omorului, au vazut presupusul agresor asteptand intr-un anumit loc, unde in mod normal prezenta sa nu era justificata si pe unde, apoi, a trecut victima si a avut loc agresiunea.

Cand in incaperea unde se gaseste cadavrul se constata distrugerea a numeroase obicte care au apartinut victimei si la care aceasta tinea foate mult, fiind amintiri pretioase, se poate concluziona ca avem de-a face cu o razbunare feroce, comisa de un agresor violent care a nutrit ura inversunata, fie din cauza unor conflicte sau neintelegeri, fie din gelozie.

In cazul in care asasinul a dezmembrat sau ciopartit cadavrul, se poate afirma faptul ca mobilul a fost razbunarea crunta sau gelozia, deoarece se presupune ca omorul a avut loc intr-un spatiu inchis, ce a oferit conditii de depesare a cadavrului prezumandu-se ca fatuitorul trebuie sa fie cineva din cercul apropiat al victimei.

In practica au fost intalnite si situatii cand victima, fara sa fi avut contact sexual cu agresorul, prezenta leziuni grave la nivelul organelor genitale, leziuni cauzate prin lovituri de cutit, fie prin introducerea in vagin a unor obiecte contondente sau amputarea sanilor.

In cazul omorurilor cu mobil bizar sau nedeterminat

Cu ocazia cercetarii locului faptei in cazul omorurilor cu mobil bizar sau nedetermunat pot fi observate urmatoarele aspecte:

Gravitatea si multitudinea leziunilor, autorii ajungand pana la acte de ferocitate sau manifestari de sadism - mutilari, decapitari, sectionarea victimei in timpul vietii;

Specificul si numarul victimelor, actiunea fiind indreptata uneori asupra copiilor sau a membrilor familiei, evoluand pana la uciderea mai multor persoane, uneori urmata de sinucidere;

Autorul foloseste pentru suprimarea vietii victimei mai multe modalitatide producere a mortii, care, practic, nu isi gasesc justificarea - asa-numitele mecanisme supraadaugate;

La locul faptei este descoperita o multitudine de urme - adesea urme papilare - lasate de catre autor;

Sunt gasite la fata locului obiectele cu care acesta a savarsit fapta, care de cele mai multe ori nu au valoare de agent vulnerant - vesela, scrumiere, cioburi de sticla, etc.

1.6 Probleme practice ce privesc cercetarea locului faptei in cazul in care omorul a fost savarsit prin folosirea instrumentelor taietoare, intepatoare, intepatoare-taietoare,

despicatoare si a obiectelor contondente

In afara activitatilor general-valabile ce se intreprind in campul infractional la toate genurile de omor, in asemenea cazuri se pune accentul pe urmatoarele activitati:

Scotocirea pe o arie mai larga, in zona locului faptei si pe itinerariul parcurs de cainele de serviciu pentru gasirea obiectului vunerant folosit de agresor (cutit, briceag,topor);

Folosirea detectoarelor de metale pentru descoperirea obiectelor ingropate, respectiv a sondelor electromagnetice, cand in zona se gasesc rauri, balti, fantani;

Cautarea urmelor digitale pe obiectele contondente descoperite in campul infractional, care au fost sau se presupune ca au fost folosite de catre infractor, sau de pe alte suprafete lucioase identificate (manerul cutitului, cozi de topor, hartiile folosite la ambalarea unor rangi, etc)[12];

Recoltarea de probe de sange din toate urmele gasite, in scopul determinarii grupei sanguine si al profilului ADN ale agresorului, mai ales cand sunt indicii destul de clare ca acesta a fost ranit;

Executarea de videofilmari si fotografii metrice asupra leziunilor care pot reda forma instrumentului sau obiectului folosit de autor si, eventual, decelarea pielii din zona respstiva, pentru analize suplimentare de laborator;

Examinarea impreuna cu medicul legist, a leziunilor de pe cadavru - forma, lungimea, profunzimea, directia de patrundere - prntru stabilirea obictului cu care au fost produse si daca au fost mai multe asemenea obiecte;

Tot impreuna cu medicul legist se vor face aprecieri cu privire la pozitia agresorului fata de victima in timpul aplicarii loviturilor, la directia de lovire, daca acesta era dreptaci sau stangaci, daca au fost mai multi agresori, daca victima a incercat sa se apere, daca omorul s-a consumat in locul gasirii cadavrului;

Examinarea vestimentatiei victimei si corelarea orificiilor identificate pe aceasta cu leziunile de pe cadavru si fotografierea lor;

Verificarea cu ajutorul martorilor - membrii familiei sau persoane apropiate - a eventualelor obiecte gasite in campul infractional, pentru a se stabili daca au apartinut victimei, iar in caz contrar, stabilirea de masuri pentru exploatarea lor, in scopul gasirii criminalului (batista, nasturi, topor, cutit, briceag, etc);

Stabilirea cu ajutorul persoanelor din anturaj a absentei unor obiecte de la victima ori din locuinta, care sa fi fost luate de agresor, si a masurilor cuvenite de urmarire a lor dupa caracteristici, marci, serii.[13]

1.7 Fixarea rezultatelor cercetarii locului faptei

Aspectele constatate cu ocazia cercetarii locului faptei, pentru a dobandi valoare de proba, trebuie consemnate in conformitate cu legea procesual penala.

Principalul mijloc de fixare a rezultatului cercetarii la fata locului este procesul-verbal.[14]

La acesta vor putea fi anexate fotografii, schite, desene, videofilmari. In cazul infractiunilor de omor, atat fotografiile judiciare, cat si schita locului faptei sunt obligatorii.[15]

1.7.1 Procesul-verbal de cercetare la fata locului

Toate constatarile facute cu prilejul cercetarii locului faptei, toate urmele si mijloacele materiale de proba descoperite, relevate, fixate si ridicate trebuie sa fie descrise in mod amanuntit in procesul-verbal, respectand intocmai conditiile de fond si forma pe care trebuie sa le indeplineasca acest principal mijloc de fixare.

Este obligatorie consemnarea tuturor constatarilor facute, indiferent daca intre urmele, mijloacele materiale de proba ridicate din campul infractional ori diversele imprejurari ale cauzei si versiunile elaborate in cauza - sau prefigurate mental - cu privire la modalitatile concrete de savarsire a omorului sau legatura lor cu fapta comisa se poate stabili sau nu vreo conexiune logica.

La efectuarea cercetarii locului faptei nu trebuie sa se plece cu idei preconcepute, mai mult decat atat se interzice cu desavarsire inserarea in continutul procesului-verbal a presupunerilor, parerilor sau concluziilor pe marginea celor constatate.

Procesul-verbal de cercetare la fata locului trebuie sa respecte urmatoarele conditii de fond si forma:

a.       Sa prezinte in mod obiectiv situatia de la locul unde s-a savarsit omorul;

b.       Sa fie complet;

c.       Sa fie clar si precis;

d.       Sa fie concis.

1.7.2 Schita locului faptei

Schita locului faptei ajuta la intelegerea corecta a tabloului real al locului savarsirii omorului, intregeste celelalte mijloace de fixare a cercetarii la fata locului si trebuie sa ilustreze cat mai fidel constatarile mentionate in procesul-verbal.

Organul de urmarire penala atunci cand intocmeste schita locului faptei va trebui sa tina seama de urmatoarele reguli:

a.        Exactitatea schitei - fixarea exacta a dimensiunilor obiectelor, a distantelor si a unghiurilor;

b.       Cotarea schitei - se noteaza pe schita dimensiunile obiectelor reprezentate;

c.        Intocmirea la scara a schitei;

d.       Orientarea schtei - totdeauna latura din dreapta a schitei trebuie sa fie orientata pe directia Nord - Sud;

e.        Claritatea schitei;

f.        Reprezentarea prin semne conventionale criminalistice;

g.       Individualizarea schitei.

2. Planificarea investigarii criminalistice si

elaborarea versiunilor de ancheta

2.1 Planificarea investigarii criminalistice a omorului

In cazul cercetarii omorului, planificarea investigarii criminalistice este destinata desfasurarii unei munci calificate, corelatii tuturor actiunilor si masurilor care se intreprind pentru verificarea in totalitate a imprejurarilor cauzei.

Desfasurarea planificata a investigarii criminalistice a omorului constituie o premisa sigura a cresterii permanente a fermitatii impotriva elementelor infractoare si directionarii activitatilor ce urmeaza a fi intreprinse pentru asigurarea unei finalitati judiciare de calitate, confera perspectiva investigarii, reprezinta rezultatul unui proces complex de analiza ce insoteste intreaga urmarire penala.

Activitatea de planificare este un proces complex de gandire, ce pune in evidenta atat nivelul de pregatire al celor care efectueaza investigarea, cat si capacitatea lor de a analiza si sintetiza toate datele, imprejurarile si aspectele pe care le ofera cazul instrumentat.

Planificarea investigarii criminalistice a omorului este guvernata de urmatoarele principii:[16]

a.        Principiul legalitatii - nicio activitate din cele prevazute a fi intreprinse in cauza nu trebuie sa contravina prevederilor legale;

b.       Principiul individualitatii - se tine seama de specificul fiecarei cauze si de particularitatile determinate de metodele si mijloacele folosite de faptuitor pentru suprimarea vietii victimei, mobilul si scopul, imprejurarile comiterii faptei, etc;

c.        Principiul dinamismului - planul intocmit trebuie sa fie suplu, elastic, adaptabil la diversele imprejurari ale cauzei.

2.2 Elaborarea versiunilor de ancheta

Pe parcursul investigarii criminalistice a omorului, diferite fapte sau imprejurari de fapt privitoare la circumstantele savarsirii omuciderii, pot primi mai multe explicatii.

Versiunea reprezinta o presupunere, o explicatie plauzibila, obiectiv posibila si provizorie data diverselor imprejurari legate de cauza ce face obiectul investigatiei criminalisrice.

Asadar, versiunea de ancheta este rezultatul unui proces complex de analiza in cadrul caruia, pe baza datelor administrate in cauza, se emit presupuneri, se dau diferite explicatii referitoare la natura faptei, continutul acesteia, asupra modului de comitere si acoperire, cu privire la participanti, forma de vinovatie, mobilul si scopul urmarit, cauzele si conditiile care au generat sau favorizat savarsirea infractiunii.[17]

Organele de urmarire penala, pentru a elabora versiunile, va trebui sa dispuna de un minim de date precise si concrete referitoare la fapta.

O parte din aceste date este obtinuta pe cale procesuala (cercetarea la fata locului, efectuarea de constatari tehnico-stiintifice, ascultari de martori), iar o alta parte din izvoare extraprocesuale (investigatii, scrisori, zvonuri).

In esenta, este necesar sa se raspunda la o intrebare decisiva:

"carei persoane ii profita omorul sau cine avea interesul sa-l comita?"[18]

2.2.1 Criterii de elaborare a versiunilor de ancheta

Punctul de plecare al anchetei, si in consecinta, al elaborarii versiunilor il va reprezenta victima, intrucat ea furnizeaza cele mai pretioase elemente pentru elucidarea cauzei.

Organul de urmarire penala atunci cand eleboreaza versiunile cu privire la persoana autorului, la mobilul sau scopul omorului trebuie sa se raporteze la doua categorii de date:

A.    Date obtinute din cercetarea locului faptei si din examinarea cadavrului.

Pe baza caestor date vor fi trase concluzii cu privire la persoana autorului, la faptul ca acesta cunostea topografia locului sau era o cunostinta a victimei, la mobilul faptei si la mijloacele vulnerante intrebuintate.

Cunoasterea victimei constituie pentru organele judiciare o importanta sursa de date utile identificarii ucigasului. Se poate stabili raportul victima-agresor dupa cum s-a comportat victima la aparitia agresorului - il cunostea si i-a permis accesul, s-a opus intrarii in locuinta, a incercat sa se apere.

B.    Date rezultate din ascultarea martorilor, a rudelor sau din investigatii privitoare la victima.

In acest mod organele judiciare pot cunoaste obiceiurile, pasiunile, viciile, relatiile pe care victima le avea cu membrii familiei sau cu colegii de serviciu, mediile frecventate, starea sanatatii, etc.

Elaborarea versiunilor de ancheta devine, cateodata, in practica, o operatie deosebit de dificila in cazul omorurilor cu mobil bizar, marea lor majoritate fiind savarsite de bolnavii psihic sau de elemente huliganice aflate sub influenta bauturilor alcoolice.[19]

2.2.2 Verificarea versiunilor de ancheta

Pentru a se putea realiza o verificare a versiunilor de ancheta trebuie respectate anumite reguli:[20]

a.      Toate versiunile elaborate in cauza trebuie verificate in mod obligatoriu. Dintre toate numai una se confirma aceata purtand numele de versiune de lucru.

b.     Verificarea versiunilor trebuie sa se faca concomitent, iar nu succesiv.

c.      Verificarea versiunilor trebuie sa se faca prin toate activitatile care ofera perspective pentru rezolvarea problemelor stabilite in cadrul fiecarei versiuni.

d.     Ordinea de verificare a versiunilor trebuie stabilita in raport cu particularitatile cauzei investigate.



A. Ciopraga - Criminalistica. Elemente de tactica - Univ. "Al.I. Cuza", Iasi, Facultatea de drept, Iasi, 1986, pag. 24

Colectiv, Tratat de tactica criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, 1992, pag. 30

Le M. Snyder "Homicide investigation", Ed. Charles Thomas, California, S.U.A, 1958

Un cadavru ce prezinta multiple plagi taiate, iar langa el nu se afla nicio urma de sange

A. Swensson, O. Wendel, op. cit., pag. 14

Vasile Berchesan, op. cit., pag. 176

"Locul unde s-a savarsit o crima nu se margineste la locurile imediate, ci cuprinde atat de mult din regiunea incojuratoare cat poate fi necesar pentru a intelege pe deplin imprejurarile exacte care inconjoara comiterea crimei. Aceasta incude, bineinteles, o asemenea portiune din suprafata de apropiere si de fuga cat poate fi determinata" - Maurice J. Fitzgerarld, op. cit., pag. 36

Vasile Berchesan, op. cit., pag. 178

L. Coman - Aspecte privind cercetarea la fata locului in infractiunile de omor - , Ministerul de Interne, Bucuresti, 1975, pag. 55-56.

Vasile Berchesan, op. cit., pag. 197

Idem, op. cit., pag. 202

Vasile Utica, dr. Bujor Florescu, Investigarea si cercetarea infractiunilor de mare violenta - omucideri, Ed. Ministerului Administratiei si Internelor, 2003, pag. 104

Vasile Utica, dr. Bujor Florescu, Investigarea si cercetarea infractiunilor de mare violenta - omucideri, Ed. Ministerului Administratiei si Internelor, 2003, pag. 106

Codul de procedura penala al Romaniei, art. 64

Vasile Berchesan, op. cit., pag. 235

Vasile Berchesan, op. cit., pag. 243

C. Aionitoaie, Em. Stancu, op. cit., pag. 20

Em. Stancu, op. cit., pag. 579

Dumitru Ceacanica, "Particularitatile bolnavilor psihic si infractiunile contra vietii si aspecte ale practicii privind cercetarea", P.C.C. nr 3/1981, pag. 76-78

Vasile Berchesan, po. Cit., pag. 271





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate