Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
CARACTERIZAREA GENERALA A OPERATIUNILOR CU MARFURI SI REFLECTAREA IN CONTABILITATE A MARFURILOR


CARACTERIZAREA GENERALA A OPERATIUNILOR CU MARFURI SI REFLECTAREA IN CONTABILITATE A MARFURILOR




CARACTERIZAREA GENERALA A OPERATIUNILOR CU MARFURI SI REFLECTAREA IN CONTABILITATE A MARFURILOR

Indiferent de metodele de contabilitate aplicate, privite in ansamblu, toate converg spre cunoasterea unor elemente indispensabile atat intocmirii bilantului cat si contului de "profit si pierdere" si anume :

Nivelul stocurilor :

- ca obiect al inventarului in scopul evaluarii si controlului gestionar ;

- ca element de bilant care defineste o marime patrimoniala ;




- ca termen in relatia de calcul a costului marfurilor vandute ;

- pentru calculul provizioanelor in cazul deprecierii de valoare.

Calculul rezultatelor generate de activitate

- identificarea si separarea reducerilor cu caracter comercial de cele financiare;

- stabilirea corecta a nivelului veniturilor;

- dimensionarea costului marfurilor vandute.

Portivit art.13 din Legea contabilitatii, contabilitatea valorilor materiale si implicit a marfurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

1. OPERATIUNI CU MARFURI IN CAZUL UTILIZARII METODEI INVENTARULUI PERMANENT

Plecand de la posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta in mai multe variante:

a.       Inventar permanent la cost de achizitie ;

b.      Inventar permanent la pret standard ;

c.       Inventar permanent la pret da vanzare.

1.1. OPERATIUNI CU MARFURI IN CAZUL UTILIZARII METODEI INVENTARULUI PERMANENT LA COST DE ACHIZITIE

Permanenta inventarului la cost de achizitie se caracterizeaza prin evaluarea stocurilor si a miscarii marfurilor la cost de achizitie, care de regula este fluctuant pentru aceleasi marfuri . Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie aferent marfurilor vandute dupa anumite procedee. Legea contabilitatii prevede calculul dupa doua procedee si anume :

- costul mediu ponderat;

- primul intrat primul iesit.

Pentru contabilitatea curenta a operatiilor privind stocurile si miscarile de marfuri, Planul de Conturi General mentioneaza urmatoarele conturi :

CONTUL 371 "MARFURI" care tine evidenta marfurilor aflate la depozitele cu ridicata, precum si a celor aflate la unitatile cu amanuntul sau de alimentatie publica si este un cont de activ .

In debitul contului "Marfuri" se inregisreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor intrate in gestiune (cumparari, primite de la terti , aduse ca aport, constatate plus la inventar, donatii ), si in credit valoarea la pret de inregistare a marfurilor iesite din patrimoniul unitatii (prin vanzare , date in custodie la terti , retragere de aport , minusuri la inventar ) .

Soldul contului reprezinta valoarea marfurilor la pret de inregistrare existente in stoc la finele perioadei .

CONTUL 607 "CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE" evidentiaza costul marfurilor vandute de catre unitatile patrimoniale .

In cazul inventarului permanent se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventar si diferentele de pret aferente (in cazul evaluarii marfurilor la alte valori decat costul de achizitie) .

Creditarea contului se efectueaza la finele perioadei cu ocazia calculului rezultatului.

In cazul inventarului intermitent, contul 607 "Cheltuieli privind marfurile" functioneaza astfel :

- la inceputul exercitiului se debiteaza cu stocul initial la cost de achizitie, determinat prin inventar fizic la finele perioadei precedente ;

- pe parcursul perioadei se debiteaza toate cumpararile de marfuri la cost de achizitie ;

- la sfarsitul perioadei, se crediteaza, cu valoarea la cost de achizitie a stocului final deteminata prin inventariere in vederea stabilirii costului de achizitie al marfurilor vandute. Pentru aceasta valoare se inchide contul de cheltuieli prin contul de rezultate 121 "Profit si pierdere".

CONTUL 707 "VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR" tine evidenta vanzarilor de marfuri (la pret de vanzare mai putin TVA) .

In credit se inregistreaza la pretul de vinzare al marfurilor (exclusiv TVA) livrate clientilor, sumele incasate in avans care nu reprezinta venituri ale exercitiului in curs.

Debitarea contului are loc la finele perioadei cu ocazia calcularii rezultatului.

Cele trei conturi prezentate reprezinta postura metodei, celelalte conturi care mai apar fiind inerente reflectarii fluxului circulatiei marfurilor .

Alte conturi utilizate, dar care nu definesc metoda sunt :

CONTUL 401 "FURNIZORI" , care tine evidenta decontarilor cu furnizorii interni si externi pentru aprovizionarea de bunuri , lucrari executate sau servicii prestate de acestia .

CONTUL 403 "EFECTE DE PLATA" , tine evidenta obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale (bilete la ordin, cambii, etc.).

CONTUL 408 "FURNIZORI FACTURI NESOSITE", tine evidenta obligatiilor fata de furnizori pentru bunurile primite fara factura . De mentionat ca in acest caz TVA-ul aferent cumpararilor este neexigibil pana la primirea facturii .

CONTUL 409 "FURNIZORI DEBITORI" sau "AVANSURI ACORDATE FURNIZORULUI" care tine evidenta avansurilor acordate furnizorului pentru livrarile de bunuri, executarii de lucrari, prestarii de servicii.

CONTUL 411 "CLIENTI" tine evidenta decontarilor cu clientii interni si externi pentru marfurile vandute, lucrarile executate serviciile prestate pe baza de facturi.

CONTUL 413 "EFECTE DE PRIMIT" inregistreaza drepturile de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale rezultate din relatiile cu clienti .

CONTUL 418 "CLIENTI FACTURI DE INTOCMIT" evidentiaza creantele din vanzarea fara factura. De remarcat faptul ca in acest caz TVA-ul aferent vanzarilor este neexigibil pana la intocmirea facturii.

CONTUL 419 "AVANSURI PRIMITE DE LA CLIENTI" tine evidenta avansurilor incasate de la clienti in vederea vanzarii de bunuri, prestarii de sevicii sau executarii de lucrari in contul lor .

CONTUL 512 "CONTURI CURENTE LA BANCI" (in lei sau valuta), tine evidenta disponibilitatilor in lei si devize aflate la banci, precum si a miscarii acestora, a carnetelor de CEC-uri cu limita de suma si a sumelor in curs de decontare.

EXEMPLU

SC CEREST SRL, dispune la inceputul exercitiului de stoc de marfa "X" de 2.000 de unitati cantitativ evaluate la cost de achizitie de 1500 lei / unitate. In cursul exercitiului au loc urmatoarele operatiuni economico-financiare.

Cumparari de marfuri in data de 05.01.2001 cu plata ulterioara, pe baza facturii care cuprinde :

marfa "X" : Pc = 1.200 buc. x 12.000 lei/buc = 14.400.000 lei

Cheltuieli de transport  600.000 lei

Cost de achizitie total  15.000.000 lei

Cost de achizitie unitar 15.000.000 : 1.200 = 12.500 lei / unitate

__________ ______ ____ ___________

371 "Marfuri" = 401 "Furnizori" 15.000.000

__________ ______ ____ ___________

Vanzari de marfuri in data de 06.01.2001, cu incasare ulterioara conform facturii cu Pv/unitate = 16.000

800 buc x 16.000 lei/buc = 12.800.000 lei

__________ ______ ____ ____________

411 "Clienti" = 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 12.800.000

__________ ______ ____ ____________

Vanzari de marfuri in data de 07.01.2001, conform facturii pe baza de efecte de comert cu Pv = 16.500 lei/buc

1000 buc x 16.500 lei/buc = 16.500.000 lei

a)      Vanzarea marfurilor catre clienti in data de 07.01.2001, pe baza facturii

____________________ __________ ______ ____ ___________

411 "Clienti" = 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 16.500.000

____________________ __________ ______ ____ ___________

b)      Acceptarea efectului de comert


413 "Efecte de primit" = 411 "Clienti" 16.500.000


Cumparari de marfuri pe baza de efect de comert in data de 08.01.2001, conform facturii .

Factura cuprinde :

marfa 'x' : Pc : 1600 buc x 1000 lei/buc = 20.800.000 lei

cheltuieli de transport  1.200.000 lei

cost de achizitie total  22.000.000 lei

cost unitar : 22.000.000 lei : 1.600 buc =1750 lei/buc

a)      cumpararea marfurilor rezultate din factura emisa de furnizor :

__________ ______ ____ ___________

371 "Marfuri" = 401 "Furnizori" 22.000.000

__________ ______ ____ ___________

b)      acceptarea efectului de comert

__________ ______ ____ ___________

401 "Furnizori" = 403 "Efecte de plata" 22.000.000

___________________ __________ ______ ____ ___________

Vanzari de marfuri cu factura si decontare ulterioara in data de 09.01.2001, la Pv = 16.000 lei/buc

1200 buc x 16.000 lei/buc = 19.200.000 lei

a)      Inregistrarea vanzarii marfurilor catre clienti

__________ ______ ____ _____________

411 "Clienti" = 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 19.200.000


b)      Incasarea ulterioara a platii de la client conform dispozitiei de plata


512 "Conturi curente la banci" = 411 "Clienti" 19.200.000


Pentru a calcula la finele perioadei rezultatul din vanzarea marfurilor este necesara cunoasterea prealabila a costului de achizitie a marfurilor vandute . Calculul acestuia se face in continuare conform procedeelor mentionate .

A . Calculul costului de achizitie a marfurilor vandute dupa procedeul CMP

a)      Costul mediu ponderat global (CPG) se determina dupa relatia :

Valoarea globala Si + intrari

CPG = ¾¾¾¾¾¾¾¾ ¾¾¾¾¾¾

Cantitatea globala Si + intrari

In exemplul nostru CPG va fi :


CPG = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾ = 1333,33 lei/buc


Situatia marfurilor intrate si iesite, evaluate la cost de achizitie se prezinta conform datelor din fisa de cont analitica cantitativ-valorica, astfel : (vezi fisa cont analitica Nr.1, tabelul nr.2.)

Costul mediu ponderat global se calculeaza pentru o perioada determinata, de regula lunar .

Avantaj : nivelarea variatiilor de preturi in conditiile fluctuatiei lor.

Dezavantaj : necesitatea asteptarii sfarsitului de perioada pentru evaluarea iesirilor.

FISA CONT ANALITIC NR.1

MARFA X  TABELUL 2

Data

Explicatia

Cantitati

Valori

P / U

Stoc initial

intrari

Iesiri

stoc

Debit

credit

Sold

Intrare factura

Iesire factura

Iesire factura

intrare factura

iesire factura

Rulaje

TOTAL

Sume

Pornind de la dezavantajele costului mediu ponderat global, au aparut variante care sa le atenueze . In acest sens se pot identifica :

b) Procedeul costului mediu ponderat teoretic, care poate fi costul mediu ponderat global al perioadei precedente. In exemplul nostru, luna urmatoare, iesirile ar putea fi evaluate la 1333,33 lei, costul mediu ponderat global al lunii curente.

c) Procedeul costului mediu ponderat pe loturi de marfa impune calculul dupa fiecare intrare. Consecinta : intre doua intrari succesive, toate iesirile se evalueaza la ultimul cost

mediu ponderat.

In exemplul nostru, iesirile de la operatiile 2 si 3 se evalueaza la :

Iesirile de la operatia 5 se evalueaza la :

Fisa de cont cantitativ valorica pentru marfa 'x' va cuprinde in aceasta varianta urmatoarele informatii privind intrarile, iesirile si stocul de marfa (vezi fisa cont analitic Nr. 2, tabelul 3).

FISA DE CONT ANALITIC NR. 2

MARFA X TABELUL 3

Data

Explicatia

Cantitati

Valori

P / U

stoc

initial

intrari

iesiri

stoc

debit

credit

Sold

Intrare factura

Iesire factura

iesire factura

intrare factura

iesire factura





Rulaje

TOTAL

sume

d) Evaluarea la costul mediu al intrarilor fara a tine cont de stocul initial .

Pentru exemplul nostru , iesirile de marfa vor fi evaluate la :

Metoda este practicabila doar la sfarsitul perioadei.

B. Calculul costului de achizitie al marfurilor vandute dupa procedeul epuizarii succesive a stocurilor : acest procedeu consta in folosirea drept costuri de iesire a costurilor exacte de intrare, dar luate intr-o anumita ordine, care are un caracter contabil si nu corespunde neaparat miscarilor reale.

a)      Procedeul FIFO

In cazul acestui procedeu iesirile se considera ca au fost efectuate in ordinea intrarilor si sunt evaluate la costurile de achizitie ale acestora .

Exemplu : se are in vedere acelasi caz prezentat anterior admitand ca stocul initial a fost achizitionat integral la aceeasi data, deci cu acelasi pret .(vezi fisa cont analitic Nr. 3) .

FISA CONT ANALITIC NR. 3

MARFA X TABELUL 4

Data

Explicatia

Cantitati

Valori

P / U

stoc

initial

intrari

Iesiri

stoc

debit

Credit

sold

intrare factura

iesire factura

iesire factura

Intrare factura

iesire factura

200x1500+ 1.000x12.500 = 15.200.000

Rulaje

TOTAL

Sume

Procedeul evalueaza marfa iesita la pretul cel mai vechi si o lasa in stoc la pretul cel mai nou. Este recomandat in conditii de inflatie, deoarece pretul cel mai vechi este si cel mai mic.Ca urmare diminueaza cheltuielile cu marfa, majorand profitul si totodata impozitul pe profit .

b)      Procedeul LIFO

Iesirile sunt considerate ca au fost efectuate in ordinea inversa intrarilor

comparativ cu fiecare data de iesire.

Exemplu: realizat pe baza datelor prezentate anterior (vezi fisa cont analitic Nr.4, tabelul 5).

FISA CONT ANALITIC NR. 4

MARFA X TABELUL 5

Data

Explicatia

Cantitati

Valori

P / U

Stoc

Initial

intrari

iesiri

stoc

Debit

credit

sold

Intrare factura

Iesire factura

800x12.500

Iesire factura nr.

400x12.500+

600x1500

Intrare factura nr.

Iesire factura

1.200x1750

Rulaje

TOTAL

Sume

Procedeul evalueaza marfa iesita la pretul cel mai nou si o lasa in stoc, la pretul cel mai vechi. Nu se recomanda in conditii de inflatie, deoarece, pretul cel mai nou este si cel mai mare. Deci se majoreaza cheltuielile cu marfa, diminuandu-se profitul din vanzare si implicit impozitul pe profit . In cazul de depreciere monetara stocul este supraevaluat .

Pentru o imagine mai clara a calculelor conform procedeelor mentionate, se poate redapta fisa de cont analitica cantitativ-valorica .

Reunind concluziile desprinse prin aplicarea celor trei procedee, prin prisma costului de achizitie al marfurilor vandute si al nivelului stocurilor, se poate intocmi un tabel comparativ astfel :

TABELUL 6

Procedeu

Costul de achizitie al marfurilor vandute

(Ca mv)

Stoc

CMP

FIFO

LIFO

Rezulta ca fiecare procedeu determina Ca mv si stocuri diferite ca o consecinta a esentei acestora si evident rezultatele vor fi corelate si influentate in sensul cresterii si diminuarii lor. Considerand Ca mv 39.500.000 lei calculat conform procedeului FIFO, inregistrarea contabila va fi :

La 31.I se descarca gestiunea cu marfurile vandute pe baza documentelor de livrare :


607 "Cheltuieli cu marfurile" = 371 "Marfuri" 39.500.000


In urma inregistrarilor efectuate, situatia din conturi se prezinta astfel :


D "Marfuri" C D "Venit din vanzari" C

¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾ ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

Si 27.000.000 39.500.000 (6) (7) 48.500.000 12.800.000 (2)


19.200.000 (5)

TD 64.000.000 TC 39.500.000 TD 48.500.000 TC 48.500.000



Sf 24.500.000

607

D "Chelt priv. Marfuri" C

¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾


TD 39.500.000 TC 39.500.000

La sfarsitul perioadei, conturile 607 "Cheltuieli cu marfurile" si 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" se inchid prin 121 "Profit si pierdere" in vederea calcularii rezultatului.

Inchiderea contului 707 "Venituri din vinzarea marfurilor" pentru 48.500.000 lei (TC) la 31.I


707 "Venit din vanz. Marfuri" = 121 "Profit si pierdere" 48.500.000


Inchiderea contului 607 "Chelt. priv. Marfurile" cu totalul cheltuielilor (Ca mv) aferente vanzarilor 39.500.000 lei la 31.I

__________ ______ ____ ____

121 "Profit si pierdere" = 607 "Chelt.priv. marfurile" 39.500.000


Rezultatul brut din vanzare va fi calculat astfel :

48.500.000 - Marfuri vandute la pret de vanzare

39.500.000 - Ca mv

9.000.000 - Profit brut

OBSERVATIE : Calculul Ca mv in maniera prezentata este posibil doar pe baza datelor furnizate de contabilitatea analitica , care tine evidenta stocurilor de marfuri pe grupe si sortimente , cantitativ si valoric .

1.2. METODA INVENTARULUI PERMANENT LA PRET STANDARD

a)      Principiile metodei

Evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la pret standard, prestabilit pe baza preturilor perioadei precedente . Periodic pretul standard se actualizeaza in functie de evolutia reala a preturilor .

Calculul si inregistrarea diferentei intre pretul standard si costul de achizitie atat pentru intrari cat si pentru iesiri.

b)      Conturi utilizate :

CONTUL 371 "MARFURI" inregistrand stocul si operatiile cu marfuri la pret standard. Ca urmare se debiteaza cu marfurile intrate la cost de standard, se crediteaza cu marfurile iesite la cost standard. Soldul final debitor reflecta stocul de marfuri la cost standard. Necesita dezvoltarea in analitic, cantitativ-valoric pe fiecare sortiment de marfa.

CONTUL 378 "DIFERENTE DE PRET LA MARFURI' evidentiaza diferentele dintre pretul prestabilit si costul de achizitie al marfurilor intrate, iesite sau in stoc .

Poate functiona ca un cont de activ sau bifunctional .

Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" cu functie de activ se debiteaza cu diferentele de pret aferente marfurilor intrate in gestiune; in rosu diferentele favorabile (Pstd > Ca) si in negru cele nefavorabile (Pstd<Ca).

Se crediteaza cu diferentele aferente marfurilor iesite si care se calculeaza pe baza unui coeficient .

K378 =

Diferenta aferenta marfurilor iesite = K378 x Rc ct.371

Soldul final debitor reflecta diferentele de pret aferente stocului de marfa (in rosu diferentele favorabile si in negru cele nefavorabile). Soldul contului 378 "Diferente de pret" se insumeaza algebric cu soldul final al contului 371 "Marfuri" astfel incat stocul de marfa se reflecta la costul de achizitie efectiv .

Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" in calitate de cont bifunctional, se crediteaza cu diferentele favorabile aferente marfurilor intrate si se debiteaza cu diferentele nefavorabile aferente intrarilor de marfuri, urmand sa se repartizeze soldul contului la data calculului asupra marfii iesite pe baza coeficientului.

K378 =

Diferenta aferenta marfurilor iesite = K378 x Rc ct. 371

Contul se va debita cu diferentele favorabile aferente iesirilor de marfa si se va credita cu diferentele nefavorabile aferente iesirilor de marfa.

Soldul final creditor sau debitor va reflecta diferentele favorabile sau nefavorabile aferente stocului de marfa si se va insuma algebric cu soldul final al contului 371 "Marfuri".

CONTUL 607 "CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE" este un cont de activ care se debiteaza in cursul exercitiului, cu costul standard al marfurilor iesite, urmand ca la inchiderea exercitiului acesta sa se corecteze cu diferentele aferente iesirilor de marfa. Tot la inchiderea exercitiului se crediteaza cu suma cheltuielilor privind marfurile iesite la cost de achizitie, repartizata asupra contului de rezultate.

CONTUL 707 "VENITURI DIN VANZARI DE MARFURI" functioneaza la fel ca in metoda precedenta . Se crediteaza cu pretul de vanzare al marfurilor vandute si se debiteaza la inchiderea exercitiului cu suma veniturilor la pret de vanzare transferata in contul 121 "Profit si pierdere", dupa care se soldeaza.

EXEMPLU :

In conditiile in care contul 378 "Diferente de pret la marfuri" functioneaza ca un cont de activ. Se considera aceeasi aplicatie prezentata la metoda inventarului permanent la cost de achizitie, cu urmatoarele precizari:

- se presupune ca pretul standard Ps = 1750 lei/buc

- stocul la inceputul exercitiului este 2.000 bucati, care se evalueaza la :

- pret standard Ps : 2000 buc x 1750 lei/buc = 27.500.000 lei

- cost achizitie Pc : 2000 buc x 1500 lei/buc = 27.000.000 lei

diferenta favorabila = 500.000 lei

Operatiile care au loc in cursul perioadei sunt urmatoarele:

1. Cumparari de marfuri conform facturii emise de furnizori:

PC : 1.200 buc x 12.000 lei/buc = 14.400.000 lei

Cheltuieli de transport = 600.000 lei

Cost de achizitie total = 15.000.000 lei

PS : 1.200 buc x 1750 lei/buc = 16.500.000 lei

diferenta favorabila = 1.500 000 lei

__________ ______ ____ ______

% = 401 "Furnizori" 15.000.000

371 "Marfuri" 16.500.000

378 "Dif. de pret la marfuri" - 1.500.000

__________ ______ ____ ______

2. Vanzari de marfuri catre clienti , pe baza facturii :

Pv: 800 buc x 16.000 lei/buc = 12.800.000 lei

Ps : 800 buc x 1750 lei/buc = 11.000.000 lei

a) Vanzarea marfurilor conform facturii

__________ ______ ____ ___________

411 "Clienti" = 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 12.800.000


b) Descarcarea gestiunii de marfa la pret standard

__________ ______ ____ __________

607 "Cheltuieli privind marfurile" = 371 "Marfurile" 11.000.000

__________ ______ ____ __________

Vanzari de marfuri conform facturii

Pv : 1000 buc x 16.500 lei/buc = 16.500.000 lei

Ps : 1000 buc x 1750 lei/buc = 1750.000 lei

a) Vanzarea pe baza facturii

__________ ______ ____ ______________

411 "Clienti" = 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 16.500.000


b) Iesirea din gestiune a marfurilor la pret standard

__________ ______ ____ ________

607 "Cheltuieli privind marfurile" = 371 "Marfuri" 1750.000

__________ ______ ____ ________

4. Cumparari de marfuri de la furnizori conform facturii

Pc : 1.600 buc x 1000 lei/buc = 20.800.000 lei

Cheltuieli de transport = 1.200.000 lei

Ca = 22.000.000 lei

Ps : 1.600 buc x 1750 lei/buc = 22.000.000 lei

Diferenta pret = 0

__________ ______ ____ _________

371 "Marfuri" = 401 "Furnizori" 22.000.000

__________ ______ ____ _________

5. Vanzari de marfuri conform facturii :

Pv : 1.200 buc x 16.000 lei/buc = 19.200.000 lei

Ps : 1.200 buc x 1750 lei /buc = 16.500.000 lei

a) Vanzarea


411 "Clienti" = 707 "Venit din vanz marfuri" 19.200.000

b) Iesirea marfurilor din gestiune la pret standard

__________ ______ ____ _________

607 "Chelt cu marfurile" = 371 "Marfuri" 16.500.000

__________ ______ ____ _________

Urmarind inregistrarile contabile efectuate, se constata ca diferenta de pret a fost inregistrata doar pentru marfurile intrate, toate iesirile fiind exprimate la pret standard fara mentionarea diferentelor aferente . Ca urmare se impune calculul si inregistrarea diferentelor aferente iesirilor si implicit diferenta aferenta stocului. Pentru a repartiza diferentele de pret asupra iesirilor si stocului se procedeaza astfel :

a)      Calculul coeficientului de repartizare

D 371 "Marfuri" C D 378 "Dif. pret" C

_____ _______ ______ _________ _____ _______ ______ __________

Si 27.500.000 (2b) 11.000.000 Si 500.000 (6) 1.27500

(3b) 1750.000 (1) 1.500.000

(4) 22.000.000 (5b) 16.500.000


RD 38.500.000 RC 41.250.000 RD 1.500.000 RC 1.27500

TSD 56.000.000 TSC 41.250.000 TSD 2.000.000 TSC 1.27500


SFD 14.750.000 SFD 726.500

(Si+Rd) ct 378 500.000 + 1.500.000

K378 = ¾¾¾¾¾¾¾ ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

(Si+Rd) ct 371 27.500.000 + 38.500.000

b)      Determinarea sumei diferentelor de pret aferenta marfurilor iesite (Sd) :

Sd = 0,030 x 41.250.000 = 1.27500

6. Inregistrarea diferentei favorabile, privind diferentele de pret :


607 "Chelt. cu marfa" = 378 "Diferente de pret" 1.27500


Soldul celor doua conturi se cumuleaza tinand seama de natura diferentei si se determina costul de achizitie al stocului :

- stoc la pret standard 14.750.000 (sold cont 371)

- diferenta aferenta stocului 726.500 (sold cont 378)

- stoc la cost de achizitie 14.02500 lei

Ca mv este dat de contul 607 si se obtine din doua elemente :

- pretul standard al marfurilor iesite 41.250.000

- diferenta aferenta marfurilor iesite 1.27500

42.52500

D 607 "Cheltuieli privind marfurile" C

(2b) 11.000.000 42.52500 (7)

(3b) 1750.000

(5b) 16.500.000


TSD 42.52500 (Ca mv) TSC 42.52500

7. Inchiderea contului 607 "Cheltuieli privind marfurile"


121 "Profit si pierdere" = 607 "Cheltuieli privind marfurile" 42.52500


8. Inchiderea contului 707 "Venituri din vanzari de marfuri"


707 "Venituri din vanzari de marfuri" = 121 "Profit si pierdere" 48.500.000


Rezultatul brut din vanzare va fi :

- marfuri vandute la pret de vanzare 48.500.000

- marfuri vandute la cost de achizitie 42.52500

- profit brut (marja comerciala) 5.976.500

1. METODA INVENTARULUI PERMANENT LA PRET DE VANZARE

a)      Principii

- evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la pret de vanzare ;

- pretul de vanzare include costul de achizitie si marja bruta.

Consecinta este calculul marjei aferente vanzarilor si stocurilor de marfuri.

Conturile utilizate sunt cele prezentate anterior, cu urmatoarele precizari:

Contul 371 "Marfuri" se debiteaza cu pretul de vanzare al marfurilor intrate in patrimoniu, se crediteaza cu pretul de vanzare al marfurilor iesite si are sold final debitor reprezentand stocul de marfa la pret de vanzare.

Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" reflecta marja aferenta intrarilor, iesirilor si stocului. Rolul rectificativ al contului se mentine in vederea stabilirii stocului la nivelul costului de achizitie. Functioneaza ca un cont de pasiv. Se crediteaza cu marja bruta aferenta intrarilor de marfa. Se debiteaza cu marja bruta aferenta iesirilor de marfa.

Daca intreprinderea practica un coeficient unic de marja, marja bruta aferenta iesirilor se calculeaza la fiecare iesire aplicand coeficientul redus.

Daca intreprinderea practica coeficienti diferentiali pe sortimente de marfa - asa cum este cazul societatii Cerest SRL - marja aferenta iesirilor se calculeaza la sfarsitul perioadei pe baza coeficientului de repartizare .

(Si + Rc) ct 378

K378 = ¾¾¾¾¾¾¾¾

(Si + Rd ) ct 371

Soldul final al contului 378 "Diferente de pret la marfuri" este creditor si reflecta marja bruta aferenta stocului de marfa .

Contul 607 "Cheltuieli privind marfurile" si 707 "Venituri din vanzari de marfuri" functioneaza la fel ca in metoda inventarului permanent la cost de achizitie .

b)      Exemplificarea metodei

In conditiile folosirii unei marje unice de 25%, marja bruta redusa, aplicabila la pretul de vanzare = (25 x 100) / (100 + 25 ) = 2500/125 = 20%

I.           Stoc la inceputul perioadei

- la pret de vanzare 200 buc x 16.500 lei/buc = 3000.000 lei

Mb redusa 20% = 6.600.000 lei

- la cost de achizitie  = 26.400.000 lei

II.        Operatii in cursul exercitiului

Cumparari de marfuri de la furnizori in baza facturii emise de catre acestia

Pc : 1200 buc x 12.000 lei/buc = 14.400.000 lei

Cheltuieli de transport   = 600.000 lei

Cost de achizitie total   = 15.000.000 lei

Mb 25% x 15.000.000   = 750.000 lei

Pv total = 18.750.000 lei

Pv unitar 18.750.000 : 1.200 buc = 15.625 lei

__________ ______ ____ ________

371 "Marfuri" = % 18.750.000

401 "Furnizori" 15.000.000

378 "Dif pret" 750.000

__________ ______ ____ ________

Vanzari de marfuri catre clienti in baza documentelor de livrare

Pv : 800 buc x 16.500 lei/buc = 1200.000 lei

Mb redusa 20%   = 2.640.000 lei

Ca mv  = 10.560.000 lei

a)      Vanzarea marfurilor clientilor


411 "Clienti" = 707 "Venit din vanz marfuri" 1200.000

__________ ______ ____ _________

b)      Descarcarea gestiunii marfurilor conform documentelor de livrare

__________ ______ ____ _________

% = 371 "Marfuri" 1200.000

607 "Chelt cu marfurile" 10.560.000

378 "Diferente de pret" 2.640.000


Vanzari de marfuri catre clienti in baza facturii emise

Pv : 1000 buc x 16.500 lei/buc = 16.500.000 lei

Mb redusa 20%  = 300.000 lei

Ca mv  = 1200.000 lei

a) Vanzarea catre clienti in baza facturii

__________ ______ ____ _________

411 "Clienti" = 707 "Venit din vanz marfuri" 16.500.000


b) Iesirea marfurilor din gestiune :


% = 371 "Marfuri" 16.500.000

607 "Cheltuieli cu marfurile" 1200.000

378 "Diferente de pret la marfuri" 300.000


Cumparari de marfuri conform facturii :

Pc : 1600 buc x 1500 lei/buc = 21.600.000 lei

Cheltuieli de transport = 1.400.000 lei

Ca  = 2000.000 lei

Mb 25%  = 5.750.000 lei

Pv total = 28.750.000 lei

Pv unitar 28.750.000 : 1.600 = 17.968,75 lei/buc


371 "Marfuri" = % 28.750.000

401 "Furnizori" 2000.000

378 "Dif de pret" 5.750.000

__________ ______ ____ ____

Vanzari de marfuri 1200 bucati conform facturii

Din stocul de 2000 bucati la Pv = 16500 lei s-au vandut 1800 bucati . Deci au mai ramas 200 bucati care se completeza cu 1000 bucati de la Pv al primului lot intrat, de 17968,75 lei/buc .

200 buc x 16500 lei/buc = 300.000 lei

1000 buc x 17968,75 lei/buc = 17.968.750 lei

Pv : = 21.268.750 lei

Mb redusa 20 % = 4.25750 lei

Ca = 17.015.000 lei

a)      Vanzarea marfurilor catre clienti in baza documentului de livrare


411 "Clienti" = 707 "Venit din vanz marfuri" 21.268.750

__________ ______ ____ _________

b)      Iesirea marfurilor din gestiune

__________ ______ ____ _______

% = 371 "Marfuri" 21.268.750

607 "Cheltuieli priv marfurile" 17.015.000

378 "Dif de pret la marfuri" 4.25750

__________ ______ ____ _______

Dupa efectuarea operatiilor , situatia in conturi se prezinta astfel:

D 371 "Marfuri" C D 378 "Dif de pret la marfuri" C

¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾ ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

Si 3000.0000 (2)1200.000 (2) 2.640.000 Si 6.600.000




TSD 80.500.000 TSC 3000.000 TSD 10.19750 TSC 16.100.000


SFD 47.500.000 SFC 5.906.250

Calculul costului de achizitie al marfurilor in stoc :

- stoc pret de vanzare 47.500.000

- marja stoc 20% 5.906.250

- cost achizitie stoc 41.59750

III.     Operatii la inchiderea perioadei

Inchiderea contului 607 "Cheltuieli privind marfurile"

__________ ______ ____ ___________

121 "Profit si pierdere" = 607 "Cheltuieli privind marfurile" 40.775.000


Inchiderea contului 707 'Venituri din vanzarea marfurilor'

__________ ______ ____ __________

707 "Venit din vanz marfuri" = 121 "Profit si pierdere" 50.968.750

__________ ______ ____ __________

Calculul profitului brut

- pret de vinzare marfuri vandute = 50.968.000

- Ca mv  = 40.775.000

- profit brut  = 10.19000

In cazul in care marja este diferentiata pe grupe de marfuri, iesirea din gestiune se face doar la sfarsitul perioadei prin calculul unui coeficient mediu similar celui prezentat la diferentele de pret, aplicat apoi la valoarea marfurilor vandute in vederea determinarii Ca mv .

Marja aferenta vanzarilor se calculeaza parcurgand aceleasi etape :

a)      determinarea coeficientului mediu al marjei (Km):

(Si + Rc) ct 378

Km = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾

(Si + Rd) ct371

b)      stabilirea sumei marjei aferente vanzarilor (Mv):

Mv = Km x Valoarea la pret de vanzare a marfurilor iesite

16.100.000

Km = ¾¾¾¾¾

80.500.000

Mv = 0,2 x 50.968.750 = 10.19750

Daca facem analiza celor trei variante ale inventarului permanent desprindem

concluziile :

- in toate cazurile cifra de afaceri este aceeasi , datorita mentinerii aceluiasi exemplu;

- variatia Ca mv in functie de metoda de calcul;

- in mod normal si in functie de nivelul Ca mv profitul este diferit.

1.4. METODA INVENTARULUI PERMANENT IN CONDITIILE EXISTENTEI REDUCERILOR DE PRET

A. Reducerile comerciale sub forma rabaturilor, remizelor, risturnurilor, facturate odata cu marfa pot actiona fie asupra pretului de cumparare, fie asupra pretului de vanzare . Facturate ulterior marfii , au caracterul unor cheltuieli sau venituri. In acest caz contabilizarea lor se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor conturi :



658 "Alte cheltuieli de exploatare" cont de activ, care tine evidenta reducerilor de pret acordate clientilor, in debit si care se crediteaza la finele perioadei prin debitul contului de venituri din exploatare in vederea determinarii vanzarilor reale .

758 "Alte venituri din exploatare" cont de pasiv, tine evidenta reducerilor de pret obtinute de la furnizori. In creditul contului se reflecta reducerile primite de la furnizori si creditarea contului are loc la sfarsitul perioadei prin contul 'Profit si pierdere' .

Prin intermediul celor doua conturi se evidentiaza reducerile primite sau acordate ulterior facturarii marfurilor .

B. Reducerile financiare sub forma sconturilor se contabilizeaza cu ajutorul conturilor

667 "Cheltuieli privind sconturile acordate" tine evidenta cheltuielilor privind sconturile acordate clientilor sau debitorilor pentru achitare anticipat .

767 "Venituri din sconturi obtinute" tine evidenta veniturilor obtinute de unitatea patrimoniala din sconturile primite de la furnizori sau alti creditori .

Contul se crediteaza cu sconturile obtinute si se debiteaza la finele perioadei cu ocazia calcularii rezultatelor .

EXEMPLU :

I. Operatii in timpul perioadei

a) Cumparari de marfuri pe credit : factura furnizorului cuprinde :

- 1000 buc x 25000 lei/buc = 25.000.000 lei (cost de achizitie)

- TVA 19%   = 4.750.000 lei

- Total factura  = 29.750.000 lei

- Suma de plata catre furnizor = 29.750.000 lei


% = 401 Furnizori 29750000

371 'Marfuri' 25000000

4426 TVA deductibila 4750000


b) Vanzari de marfuri pe credit , conform facturii care cuprinde :

- 700 buc x 35000 lei/buc = 24.500.000 lei

- TVA 19%  = 4.655.000 lei

- Pret de vanzare + TVA = 29.155.000 lei

1. Inregistrarea vanzarilor marfurilor clientilor conform facturii :


411 "Clienti" = % 29.155.000

707 "Venit din vanz marfuri" 24.500.000

4427 "TVA colectata" 4.655.000

__________ ______ ____ _______

Iesirea din gestiune a marfurilor vandute in baza doc. de livrare

__________ ______ ____ ______

607 "Cheltuieli cu marfurile" = 371 "Marfuri" 17.500.000

__________ ______ ____ ______

c) Cumparari de marfuri facturate de furnizor , astfel :

- 800 buc x 25000 lei/buc = 20.000.000 lei

- remiza 5% = 1.000.000 lei

- cost achizitie remiza = 19.000.000 lei

- TVA 19% = 610.000 lei

- suma de plata furnizorului = 22.610.000 lei


% = 401 "Furnizori" 22.610.000

371 "Marfuri" 19.000.000

4426 "TVA deductibila" 610.000

__________ ______ ____ __________

d) Inregistrarea vanzarilor de marfuri clientilor in baza doc. de livrare :

- 100buc x 35000 lei/buc  = 35.000.000 lei

- remiza 5%  = 1.750.000 lei

- pret de vanzare -remiza = 3250.000 lei

- TVA 19%  = 6.317.500 lei

- de incasat de la clienti = 39.567.500 lei

Inregistrarea vinzarilor de marfuri catre clienti cf. documentelor de livrare

__________ ______ ____ __________

411 "Clienti" = % 39.567.000

707 "Venit din vz marfuri" 3250.000

4427 "TVA colectat" 6.317.500


Iesirea din gestiune a marfurilor in baza documentelor de livrare

1.000 buc x 25.000 lei/buc = 25.000.000 lei

__________ ______ ____ ________

607 "Cheltuieli priv marfurile" = 371 "Marfuri" 25.000.000

__________ ______ ____ ________

e) Cumparari de marfuri in baza facturii emise de furnizor :

- 2.000 buc x 25.000 lei/buc = 50.000.000 lei

- scont 1% = 500.000 lei

- suma de plata = 49.500.000 lei

__________ ______ ____ ________

371 "Marfuri" = % 50.000.000

401 "Furnizori" 49.500.000

767 "Venituri din sconturi obtinute" 500.000

__________ ______ ____ ________

f) Inregistrarea vinzarii de marfuri cf docum de livrare

- 800 buc x 35.000 lei/buc = 28.000.000 lei

- scont 1% = 280.000 lei

- de incasat = 27.720.000 lei

__________ ______ ____ _______

% = 707 "Venit privnd marfurile" 28.000.000

411 "Clienti" 27.720.000

667 "Cheltuieli priv.sconturile acordate" 280.000

__________ ______ ____ ______

si concomitent descarcarea gestiunii de marfurile vandute in baza docum de livrare


607 "Chelt priv marfurile" = 371 "Marfuri" 20.000.000


g) Pentru factura de la punctul (a) se primeste ulterior, de la furnizor, un rabat de 2%. Inregistrarea rabatului in baza facturii emise de furnizor :

25.000.000 x 2% = 500.000 lei

TVA aferent rabat 4.750.000 x 2% = 95.000 lei

Rabat + TVA = 595.000 lei


401 "Furnizori" = % 595.000

758 "Alte venituri din exploatare" 500.000

4426 "TVA deductibila" 95.000


h) La factura de la punctul (b) se acorda ulterior vanzarilor rabaturi de 1% clientilor

24.500.000 x 1% = 245.000 lei

TVA aferent rabatului : 4.655.000 x 1% = 46.550 lei

Rabat + TVA = 291.550 lei


% = 411 "Clienti" 291.550

658 "Alte chelt de exploatare" 245.000

4427 "TVA colectata" 46.550


La sfarsitul perioadei se efectueaza operatiile de regularizare TVA si de inchidere a conturilor .

II. Operatii la sfarsitul perioadei

Regularizare TVA

D 4426 "TVA Deductibila" C D 4427 "TVA Colectata" C

¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾ ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

(a) 4.750.000 95.000 (g) (h) 46.550 4.655.000 (b)

(c) 610.000 6.317.500 (d)


TD 8.360.000 TC 95.000 TD 46.550 TC 10.972.500

L 8.265.000 L 10.925.950

__________ ______ ____ _ _____ _______ ______ ____________

TC 8.360.000 TD 10.972.500

TVA colectata = 10.925.950 lei

TVA deductibila = 8.265.000 lei

TVA de plata = 2.660.950 lei


4427 "TVA colectata" = % 10.925.950

4426 "TVA deductibila" 8.265.000

4423 "TVA de plata" 2.660.950


si plata TVA la buget pe baza dispozitiei de plata .


4423 "TVA de plata" = 512 "Conturi curente la banci" 2.660.950


j) Inchiderea conturilor de reduceri comerciale

_____ _______ ______ ____________ __________ ______ ____ ______

707 "Venituri din vanz marfurilor" = 658 "Alte chelt de exploatare" 245.000

__________ ______ ____ ______

758 "Alte venituri din exploatare" = 121 "Profit si pierdere" 500.000

_____ _______ ______ _____________ __________ ______ ____ _______

k) Inchiderea conturilor de sconturi

__________ ______ ____ _______

767 "Venituri din sconturi obtinute" = 121 "Profit si pierdere" 500.000


__________ ______ ____ _______

121 "Profit si pierdere" = 667 "Chelt ptr sconturile acordate" 280.000


l) Inchiderea contului de "Venituri din vinzarea marfurilor"

D 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" C

¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

(j) 245.000  24.500.000 (b)

3250.000 (d)

28.000.000 (f)

TD 245.000 TC 85.750.000

85.505.000

TD 85.750.000


707 "Venituri din vanzarea marfurilor" = 121 "Profit si pierdere" 85.505.000


m) Inchiderea contului "Cheltuieli privind marfurile"

D 607 "Chelt. priv. Marfurile" C

¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾

(b2) 17.500.000 62.500.000 (m)

(d2) 25.000.000

(g2) 20.000.000

TD 62.500.000 TC 62.500.000


121 "Profit si pierdere" = 607 "Chelt priv marfurile" 62.500.000


In conditiile inventarului permanent la pret de vinzare , varianta solicitata de practicieni , presupune evaluarea marfurilor la pret de vanzare plus TVA .

Consecintele sunt :

- la incarcarea gestiunii de marfuri, TVA calculata asupra pretului de vanzare este TVA neexigibila ;

- TVA deductibilaeste cea din factura furnizorului ;

- la scaderea din evidenta a marfurilor vandute se exclude intai TVA colectata si apoi se calculeaza marja aferenta vanzarilor , care se deduce din pretul de vanzare fara TVA a marfurilor vandute , in vederea debitarii contului 'Cheltuieli privind marfurile vandute' .

2. METODA INVENTARULUI INTERMITENT

Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei .

Valoarea iesirilor de marfuri se va determina conform relatiei :

Costul de achizitie al = Valoarea stocului + Valoarea - Valoarea

marfurilor vandute initial intrarilor stoc final

(Ca mv) (Si) (I) (Sf)

Cand Sf < Si , Ca mv este mai mic decat costul de achizitie al intrarilor perioadei, de unde rezulta o majorare de stoc .

Generalizand relatia se poate prezenta : Ca mv = I + Variatia stocurilor

Principalul dezavantaj al metodei consta in imposibilitatea urmaririi gestiunilor de marfuri, a controlului prin contabilitate si in consecinta orice eventuala lipsa de marfa este considerata ca o vanzare. Din acest motiv aceasta metoda nu este utilizata in SC CEREST SRL. Conturile utilizate de metoda inventarului intermitent sunt cele prezentate la inventarul permanent : 371 "Marfuri", 607 "Cheltuieli privind marfurile" si "Venituri din vanzari de marfuri" .

CONTUL 371 "Marfuri" inregistreaza stocul initial la deschiderea exercitiului si stocul final la inchiderea lui .

Stocul initial este stabilit la sfarsitul exercitiului precedent prin inventariere si eventual al costului mediu ponderat global , costul de achizitie al ultimului lot intrat daca data intrarii este apropiata de inchiderea exercitiului sau de valoarea venala .

- se debiteaza la deschiderea exercitiului cu Si ;

- se crediteaza la inchiderea exercitiului cu Si , pentru a-l anula , deoarece el a fost disponibilizat pentru vanzare ;

- se debiteaza la inchiderea exercitiului cu Sf stabilit prin inventariere .

CONTUL 607 "Cheltuieli cu marfurile" se debiteaza in cursul exercitiului cu intrarile de marfuri la cost de achizitie .

- se debiteaza la inchiderea exercitiului cu stocul initial la cost de achizitie pentru a completa cheltuielile cu marja .

- se crediteaza la inchiderea exercitiului cu stocul final la cost de achizitie in vederea determinarii cheltuielilor cu marfa (stocul final se disponibilizeaza in vederea vanzarii in exercitiul urmator).

Apoi se determina costul de achizitie al marfurilor vandute, prin relatia :

Ca mv = Si + I - Sf, si se repartizeaza asupra rezultatului financiar prin creditarea contului 607 "Cheltuieli cu marfurile" , care se soldeaza .

CONTUL 707 "Venituri din vanzarea marfurilor", functioneaza la fel ca in metoda inventarului permanent .

CONTABILITATEA DIVERSELOR OPERATII PRIVIND STOCURILOR DE MARFURI

1. CONTABILITATEA APROVIZIONARII DE MARFURI CU DIFERENTE LA RECEPTIE

La primirea marfurilor aprovizionate de la furnizori, comisia de receptie verifica din punct de vedere cantitativ si calitativ marfurile si ambalajele respectiv concordanta acestora cu datele inscrise in documentele de livrare si cu prevederile din contracte.

La compartimentul comercial se mai procedeaza la o verificare valorica prin confruntarea preturilor din factura cu cele negociate si inscrise in contract si prin refacerea tuturor calculelor din documentele de livrare .

Atat marfa cat si diferentele constatate se inscriu in "Nota de receptie si constatare diferente". Dupa natura lor diferentele pot fi cantitativ-valorice, calitativ-valorice sau valorice.

Diferentele cantitativ-valorice dupa sensul lor pot fi plusuri sau minusuri.

Dupa modul de solutionare plusurile cantitativ-valorice pot fi :

- acceptate in gestiune daca marfa se incadreaza , in prevederile contractuale

- neacceptate , daca nu s-au respectat prevederile din contract .

Plusul acceptat se inregistreaza ca o intrare de marfa , la cost de aprovizionare sau pret de vanzare in functie de metoda practicata , cu particularitatea ca obligatia de plata se reflecta cu ajutorul contului 408 "Furnizori facturi nesosite" , iar TVA aferenta este neexigibila , cand se face transferul obligatiei in contul 401 "Furnizori" iar TVA neexigibila in contul 4426 TVA deductibila .

Plusul neacceptat se preia in custodie , intocmindu-se un "Proces verbal de preluare a marfurilor in custodie". In contabilitate se debiteaza contul 8033 "Valori materiale primite in pastrare sau custodie" .Ulterior aceste marfuri se restituie furnizorului, intocmindu-se un "Aviz de insotire" si se crediteaza contul 8033 .

Minusurile cantitativ-valorice se pot datora unor cauze cunoscute caz in care se considera solutionate , sau unor cauze care nu se cunosc in momentul receptiei, lucru care determina sa fie nesolutionate .

Minusurile solutionate pot apare din vina furnizorului, carausului sau delegatului propriu, si in aceasta situatie sunt recuperabile prin imputare sau pot fi cauzate de factori obiectivi, fiind nerecuperabile .

Minusurile din vina furnizorului nu se reflecta, de regula in contabilitate, ele se refuza la plata, solicitandu-se furnizorului o factura cu sumele corespunzatoare minusului in rosu .

Minusul din vina delegatului se recupereaza prin imputare la pretul de vanzare al marfii ce lipseste, plus TVA aferenta cumpararii . Costul de aprovizionare si TVA aferenta se datoreaza furnizorului, iar diferenta pana la pretul de vanzare reprezinta un venit exceptional din operatiuni de gestiune .

Minusul cantitativ-valoric solutionat dar nerecuperat poate reprezenta :

- perisabilitati in limita normelor sau peste normele legale

- pierderi din cauze de forta majora

Ele se suporta de intreprinderea de comert si majoreaza cheltuielile cu marfa ale exercitiului in care are loc aprovizionarea la costul de aprovizionare al marfii lipsa.

Perisabilitatile reprezinta scazaminte normale de marfa datorate proprietatilor fizico-chimice ale acesteia. Se calculeaza prin aplicarea normelor de perisabilitate stabilite prin legislatie si se exprimata procentual la cantitatea de marfa facturata de furnizor.

Minusurile nesolutionate se reflecta pana la solutionare in debitul contului 473 "Decontari din operatiuni in curs de clarificare" la cost de aprovizionare . Ulterior, dupa solutionare, se crediteaza acest cont in corespondenta cu conturile care arata modalitatea de solutionare 461 sau 607 .

In cazul diferentelor cantitativ-valorice marfa poate fi acceptata cu sau fara rabaturi sau luata in custodie si restituita ulterior .

Diferentele valorice, indiferent de sensul lor , plusuri sau minusuri , se datoreaza unor preturi eronate sau erorilor de calcul din factura .

Diferentele valorice in plus se reflecta in contul 408 "Furnizori facturi nesosite" pana la primirea facturii suplimentare,iar pentru cele in minus se intocmeste "refuz de plata partial" si se solicita furnizorului o factura cu sumele in rosu .

EXEMPLU :

Se primeste de la un furnizor un lot de marfa insotit de o factura care cuprinde :

-marfa "A" 500 buc x 15.000 lei/buc = 7.500.000 lei TVA 1.425.000

-marfa "B" 000 kg x 10.000 lei/buc = 30.000.000 lei TVA 5.700.000

TOTAL MARFA = 37.500.000 lei TVA 7.125.000

-chelt. de transport facturate de furnizor = 1.000.000 lei TVA 190.000

__________ ______ ____

TOTAL = 38.500.000 lei TVA 14.440.000

TOTAL GENERAL = 52.940.000 lei

La receptie se constata :

plus 100 buc marfa "A", care se accepta in gestiune

100 buc x 15.000 lei/buc = 1.500.000 lei

minus 100 kg din marfa "B" care are drept cauze 0.5 % perisabilitati

25 kg din vina delegatului propriu , pret de vanzare 1000 lei/kg, restul minus nesolutionat, care ulterior se imputa delegatului .

Se calculeaza costul de aprovizionare unitar al fiecarui sortiment de marfa : pentru aceasta se repartizeaza cheltuielile de transport in functie de valoarea totala a marfii.

1.000.000

Kcheltuieli aprovizionare = ¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾¾ x 100 = 2,6 %

7.500.000 + 30.000.000 + 1.500.000

Cheltuieli de transport = 1.000.000 lei, din care :

- pentru marfa "A" (7.500.000 +1.500.000) x 2,5 % = 234.000

- pentru marfa "B" 30.000.000 x 2,5 % = 766.000

Inregistrarea marfii receptionate :

marfa "A" 500 buc x 15.000 lei/buc = 7.500.000 TVA 1.425.000

+ marfa "A" 100 buc x 15.000 lei/buc = 1.500.000 TVA 285.000

chelt. de transport = 234.000 TVA 44.460

__________ ______ ____ _________

Valoarea la Ca = 9.234.000 TVA 1.754.460

marfa 'B' 2900 kg x 10.000 lei/buc = 29.000.000 TVA 5.510.000

cheltuieli de transport  = 766.000 TVA 145.540

__________ ______ ____ __________

Valoarea la Ca = 29.766.000 TVA 5.655.540

TOTAL = 39.000.000 TVA 7.410.000 TOTAL GENERAL = 46.410.000

Costul de aprovizionare unitar este :

marfa "A" 9.234.000 : 600 buc = 15.390 lei/buc

marfa "B" 29.766.000 : 2900 kg = 10.264,1 lei/kg

Inregistrarea cumpararilor de marfa conform facturii :



39.000.000 371 "Marfuri 401 "Furnizori" 44.625.000

A = 9.250.000 408 "Furniz. fact nesosite" 1.785.000

B = 29.750.000

7.125.000 4426 "TVA deductibila"

285.000 4428 "TVA neexigibila"


Calculul si inregistrarea perisabilitatii la marfa "B", TVA 19%

0,5 % x 3000 kg = 15 kg x 11.000 lei/kg = 165.000 lei TVA 31.350 lei

TOTAL 196.350 lei


% = 401 "Furnizori" 196.350

607 "Cheltuieli privind marfurile" 165.000

4426 "TVA colectata" 31.350


Imputarea minusului delegatului:

Ca 25 kg x 1000 lei/kg = 250.000 lei TVA 47.500 : TOTAL 297.500 lei

Pv 25 kg x 1000 lei/kg = 325.000 lei


461 "Debitori diversi" = % 325.000

401 "Furnizori" 297.500

7718 "Alte venituri exceptionale

din operatii de gestiune" 27.500


Inregistrarea minusului nesolutionat:

100 kg - (13 kg + 25 kg ) = 62 kg x 10.000 lei/kg = 620.000 lei

TVA = 117.800 lei

TOTAL = 737.800 lei


% = 401 "Furnizori" 737.800

473 "Decontari din operatiile in curs 620.000

de clarificare"

4426 "TVA colectata"  117.800

__________ ______ ____ ____

Imputarea ulterioara a minusului nesolutionat:

62 kg x 1000 lei/kg = 806.000

__________ ______ ____ ____

461 "Debitori" = % 806.000

473 "Decontari din operatii 620.000

in curs de clarificare"

7718 "Alte venituri exceptionale 186.000

din operatii de gestiune"

__________ ______ ____ ____

La sosirea facturii pentru plusul acceptat se fac inregistrarile :

__________ ______ ____ ____

408 "Furnizori facturi nesosite" = 401 "Furnizori" 1.785.000

__________ ______ ____ ____

Transformarea TVA neexigibila in TVA deductibila :

__________ ______ ____ ____

4426 "TVA deductibila" = 4428 "TVA neexigibila" 285.000

__________ ______ ____ ____







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate