Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
»PRACTICA - CONTABILITATEA TREZORERIEI LA S.C. OTELINOX S.A.


PRACTICA - CONTABILITATEA TREZORERIEI LA S.C. OTELINOX S.A.





Denumirea societatii:

SOCIETATEA COMERCIALA OTELINOX S.A. TARGOVISTE, avand cod unic de inregistrare 921641.

Sediul:

Targoviste, Soseaua Gaesti, nr.16-Judetul Dambovita.Otelinox este situata la 80 km N-V de Bucuresti, la aproximativ 300 km de principalul port la Marea Neagra avand un acces facil la caile de transport.

In anul 1974 s-a infintat inteprinderea OTELINOX - Targoviste ca intreprindere industriala, in subordinea Centralei Industriale Siderurgice Bucuresti, sub indrumarea si controlul Ministerului Industriei Metalurgice prin Hotararea Consiliului de Ministrii nr. 635 din 1 iunie 1974.

Hotararea prevede ca intreprinderea va avea ca obiect de activitate producerea de profile mici, sarme,benzi si table subtiri din oteluri inalt aliate si inoxidabile.

Tehnologia de fabricatie si utilajele au fost achizitionate de la firmele japoneze:

  • NISSHIN STEEL CO.LTD
  • NISSHO-IWAI CORPORATION

pe baza unui imprumut acordat de Banca Internationala pentru reconstructie si dezvoltare.

Pe 16 noiembrie 1979 se proceseaza primul rulou de banda laminata la cald din otel inoxidabil.

In perioada 1990-1999 productia a cunoscut o dezvoltare continua realizandu-se productii anuale de peste 10.000 de tone.

In anul 1991, prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.29 din 14 ianuarie se infiinteaza societatea comerciala "OTELINOX S.A."prin preluarea integrala a patrimoniului intreprinderii Otelinox Targoviste.

Actual societatea este persoana juridica romana, avand forma de societate pe actiuni, desfasurandu-si activitatea in conformitate cu legiile romane si cu statutul propriu.

Societatea a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Camera de Comert si Industrie a judetului Dambovita sub nr. J 15/288 din 6 februarie 1999.

Capitalul social la infintare a fost stabilit la suma de 302.500 RON, impartit in 604.953 actiuni in valoare de 0.5 RON fiecare.

In 31 decembrie 1996 capitalul social a crescut pana la 8.017.300 RON ca urmare a reevaluarii fondurilor fixe in conformiatate cu HGR numarul 26/1992 si cu HGR numarul 500/1994.

In concordanta cu dezvoltarea si modernizarea procesului de productie, cu restructurarea programului de fabricatie conform noilor cerinte de piata ale economiei romanesti, reorganizarea unor activitati economice in cadrul S.C. OTELINOX S.A. Targoviste vizeaza o inalta flexibilitate avand la baza:

-optimizarea structurilor de productie si de conducere prin restructurarea programului de fabricatie si organizarea pe procese tehnologice sau constructive ale produselor;

-dezvoltarea unui sistem informatic integrat cu perspective de distribuire pe nivele organizatorice in cadrul sistemului organizatoric si de conducere a unitatii;

-eliminarea unor blocaje cu caracter normativ, a unor structuri rigide si reducerea numarului de niveluri ierarhice in structurile de productie, de conceptie si functionalitate asigurand in acest mod reducerea substantialaa factorului de risc in luarea deciziilor.

Domeniul de activitate al firmei este cel stipulat in statutul initial si anume:

-producerea si comercializarea directa sau prin comisionari de table si benzi inoxidabile laminate la rece si de laminate finite sub forma de colaci si bare;

-import de materii prime, materiale, agenti energetici si piese de schimb, necesare procesului de productie

-executarea si comercializarea la intern si la export de produse prelucrate prin aschiere;

- elaborarea si comercializarea de studii de cercetare si proiectare a tehnologiilor de laminare la rece si la cald, de tratament termic al laminatelor de prelucrare si finisare a produselor laminate;

- acordarea de consultanta in domeniul cercetarii proiectarii tehnologiilor de laminare la rece si la cald;

-acordare de "know-how" si asistenta tehnica in domeniul laminarii la rece si la cald, tratament termic, prelucrare si finisare a produselor laminate in tara si in strainatate;

-proiectarea si comercializarea de programe informatice pentru gestionarea produselor laminate;

-efectuarea de analize chimice, fizico-chimice, fizico-mecanice de laborator pentru terti;

-executarea pentru sine si pentru terti de reparatii de utilaje tehnologice, motoare si aparate electrice, verificarea si repararea de AMC-uri;

-valorificarea prin vanzare si introducerea in circuitul economic al deseuriilor de productie si materialelor recuperabile rezultate din procesul de productie cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Investitiile financiare pe termen scurt,numite si investii temporare ori plasamente pe termen scurt negociabil, sunt titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt care, prin natura sa, este imediat realizabil si prin care intreprinderile nu are intentia sa-l conserve o perioada mai mare de un an.Plasamentele pe termen scurt nu fac obiectul operatiilor ciclului de investire.Ele sunt, mai degraba, elemente analizabile in contextul gestiunii si contabilitatii trezoreriei intreprinderii.

In categoria investitiilor financiare pe termen scurt se cuprind: actiunile, obligatiunile, bonurile de subscriere autonoma, certificatele de investitor, drepturile de tragere, efectele comerciale, etc.

Daca investitiile financiare pe termen scurt sunt achizitionate cu scopul de a obtine venituri, operatia se numeste cumparare.Daca investitiile financiare pe termen scurt sunt redobandite de catre emitatorii lor pentru a fi anulate sau revandute, operatia se numeste rascumparare.

Actiunile sunt titluri de valoare, care atesta participarea detinatorului la capitolul social al unei societati pe actiuni si care-i confera dreptul de a primi o parte din profitul societatii sub forma de dividente, precum si dreptul de proprietate asupra unei parti din capitol, corespunzator cu aportul adus in societatea respectiva.Actiunile pot fi nominale sau la purtator.

Actiunile proprii reflecta actiunile rascumparate temporar in vbederea atribuirii salariatiilor societatii, regularizarii cursului la bursa sau reducerii capitalului societatii.

Obligatiunile sunt hartii de valoare, care confera posesorului calitatea de creditor si dreptul de a primi pentru suma imprumutata un anumit venit fix sub forma de dobanda, stabilita dinainte, indiferent de rezultatele obtinute de cel care le-a emis.Ele sunt titluri de credit, emise de o unitate in schimbul unei sume incasate (sub forma de imprumut) de la diverse persoane fizice sau juridice si pentru care unitatea emitenta plateste o dobanda. Dobanda se plateste periodic (prin deuparea talonului), iar la scadenta investitorul isi redobandeste suma imprumutata.Spre deosebire de actionari, obligatarii nu au nici un amestec in gestiunea si administratia societatii.Obligatiunile au o valoare nominala (in functie de care se calculeaza si dobanda);valoarea de emisie, care este in general mai mica decat valoarea nominala, iar diferentele fata de aceasta reprezinta "prima de emisiune", si au si o valoare de rambursare, care poate fi egala sau superioara valorii nominale, iar diferenta o constituie prima de rambursare. Atat prima de emisiune, cat si prima de rambursare se inregistreaza prin contul 169 "Prime privind rambursarea obligatiunilor".

Conturi utilizate:

501 "Actiuni detinute la entitatile afiliate"-cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta investitiilor financiare pe termen scurt la societatiile din cadrul grupului, cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt

In debitul contului 501 se inregistreaza:

-valoarea la cost de achizitie a actunilor cumparate de la societatea din cadrul grupului (509, 512, 531).

In creditul contului 501 se inregistreaza:

-valoarea actiunilor detinute la societatile din cadrul grupului, cedate (512, 531, 664).

Soldul final este debitor si reprezinta valoarea investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni) detinute la societatile din cadrul grupului.

505 "Obligatiuni emise si rascumparate"-cont de activ.

In debitul contului 505 se inregistreaza:

-valoarea onligatiunilor emise si rascumparate (509, 512, 531).

In creditul contului 505 se inregistreaza:

-valoarea obligatiunilor emise si rascumparate anulate (161).

Prezinta sold final debitor si reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate neanulate.

506 "Obligatiuni"-cont de active.

In debitul contului 506 se inregistreaza:

-valoarea la cost de acizitie a obligatiunilor cumparate (509, 512, 531).

In creditul contului 506 se inregisteaza:

-valoarea obligatiunilor cedate (512, 531, 664).

Prezinta sold final debitor si reprezinta valoarea obligatiunilor existente.

508 "Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate"-cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de plasament si creante assimilate, cumparate.

In debitul contului 508 se inregistreaza:

-valoarea la cost de achizitie a altor investitii pe termen scurt si creante assimilate cumparate (509, 512, 531);

-diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar (765).

In creditul contului 508 se inregistraza:

-valoarea altor investitii pe termen scurt si creante assimilate cedate (512, 531, 664);

-difentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau lichidarea lor (665).

Prezinta sold final debitor si reprezinta valoarea altor investitii pe termen scurt si creante assimilate existente.

509 "Varsaminte de efectuat pentru inestitii pe termen scurt"-cont de pasiv.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru investitii financiarepe termen scurt cumparate.

In creditul contului 509 se inregistreaza:

-valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate (501, 505, 506, 508).

In debitul contului 509 se inregistreaza:

-valoarea achitata a investitiilor financiare pe termen scurt cumparate (512, 531).

Prezinta sold final creditor si reprezinatavaloarea datorata pentru investitiile financiare pe termen scurt cumparate.

Studiu de caz:

1.Se cumpara 100 obligatiuni a 10 RON/obligatiune.Ulterior se vand 50 de obligatiuni la prêt de 11 RON/obligatiune.

a)Cumparare 100 de obligatiuni

100 obligatiuni x 10 RON/obligatiune = 1000 RON

506 Obligatiuni = 5121 Conturi la banbi in lei 1000 RON

b) Revanzarea a 50 de obligatiuni

50 obligatiuni x 11 RON/obligatiune = 550 RON

50 obligatiuni x 10 RON/obligatiune = 500 RON

Diferenta in plus = 50 RON

5121Conturi la banci in lei = % 550

506Obligatuini 500

764Venituri de investitii financiare cedate 50

Valorile de incasat sunt efecte de comert aflate in posesia beneficiarului pentrui a fi incasate in termen scurt.Aceste valori se grupeaza in contabilitate astfel:

-Cecuri de incasat - sunt cecuri primite de la clientisi depuse la banca pentru incasare;

-Efecte de incasat - sunt bilete la ordin sau cambia depuse la banca pentru incasarea acestora la scadenta;

-Efecte remise spre scontare-sunt efecte comerciale depuse la banci in vederea incasarii acestora inainte de scadenta, operatie numita scontare; banca percepe o dobanda (taxa de scont) calculata in raport cu numarul de zile ramase pana la scadenta.

Cambia, numita si scrisoare de schimb sau tratata, este un inscris (titlu de credit) prin care creditorul (emitentul), numit tragator, obliga o alta persoana, numita tras, sa plateasca, neconditionat sau la ordin, o suma determinata, la vedere sau la o anumita data, la data si locul indicat in cambia, unei terte personae, numita beneficiar.Cambia este creata la initiativa creditotului.Acest titlu poate fi scontat in sensul incasarii sale inainte de scadenta, situatie in care banca percepe un commission (taxa scontului) si devine beneficiarul cambiei.

Cambia nu poate fi la purtator (ar deveni nula), trebuie acceptata, iar scadenta pote fi la vedere, la un anumit timp de la emitere sau la o zi fixa.

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, numita scriptor (debitor), se angajeaza sa verse, la o anumita data, o suma de bani determinata, unei alte personae, numita beneficiar (creditor); plata sumei se poate face si la ordinal beneficiarului.Biletul la ordin este creat la initiative debitorului.Scriptorul este, in acelai timp, tragator si tras.

Cecurile de incasat sunt inscrisuri primite de intreprindere de la terte persoane, fata de care are creante, urmand a fi micsorate.Cecul este inscrisul prin care un tragator da ordin unui tras (banca sa) sa plateasca, la vedere, unui beneficiar, o suma determinata.El reprezinta o instructiune scrisa, sub forma unui formular special, data unei banci de a plati unui tert sau insusi emitentului valoarea pentru care este emisa (mentionata).Tragatorul (emitentul) trebuie sa aiba un deposit bancar, adica contul sau current sa fie debitor (pozitiv) si sa acopere valoarea cecului.

Posesorul carnetului de cecuri completeaza o fila ec, o semneaza si o preda beneficiarului, care o prezinta bancii sale spre incasare, scadenta fiind la vedere, iar cecul complet poate fi si la purtator, nefiind necesar sa fie acceptat.

Cecul, prin forma sa, nu reprezinta un act de comert, insa este incadrat in legislasia referitoare la cambia, desi in realitate este tratabil in contextual operatiilor de banca.

Conturi utilizate:

511 "Valori de incasat"-cont de active.

In debitul contului 511 se inregistreaza:

-valoarea cecurilor si a efectelor primite de la clienti (411, 413).

In creditul contului 511 se inregistreaza:

-valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate (512);

-cheltuieli privind sconturile acordate (667);

-valoarea dobanzii retinute de catre banca pentru incasarea efectelor inainte de scadenta (a taxei de scont - 666).

Studiu de caz:

2.Se primesc si se accepta doua efecte comerciale in suma de 500 RON si 300 RON.Primul dinte cele doua titluri se incaseaza la scadenta, iar ultimul devine nerecuperabil datorita insolvabilitatii clientului.Pe baza titlurilor de valoare, a borderoului si a extrasului de cont se inregistreaza aceste operatii economice.

a)Primirea si acceptarea efectelor comerciale

413 Efecte de primit de la clienti = 4111 Clienti 800

b)Depunerea la banca spre incasare a efectelor comerciale

5114 Efecte de incasat = 413 Efecte de primit de la clienti 800

c)Incasarea efectului comercial in valoare de 500

5121 Conturi la banci in lei = 5113 Efecte de incasat 500

d)Scoaterea din evidenta a efectului comercial nerecuperabil

654 Pierderi din creante si debitori diversi = 5113 Efecte de incasat 300

Conturile la banci se refera la lichiditati sub forma de cecuri de incasat, depozitele la banca in conturile curente sau de disponibil, sumele in curs de decontare.

Disponibilitatile sau depozitele create in conturile de la banca pot functiona la vedere sau la termen.Daca nu actioneaza la vedere aste recomandabil sa se utilizeze tehnica contului current sau a casei de credit.Prin acest cont se inregistreaza toate operatiile banesti intre intreprindere si banca, in situatia in care incasarile sunt mai mari decat platile, soldul contului reprezinta disponibilitaile banesti iar daca incasarile sunt mai mici decat platile, soldul contului exprima creditele acordate de banca direct prin contul current.Banca emite "extrase de cont" zilnic sau de cate ori apar operatiuni de incasari si plati prin virament.

Depozitele la termen in banca reprezinta o forma de imobilizare a mijloacelor banesti pana la un an, fara a fi transferabile sau utilizabile inainte de termenul final.Procedand astfel, dobanda este mai mare decat in cazul disponobilitatilor banesti la vedere, situatie in care dobanda lipseste sau este foarte mica.

Agentii economici isi pot pastra la banci disponibilitatile in devize, in conturi deschise pe fiecare tip de valuta.Bancile inregistreaza existentele si miscarile atat in lai cat si in moneda straina.Astfel, incasarile si platile se echivaleaza in lei la cursul zilei, iar la arsitul lunii disponibilitatile in devize se evalueaza in lei la cursul din ultima zi a lunii.Datorita fluctuatiei cursurilor valutare, pot aparea fie diferente favorabile, fie diferente nefavorabile de curs valutar.

Sunt considerate sume in curs de decontare:

-sumele depuse la banca,dar neiregistrate in extrasul de cont;

-sumele virate de catre terti,dar neaparute in extrasul de cont;

-sumele achitate prin mandat postal de catre terti,dar neajunse la banca;

-sumele consemnate in conturi separate la banci pentru procurari de valuta.

Conturi utilizate:

512 "Conturi curente la banci"-bifunctional.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilitatilor in lei si valuta aflate in conturi la banci, a sumelor in curs de decontare, precum si a miscarii acestora.

In debitul contului 512 se inregistreaza:

-sumele depuse sau virate in cont, rezultate din incasarile in numerar, din cecuri, din alte conturi bancare, din acreditivi, etc. (581);

-valoarea subventiilor guvernamentale pentru investitii (131, 445);

-creditele bancare pe termen lung si scurt incasate (162, 519);

-sumele incasate de la societatiile comerciale ce detin titluri de participare ale unitatii, de la alte societati din cadrul grupului sau de la alte societati legate prin participari (166, 451);

-sumele incasate reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate (167);

-valoarea creantelor imobilizate si a dobanzilor aferente incasate, precum si a garantiilor restituite (267);

-sumele incasate de la clienti (411, 413, 419);

-sumele recuperate din debite ale personalului (428);

-taxa pe valoare adaugata de recuperat, incasata de la bugetul statului (4424);

-sumele restituite de la buget, reprezentand varsaminte efectuate in plus din impozite, taxe, alte datorii si creante (446, 448);

-sumele datorate actionarilor/asociatiilor (455);

-sumele depuse ca aport in numerar la capitolul social (456);

-sumele primite ca rezultat al operatiilor in participare (458);

-sumele incasate de la debitori diversi (461);

-sumele incasate si necuvenite unitatii (462);

-sumele incasate in avans si care privesc exercitiile urmatoare (472);

-sumele incasate in curs de clarificare (473);

-sumele virate subunitatilor (in contabilitatea unitatii) sau unitatii (in contabilitatea subunitatilor) (481);

-valoarea investitiilor financiare pe termen scurt cedate (501, 505, 508);

-valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate (511);

-sumele incasate reprezentand locatii de gestiune si chirii (706);

-sume incasate reprezentand dobanzile aferente disponibilitatilor in conturi la banci (766);

-sumele incasate reprezentand subventiile acordate (741);

-sumele incasate reprezentand alte venituri din exploatare (758);

-sumele incasate reprezentand venituri din imobilizari financiare pe termen scurt (761, 762);

-sumele incasate reprezentand dobanzile aferente creantelor imobilizate (763);

-sumele incasate din investitiile financiare cedate (764);

-diferentele favorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor la banca, in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului (765);

-valoarea sconturilor incasate de la furnizori sau alti creditori (767);

-sumele incasate reprezentand venituri extraordinare (771).

In creditul contului 512 se inregistreaza:

-sumele ridicate in numerar din cont sau vitare in alt cont de trezorerie (581);

-sume platite reprezentand imprumuturile din emisiuni de obligtiuni rambursate (161);

-creditele pe termen lung si scurt rambursate (162, 519);

-sumele platite reprezentand rambursarea altor imprumuturi si datorii assimilate (167);

-valoarea de achizitie a investitiilor financiare cumparate (261, 263, 265, 501, 505, 506, 508);

-varsamintele efectuate pentru titlurile imobilizate si investitiile financiare pe termen scurt (269, 509);

-sumele achitate coparticipantilor sau virate ca rezultat al operatiilor in coparticipatie (458);

-suma dobanzilor platite (168, 518, 666);

-platile effectuate reprezentand avansuri acordate furnizorilor de imobilizari (232, 234);

-platile efectuate catre furnizorii de bunuri si servicii (401, 403, 404, 405, 409);

-plaAile effectuate catre personalul unitatii (421, 423, 424, 425, 426);

-sumele achitate tertilor, reprezentand retineri din salarii (427);

-sumele achitate reprezentand contributia la asigurari sociale (431);

-sumele achitate reprezentand contributia unitatii si a personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj (437);

-sumele virate asigurarilor sociale reflectate ca alte datorii sociale (438);

-sumele platite la buget, reprezentand impozitul pe profit (441);

-plata catre buget a taxei pe valoare adaugata datorata si a taxei pe valoare adaugata platita in vama (4423, 4426);

-platile efvectute catre organismele publice privind taxele si varsamintele asimilate datorate (447);

-plata catre bugetul de stat a accizelor, altor impozite, taxe si varsaminte assimilate (446, 448);

-plata catre buget a impozitului pe venituri de natura salariilor (444);

-sumele achitate asociatiilor (455, 456);

-sumele achitate actionarilor sau asociatiilor din dividendele cuvenite (457);

-sumele achitate creditorilor diversi (462);

-restituirea sumelor aflate in curs de clarificare (473);

-platile effectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati (481);

-valoarea serviciilor bancare platite (627);

-diferentele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banca in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor effectuate in valuta effectuate in cursul anului (665).

De regula contul 512 are sold final debitor, intrucat disponibil initial + incasarile > platile effectuate.Exista insa si situatii in care, fiind nevoita sa efectueze plati fara a avea disponibil sufficient in ziua respectiva, societatea comerciala apeleaza la un credit din partea bancii, pana la completare disponibilului (de durata unei sau mai multor zile).In aceasta perioada contul 512 are sold final creditor.Iata de ce acest cont este bifunctional!

Studiu de caz:

3.La sfarsitul lunii, pentru efecturea lucrarilorde incheiere a acestei perioade de gestiune, se inregistreaza documentele primite de la clienti si nedecontate la banca (ordine de plata vizate de banca emitentului si mandate postale) pentru incasarea produselor livrate, in suma de 4000 RON, si de la debitori pentru stingerea obligatiile pe care acestia le au (mandate postale sau confirmari de la unitat[le unde sunt salariati in sensul retinerii si virarii debitelor), in suma de 500lei.

5121 Sume in curs de decontare = % 4500

4111 Clienti 4000

461 Debitori diversi 500

4.In primele zile ale lunii urmatoare, sumele inregistrate la operatia anterioara sunt incasate si inscrise in extrasul de cont.

5121 Conturi la banci in lei = 5125 Sume in curs de decontare 4500

5.Se reflecta in contabilitate operatiile de plati inscrise in extrasul contului de disponibil in lei, dupa cum urmeaza:

-decontarea la scadenta a obligatiei fata de furnizor, pe baza unui effect commercial in valoare de 3000;

-rambursarae ratei scadente, de 500, din creditul pe termen mediu primit anterior;

-decontarea impozitului pe salarii in suma de 50;

-plata sumei de 80 reprezentand impozitul pe profit;

-achitarea taxei pe valoare adaugata datorata bugetului de stat in suma de 50;

% =5121 Conturi la banci in lei 3680 403 Efecte de platit 3000

162 Credite bancare pe termen lung  500

444 Impozitul pe salarii  50

441 Impozitul pe profit  80

4423 TVA de plata 50

Agentii economici care nu au resurse financiare suficioente pot apela la credite bancare pe termen scurt.Creditele bancare pe termen scurt reprezinta imprumuturi incasate de la banci cu termen de rambursare mai mic de un an si purtatoare de dobanda (cheltuiala financiara).Atunci cand creditele sunt acordate in devize, pot aparea la rambursare diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar, in functie de evolutia cursului valutar.

Pentru disponibilitatile banesti pastrate in conturile bancare, bancile acorda agentilor economici dobanzi (bonificatii), care reprezinta venituri financiare pentru agentii economici, respective cheltuieli pentru banci.Pe de alta parte, pentru creditele primite, agentii economici trebuie sa plateasca bancilor dobanzi, care sunt considerate cheltuieli financiare la agentii economici si venituri la unitatea bancara.In cazul in care dobanzile nu au fost decontate la o scadenta din exercitiul current contabilitatea acestora se tine cu ajutorul contului bifunctional 518 "Dobanzi", care se detaliazape doua conturi sintetice de gradul II.

Conturi utilizate:

518 "Dobanzi"-cont bifunctional.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dobanzilor datorate, precum si a dobanzilor de incasat, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, respective disponibilitatilor aflate in conturile curente.Dobanzile datorate si cele de ncasat, aferente exercitiului in curs se inregistreaza la cheltuieli financiare, respective venituri financiare.

In debitul contului 518 se inregistreaza:

-dobanzile de incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (766);

-dobanzile platite aferente imprumuturilor primite (512).

In creditul contului 518 se inregistreaza:

-dobanzile datorate aferente creditelor acordate de banci in conturile curente (666);

-dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (512).

La sfarsitul lunii prezinta fie sold final debitor care reprezinta dobanzile de primit, fie sold final creditor, reprezentand dobanzile de platit sau se soldeaza.

519 "Credite bancare pe termen scurt"-cont de pasiv.

In creditul contului 519 se inregistreaza:

-credite bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusive dobanzile datorate (512, 666);

In debitul contului 519 se inregistreaza:

-credite bancare pe termen scurt restituite, inclusive dobanzile platite (512).

Prezinta sold final creditor, reprezentand creditele bancare pe termen scurt nerestituite.

Studiu de caz:

6.Se primeste un credit bancar pe 3 luni in suma de 9000 RON, care trebuie rambursat in 3 rate egale.Dobanda este de 40% pe an si trebuie achitata lunar.Din cauza unor dificultati financiare, rata si dobanda aferente ultimei luni se achita in luna urmatoare.

a) Primire credit

5121 Conturi la banci in lei = 5191 Credite bancare pe termen scurt 9000

b) Achitare dobanda in prima luna

666 Cheltuieli privind dobanzile = 5121 Conturi la banci in lei 300

Dobanda anuala = 40% x 9000 = 3600

Dobanda lunara = 3600 /12 = 300

c) Rambursarea primei rate a creditului

5191 Credite bancare pe termen scurt = 5121 Conturi la banci in lei 3000

d) Achitarea dobanzii in luna a doua

666 Cheltuieli privind dobanzile = 5121 Conturi la banci in lei 300

e) Rambursarea rate a doua a creditului

5191 Credite bancare pe termen scurt = 5121 Conturi la banci in lei 3000

f) Dobanzi neachitate la scadenta aferente ultimei luni

666 Cheltuieli privind dobanzile = 5198 Dobanzi aferente creditelor 300

bancare pe temen scurt

g) Inregistrarea creditului restant

5191 Credite bancare pe = 5192 Credite bancare pe termen 3000

termen scurt scurt nerambursate la scadenta

h) Achitarea in luna urmatoare a dobanzii restante

5198 Dobanzi aferente creditelor = 5121 Conturi la banci in lei 300

bancare pe termen scurt

i) Rambursarea ratei restante

5192 Credite bancare pe termen scurt = 5121 Conturi la banci in lei 3000

nerambursate la scadenta

Decontarile in numerar reprezinta incasari si plati prin casieria societatii comerciale.Evidenta orerativa a operatiunilor prin casierie se efectueaza cu ajutorul

"Registrului de casa", care se intogmeste obligatoriu zilnic, in doua exemplare, de catre casierie si care cuprinde: soldul la inceputul zilei, platile zilei, soldul la sfarsitul zilei, determinat prin formula:

Sold final = Sold initial + incasari − Plati

La acest registru se anexeaza documentele justificative: chitante, deconturi de cheltuieli, note de plata, state de plata, etc. Daca societatea desfasuara anumite activitati exprimate in valuta se intogmeste si registrul de casa in valuta.vezi anexa x

Incasarile si platile prin numerar nu pot fi effectuate in aceeasi zi si intre aceeasi parteneri decat intr-o anumita limita stabilita prin acte normative.Unitatile economice nu pot pastra bani in casierie decat in limita unui plafon de casa stability de catre societatiile bancare sau prin norme legale.Din casierie se efectueaza platile marunte si urgente.In present plafonul de casa este de 2000 RON, iar totalul intr-o zi nu poate si 3000 RON.Totalul incasarilor de la un anumit client nu pate depasi suma de 3000 RON, insa se pot incasa sume de pana la 3000 RON de la mai multi clienti in aceeasi zi.

Operatiunile de incasari si plata in numerar, in lei sau in valuta, au o pondere redusa in totalul decontarilor.Incasarile cu numerar pot proveni din vanzari de stocuri, lichidarea unor debitori, ridicari de numerar de la banca, aport la capital, etc.Platile in numerar se pot face pentru achitarea datoriilor salariale, plata ajutoarelor materiale, avansuri spre decontare, cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca, etc.Lichiditatile din casierii se vor micsora treptat, in favoarea cecurilor si a cartilor de plata.

In casieriile unitatilor se mai pot pastra si alte valori si anume: timbre postale si fiscale, bilete de tratament si odihna, tichete de calatorie, bonuri de combustibil, tichete de masa, etc.

Conturi utilizate:

531 "Casa" -cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii, precum si a miscari acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.

In debitul contului 531 se inregistreaza:

-sumele incasate de la clienti (411,419);

-sumele incasate de la asociati (455);

-sumele incasate reprezentand aport la capitalul social (456);

-sumele incasate de la debituri (428,461);

-sumele incasate de la creditori diversi (462);

-sumele incasate reprezentand venituri anticipate (472);

- sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate (542);

- sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate (501,506,508);

- sumele incasate din prestari de servicii, vanzarea marfurilor si alte activitati (704,707,708);

- sumele incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare (758);

-diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta (765);

In creditul contului 531 se inregistreaza:

-depunerile de numerar la banci (581);

-costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar (261, 263,265, 267, 269, 501, 505, 506, 508, 509);

-platile efectuate catre furnizori (401, 404);

-valoarea avansurilor acordate pentru livrari de bunuri,prestari de servici sau executari de lucrari(409);

-sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau opriri din remuneratii (427);

-sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare (451);

-sumele restituite asociatiilor (455,456);

-dividentele platite actionarilor sau asociatiilor (457);

-sumele achitate diversilor creditori (462);

-platile efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati (481);

-avansurile de trezorerie acordate (542);

-platile in numerar reprezentand alte valori achizitionate (532);

-diferentele nefavorabile de curs valutar, aferenta disponobilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului (665);

-platile efectuate reprezentand alte cheltuieli de expluatare (658).

Prezinta sold final debitor reprezentand numerarul existent in casierie.

532 "Alte valori"- cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta bunurilor valorice, tinbrelor fiscale si postale, biletele de tratamant si odihna, tichetelor si biletelor de calatori ,tichetelor de masa, altor valori ,precum si a miscarii acestora.

In debitul contului 532 se inregistreaza: -valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori achizitionate (401,531,542).

In creditul contului 532 se inregistreaza:

-valoarea bonurilor valorice ,a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori consumate (301, 428, 604, 624, 625, 626).

Reprezinta sold final debitor si reprezinta alte valori de existente.

Studiu de caz:

7.Pe baza registrului de casa si a documentatiei justificative anexate, cum sunt: cecul de numerar,chitanta pentru incasari de la clienti, debitori s.a., se inregistreaza urmatoarele operatii de incasare in lei:

-ridicare numerar de la banca in suma de 1000;

-incasarea creantei de la beneficiarul produserlor livrate in suma de 4000;

-incasarea unui debit in valoare de 500;

-incarea valorii de 1000 aduse ca aport de unul din actionari;

a) Ridicare numerar de la banca

581 Viramente interne = 5121 Conturi la banci in lei 1000

5311 Casa in lei = 581 Viramente interne 1000

b)Incasarea creantei de la client

5311 Casa in lei = 4111 Clienti 4000

c)Incasare debit de la terti

5311 Casa in lei = 461 Debitori diversi 500

d)Incasare aport de la actionar

5311 Casa in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 1000

8.Se inregistreaza operatiile de plati inscrise in registrul de casa si in documentele justificative adecvate (foaie de varsamant pentru numerarul depus la banca, chitante primite de la terti pentru diverse plati, state de salarii, etc.), astfel:

-depunerea de numerar la bana in suma de 1000;

-plata unui furnizor pentru aprovizionari cu materii prime in valoare de 2000;

-plata salariilor nete cuvenite personalului in suma de 1000;

-acordarea unui avans de trezorerie spre decontare de 50.

a)Depunerec de numerar la banca

581 Viramente interne = 5311 Casa in lei 1000

5121 Conturi la banci in lei = 581 Viramente interne 1000

b)Plata furnizor de materii prime

401 Furnizori = 5311 Casa in lei 2000

c)Acordare salarii nete cuvenite personalului

421 Personal salarii datorate = 5311 Casa in lei 1000

d)Acordare avans spre decontare

542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa in lei 50

9.Se achizitioneaza tichete de masa cu vaoarea nominala de 500, costul imprimatelor fiind de 40 + TVA, care se achita prin banca.Tichetele se acorda salariatilor.Ulterior salariatii restituie tichete cu valoare nominala de 50.Tichetele neutilizate se returneaza unitatii emitente, decontarea facturii facandu-se in numerar.

a)Achizitionare tichete de masa

% =401 Furnizori 5476

5328 Alte valori 500

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate 40

de terti

4426 TVA deductibila 7,6

TVA deductibila = 19% x 40 RON = 7,6

b)Decontare factura

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 5476

c)Includerea in cheltuieli a valorii nominale a tichetelor

604 Cheltuieli privind materialele nestocate = 5328 Alte valori 500

d)Restituire de catre salariati a tichetelor neutilizate

5328 Alte valori = 758 Alte venituri din expluatare 50

e)Returnarea catre unitate emitenta a tichetelor neutilizate

4111 Clienti = 5328 Alte valori 50

f)Incasarea in numerar a creantei

5311 Casa in lei = 4111 Clienti 50

Acreditivele cuprind acreditivele propriu-zise si avansurile detrezorerie.

Acreditivele reprezinta disponibilitati banesti ale intreprinderilor virate intr-un cont distinct la dispozitia unei terte persoane (furnizor), la banca al care isi are aceasta deschis contul, destinat achitarii obligatiilor pe masura livrarii de marfuri, executarii de lucrari si prestari de servicii.El reprezinta o modalitate de decontare cu anticipatie.Deschiderea acreditivului se face la solicitarea unitatii platitoare in baza "cererii de deschidere a acreditivului", pe o durata de maxim 45 de zile.Acreditivul se inchide la folosirea integrala a sumei, la expirarea termenului sau la cerea platitorului.Acreditivul este o modalitate de decontare, de regula impusa de catre furnizor, fregvent utilizata in decontarile internationale ca o masura de siguranta pentru incasarea livrarilor la export.El poate fi alimentat si din credite pe termen scurt, daca cumparatorul nu dispune de lichiditati proprii.Acreditivele pot fi deschise in lei sau in valuta.

Avansurile de trezorerie reprezinta sume virate la banci sau sume in numerar puse la dispozitia personalului sau tertilor, persoane fizice sau juridice, in vederea efectuarii

unor plati in numele intreprinderii pe baza ordinului de deplasare si a dispozitiei de plata din casierie.La intoarcerea din deplasare, delegatul justifica suma pe baza unui decont de cheltuieli, prin bilete de tren, bonuri de cazare, diurna, chitante etc.Suma nejustificata se restituie la casierie cu dispozitie de incasare.

Conturi utilizate:

541 "Acreditive"-cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta acreditivelor deschise in banci pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor.

In debitul contului 541 se inregistreaza:

-valoarea acreditivelor deschise la dispozitia tertilor (581).

In creditul contului 541 se inregistreaza:

-sumele platite tertilor sau virate in conturile de disponibilitati ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivului (401, 404, 581);

-diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului sau soldului privind acreditivele deschise in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau la lichidarea acestora (665).

Prezinta sold final debitor si reprezinta valoarea acreditivelor deschise in banci, existente.

542 "Avansuri de trezorerie"-cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor de trezorerie.

In debitul contului 542 se inregistreaza:

-avansurile de trezorerie acordate (531);

-diferentele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie in valuta, la incheierea exercitiului financiar (765).

In creditul contului 542 se inregistreaza:

-avansurile de trezorerie justificate prin achizitia de stocuri (301 la 303, 331 la 346, 361, 371, 381, 401);

-diferentele nefavorabile e curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie in valuta, la lichidarea acestora sau la incheierea exercitiului financiar (665).

Prezinta sold final debitor si reprezinta simele acordate ca avansuri de trezorerie nedecontate.

Studiu ce caz:

10.S.C. OTELINOX S.A. deschide un acreditiv in suma de 1000, din care se fac plati catre furnizori in valoare de 950.Acreditivul neutilizat se vireaza in contul de disponibil.

a)Deschiderea acreditivului

581 Viramente interne = 5121 Conturi la banci in lei 1000

5411Acreditive in lei = 581 Viramente interne 100

b)Achitarae datoriei fata de furnizori di acreditivul deschis

401 Furnizori = 5411 Acreditive in lei 950

c)Retragerea acreditivului neutilizat

581 Viramente inerne = 5411 Acreditive in lei 50

5121 Conturi la banci in lei = 581 Viramente interne 50

11.Se acorda un avans de trezorerie in suma de 250 RON, din care se achita urmatoarele:

-materiale consumabile in valoare de 100 + TVA;

-bilete CFR: 35,7, TVA inclus;

-cheltuieli cu cazare: 50 + TVA;

-cheltuieli cu diurna 10.

Avansul neutilizat se restituie casieriei.

a)Acordare avans

542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa in lei 250

b)Achitarae materialelor consumabile

% = 542 Avansuri de trezorerie 119

301 Materii prime 100

4426 TVA deductibila 19

c)Achitarea biletelor de transport

% =Avansuri de trezorerie35,7

625 Cheltuieli cu deplasari,detasari si transferari 30

4426 TVA deductibila 5,7

TVA deductibila = 19/119 x 30 RON = 5,7

d)Achitarea cazarii

% =Avansuri de trezorerie59,5

625Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari 50

4426 TVA deductibila 9,5

TVA deductibila = 19/100 x 50 RON = 9

e)Cheltuieli cu diurna

625 Cheltuieli cu deplasari, = 542 Avansuri de trezorerie 10

detasari si transferari

f)Restituirea avansului neutilizat

5311 Casa in lei = 542 Avansuri de trezorerie 25,8

Exista anumite operatii care rerprezina transferuri de mijloace banesti dintr-un cont in altul de trezorerie si anume:

a)intre conturile bancare deschise la aceeasi banca sau la banci diferite;

b)intre conturile bancare si casieria unitatii.

Intrucat aceste operatii se evidentiaza in mai multe registre (registru de casa, extrase de cont), exista riscul unor inregistrari duble sau omiterea inregistrarii acestor operatii.Pentru evitarea acestor riscuri, se pot utiliza viramentelor interne, modalitate ce da posibilitatea ca dintr-o formula sa se construiasca doua formule contabile prin intercalarea unui cont ajutator.

Conturi utilizate:

581 "Viramente inerne"-cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta viramentelor de disponibilitati intre conturile de trezorerie.

In debitul contului 581 se inregistreaza:

-sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (515, 531, 541, 542).

In creditul contului 581 se inregistreaza:

-sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (512, 531, 541 542).

De regula, contul 581 nu prezinta sold final.

Studiu de caz;

12.S.C. Otelinox S.A .inregistreaza atat in extrasul de cont cat si registrul de casa formulele contabile privind urmatoarele operatii:

-ridicare de la banca a sumei de 2000;

-ridicarea de la casierie a sumei de 800 si depunerea ei la banca;

-deschiderea unui acreditiv in suma de 1000;

-restituirea in contul de disponibil a unui acreditiv in valoare de 350.

a)Ridicare numerar de la banca

581 Viramente interne = 5121 Conturi la banci in lei 2000

5311 Casa in lei = 581 Viramente interne 2000

b)Ridicare numerar din casierie si depunerea acestuia la banca

581 Viramente interne = 5311 Casa in lei 800

5121 Conturi la banci in lei =581 Viramente interne 800

c)Deschidere acreditiv in lei

581 Viramente interne =5121 Conturi la banci in lei 1000

5411 Acreditive in lei = 581 Viramente interne 1000

d)Restituire acreditiv

5121 Conturi la banci in lei =581 Viramente interne 350

581 Viramente interne =5411 Acreditive in lei 350

Aceste provizioane se constituie in cazul in care inventarierea de la sfarsitul exercitiului se constata ca valoarea de piata a investitiilor financiare pe termen scurt este inferioara valorii de cumparare a acestora.Pentru aceasta diferenta nefavorabila, considerata ca fiind o depreciere reversibila, se constituie un provizion pe seama cheltuielilor financiare.In cazul in care titlurile se vand sau cand valoarea acestora creste pana la nivelul valorii de cumparare, provizioanele se anuleaza, prin majorarea corespunzatoare a veniturilor finanaciare.

Conturi utilizate:

Conturile din grupa 59 "Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie"-conturi de pasiv.

Cu ajutorul contului din aceasta grupa se tine evidenta constituirii provizioanelor pentru deprecierea investitiilor financiare la societatiile din cadrul grupului, actinilor proprii, actinilor, obligatiunilor emise si rascumparate, obligatinilor si a altor investitii

finanaciare si creante asimilate, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora, potrivit legii.

In creditul contului din grupa 59 se inregistreaza:

-valoarea privizioanelor pentru deprecierea contului de trezorerie, constituite sau suplimentate, potrivit legii, pe feluri de provizioane (686).

In debitul contului din grupa 59 se inregistreaza:

-sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea contului de trezorerie (786).

Soldul conturilor este creditor si reprezinta valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile constatate, existente la sfarsitul perioadei.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate