 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL
SPECIALIZAREA:CONTABILITATE SI INFORMATICA DE
GESTIUNE.
LUCRARE DE LICENTA
CAPITOLUL I. STADIUL CUNOASTERII . SINTEZA DIN LITERATURA DE SPECIALITATE
1.Concepte, conventii si termeni cheie privind stocurile
Obiectivul contabilitatii intreprinderii este constituit din producerea de informatii financiare continute in bilantul contabil si contul de profit si pierdere. Aceste informatii trebuie sa raspunda nevoilor de informare exprimate de utilizator. Informatiile care formeaza continutul situatiilor financiare mai poarta denumirea si de informatii recunoscute. Utilitatea informatiei, importanta acesteia in plan economic sunt apreciate de contabilitate in functie de reprezentarea informatiei cu cadru juridic de referinta.
Contabilitatea stocurilor este un subiect foarte important pentru multe entitati datorita semnificatiei sale din contul de profit si pierdere (costul bunurilor vandute) si din bilant. Stocurile sunt definite in IAS 2 ca elemente care sunt…
… “detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normele a activitatii; in procesul de productie in vederea unei vanzari in aceleasi conditii ca mai sus; sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.”1*
Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie sunt in principal legate de realizarea functiilor comerciale ale intreprinderii.
Principalele obiective ce revin contabilitatii in acest domeniu sunt:
urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare;
asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare si urmarirea permanenta a miscarii lor;
urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate;
asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare;
inregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri si a celorlalte categorii de stocuri destinate spre a fi livrate tertilor;
evidenta si urmarirea stocurilor de produse in procesul obtinerii si livrarii la preturi competitive;
evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului si rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare;
promovarea principiului prudentei si principiul continuitatii activitatii la evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor;
1*Standardul International de
Contabilitate , Bucuresti, 2006
evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului si rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare;
Realizarea acestor obiective este conditionata de la studierea si luarea in
considerare a factorilor specifici care influenteaza organizarea contabilitatii activelor circulante materiale, printre care:
a) marimea intreprinderii – ca factor care determina alegerea metodei de contabilitate sintetica a stocurilor - fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent;
b) structura organizatorica si functionala gestiunilor de stocuri (depozite, magazii) determina circuitul documentelor primare si evidenta analitica pe gestiuni. Modul de organizare a activitatii de aprovizionare si livrare, depozitare si miscare a stocurilor de materii prime constituie premise de baza ale contabilitatii, intrucat operatiile specifice genereaza o mare diversitate de documete primare, a caror corecta intocmire si completare depinde de gradul de exactitate a informatiilor furnizate;
c) caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, in functie de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii si conturi sintetice corespunzatoare lor; se elaboreaza nomenclatorul structurilor si pe aceasta baza se organizeaza evidenta operativa si contabilitatea analitica;
d) decalajul ce poate apare uneori in vanzarea si livrarea stocurilor;
e) sursele de provenienta a activelor circulante materiale aprovizionate (furnizorii interni si externi, din productie proprie, din scoaterea din functiune a unor imobilizari obiecte de inventar din prelucrare la terti) influenteaza in principal conturile sintetice utilizate si preturile de evaluare;
f) modul de evaluare a activelor curente materiale (determinarea costurilor incorporabile in stocuri si alegerea procedeelor de evaluare si inregistrare) influenteaza, in mod special, modul de inregistrare a acestora in contabilitatea sintetica, dar si alegerea metodelor de determinare a preturilor de iesire la stocurile intersarjabile;
g) sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenteaza organizarea contabilitatii stocurilor in vederea calcularii marimii cantitative si valorice a intrarilor, iesirilor si stocurilor, precum si a cheltuielilor efective de transport-aprovizionare, in functie de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor.
La organizarea contabilitatii activelor curente materiale trebuie considerati si alti factori ca: documentele insotitoare la intrarea stocurilor, amplasarea depozitelor, separarea mijloacelor circulante proprii de cele care apartin tertilor, fazele procesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul.
Cand spunem stocuri ne gandim la urmatoarele cuvinte cheie: cost, valoarea realizabila neta, cost de achizitie, costuri de prelucrare, regie fi, regie variabila, capacitatea normala de productie, identificarea specifica, cost mediu ponderat, epuizarea loturilor, pret prestabilit, inventar permanent, inventar intermitent, rabat, remiza, risturn, scont de decontare, pret cu amanuntul, procent mediu de adaos, calcul analitic, metoda cantitativ-valorica, metoda operativ contabila, metoda global-valorica.
Conceptele intalnite la stocuri sunt urmatoarele: evaluarea stocurilor conform IAS 2, evaluarea stocurilor la intrare, evaluarea in contabilitate a stocurilor la iesire, cumpararile de stocuri, operatii privind iesirea stocurilor, inventar permanent, inventar intermitent, stocuri cumparate fara facturi sosite, reduceri comerciale si financiare, stocuri la pret prestabilit, stocuri la pret cu amanuntul, ambalaje, contabilitatea stocurilor trimise spre prelucrare la terti, import pe baza de comision, importuri pe cont propriu la o intreprindere de import-export, deprecierea stocurilor, contabilitatea analitica a stocurilor.
Definitia stocurilor potrivit Standardului International de Contabilitate IAS 2 stocuri, pune in evidenta, direct sau indirect, trei criterii in functie de care acestea sunt clasificate si delimitate in contabilitatea financiara: fizic, destinatia, faza ciclului de exploatare.
Corespunzator criteriului fizic (forma corporala si necorporala a stocurilor) sunt individualizate urmatoarele structuri:
a) materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasind-se in componenta lor integral sau partial, in starea initiala sau transformata;
b) materiale consumabile, care cuprind materialele auxiliare, combustibilii, materialele pentru ambalat, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat;
c) materiale de natura obiectelor de inventar, care cuprind bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate imobilizari corporale, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu durata mai mica de un an indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora: echipament de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, scule, instrumentele, mecanismele, depozitele si verificatoarele cu destinatie speciala, modelele, stantele si alte obiecte asimilate;
d) produse sub forma semifabricatelor (produse in curs de fabricatie) produselor finite (produse care au parcurs intregul proces de fabricatie) si produselor reziduale (rebuturi, materiale recuperabile si deseuri);
e) animale tinere, animale la ingrasat, pasari si colonii de albine;
f) productia in curs de executie care reprezinta materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime precum si lucrarile si serviciile in curs sau neterminate;
g) marfuri si asimilate (terenurile si alte proprietati imobiliare detinute pentru revanzare);
h) ambalajele (cu exceptia ambalajelor de natura obiectelor de inventar si imobilizarilor corporale) de transport refolosibile care insotesc bunurile in procesul circulatiei lor (recuperabile/facturate consumate distinct care circula prin restituire sau incluse in pretul marfii si care se pot valorifica sau nu dupa utilizare).
Dupa destinatia lor stocurile sunt delimitate in urmatoarele categorii:
a) stocuri destinate realizarii obiectului de activitate care se regasesc in produsele fabricate sau in serviciile prestate: materiile prime, materialele si alte consumabile;
b) stocuri fabricate de intreprindere destinate vanzarii: produsele finite, semifabricatele;
c) stocuri aflate in curs de executie: produsele in curs de executie, lucrarile si serviciile in curs de executie;
d) stocuri cumparate si detinute cu scopul revanzarii: marfurile si asimilate acestora (terenurile si alte proprietati imobiliare detinute pentru revanzare).
Conform criteriului faza ciclului de exploatare intalnim urmatoarele categorii de stocuri:
a) stocuri aflate in faza de aprovizionare: - activitatii de productie, care, dupa depozitare, pe cat posibil, pe o perioada cat mai scurta sunt utilizate pentru realizarea de produse sau prestarea de servicii; - a activitatii comerciale, care, dupa depozitare, sunt utilizate pentru vanzare;
b) stocuri aflate in faza de productie. Sunt reprezentate de stocurile cumparate cu aceasta utilizare, productie, finalizandu-se cu realizarea de produse (produse finite, semifabricate);
c) stocuri aflate in faza de desfacere. Sunt reprezentate atat de stocurile fabricate de intreprindere (produse finite, semifabricatele) cat si de stocurile cumparate pentru vanzare (marfurile si asimilate acestora), expediate clientilor sau trecute in unitati de desfacere.
Structura financiara standardizata este proprie gestiunii si contabilitatii financiare si opereaza cu doua criterii: destinatia si faza ciclului de exploatare. Interesul informational este cel al finantarii pe termen scurt, calcularii si analizei mecanismului fondului de rulment, bugetarea activitatii de exploatare si gestionarea activitatii de trezorerie.
Structura interna sau de gestiune, necesara, dar nestandardizata, este opozabila contabilitatii interne de gestiune. Ea opereaza cu celelalte doua criterii: fizic si locul de creare a gestiunilor si se delimiteaza prin conturile analitice de stocuri corespunzatoare sortimentelor si gestiunilor.
Modelul de contabilitate a stocurilor din Romania adoptat in cadrul reformei este conceput in conditiile in care ambele structuri informationale sunt realizate prin contabilitatea financiara. O asemenea optiune are motivatia nevoii de a asigura, in primul rand, deocamdata in perioada de tranzitie, printr-un sistem standardizat, obligatoriu, evidenta si controlul integritatii stocurilor.
Stocurile si productia in curs de executie reprezinta, dupa caz, bunurile materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia in care au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie aflata sub forma productiei neterminate.
Pretul de inregistrare din conturi, corespunzator valorii contabile de intrare a stocurilor si productiei in curs de executie, este egal cu costul de achizitie pentru bunurile procurate din afara si costul de productie pentru bunurile obtinute din productia proprie.
Continutul si functia contabila a conturilor de stocuri se diferentiaza in raport de metoda inventarului permanet sau intermitent, folosite pentru evidenta miscarii stocurilor. Astfel, in cazul folosirii metodei inventarului permanent conturile de stocuri si comenzi in curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale.
In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, conturile inregistreaza numai stocurile de valori materiale si productie in curs de executie. Astfel, la inchiderea exercitiului financiar, in debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sfarsitul perioadei determinate prin inventariere, iar la deschiderea exercitiului, in credit, stocurile de la inceputul perioadei preluate in categoria cheltuielilor pentru perioada urmatoare de gestiune, in cazul materialelor si marfurilor, si ca venituri in cazul produselor si productiei in curs de fabricatie. Rulajul intrarilor si iesirilor se inregistreaza direct prin debitul respectiv creditul conturilor de cheltuieli in cazul materialelor si marfurilor si de venituri in cazul produselor, lucrarilor si serviciilor.
In cazul in care evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor se face la preturi prestabilite (standard), conturilor de stocuri li se asociaza conturi distincte care inregistreaza diferentele de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie. In debitul conturilor de diferente, de regula, se inregistreaza diferentele aferente bunurilor intrate in gestiunea intreprinderii iar in creditul lor, diferentele corespunzatoare stocurilor iesite. Soldul conturilor reprezinta diferentele de pret aferente bunurilor economice existente in stoc in gestiunea intreprinderii. O asemenea modalitate de functionare impune inregistrarea in rosu a diferentelor daca preturile prestabilite sunt mai mari decat costul de achizitie sau de productie, dupa caz si in negru in situatii inverse.
Daca nu se accepta mecanismul de inregistrare rosu-negru prezentat mai sus conturile de diferente inregisteaza in debit diferentele in plus (costul de achizitie sau de productie este mai mare decat pretul prestabilit) aferente stocurilor intrate in gestiune si diferentele de pret in minus (costul de achizitie sau de productie este mai mic decat cel prestabilit) aferente stocurilor iesite din gestiune. In creditul conturilor se reflecta diferentele de pret in minus aferente stocurilor intrate in gestiune si diferentele in plus corespunzatoare stocurilor iesite din gestiune.
2.Standarde si reglementari contabile privind stocurile
Standardele si reglementarile contabile privind stocurile sunt: Standardul International de Contabilitate nr.2 Stocuri si Ordinul Ministrului Finantelor Publice 1752/2005.
IAS 2 descrie tratamentul contabil al stocurilor in sistemul costului istoric. Standardul ofera indicatii referitoare la recunoasterea valorii stocurilor la data bilantului, determinarea costului stocurilor si recunoasterea cheltuielilor cu stocurile, considerand orice inregistrare la valoarea realizabila neta.
De asemenea, Standardul ofera indicatii referitoare la procedele practice de determinarea a costului stocurilor.
IAS 2 se aplica pentru contabilizarea tuturor stocurilor reflectate in situatiile financiare intocmite in sistemul costului istoric, cu exceptia: productiei in curs de executie obtinuta in cadrul contractelor de constructie, inclusiv celor de prestari servicii, instrumentelor financiare, stocurilor de produse agricole, forestiere, minereuri care apartin producatorilor.
Stocurile sunt active:
a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie pentru a fi vandute in perioadele urmatoare;
c) sub forma de materii prime si materiale consumabile;
Evaluarea stocurilor trebuie sa se faca la valoarea cea mai mica dintre cost
si valoarea realizabila neta.
Conform IAS 2 costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.
Formulele de determinarea a costului – identificarea specifica – acest tratament este adecvat pentru acele elemente care face obiectul unei comenzi distincte; metoda primul intrat-primul iesit (FIFO) si metoda costului mediu ponderat (CMP).
Tratamentul contabil alternativ, respectiv metoda ultimul intrat-primul iesit (LIFO) nu mai este permisa de noua varianta a IAS 2.
Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permenent sau a inventarului intermitent.
Acest standard se aplica situatiilor financiare care acopera perioade incepand cu 1 ianuarie 2006.
Ordinul Ministerului Finantelor Publice 1752/2005 – reda o sinteza a IAS 2 . Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs de executie se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 3 - a din Planul de conturi general, denumita Conturi de stocuri si productie in curs de executie. Modificarea acestui ordin consta in: grupa 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie poarta acum denumirea de Ajustari pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie (P) continand urmatoarele conturi: 391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime, 392 Ajustari pentru deprecierea materialelor, 393 Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie, 394 Ajustari pentru deprecierea produselor, 395 Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti, 396 Ajustari pentru deprecierea animalelor, 397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor, 398 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor – fiecare grupa cu analiticele sale.
3. Recunoasterea si evaluarea stocurilor
Recunoasterea, asa cum este definita in Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare, este procesul incorporarii in bilant sau in contul de profit si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere. Acest proces implica descrierea in cuvinte a elementului respectiv si asocierea unei anumite sume, precum si includerea sumei respective in totalul bilantului sau al contului de profit si pierdere.
In calitatea lor de elemente de natura activelor, stocurile sunt recunoscute in conditiile in care se respecta simultan prevederile a doua criterii:
este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din intreprindere si
elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat (a) in mod credibil.
Primul criteriu se refera la gradul de incertitudine in realizarea unor beneficii viitoare asociate unui element. Evaluarea gradului de incertitudine mentionat ia in calcul informatia disponibila in momentul intocmirii situatiilor financiare. Prin beneficii economice viitoare incorporate in active intelegem potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar si echivalentul de numerar catre intreprindere. Beneficiile economice viitoare incorporate in active, deci si in stocuri, pot intra in intreprindere in mai multe moduri cum ar fi:
-utilizarea separata sau impreuna cu alte active pentru prestarea de servicii sau realizarea productiei de bunuri destinate vanzarii;
-schimb cu alte cuvinte;
-utilizare pentru decontarea unei datorii;
Al doilea criteriu de recunoastere a activelor de natura stocurilor il reprezinta credibilitatea evaluarii efectuata conform prevederilor Cadrului general referitoare la credibilitate ca o caracteristica calitativa a situatiilor financiare. De regula, acest criteriu este satisfacut deoarece la intrarea stocurilor costul este identificabil in mod cert. In multe cazuri insa, costul sau valoarea trebuie estimat a); folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esentiala in elaborarea situatiilor financiare si nu influenteaza credibilitatea lor. Atunci cand nu poate fi realizata o estimare rezonabila, elementul nu este inscris in bilant sau in contul de profit si pierdere.
In mod normal, recunoasterea stocurilor potrivit criteriilor mentionate nu constituie o problema pentru profesionistul contabil. Cadrul general ridica insa probleme, in cazul elementelor de stocuri, in conditiile unor situatii deosebite. In asemenea situatii trebuie apelat la conceptele, principiile, regulile si practicile contabile privind evaluarea stocurilor. Iata cateva exemple
Stocurile aprovizionate materii prime, materiale, marfuri etc.
sunt recunoscute in bilant cand este probabila realizarea de beneficii economice viitoare de catre intreprindere si cand ele au un cost sau o valoare, care poate fi evaluat(a) in mod credibil. Atunci cand intreprinderea se aprovizioneaza cu elemente materiale nestocabile sau utilitati(energie, gaze naturale, apa etc. ) fiind improbabil sa genereze beneficii economice viitoare, acestea nu sunt recunoscute in bilant, ci ca si cheltuieli in contul de profit si pierdere.
Majoritatea stocurilor materiile prime, marfurile etc. au o forma
fizica. Cu toate acestea, forma fizica nu este esentiala pentru recunoasterea unui stoc. Este cazul, de exemplu, al lucrarilor si serviciilor in curs de executie care sunt recunoscute ca stocuri in bilant deoarece ele genereaza beneficii economice viitoare intreprinderii.
Ca regula, stocurile detinute de o intreprindere sunt asociate cu
drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate, care implica asumarea tuturor riscurilor si avantajelor detinerii stocurilor de catre proprietar. Dreptul de proprietate nu este insa esential pentru determinarea existentei unui activ daca intreprinderea nu controleaza beneficiile oferite de proprietatea respectiva. In astfel de cazuri, in care forma legala a tranzactiilor nu reflecta realitatea economica, trebuie utilizat principiul prevalentei economicului asupra juridicului pentru a determina daca stocurile respective trebuie sa fie recunoscute ca active.
Activele, deci si stocurile unei intreprinderi, recunoscute in bilant, rezulta din tranzactii sau evenimente anterioare: cumpararea sau producerea acestora, primirea prin subventii givernamentale sa. Tranzactiile sau evenimentele ce sunt asteptate in viitor nu genereaza prin ele insele active. De exemplu, intentia de a cumpara un bun, inscrisa intr-un contract de vanzare-cumparare, nu satisface prin ea insasi definitia unui activ si ca atare, stocul respectiv nu poate fi recunoscut.
Un alt aspect al recunoasterii si, in continuare al derecunoasterii stocurilor se refera la momentele in care acestea au loc:
-recunoasterea stocurilor se realizeaza la intrarea lor in gestiune potrivit surselor de provenienta, adica: la achizitie, la obtinerea din productie, la aducerea lor ca aport la capitalul social, la primirea din donatie si subventii guvernamentale etc.;
-derecunoasterea stocurilor (anularea recunoasterii) se realizeaza la iesirea din gestiune potrivit destinatiilor acestora, adica: la vanzare, laq predarea lor ca aport la capitalul altor intreprinderi, la predarea lor prin donatie, la constatarea pierderilor din calamitati, sa.
Recunoasterea costului stocurilor drept cheltuiala reprezinta un alt aspect fundamental al contabilitatii stocurilor.
In aceasta problema trebuie plecat de la faptul ca miscarea stocurilor intreprinderii, concretizata in functie de destinatia lor in: cumparari-vanzari, respectiv cumparari-productie-vanzari, ocazioneaza cheltuieli si genereaza venituri specifice.
Principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile conduce insa catre metoda conform careia „cheltuielile urmeaza veniturile”. De aici, necesitatea tratarii prealabile a veniturilor.
Recunoasterea vanzarilor de stocuri drept venituri
Veniturile sunt cresteri ale avantajelor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care au ca rezultat majoritatea capitalurilor proprii sub alte forme decat cea provenita din contributiile proprieterilor.
Potrivit normei contabile IAS 18 Venituri din activitati curente, veniturile se evalueaza la valoarea justa a mijloacelor de plata primite sau de primit in contrapartida, exclusiv reducerile comerciale.
Recunoasterea (constatarea) vaniturilor din vanzari are loc atunci cand s-a produs o crestere de avantajeeconomice viitoare, generata de o crestere de active sau de o diminuare de datorii, iar aceasta poate fi masurata in mod credibil. In acest sens, IAS 18 indica ansamblul conditiilor care trebuie indeplinite pentru recunoasterea veniturilor din vanzari de bunuri, si anume:
a) intreprinderea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor
b) intreprinderea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi
facut-o, in mod normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;
c) marimea veniturilor poate fi masurata in mod rezonabil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre intreprindere;
e) costul tranzactiei poate fi masurat in mod rezonabil.
Recunoasterea costului stocurilor drept cheltuiala
Cheltuielile sunt diminuari ale avantajelor economice in cursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau de micsorari ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care au ca efect reducerea capitalurilor proprii sub alta forma decat distribuirile in beneficiul proprietarilor.
Evaluarea cheltuielilor se face la nivelul costului istoric (valorii contabile sau de intrare). Calculul se face in functie de posobilitatile de identificare la iesire a bunurilor: identificarea specifica ori metodele conventionale, care aproximeaza costul: CMP, FIFO, LIFO, pretul standard, pretul cu amanuntul.
Recunoasterea costului stocurilor iesite drept cheltuiala are loc atunci cand se produce o reducere a avantajelor economice viitoare, generata de o diminuare de active sau de o crestere de datorii, reducere ce poate fi evaluata in mod credibil.
Fiind generate de diminuari de active sau de cresteri de datorii, cheltuielile trebuie recunoscute in acelasi moment cu modificarile respective: la intrarea in posesia dreptului de proprietate asupra bunurilor sau serviciilor
prestate de terti, la constatarea diminuarii costului stocurilor sa. In acest sens, IAS 2 „Stocuri” prevede patru situatii in care costul stocurilor trebuie recunoscut drept cheltuiala:
a) cand stocurile sunt vandute, valoarea contabila a lor trebuie recunoscuta ca o cheltuiala in perioada in care a fost recunoscut venitul corespunzator;
b) cand are loc o diminuare a costului stocurilor pana la nivelul valorii realizabile nete ca urmare a deprecierilor. Valoarea deprecierilor este recunoscuta ca o cheltuiala in perioada in care s-au calculat;
c) cand are loc o pierdere de stocuri: srocuri a caror perioada de garantie a expirat, fara posibilitate de valorificare, stocuri deteriorate s.a. Costul acestora este recunoscut drept cheltuiala in perioada in care s-au constatat pirrderile;
d) cand unele stocuri sunt alocate altor stocuri de active. De exemplu: un stoc folosit drept componenta pentru o imobilizare corporala construita in regie proprie.
Reglementarea mentionata aduce atingere conceptului de contabilitate de angajamente, conform caruia efectele tranzactiilor si alte evenimente sunt recunoscute atunci cand se produc. In consecinta, impartasim opiniile exprimate in literatura de specialitate ca orice cumparare de stpcuri sa fie contabilizata ca o cheltuiala privind stocurile deoarece operatia corespunde cu angajarea patrimoniului, realizata in momentul transferarii dreptului de proprietate, pentru efectuarea unei plati prezente sau viitoare.In aceasta optica, intrarile si iesirile de stocuri in/din gestiune urmeaza sa fie contabilizate intr-un cont de „Variatia stocurilor din cumparari”. La sfarsitul perioadei de gestiune soldurile conturilor de cheltuieli privind stocurile si variatia stocurilor din cumparari se preiau din contul „Profit si pierdere” unde, insumate, formeaza costul stocurilor iesite prin vanzare sau consum.
Evaluarea stocurilor
Evaluarea stocurilor in evaluarea curenta si in situatiile financiare ale intreprinderii se face dupa normele generale de evaluare, elaborate in acord cu principiile contabile fundamentale si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
In principiu, Standardele Internationale de Contabilitate retin doua momente pentru evaluarea elementelor din bilant: evaluarea initiala si evaluarea ulterioara recunoasterii initiale.
In cazul stocurilor, evaluarea initiala, adica la intrarea in intreprindere, se face la cost, iar evaluarea ulterioara, adica la bilant, se face la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta.
In contextul mentionat, prin Reglementarile contabile aprobate prin O.M.F. P. nr. 94/2001, sunt precizate in mod expres, in cadrul regulilor de evaluare a elementelor din bilant, urmatoarele momente: intrare, iesire, inventar, bilant.
Evaluarea stocurilor la intrare
La intrarea in gestiune stocurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare de inregistrare sau cost istoric, identificata/identificat dupa caz, prin costul de achizitie, costul de productie, valoarea de aport si cea de utilitate si alte costuri ocazionate de stocurile intrate.
Costul de achizitie
Este propriu stocurilor din cumparari: materii prime, materiale consumabile, marfuri, ambalaje si alte bunuri cumparate cu titlu oneros. Potrivit IAS 2, costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare, inclusiv taxele de import si celelalte taxe de cumparare, costurile de transport si de manipulare si alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei de stocuri. Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achizitie.Taxa pe valoarea adaugata (TVA) fiind, de regula, recuperabila, nu intra in costul de achizitie al stocurilor.
Costul de productie.
Este propriu stocurilor fabricate: produse finite, semifabricate, productie an curs de executie si alte stocuri produse de intreprindere.
Costul de productie cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia bunurilor. De asemenea, in costul de productie, precum si in costul de achizitie al bunurilor pot fi incluse si costurile indatorarii, respectiv dobanzile si diferentele de curs aferente dobanzilor privind imprumuturile, care sunt direct atribuite achizitiei sau productiei unui bun pe termen lung.
Cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare, de regula, nu se includ in costul de productie.
Referitor la cheltuielile indirecte de productie, trebuie retinute urmatoarele aspecte prevazute de IAS 2:
-cheltuielile indirecte cuprind regia de productie, fixa si variabila. Regia fixa de productie include costurile indirecte care raman relativ constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor s.a. Regia variabila include costurile indirecte de productie care variaza direct proportional cu volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor s.a. Regia variabila include costurile indirecte de productie care variaza direct proportional cu volumul productiei, cum sunt: costurile indirecte cu materialele si forta de munca;
-alocarea regiei fixe asupra costului de productie se face pe baza capacitatii normale de productie. In cazul unei productii scazute sub capacitatea normala, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs nu se majoreaza. Regia nealocata este contabilizata ca o cheltuiala a perioadei. In schimb, in cazul unei productii peste capacitatea normala, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs este diminuata;
-alocarea regiei variabile asupra costului de productie se face pe baza folosirii reale a capacitatii de productie.
Valoarea de aport si valoarea de utilitate.
Valoarea de aport este proprie stocurilor reprezentand aport la capitalul social. Ea se stabileste in urma evaluarii efectuate potrivit legii, in functie de pretul pietei, starea si amplasarea stocurilor.
Valoarea de utilitate se stabileste pentru stocurile obtinute cu titlu gratuit in functie de aceleasi criterii ca valoarea de aport.
Alte costuri ocazionate de stocurile intrate. Se includ in costul stocurilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in
forma si in locul in care sunt necesare intreprinderii. Ca exemplu de astfel de costuri pot fi mentionate: regiile generale, costul proiectarii produselor destinate anumitor clienti.
Cheltuielile excesive generate de ineficienta productiei, precum si cheltuielile posrerioare constituirii stocurilor sunt excluse din costul lor, fiind tratate drept cheltuieli ale perioadei in care au intervenit. Fac parte din aceasta categorie cheltuieli cum sunt: pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie peste limitele normal admise; costurile de stocaj, altele decat cele care separa doua etape ale procesului de productie; regiile generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si in locul in care se gasesc; costurile de desfacere.
Evaluarea stocurilor la iesire
Iesirea stocurilor din gestiune se face, in principal, prin consum si prin vanzare. Iesirea din gestiune a stocurilor si a altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
Identificarea specifica a costului presupune atribuirea elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvvat penrtu acele elemente care face obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse.
Metoda primul intrat – primul iesit – FIFO conform acestei metode bunurile iesite din gestiune se evalueaza se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica. Exemplu anexa 1
Metoda costului mediu ponderat – CMP aceasta metoda presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie. Exemplu anexa 2
4. Tratamente si practici contabile specifice privind stocurile
4.1. Contabilitatea primara a stocurilor
Stocurile sunt reprezentate in Planul de conturi general prin clasa a 3 – a denumita „Conturi de stocuri si productie in curs de executie” care contine 8 grupe de conturi, fiecare grupa cu sinteticele si analiticele sale. Sunt conturi de bilant sau inventar. Ele furnizeaza informatii de reflectare si control gestionar privind situatia si miscarea stocurilor si productieie in curs de executie. Soldul lor debitor este preluat in activul bilantului.
Pretul de inregistrare din conturi, corespunzator valorii contabile de intrare a stocurilor, este egal cu costul de achizitie pentru bunurile procurate din afara si costul de productie (de prelucrare) pentru bunurile obtinute din productia proprie.
Conturile de stocuri au functia contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea intreprinderii prin achizitionarea de la furnizori, aportate de catre asociati, realizate din productia proprie si din alte surse. Se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea intreprinderii prin consum, vanzare si alte destinatii. Soldul conturilor este debitor si reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor in stoc sau sold la sfarsitul exercitiului financiar.
Exista doua metode pentru evidenta miscarii stocurilor: metoda inventarului permanent si metoda inventarului intermitent.
Metoda inventarului permanent – conturile de stocuri si productie in curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale pe masura efectuarii operatilor.
Atunci cand evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor se face la preturi prestabilite (standard), conturilor de stocuri li se asociaza conturi distincte care inregistreaza diferentele de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie. In debitul conturilor de diferente, de regula se inregistreaza diferentele aferente bunurilor intrate in gestiunea intreprinderii, iar in creditul lor, diferentele corespunzatoare stocurilor iesite. Soldul conturilor reprezinta diferentele de pret aferente bunurilor economice existente in stoc in gestiunea intreprinderii. O asemenea modalitate de functionare impune inregistrarea in rosu a diferentelor, daca preturile prestabilite sunt mai mari decat costul de achizitie sau de productie, dupa caz si in negru in situatia inversa.
Metoda inventarului intermitent - conturile inregistreaza numai stocurile de valori materiale si productie in curs de executie, in debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sfarsitul perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exerictiului, in credit, stocurile de la incepuul perioadei preluate in catergoria cheltuielilor, pentru perioada urmatoare de gestiune, in cazul materialelor si marfurilor, si ca venituri in cazul produselor si productiei in curs de fabricatie. Rulajul intrarilor si iesirilor se inregistreaza direct in debitul, respectiv creditul conturilor de cheltuieli in cazul materialelor si marfurilor si de venituri, in cazul produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cresterea-micsorarea stocurilor de materiale si marfuri genereaza o crestere-micsorare de cheltuieli, iar cresterea-micsorarea stocurilor de productie neterminata, semifabricate si produse finite determina o crestere-micsorare de venituri.
Conturile de ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie figureaza in planul de conturi prin grupa 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie – sunt conturi rectificative, in creditul lor se inregistreaza valoarea ajustata pentru depreciere, constituita pe seama cheltuielilor iar in debitul lor se reflecta valoarea ajustarilor reluata prin diminuare sau anulare. Soldul creditor al acestor conturi reprezinta valoarea ajustarilor constituite prin prelevarea din rezultate.
Contabilitatea operatiilor privind stocurile cumparate
Metoda inventarului permanent. Operatiile privind stocurile cumparate se grupeaza, dupa sensul lor, in cumparari de stocuri si iesiri de stocuri.
In cursul exercisiului, toate operatiile privind cumpararile de materiale si marfuri de la furnizori se inregistraza la costul de achizitie in debitul conturilor de stocuri in corespondenta cu conturile de furnizori, indiferent daca aprovizionarea se face pe credit comercial sau cu plata imediata.
Presupunem ca: S.C CONFIND S.R.L in anul N cumpara pe credit comercial materii prime in valoare de 4.500lei, cheltuielile cu transportul inscrise in factura de 250lei, TVA deductibila este de 19%.Inregistrarea contabila:
%= 401 Furnizori
301 Materii prime
4426 TVA deductibila
Documentul justificativ care a stat la baza inregistrarii de mai sus este factura. In cazul in care stocurile consemnate in factura fac parte din gestiuni distincte, se constata diferente la receptie, sau, daca stocurile primite nu sunt insotite de documente de facturare, se intocmeste Nota de receptie si constatare de diferente.
Cumpararile de stocuri implica anumite cheltuieli accesorii: cheltuieli de transport, asigurarea transportului, onorarii intermediarului ce a facilitat achizitia etc. Aceste cheltuieli trebuie adaugate la pretul de achizitie si contabilizate in debitul conturilor de stocuri, in cazul metodei inventarului permenent si in debitul conturilor 601 Cheltuieli cu materiile prime, 607 Cheltuieli privind marfurile, in cazul metodei inventarului intermitent.
Cheltuielile, in functie de natura lor, se inregistreaza in clasa 6 Conturi de cheltuieli.
Contabilitatea operatiilor privind iesirea stocurilor
Metoda inventarului intermitent. La deschiderea exercitiului se preiau la cheltuielile perioadei stocurile existente la inchiderea exercitiului precedent reflectate in conturile din clasa a 3-a „Conturi de stocuri si productie in curs de executie”. Cumpararile de stocuri efectuate in cursul perioadei se inregistreaza in debitul conturilor de cheltuieli din grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”, respectiv in debitul contului 4426 „TVA deductibila” si in creditul contului 401 „Furnizori”.
La sfarsitul perioadei , pe baza listelor de inventariere intocmite, stocurile finale sunt reflectate in debitul conturilor de stocuri si creditul conturilor de cheltuieli din grupa 60 „Cheltuieli privin stocurile”.
Presupunem ca: S.C CONFIND S.R.L in anul N are stocuri initiale de materii prime de 10.000lei, cumpararile de stocuri inclusiv cheltuielile de transport cuprinse in factura in valoare de 100.000, TVA 19%, stocul final determinat prin inventariere este de 30.000lei.
a) la deschiderea exercitiului, preluarea la cheltuieli a stocurilor initiale:
601 Cheltuieli cu = 301 Materii prime
materiile prime
b) achizitii de materii prime in cursul exercitiului:
% =401 Furnizori
601Cheltuieli cu
materiile prime
4426 TVA deductibila
c) la inchidere exercitiului, stocul final constata in listele de inventariere este de 30.000lei:
301 Materii prime= 601 Cheltuieli cu
materiile prime
Costul materiilor prime iesite = Stoc initial + Intrari – Stoc final
Variatia stocului = Stoc final – Stoc initial
Consumul de materii prime si materiale se inregistreaza pe baza bonurilor de consum, cu costul calculat potrivit metodelor de evaluare la iesire in debitul conturilor de cheltuieli din grupa 60 Cheltuieli privind stocurile si in creditul conturilor de stocuri. Similar se inregistreaza si iesirile pe calea vanzarilor.
Contabilitatea operatiilor privind stocurile fabricate
Metoda inventarului permanent. Inregistrarile contabile proprii metodei inventarului permanet privesc: obtinerea si iesirea produselor, constatarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei si reluarea acesteia la inceputul perioadei urmatoare.
Produsele obtinute in cursul perioadei de gestiune se inregistreaza pe baza bonurilor de predare-transfer-restituire la costul de productie, prin relatia:
34 Produse = 711 Variatia stocurilor
Iesirea de produse la costul de productie, prin vanzare, pe baza facturilor emise, genereaza inregistrarea:
711 Variatia stocurilor = 34 Produse
Productia in curs de executie constatata la sfarsitul perioadei, consemnata in listele de inventariere, se inregistreaza la costul de productie prin relatia:
33 Productie in curs de executie = 711 Variatia stocurilor
Reluarea productiei in curs de executie la inceputul perioadei implica inregistrarea:
711 Variatia stocurilor = 33 Productie in curs de executie
Metoda inventarului intermitent. Conform acestei metode in conturile de produse se inregistreaza doar stocurile finale constatate si cele initiale anulate, ambele pe seama veniturilor din productia stocata. La inceputul perioadei de executie, stocurile initiale de produse sunt decontate asupra veniturilor debitand contul 711 Variatia stocurilor si creditand conturile de produse din grupele 33 Productia in curs de executie si 34 Produse.
La sfarsitul perioadei de executie, stocurile de produse consemnate in listele de inventariere sunt inregistrate in debitul conturilor din grupele 33 Productia in curs de executie si 34 Produse si in creditul contului 711 Variatia stocurilor.
Presupunem ca: S.C CONFIND S.R.L in anul N detine in stoc produse finite de 15.000lei, stocuri de produse finite fabricate si depozitate in cursul perioadei in valoare de 25.000lei cost de productie, stocurile constatate la inventariere la finele perioadei in valoare de 20.000lei.
a) se preiau stocurile initiale la deschiderea exercitiului financiar:
711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite
b) se inregistreaza stocurile finale constatate la inventariere:
345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor
In contabilitatea stocurilor exista si cazuri particulare de evaluarea a acestor cum sunt: stocuri cumparate fara facturi sosite, cumparari de stocuri cu reduceri comerciale si financiare, stocuri la pret prestabilit, stocuri de marfuri la pret cu amanuntul, ambalaje de transport refolosibile, importul de bunuri pe cont propriu la intreprinderile de import-export si importul de bunuri pe baza de comision.
In cazul stocurilor cumparate fara factura, la inchiderea exercitiului N, pe baza Notei de receptie si constatare de diferente se debiteaza conturile de stocuri si se crediteaza contul 408 Furnizori – facturi nesosite. In exercitiul N+1, pe masura primirii facturii, se storneaza in negru sau in rosu inregistrarea de mai sus si concomitent se debiteaza conturile de stocuri si de contul 401 Furnizori.
Presupunem ca: S.C CONFIND S.R.L in anul N a achizitionat marfuri fara factura in valoare de 80.000lei, TVA 19% ; In anul N+1 se primeste factura in valoare de 90.000lei, TVA 19%.
Folosind metoda inventarului permenent inregistrarile contabile pentru anul N sunt:
a) se inregistreaza receptia marfurilor sosite fara factura:
% = 408 Furnizori – facturi nesosite
371 Marfuri
4428 TVA neexigibila
b) inregistrarile din anul N+1: - se inregistreaza stornarea operatiei la
deschiderea exercitiului:
408 Furnizori – facturi nesosite = %
371 Marfuri
4428 TVA neexigibila
c) se inregistreaza factura:
% = 401 Furnizori
371 Marfuri
4426 TVA deductibila
In cazul reducerilor de pret – aceste reduceri pot avea caracter comercial si caracter financiar.
Reducerile comerciale sunt: rabaturi, remize si risturnuri.
Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare, remizele se acorda asupra pretului pentru vanzari superioare volumului convenit sau pozitia de transport preferentiala a cumparatorului, iar risturnurile sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii efectuate cu acelasi tert in decursul unei perioade determinate. Toate aceste trei forme de reduceri comerciale se acorda de regula in momentul facturarii si livrarii bunurilor, iar risturnul se acorda ulterior, facand obiectul unei sau unor facturi distincte.
Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.
Din punct de vedere metodologic reducerile se calculeaza in cascada, adica procentul de reducere se aplica de fiecare data asupra netului anterior, iar TVA asupra ultimului net. Diferenta dintre pretul de vanzare si reducerile comercaile poarta denumirea de net comerical, iar diferenta rezultata in urma deducerii scontului de decontare poarta denumirea de net financiar.
Consideram ca S.C CONFIND SRL cumpara marfuri la pretul de 1.000lei, rabat 5%, remiza 10%, scont de decontare 2%, TVA 19%, factura emisa de vanzator are urmatoarea structura:
marfuri.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..1.000lei
rabat 5%.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50lei
950lei
- remiza 10%.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..95lei
- net comercial.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..855lei
- scont de decontare 2%.. . . . . . . . . . . . . . . . . .17lei
net financiar.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..837,90lei
-TVA 19%.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..159,20lei
net de plata.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 997,10lei
Presupunem ca factura a fost emisa pe 1.06.N, iar scadenta anticipata perioadei de creditare este la 10.06.N, perioada de utilizare a scontului fiind deci de 10 zile.
Contabilizarea stocurilor cu reduceri de pret consemnate in factura initiala. Reducerile comerciale din factura initiala nu se contabilizeaza, la conturile de stocuri se evidentiaza marimea neta comerciala. Sconturile primite se contabilizeaza la plata acesteia ca venit financiar in contul 767 Venituri din sconturi obtinute. La furnizor scontul acordat se contabilizeaza ca o cheltuiala financiara in contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate.
Operatiile contabile sunt:
a) primirea marfurilor (01.06.N):
% = 401 Furnizori
371 Marfuri
4426 TVA deductibila
b) Plata facturii (10.06.N):
401 Furnizori = %
5121 Conturi la banci in lei
767 Venituri din sconturi obtinute
4.2 Contabilitatea deprecierii stocurilor
Conform IAS 2, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. Stocurile sunt depreciate daca valoarea lor este mai mare decat valoarea realizabila neta. Practica diminuarii valorii stocurilor pana la valoarea realizabila neta este consecventa cu principiul conform caruia activele nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor.
Contabilitatea deprecierii stocurilor se poate realiza prin:
- metoda ajustarii valorii stocurilor, consta in recunoasterea deprecierii valorii si a casarii pierderii din depreciere prin creditarea, respectiv debitarea conturilor de active.
Valoare oricarei diminuari a stocurilor pana la valoarea realizabila neta, precum si toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuiala in perioada in care are loc diminuarea sau pierderea. Aceasta inseamna ca inregistrarea deprecierii stocurilor se face potrivit relatiei:
Cheltuieli privind stocurile = Stocuri
Cand are loc cresterea valorii realizabile nete, trebuie sa se inregistreze o reducere a cheltuielii cu stocurile, respectiv:
Stocuri = Cheltuieli privind stocurile
- metoda provizioanelor consta in folosirea unor conturi de ajustari pentru deprecieri sau rectificative in locul conturilor principale de stocuri, pentru inregistrarea diminuarilor de valoare.
Presupunem ca: S.C CONFIND S.R.L la 31.12.N are valoarea contabila a stocului de materii prime in valoare de 80.000lei, iar valoarea de inventar este de 75.000lei. La 31.12.N+1 valoarea contabila a stocului de materii prime este de 92.000lei, iar valoarea de inventar este de 85.000lei. Inregistrarile contabile care au loc sunt:
Cheltuieli de exploatare privind 6814 = 391 Ajustari pentru deprecierea ajustarile pentru deprecierea materiilor prime
activelor circulante
Ajustari pentru deprecierea 391 = 7814 Venituri din ajustari pentru
materiilor primedeprecierea activelor circulante
CAPITOLUL II. CONTRIBUTII PERSONALE. PROIECT DE PERFECTIONARE SI APROFUNDARE
1.Prezentarea generala a societatii comerciale CONFIND S.R.L Campina
Infiintata in luna mai 1991, S.C
S.C CONFIND S.R.L s-a constituit in baza Legii 31/1990 prin aportul de capital a trei asociati, persoane fizice romane, avand un capital social initial de 12 lei, impartit in 24 parti sociale egale.
Forma juridica a societatii este societate cu raspundere limitata - S.R.L, S.R.L-ul fiind acea societate ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii raspund numai cu cota lor sociala.
Sediul societatii este in orasul Campina, strada Orizontului, nr.2.
Scopul acestei societati a fost valorificarea experientei profesionale a asociatilor prin acoperirea acelor segmente de piata pe care industria prelucratoare de metal nu le satisface datorita unor cauze diverse.
Inceputurile firmei au fost facute cu productia de organe de asamblare si ventile executate cu cateva masini unelte cumparate de ocazie si pe un spatiu inchiriat in orasul Campina. Ulterior s-au asimilat o serie de piese de schimb pentru pompe de aductiune pentru care s-au achizitionat masini unelte noi si s-au procurat calibre si mijloace de masurare adecvate.
A urmat o noua etapa de dezvoltare care a constatat din asimilarea de piese de schimb pentru compresoare de fabricatie interna si de import.
Pentru a valorifica cererea de solutii noi si moderne in tehnologia constructiilor a fost organizat un sector de confectii tamplarie metalica care utilizeaza profile de aluminiu vopsite din import.
In continuare firma s-a dezvoltat pe cateva directii: - scule pentru activitatea de extractie petrol si gaze; piese de schimb pentru compresoare tip XOB 12 cursa, ansamblu de trei module pentru realizarea de statii de distributie carburanti in diverse configuratii si cu fiabilitate ridicat.
Incepand cu anul 2004 societatea si-a extins activitatea pe piata internationala avand numeroase comenzi si contracte incheiate cu firme din: Italia, Belgia, Germania, Olanda, Kazahstan, Irak, Sudan etc.
In cadrul firmei CONFIND serviciul aprovizionare este bine dezvoltat avand angajati in domeniul respective; prin responsabilitate , constientiozitate si lucrul in echipa ei reusesc in timp relative scurt sa aprovizioneze firma cu tot ce este nou, bun si de folosinta pentru a obtine produse cat mai bune.
Dintre furnizorii principali ai S.C CONFIND S.R.L Campina, cei mai importanti sunt: Kueryo Cluj, Miras International, B.A.Floresti, C.O.S Targoviste, Ductil Buzau etc., dar si firme din Germania – Scheidt & Bachmann, Italia – Sitec, Israel – Shabum, cu care societatea se afla in stranse relatii de colaborare, fiind facute chiar si vizite de afaceri si schimb de experienta.
Printre principalii beneficiari enumeram: Baza de Aprovizionare Floresti, Baza de Aprovizionare Piese Schimb Campina, Petromservice, Danieli Italia, Pulmer Sudan, G.B.G Logistics Irak si multe alte societati din Rusia, Olanda, Belgia.
Prestatorii de servicii sunt reprezentati de firme – principala societate care presteaza pentru Confind o gama larga de servicii este S.C Confind Impex S.R.L. Transportul produselor firmei catre beneficiari este suportata tot de catre Confind. Prestatorii de servicii bancare sunt: B.C.R Campina, B.R.D Campina.
Furnizorii fortei de munca – angajarea personalului societatii se face pe baza de contracte individuale de munca. Drepturile si obligatiile personalului societatii sunt stabilite de catre consiliul de administratie. Pentru societate majoritatea personalului este reprezentata de persoane care sunt in cautarea unui loc de munca acestia obtinand postul in baza unui examen si interviu.
S.C CONFIND S.R.L Campina isi desfasoara activitatea de productie si comerciala cu obligatia respectarii dispozitiilor legale in vigoare privind: normele de protectie a mediului, protectia muncii, normele de igiena sanitara, normele de paza si protectie impotriva incendiilor, legislatie economico- financiara si bancara.
In acest context intervin relatii cu parteneri comerciali (furnizor-client) cu firme concurente, respectand principiile concurentei loiale, cu firme straine, reprezentante comerciale dar si cu: Camera de Comert si Industrie, Administratia Financiara Locala, Directia Judeteana de Statistica, Directia Muncii si Protectiei Sociale, Garda Financiara, Fondul Proprietatii Private IV Muntenia, Banca Comerciala Romana Filiala Campina, Banca Romana de Dezvoltare Agentia Campina.
Organismele principale ale firmei sunt: B.C.R Campina, Directia Muncii si Protectiei Sociale, Administratia Financiara Locala si Camera de Comert si Industrie.
Conducerea S.C CONFIND S.R.L Campina este asigurata de Adunarea Generala a Asociatilor, ca organ de conducere colectiv. Fiecare parte sociala subscrisa si varsata de asociati da dreptul la un vot in adunarea generala, dreptul de a alege si de a fii ales, in organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor, precum si alte obligatii prevazute in statut.
Adunarea Generala este organul de conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia, asupra politicii ei economice si financiare.
Adunarea Generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale:
- aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi;
- numeste membrii consiliului de administratie si ai comisiei de cenzori, le stabileste remunerarea, ii descarca de activitate, ii revoca si stabileste durata mandatului lor;
- numeste directorii, le stabileste remunerarea, ii descarca de activitate si ii revoca. Directorii pot fi numiti si dintre membrii consiliului de administratie;
- stabileste competentele si raspunderile consiliului de administratie si a comisiei de cenzori;
- aproba si modifica programul de activitate si bugetul societatii comerciale;
- isi da acordul asupra contractelor individuale de munca inainte de inregistrarea lor la Camera de Munca;
- decide cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si acordarea de garantii;
- examineaza, aproba sau modifica bilantul si contul de profit si pierdere dupa ascultarea rapoartelor consiliului de administratie, aproba repartizarea beneficiilor intre asociati;
- decide asupra infiintarii si desfiintarii de filiale, sucursale si agentii;
- decide cu privire la marimea sau reducerea capitalului social, la modificarea numarului de parti sociale sau a valorii nominale a acestora, precum si la cesiunea partilor sociale;
- decide cu privire la durata de functionare a societatii stabilite prin contract;
- decide cu privire la actionarea in judecata a membrilor consiliului de administratie, a directorilor si adjunctii acestora pentru pagubele pricinuite societatii;
- decide in orice alte probleme privind societatea, pe care legea le stabileste a fi de competenta sa.
Societatea este administrata de catre un consiliu de administratie, ales de adunarea generala a asociatiilor pe o perioada de 4 (patru) ani cu posibilitatea de reinoire a mandatului.
Consiliul de administratie are urmatoarele atributiuni:
- angajeaza si concediaza personalul, stabileste drepturile si obligatiile acestuia;
- elaboreaza si avizeaza regulamentul de ordine interioara al societatii, prin care se stabilesc indatoririle si responsabilitatea personalului societatii pe compartimente si functiuni;
- aproba operatiunile de incasari si plati si incheierea contractelor cu terte persoane juridice sau fizice;
- aproba planul de finantare;
- supune anual adunarii generale a asociatilor intr-un interval de cel mult trei luni de la data incheierii exercitiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul si contul de profit si pierdere pe anul precedent, precum si proiectul de program de activitate si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli pe anul urmator;
- rezolva alte probleme stabilite de adunarea generala a asociatilor.
2.Practici contabile privind stocurile la S.C CONFIND S.R.L Campina
Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din administrarea persoanelor juridice si fizice, trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea infotmatiilor, cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluzurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditori financiari si comerciali, clienti, institutiile guvernamentale si alti utilizatori.
2.1 Aplicarea Standardului de Contabilitate IAS 2 Stocuri
Obiectivul IAS 2 este stabilirea si tratarea la maxim de acuratete a tuturor stocurilor care sunt active . IAS 2 spune ca: stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.
Prin urmare, trebuie sa vedem ce se intelege ,,cost” si prin ,,valoarea realizabila neta”. Costul stocului cuprinde costul tuturor materialelor care intra direct in procesul de productie a acestuia, precum si costurile de transformare a acelor materiale in produsul ce urmeaza a fi vandut.
Costurile de achizitie a stocurilor cuprind: pretul de cumparare; taxe de import si alte taxe, cu exceptia acelora pe care intreprinderea le poate recupera de la autoritatile fiscale; costuri de transport; costuri de asigurare; costuri de depozitare si de manipulare; reducerile facute pentru discount-urile comerciale, rabaturile si alte elemente similare; alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei de produse finite, materiale si servicii.
Valoarea realizabila neta (VRN) este definita ca pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare vanzarii.”
Costurile de vanzare trebuie sa includa toate costurile care pot fi atribuite in mod direct elementului de stoc in cauza.
“Practica diminuarii valorii sub cost, pana la valoarea realizabila neta, este
consecventa cu principiul conform caruia activele nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor.”1*
Costurile sunt alocate pe anumite activitati si loturi, iar cea mai corespunzatoare metoda de corelare a costurilor cu veniturile rezulta din identificarea costurilor asociate in mod specific cu fiecare activitate sau lot, atat pentru partea din stoc, cat si pentru cea vanduta.
“Costul bunurilor vandute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor, valorile astfel determinate trebuind dupa aceea comparate cu valoarea realizabila neta.”2*
Trebuie mentionat ca in IAS 2 metodele FIFO si CMP sunt considerate tratamente contabile de baza”, iar LIFO nu mai este permisa de noua varinta IAS 2.
IAS 2 nu prevede daca o intreprindere trebuie sa foloseasca o singura formula de determinare a costurilor pentru toate stocurile pe care le detine in reteaua internationala sau poate utilize metode diferite pentru stocuri fiferite. SIC – 1 Consecventa – Diferite metode de determinare a stocurilor confirma ca “fiecare intreprindere poate utiliza metoda costului mediu ponderat si metoda FIFO diferite clase de stocuri care prezinta caracteristici diferite in ceea ce priveste natura si modul de utilizare a acestora.
Potrivit obiectului de activitate S.C CONFIND S.R.L inregistreaza un volum foarte mare de operatiuni economice referitoare la cumparari, vanzari, incasari, plati. Aceste operatiuni sunt reflectate in contabilitatea financiara utilizand una din formulele de contabilitate potrivit procedurilor agregate de intreprindere.
Potrivit Legii Contabilitatii nr.82/1991, societatea consemneaza operatiile economice si financiare, in momentul efectuarii lor, in documente justificative, pe baza carora se fac inregistrarile in jurnale, fise si alte documente contabile.
Documentele justificative ale societatii CONFIND cuprind urmatoarele elemente principale care sunt prevazute in structura formularelor aprobate: denumire document, denumirea si sediul unitatii patrimoniale, numarul documentului si data intocmirii acestuia, mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei economice si financiare, continutul operatiei economice si financiare, datele cantitative si valorice aferente operatiei economice si financiare efectuate, numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei economice si financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale altor persoane in drept sa aprobe operatiile respective.
Documentele contabile – jurnale, fise etc – care servesc la prelucrarea, centralizareasi inregistrarea in contabilitate a operatiilor consemnate in documentele justificative, intocmite manual sau conditiile utilizarii tehnicii de
1*, 2* Standardul International de Contabilitate , Bucuresti, 2006
calcul, cuprind elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, sumele corespunzatoare, conturile sintetice si analitice debitoare si creditoare, semnaturile pentru intocmire si verificare.
In cadrul S.C
La sfarsitul exercitiului financiar, soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente plusuri sau minusuri, acestea se vor regulariza astfel incat stocurile se vor aduce la nivelul lor real.
Preluarea documentelor de catre persoana desemnata se face dupa verificarea completarii corecte a documentelor de intrare si de iesire a valorilor materiale, inregistrarea corecta a acestora in fisele de magazie si stabilirea exacta a stocului scriptic in aceste fise.
In contabilitate, documentele privind miscarea stocurilor se grupeaza pe gestiuni, surse de aprovizionare iar in cadrul acestora pe conturi de materiale si gestiuni.
Verificarea inregistrarilor efectuate in conturile de stocuri si fisele de magazii se face cu ajutorul Registrului stocurilor care se completeaza la sfarsitul lunii, stocurile cantitative din fisele de magazie, se calculeaza valoarea lor la pretul de inregistrare si se totalizeaza valoarea acestora pe fiecare pagina a jurnalului.
Bon de Predare, Transfer, Restituire: in cazul in care se foloseste ca
bon de transfer intre doua gestiuni aflate in incinta unitatii, acest document serveste ca: dispozitie de transfer a valorii materiale de la o gestiune la alta, document justificativ pentru scadere din gestiunea predatorului si de incadrare in gestiunea primitorului. Pentru gestiuni dispersate teritorial ale aceleasi unitati se intocmeste aviz de insotire a marfii. In cazul utilizarii ca bon de restituire, serveste ca: dispozitie de restituire la magazia de valori materiale nefolosite in procesul de fabricatie, document justificativ de incarcare cu materiale in gestiune, document justificativ in evidentele magaziei si in contabilitate.
Bon de Consum acesta serveste ca document de eliberare din magazie
pentru consum a unui singur material sau a mai multor materiale, document justificativ de scadere din gestiune, document justificativ in evidentele magaziei si in contabilitate; se intocmeste in doua exemplare, pe masura eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de catre compartimentul care efectueaza lansarea, in baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de catre alte compartimente care soliciti materialele pentru a fi consummate; in cazul utilizarii tehnicii de calcul se intocmeste intr-un singur exemplar.
Fisa limita de consum - serveste ca: document de stabilire a cantitatii
limita dintr-un material sau pentru mai multe materiale necesare executarii unui produs sau unei lucrari, document de eliberare succesiv a aceluiasi fel de material pentru acelasi produs, document justificativ de scadere din gestiune, document prin care se stabileste economiile si depasirile de materiale, document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate; se intocmeste manual sau cu ajutor tehnicii de calcul, in doua exemplare, la inceputul lunii sau lansarii produsului sau lucrarii. Circula de la magazia din care sunt eliberate materiale pentru inscrierea cantitatii eliberate, cu semnatura delegatului care ridica materialul, la sectia in care materialul este necesar si mai apoi la compartimentul contabilitate
Dispozitia de livrare serveste ca: document pentru eliberarea din
magazie a produselor, marfurilor sau altor valori materiale destinate vanzarii, document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare, document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii, dupa caz; se intocmeste in doua exemplare de catre serviciul desfacere.
Fisa de magazie - serveste ca: document de evidenta la locul de
depozitare al stocurilor de materiale, document de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ-contabile, sursa de informatii pentru controlul operativ si contabil al stocurilor de valori; se intocmeste intr-un exemplar, separat pentru fiecare material se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual in ordine alfabetica. Nu circula, fiind document de inregistrare si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Fisa de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta - serveste ca
document de evidenta a obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata, a echipamentului si materialelor de protectie date in folosinta personalului, pana la scoaterea lui din uz; se intocmeste intr-un exemplar de catre gestionarul care elibereaza obiectele respective; nu circula, fiind document de inregistrare si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Registrul stocurilor - serveste ca document de evaluare a stocurilor
de valori materiale si de verificare a concordantei inregistrarilor efectuate in fisele de magazie si in contabilitate. Se intocmeste manuala sau cu ajutorul tehnicii de calcul, la sfarsitul lunii, pe feluri de materiale, obiecte de inventar, grupate pe conturi, grupe, prin inscrierea stocurilor din fisele de magazie si evaluarea lor cu preturile de inregistrare; nu circula, fiind document de inregistrare contabila si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Lista de inventariere - serveste ca: document pentru inventarierea
valorilor materiale aflate in gestiunile unitatii, document de baza pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de valori materiale si a altor valori, document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor si in contabilitate a plusurilor si minusurilor constatate, document pentru intocmirea registrului inventar, document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri, document centralizator al operatiunilor de inventariere.
Conform IAS 2 S.C CONFIND S.R.L contabilizeaza operatiile privind achizitia de stocuri folosind metoda inventarului permanent. In contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire , ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantititiv cat si valoric.
Presupunem ca societatea comerciala Confind prezinta urmatoarele informatii privin stocul de materii prime “ondaterm” pentru exercitiul N:
- stoc initial de materii prime: 250lei
- achizitii de materii prime (conform facturii nr.11009 din 10/10/N)
- pret de cumparare…………………………………………………1.100lei
- cheltuieli de transport…………………………………………………300lei
1.400lei
- TVA 19%.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..266lei
- consum de materii prime (bon de consum 123 din 2/11/N): 1200lei
- la sfarsitul exercitiului, in urma inventarierii fizice se constata un stoc de:
a) 420lei.
b) 500lei.
Inregistrarile din cursul exercitiului sunt:
1) Achizitie de materii prime (factura nr.11009 din 10/10/N):
%= 401 Furnizori 1.666lei
1.400lei 301 Materii prime
266lei 4426 TVA deductibila
2) Iesirea din stoc a materiilor prime, prin consum:
1.200lei601 Cheltuieli cu= 301 Materii prime 1.200lei
materiile prime
3) La sfarsitul exercitiului se compara soldul scriptic al contului de stocuri cu situatia faptica rezultata in urma inventarierii. In acest caz, in varianta:
a) situatia la inventar se prezinta astfel:
Soldul scriptic.. . . . . . . . . . . . . . . . . ..450lei.
Soldul faptic (conform inventarului fizic).. . . . . . . 420lei.
Minus la inventar (minus in gestiune).. . . . . . . .
. 30lei.
contabilizarea minisului la inventar:
30lei601 Cheltuieli cu = 301 Materii prime 30lei
materiile prime
b) situatia la inventar se prezinta astfel:
Soldul scriptic.. . . . . . . . . . . . . . . . . . ..450lei.
Soldul faptic (conform inventarului fizic).. . . . . . . .500lei.
Plus la inventar (plus in
gestiune).. . . . . . . . . . . 50lei.
contabilizarea plusului la inventar:
50lei 301 Materii prime= 601 Cheltuieli cu 50lei
materiile prime
In urma contabilizarii acestor operatii, contul de stocuri reflecta, la inchiderea exercitiului, marimea reala a stocului, evaluat la cost de achizitie, adica:
D 301 Materii prime C
Sold initial250 (2) 1.200
(1)1.400
SD 450
(3a)30
SFD 420
Remarcam faptul ca, in cazul metodei inventarului permenent, o achizitie de stocuri este contabilizata la intrare de stocuri in patrimoniu. O asemenea solutie de tehnica contabila duce la atingerea conceptului de „contabilitate de angajamente” concept asumat si de normele contabile romanesti, potrivit carora „rezultatul exercitiului () se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii lor”.
Astfel, se incalca principiul independentei exercitiului care presupune “delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora”. Or, insasi formarea stocurilor reprezinta angajarea unei asemenea cheltuieli, indiferent de data platii cheltuielii sau consumului stocului.
S.C. Confind S.R.L prezinta urmatoarele informatii aferente lunii ianuarie N:
-stoc de marfuri la 01.01.N, evaluat la pret de vanzare inclusiv TVA.. . ..152,5lei.
-marja comerciala aferenta marfurilor existente in stoc la 01.01.N.. . . . 25lei.
-taxa pe valoarea adaugata (TVA) neexegibila aferenta marfurilor existente in stoc la 01.01.N………………………………………….. . . . . . . . . .27,5lei.
In cursul lunii s-au efectuat operatiile:
-cumparari de mafuri: cost de achizitie .. . . . . . . . . . . . . . 500lei
TVA 19%
-vanzari de marfuri: pret de vanzare, inclusiv TVA .. . . . . . . . . . ..73lei
TVA 19%
Intreprinderea practica o marja comerciala de 25% aplicata la costul de achizitie al marfii.
1) Contabilizarea cumpararii de marfuri (la cost de achizitie):
-cost de achizitie 500lei
-TVA 95lei
595lei
500lei 371 Marfuri = 401 Furnizori 595lei
95lei 4426 TVA deductibila
2) Concomitent, se contabilizeaza marja comerciala (adaosul comercial) si TVA aferenta marfurilor intrate in stoc:
-costul de achizitie aferent marfii intrate in stoc .. . . . . . . . . . . ..500lei.
-marja (adaosul) comerciala: 500*25% .. . . . . . . . . . . . . . 125lei –
TVA neexigibila: (500+125)*19% .. . . . . . . . . . . . . . . 118,75lei
743,75lei
243,75lei 371 Marfuri= 378 Diferente de pret 125lei la marfuri
4428 TVA neexegibila 118,75lei
3) Inregistrarea vanzarilor de marfuri, in numerar, inclusiv TVA:
-pret de vanzare, inclusiv TVA .. . . . . . . . . . . ..………….732lei.
-pret de vanzare, exclusiv TVA: .. . . . . . . . . . . . . …..600lei.
-TVA aferenta marfurilor vandute:……………………………………132lei.
732lei5311 Casa in lei= 707 Venituri din vanzarea 600lei
marfurilor
4427 TVA colectata 132lei
4) Contabilizarea iesirii din gestiune a marfurilor vandute:
480lei 607 Cheltuieli privind = 371 Marfuri 732lei
marfurile
120lei 378 Diferente de pret la marfuri
132lei 4428 TVA neexegibila
In cazul cumpararii de stocuri fara facturi sosite. In exercitiul N valoarea marfurilor sosite fara factura este 1.000lei, in exercitiul 2008 se primeste factura din care rezulta ca pretul de achitare este de 1.050lei.
a) Inregistrarea receptiei marfurilor sosite fara factura in exercitiul N:
% = 408 Furnizori – facturi nesosite 1.190lei
1.000lei371 Marfuri
190lei 4428 TVA neexigibila
b) Stornarea operatiei la deschiderea exercitiului N+1:
1.190lei 408 Furnizori – facturi nesosite = %
371 Marfuri 1.000lei
4428 TVA neexigibila 190lei
c) La sosirea facturii se face inregistrarea:
= 401 Furnizori 1.249,50lei
1.050lei 371 Marfuri
199,50lei 4426 TVA deductibila
Precum am mentionat mai sus S.C Confind S.R.L incheie contracte cu furnizori si clienti din afara, sa presupunem ca societatea cumpara marfuri din import pentru care se considera urmatoarele date:
- pretul de cumparare facturat de furnizor.. . . . . . . . . . . . . ..4.000lei
- taxele vamale achitate in vama.. . . . . . . . . . . . . . . . . . ..800lei
- TVA achitata in vama.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .912lei
- cheltuieli de transport intern.. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .150lei
- cheltuieli de manipulare.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50lei
- reducere comerciala acordata de furnizor.. . . . . . . . . . . . . . ..100lei
- diferenta nefavorabila de curs valutar calculata la plata furnizorului extern efectuata inainte de vanzarea marfurilor.. . . . . . . . . . . . . . . ..218lei
Costul de achizitie = 4.000lei + 800lei+150lei + 50lei – 100lei
Costul de achuzitie = 4.900lei.
Pentru S.C CONFIND S.R.L stocurile din productia proprie, sub forma se produse finite in cea mai mare parte genereaza un venit potential. De aceea, in conditiile aplicarii inventarului permanent, obtinerea de stocuri din productie proprie se contabilizeaza prin debitarea conturilor de stocuri corespunzatoare si creditarea contului 711 „Variatia stocurilor”. Iesirile de stocuri provenite din productie proprie se contabilizeaza invers, prin creditarea conturilor de stocuri aferente si debitarea contului 711 „Variatia stocurilor”. In felul acesta, contul 711 „Variatia stocurilor” joaca rolul unui cont de variatie de stocuri provenind din productie proprie.
La sfarsitul exercitiului, soldurile conturilor de stocuri din productie proprie se compara cu datele furnizate de inventarul fizic al existentelor, eventualele diferente (plusuri sau minusuri in gestiune) fiind regularizate, pentru asigurarea concordantei intre marimea reala a stocurilor si soldurile conturilor aferente.
Confind prezinta urmatoarele informatii privind stocul de produse finite “modul birou”, pentru exercitiul N:
-stoc initial de produse finite………………………………………………….200lei.
-produse finite obtinute in cursul exercitiului………………………………2.500lei.
-vanzari de produse finite, la pret de vanzare……………………………….2.000lei.
TVA 19%
-costul de productie al produselor finite vandute…………………………1.800lei.
-stoc final de produse finite, determinat la inventarul fizic………………….. 850lei.
1) Contabilizarea produselor finite obtinute in cursul exercitiului (la cost de productie):
2.500lei 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 2.500lei
2) Inregistrarea vanzarii de produse finite:
-pret de vanzare .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.000lei.
-TVA (19%) .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380lei.
2.380lei 411 Clienti = 701 Venituri din vanzarea 2.000lei
produselor finite 4427 TVA colectata 380lei
3) Iesirea din gestiune a produselor finite vandute:
1.800lei 711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 1.800lei
4) La sfarsitul exercitiului se contabilizeaza rezultatul inventarului:
-stoc scriptic (soldul contului 345 Produse finite) .. . . . . . . . . . 900lei.
-stoc faptic, conform inventarului fizic .. . . . . . . . . . . . . . 850lei.
minus la inventarul fizic (minus in gestiune) .. . . . . . . . . . . . ..50lei.
50lei711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 50lei.
La sfarsitul exercitiului, soldul final al contului 345 “Produse finite” reflecta marimea reala a stocului de produse finite, evaluat la cost de productie, iar soldul final creditor al contului 711 „Variatia stocurilor” indica fenomenul de stocaj de produse finite, care majoreaza indicatorul “productia exercitiului”.
S.C CONFIND S.R.L pentru fabricatia a 40 buc. produs “skid distributie motorina”, in cursul exercitiului N s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:
-cheltuieli directe………………………………………………………………800lei
-cheltuieli indirecte de productie, din care:……………………………………500lei
-cheltuieli variabile…………………………………………………………….200lei
-cheltuieli fixe……………………………………………………………… 300lei
Capacitatea normala de productie este de 100 buc.
Cost de productie total:
-cheltuieli directe (cheltuieli variabile)………………………………………..800lei
-cheltuieli indirecte variabile…………………………………………………..200lei
-cheltuieli indirecte fixe: 300*40/100……………………………………….. ..120lei
1.120lei
Cost de productie unitar = 1.120 / 40buc. = 28lei.
Costul de productie este dependent de nivelul de activitate realizat.
Deci, cu cat nivelul de activitate este mai ridicat, cu atat costul unitar este mai redus deoarece cheltuielile fixe de productie sunt repartizate asupra unui numar mai mare de unitati fabricate (sau asupra unui volum mai mare de activitate desfasurata).
In contabilitate se inregistreaza intrarea stocurilor de produse finite, la cost de productie:
1.120lei 371 Marfuri = 711 Variatia stocurilor 1.120lei
Includerea cheltuielilor fixe indirecte in costul de productie in functie de utilizarea capacitatii normale de productie are drept scop evaluarea unui cost de productie unitar independent de nivelul de activitate.
Societatea prezinta in fisa de calcul a unui import urmatoarele informatii:
valoarea externa FOB 4.000EURO * 3,5lei / EURO = 14.000lei
transport extern 1.000EURO * 3,5lei / EURO =3.500lei
valoarea in vama (CIF sau FFR) 5.000EURO * 3,5lei /EURO =
17.500lei
- taxa vamala 1.750 lei
- commission vamal 87,50lei
COST DE ACHIZITIE IN VAMA 5.000EURO = 19.337,50lei.
Inregistrarile contabile care au loc sunt:
a) inregistrarea marfurilor importate:
19.337,50lei 371 Marfuri = %
401 Furnizori (externi) 14.000lei
401 Furnizori (interni) 3.500lei
446 Alte impozite, taxe si1.750lei
varsaminte asimilate
447 Fonduri speciale – taxe si 87,50lei
varsaminte assimilate
b) plata in vama a taxelor vamale, a comisionului si a TVA – ului:
% = 51215.511,63lei
1.750lei 446 Alte impozite, taxe si Conturi la banci in lei
varsaminte asimilate
87,50lei 447 Fonduri speciale – taxe si
varsaminte assimilate
3.674,13lei 4426 TVA deductibila
Marfurile se livreaza la intern
pret de vanzare 25.000lei
TVA deductibila 4.750lei
Valoare facturata 29.750lei
- inregistrarile care au loc in contabilitatea intreprinderii sunt:
pentru pretul de vanzare:
29.750lei 4111 Clienti= %
707 Venituri din 25.000lei
vanzarea marfurilor
4427 TVA colectata 4.750lei
pentru costul de achizitie:
19.337,50lei 607 Cheltuieli privind = 371 Marfuri 19.337,50lei
marfurile
- inregistrarile din contabilitatea clientului intern:
% = 401 Furnizori 29.750lei
25.000lei clasa 3
4.750lei4426 TVA deductibila
CONFIND S.R.L folosind metoda primul intrat – primul iesit (FIFO) prezinta urmatoarea situatie:
stocul de „elevatori 3/4” din februarie N:.. . . . . . . . . . .. 500buc.* 20lei
intrari:.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3.02.N: 100buc.* 22lei
18.02.N: 200buc.* 24lei
iesiri:.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10.02.N: 300buc.
28.02.N: 400buc
Metoda FIFO consta in evaluarea iesirilor de stocuri in ordinea in care au intrat, la costul primei intrari. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului urmator, in ordine cronologica. Astfel stocul final este evaluat la cele mai recente costuri.
iesire pe 10.02.N: 300buc. * 20lei.. . . . . . . . . . ..= 6.000lei
iesire pe 28.02.N: 200buc. * 20lei.. . . . . . . . . . ..= 4.000lei
100buc. * 22lei.. . . . . . . . . . ..= 2.200lei
100buc. * 24lei.. . . . . . . . . . ..= 2.400lei
stocul final:100buc. * 24lei.. . . . . . . . . . ..= 2.400lei
Calculele si operatiile proprii metodei FIFO se prezinta astfel:
|
Data |
Intrari |
Iesiri |
Stoc |
||||||
|
Cant. |
PU |
Valoare |
Cant. |
PU |
Valoare |
Cant. |
PU |
Valoare |
|
|
1.02 |
|
|
|
|
|
|
500 |
20 |
10,000 |
|
3.02 |
100 |
22 |
2,200 |
|
|
|
500 |
20 |
12,200 |
|
100 |
22 |
||||||||
|
10.02 |
|
|
|
300 |
20 |
6,000 |
200 |
20 |
6,200 |
|
100 |
22 |
||||||||
|
18.02 |
200 |
24 |
4,800 |
|
|
|
200 |
20 |
11,000 |
|
100 |
22 |
||||||||
|
200 |
24 |
||||||||
|
28.02 |
|
|
|
200 |
20 |
4,000 |
100 |
24 |
2,400 |
|
100 |
22 |
2,200 |
|||||||
|
100 |
24 |
2,400 |
|||||||
|
TOTAL |
300 |
|
7,000 |
700 |
|
14,600 |
100 |
24 |
2,400 |
3. Interpretari privind principalii indicatori ai S.C CONFIND S.R.L
S.C CONFIND S.R.L a luat fiinta in baza “Legii contabilitatii 82/1991” si respecta prevederile astfel:
Inregistrarea in contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achizitie, de productie sau la valoarea justa pentru alte intrari decat cele prin achizitie sau productie, dupa caz.
In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar. Exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare si de regula coincide cu anul calendaristic. Durata exercitiului financiar este de 12 luni.
Societatea aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara - situatiile financiare anuale se compun din: bilant, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile, note explicative.
Situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a informatiilor referitoare la activitatea desfasurata.
Politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusive metodele folosite pentru determinarea costului:
a) Valoarea contabila totala a stocurilor si valoarea contabila a categoriilor de stocuri, grupate intr-un model adecvat intreprinderii;
b) Valoarea contabila a acelor stocuri care au fost evaluate la valoarea realizabila neta;
c) Valoarea oricaror stornari ale diminuarilor stocurilor;
d) Circumstantele sau evenimentele care au dus la aparitia unor astfel de stornari ale diminuarii valorii stocurilor;
e) Valoarea stocurilor gajate in contul datoriilor.
Informatiile privind valoarea contabila a diverselor categorii de stocuri,
precum si dimensiunea modificarilor acestor active sunt utile beneficiarilor situatiilor financiare. Cele mai intalnite clasificari ale stocurilor cuprind: marfuri, materii prime, materiale, productia in curs si produse finite. Stocurile unui prestator de servicii pot fi descries ca productie in curs de executie.
Situatiile financiare trebuie sa prezinte una dintre urmatoarele informatii:
costul stocurilor recunoscut ca o cheltuiala in cursul perioadei;
costurile de exploatare imputabile veniturilor din activitatile curente,
clasificate dupa natural or recunoscute ca o cheltuiala in cursul perioadei.
Costul stocurilor recunoscute ca o cheltuiala in cursul perioadei consta in acele costuri care fusesera incluse in evaluarea stocurilor vandute, regia de productie nealocata si valoarea anormala a costurilor de productie a stocurilor.
Stiinta economica studiaza modul in care ne decidem sa folosim resersele productive rare cu intrebuintari alternative, relizarea unui scop prevazut.
In aceste conditii actul decizional este unul complex fiind atribuit administratorului societatii. Decizia cea mai apropiata de realizarea a preformantelor societatii se va lua in baza analizei economico-financiare.
Analiza economico-financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice, prin descompunerea lor in elemente componente si prin descompunerea factorilor de influenta. Cu ajutorul metodelor specifice domeniului se cerceteaza fiecare componenta, se stabilesc relatii de cauzalitate, factorii care le genereaza si se formuleaza concluzii care sa contureze cadrul activitatii viitoare.
Analiza indicatorilor de rezultate
Folosind comparatia in timp, respectiv rezultatele anilor precedenti, vom analiza evolutia urmatorilor indicatori de rezultat:
cifra de afaceri (CA)
valoarea adaugata (VA)
productia exercitiului (Qcx)
profitul net (Prnet)
Sinteza rezultatelor le gasim in tabelul nr.1- anexa 3.
Cifra de afaceri (CA) reprezinta suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si serviciilor intr-o perioada determinata.
Evolutia CA in ultimii trei ani a fost una crescatoare, fapt ce evidentiaza ca societatea si-a propus o extindere a activitatii economice.
Evolutia crescatoare a cifrei de afaceri este una reala deoarece a depasit rata inflatiei din anii 2005/2007, respective: 17,8% si 14,1%.
Valoarea adaugata (VA) exprima dimensiunea reala a activitatii firmei si reprezinta plusul de bogatie obtinut peste consumurile intermediare provenite de la terti, prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii.
Se mai poate determina ca diferenta dintre valoarea productiei exercitiului si consumurile intermediare provenite de la terti.
VA a crescut in anul 2007 fata de 2005, nereusind insa sa ajunga la valoarea anului 2004, situatia fiind una neavantajoasa pentru societate. Cauzele interne au fost:
- cresterea consumurilor provenite de la terti;
- scaderea gradului de utilizare a capacitatii de productie in ultimii 3 ani;
- cresterea salariilor.
Productia exercitiului (Qcx) reprezinta volumul total de activitate productiva finita si nefinita:
Qcx = Qv ± Qs ± Qi , unde:
Qv - reprezinta valoarea productiei vandute
Qs - reprezinta cresterea sau descresterea productiei stocate, inclusive stocurile de produse finite, semifabricate
Qi - reprezinta productia imobilizata
Evolutia Qcx in ultimii 3 ani a atins un maxim in anul 2005, valoarea ei scazand in anul 2006 pentru ca in anul 2007 sa inregistreze o usoara crestere, neatingand insa nivelul anului 2004.
Profitul societatii este dat de suma totala a veniturilor din care se deduce suma totala a cheltuielilor. Il regasim in contul de profit si pierdere ca rezultat net al exercitiului.
Profitul a scazut semnificativ ceea ce semnifica scaderea ratei rentabilitatii comerciale la nivel se intreprindere.
Analiza ratelor de rentabilitate
Rata de rentabilitate este un raport intre o forma de exprimare a profitului si active sau capitaluri sau un flux de activitate.
Principalele rate operationale in analiza financiara a firmei sunt: rata rentabilitatii comerciale, rata rentabilitatii resurselor consumate, rata rentabilitatii economice si financiare. Tabelul nr.2 – anexa 3.
Rata rentabilitatii comerciale (Rc) – reflecta corelatia dintre profitul total aferent vanzarilor si cifr de afaceri. Exprima politica comerciala a firmei.
Rc = Profit / CA x 100
Rata rentabilitatii resurselor consummate (Rrc) – reflecta corelatia dintre rezultatul afferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente vanzarilor:
Rrc = Profit / Cheltuieli aferente x 100
Rata rentabilitatii economice (Re) – reflecta corelatia dintre un rezultat economic si mijloacele economice (capital) angajate pentru obtinerea acestuia. Rezultatul economic poate fi: rezultatul exploatarii sau excedentul brut din exploatare.Re =Profit / Active totale x 100
Rata rentabilitatii financiare (Rf) exprima corelatia dintre profit si capitaluri in calitatea lor de surse de finantare a firmei.
Rf = Profit net / Capitaluri proprii (sau permenente) x 100
Analiza ratelor de structura a activului
Ratele de structura a activului ca valoare sunt influentate de caracteristicile tehnice, economice si juridice ale activitatii firmei. Tabel nr.3 – anexa 3.
Principalele rate de caracterizare a structurii activului:
Rata activelor imobilizate = Active imobilizate / Total active x 100 aceasta reflectand ponderea activelor imobilizate in patrimonial total al firmei.
Rata imobilizarilor corporale = Imobilizari corporale / Total active x 100 reflectand ponderea capitalurilor fixe in patrimoniul total al firmei.
Rata activelor circulante = Active circulante / Total active x 100 reflectand ponderea activelor circulante in totalul mijloacelor economice ale firmei.
Rata stocurilor = Stocuri / Total active x 100 reflecta ponderea stocurilor in totalul activelor firmei.
|
|
|
4. Concluzii si propuneri
Contabilitatea interna a societatii nu poate adopta decat metoda inventarului permanent, in conditiile in care prin sistemul de conturi analitice se realizeaza cantitativ-valoric pe feluri de bunuri stocate si pe gestiuni. O asemenea optiune se intemeiaza pe necesitatea organizarii unui sistem de urmarire a nivelului stocurilor, orientat spre eliminarea costurilor de stocare, stocuri prea mari sau prea mici costa mult. Pentru a raspunde la aceasta cerinta, societatea Confind furnizeaza informatii privind miscarea stocurilor referitoare la: Cantitatea economica care trebuie comandata, costul economic de stocare, sortimentele problema pentru responsabilii de gestiune.
Evaluarea iesirilor la stocuri in metoda FIFO - la cele mai vechi, adica la cele mai mici costuri, conduce la o majorare a rezultatului exercitiului si a impozitului pe profit. Ca urmare, in perioadele de crestere sustinuta a preturilor, metoda FIFO produce cea mai mare valoare posibila a rezultatului exercitiului (profitului), iar costul stocurilor iesite este apropiat de nivelul costului la momentul cand aceste stocuri au intrat in gestiune. In perioadele de descrestere a preturilor efectele sunt inverse.
Se inregistreaza cresterea productiei stocate prin scaderea cererii pe piata a produselor realizate la S.C Confind S.R.L Campina.
In timp relativ scurt, datorita comenzilor primite de la clientii externi, comenzi deja lansate in executie se prevad pentru anii 2009 si 2010 cresteri semnificative privind cifra de afaceri si profitul net.
Intr-o lume aflata in permenenta schimbare, contabilitatea are menirea de a produce situatii financiare utile unei game largi de utilizatori. Toate studiile efectuate in legatura cu cadrul conceptul al contabilitatii sunt de acord ca situatiile financiare sunt intocmite pentru a lua decizii economice.
BIBLIOGRAFIE
1. Standardul International de Contabilitate – IAS 2 Stocuri, Bucuresti, 2006
2. O.M.F.P nr.1752/2005.
3. O.M.F.P nr.94/2001.
4. Legea contabilitatii nr.82/1991.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
