Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» Bilantul contabil in doctrina si practica contabila internationala


Bilantul contabil in doctrina si practica contabila internationala


Bilantul contabil in doctrina si practica contabila internationala

Structura recomandata de Directiva a IV-a C.E.E

Directiva a IV-a din 25 iulie 1978 a vizat cu predilectie coordonarea dispozitiilor nationale cu privire la structura si continutul conturilor anuale si ale raporturilor de gestiune, modurile de evaluare cat si la publicarea acestor documente in special pentru societatile cu responsabilitate limitata si societatile pe actiuni.

In cadrul Directivei a IV-a, prezentarea conturilor este tratata in articolele 3-30.

Directiva a prevazut doua scheme pentru bilant:

- schema descrisa de articolul 9 prezinta bilantul sub forma bilaterala (de cont), activul putand fi descompus in 6 rubrici notate de la A la F, iar pasivul in 5 rubrici notate de la A la E;

- schema descrisa de articolul 10 prezinta bilantul sub forma de lista si permite calculul fondului de rulment, ansamblul rubricilor fiind notat de la A la L.



Schema descrisa de articolul 9:

Activ

Pasiv

A. Capitalul subscris nevarsat

B. Cheltuieli de constituire

C. Activ imobilizat

D. Activ circulant

E. Conturi de regularizare

F. Pierderea exercitiului

A. Capitaluri proprii

B. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

C. Datorii

D. Conturi de regularizare

E. Beneficiul exercitiului

Directiva a IV-a a C.E.E., traducere in revista 'Expertiza si contabilitate', nr.5/1994.

Schema descrisa de articolul 10:

A. Capitalul subscris nevarsat

B. Cheltuieli de constituire

C. Activ imobilizat

D. Activ circulant

E. Conturi de regularizare

F. Datorii a caror valoare reziduala nu este superioara unui an

G. Activul circulant (inclusiv E) care depaseste datoriile cu durata reziduala mai mica sau egala cu un an

H. Marimea totala a elementelor de activ dupa deducerea datoriilor a caror valoare reziduala nu este superioara unui an

I. Datorii a caror valoare reziduala este superioara unui an

J. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

K. Conturi de regularizare

L. Capitaluri proprii.

In comparatie cu structura bilantiera acceptata in tara noasta:

- Directiva lasa posibilitatea inscrierii creantei privind capitalul subscris nevarsat ca prima rubrica a activului sau un element component al activului circulant, in timp ce in bilantul romanesc nu este prevazuta decat a doua solutie.

- Cheltuielile de constituire sunt inscrise distinct inaintea activuli imobilizat, dar Directiva lasa si posibiliatea inscrierii lor ca un element component al imobilizarilor necorporale. In modelul romanesc de bilant, cheltuielile de constituire sunt cumulate cu cheltuielile de cercetare-dezvolatare, formand un singur post. Acesta solutie poate crea unele dificultati in analizele financiare, deoarece cheltuielile de constituire sunt considerate intotdeauna elemente de activ fictiv.

- Directiva prezinta beneficiul sau piederea ca ultima rubrica a pasivului, respectiv a activului bilantier.

- Schema lista nu este prevazuta ca alternativa in sistemul contabil romanesc.

- Se constata superioritatea formei lista prin deschiderea mai pronuntata a modelului respectiv spre analiza financiara: prezentarea datoriilor pe doua categorii de exigibilitate; prezenta unor indicatori precum 'necesarul de fond de rulment' (rubrica G ) si 'capitalurile permanente' (rubrica E).

Determinarea optimala a capitalurilor permanente este o problema de prima importanta, deoarece excedentul sau insuficienta resurselor pe termen lung influenteaza solvabilitatea, lichiditatea si rentabilitatea.

Regulile de evaluare sau principiile implicate in Directiva a IV-a sunt prezentate in articolele 31-4 In articolul 31 este prevazut ca statele membre sa asigure ca evaluarea posturilor care figureaza in conturile anuale sa se faca in conformitate cu principiile urmatoare:

Societatea este prezumata a-si continua activitatea.

b.) Modalitatile de evaluare nu pot fi modificate de la un exercitiu la altul.

c.) Trebuie tinut cont de principiul prudentei in orice situatie si in special:

- doar beneficiile realizate la data inchiderii exercitiului pot fi inscrise in bilant;

- trebuie tinut cont de toate riscurile previzibile si de eventualele pierderi care au luat nastere in cursul exercitiului sau pe parcursul unui exrecitiu anterior, chiar daca aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data inchiderii bilantului si data la care este intocmit;

- trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent ca exercitiul se soldeaza cu o pierdere sau cu un deficit.

d.) Trebuie tinut cont de cheltuielile si veniturile exercitului la care se refera conturile, fara a lua in considerare data de plata sau de incasare a acestor cheltuieli sau venituri.

e.) Elementele de la posturile de activ si de pasiv trebuie evaluate separat.

f.) Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent.

Articolul 32 precizeaza ca evaluarea trebuie sa fie facuta conform conventiei costului istoric, in timp ce articolul 33 prevede ca in asteptarea unor coordonari ulterioare intre statele membre acestea pot sa autorizeze sau sa impuna tuturor societatilor sau numai unei parti prin derogare de la conventia costurilor istorice:

a.) Evaluarea pe baza valorii de intocmire a imobilizarilor corporale a caror utilizare este limitata in timp cat si pentru stocuri.

b.) Evaluarea posturilor care figureaza in conturile anuale, inclusiv pentru capitalurile propriii, pe baza altor metode decat cea prevazuta la punctul a, pentru a tine cont de inflatie.

Reevaluarea imobilizarilor corporale cat si a celor financiare.

Articolele 34-40 trateaza evaluarea cheltuielilor de constituire, a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, a fondului comercial, a celorlalte elemente de activ imobilizat, precum si a elementelor de activ circulant (inclusiv a stocurilor).

Se acorda o libertate mare statelor membre deoarece :

- ele pot sa autorizeze sau sa impuna o derogare de la conventia costului istoric (articolul 33);

- in anumite cazuri ele pot sa autorizeze o derogare de la regula amortizarii pe 5 ani a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, precum si a fondului comercial (articolul 37);

- pentru anumite elemente ale activului circulant ele pot sa autorizeze corectari exceptionale de valoare (articolul 39);

- in evaluarea stocurilor ele pot sa autorizeze o derogare de la principiul costului istoric (articolul 40);

- conceptul de prudenta este pus in relatie cu o serie de restrictii referitoare la distribuirea de beneficii:

- rezerva din reevaluare si alte rezerve asemanatoare nu pot fi distribuite atata timp cat ele nu corespund unui plus de valoare realizata (articolul 33);

- nu poate fi facuta nici o distribuire atata timp cat cheltuielile de constituire si exceptand situatia in care statele membre prevad contrariul, cheltuielile de cercetare si de dezvoltare nu au fost complet amortizate (articolele 34 si 37).

Urmarind realizarea obiectivului imaginii fidele printr-o tendinta de temperare a prudentei, Directiva contine dispozitii al caror scop este sa evite reducerile excesive de valoare; de exemplu:

- rezerva din reevaluare trebuie sa fie suprimata, in masura in care sumele i-au fost afectate nu mai sunt necesare (articolul 33);

- atunci cand cauzele care au motivat corectarile de valoare aduse elementelor de activ imobilizat au incetat sa mai existe, aceste corectari nu pot sa fie mentinute (articolul 35);

- o dispozitie asemanatoare este prevazuta la articolul 39, in legatura cu elementele activului circulant;

provizioanele pentru riscuri si chletuieli nu trebuie sa depaseasca necesitatile (articolul 42).

Deoarece in unele state comunitare, fiscalitatea influenteaza mult prelucrarea contabila, regulile de evaluare contin clauze ce permit punerea in evidenta a impactului legislatiei fiscale asupra contabilitatii, ca de exemplu:

- prelucrarea fiscala generata de rezerva din reevaluare trebuie sa fie explicata fie in bilant, fie in anexa(articolul 33);

- daca elementele activului imobilizat sau cele ale activului circulant fac obiectul corectarilor exceptionale de valoare in scopuri pur fiscale, marimile acestor corectari si cauzele lor trebuie sa fie indicate in anexa (articolul 35 si 39);

- articolul 43 solicita sa fie precizata proportia in care calculul rezultatului exercitiului a fost afectat de o evaluare a posturilor pe baza altei metode decat cea a costurilor istorice, in vederea obtinerii unor inlesniri fiscale.

Continutul anexei

In afara de informatiile cerute prin alte dispozitii ale prezentei directive, anexa trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele indicatii despre:

1. Modalitatile de evaluare aplicate la diversele posturi ale conturilor anuale, cat si metodele de calcul folosite pentru corectiile de valoare.

Numele si sediul intreprinderii in care societatea detine,fie ea insasi, fie printr-o persoana care actioneaza in nume propriu,dar in contul respectivei societati, cel putin un procentaj din capital pe care insa statele membre nu-l pot fixa mai mare de 20%, indicand fractiunea detinuta in capital cat si suma capitalurilor proprii si a rezultatului din ultimul exercitiu al intreprinderii avute in vedere pentru care s-au inchis conturile.

3. Numarul, valoarea nominala sau valoarea contabila a actiunilor subscrise.

4. Marimea globala indicarea distincta a angajamentelor relative la pensii si la intreprinderile legale.Repartizarea pe categorii de activitati si pe piete geografice.

5. Numarul de membrii ai personalului utilizat in medie in cursul exercitiului.

6. Proportia in care rezultatul este afectat si detalii, atunci cand incidenta nu este neglijata.

7. Marimea remunerarilor, cat si angajamentele nascute sau contractate in legatura cu pensiile referitoare la vechii membri.

8. Indicarea ratei dobanzii, a conditiilor esentiale si a valorilor eventual rambursate, cat si a angajamentelor luate in contul lor, in numele oricarei garantii.

O sursa de informatii este si raportul de gestiune care trebuie sa contina o dare de seama fidela asupra evolutiei afacerilor si situatiei societatii. Rapotul trebuie sa mai comporte informatii cu privire la:

a) evenimentele importante, survenite dupa inchiderea exercitiului;

b) evolutia previzibila a societatii;

c) activitatile in materie de cercetare si de dezvoltare.

Normele contabile internationale privind bilantul

Normele contabile internationale se refereau la evaluarea, prezentarea si comunicarea informatiilor, relative la situatiile financiare ale intreprinderii.

Trei norme au avut o implicare directa asupra situatiilor informationale prezentate de situatiile financiare traditionale: bilantul, contul 121 si anexa.

Cele trei norme se refereau la:

- norma 1 (IAS 1),'Publicarea metodelor contabile': data de aplicare incepand cu 1 ianuarie 1975;

- norma 5 (IAS 5), ''Informatiile pe care intreprinderea trebuie sa le furnizeze in situatiile sale financiare'': data de aplicare incepand cu 1 ianuarie 1977;

- norma 13 (IAS 13),''Prezentarea activului si pasivului pe termen scurt'': data de aplicare incepand cu 1 ianuarie 1981.

In fata proliferarii volumului de informatii publicate de catre marile intreprinderi deschise fluxurilor financiare internationale, IASC a intreprins un proiect privind elaborarea unei noi norme referitoare la prezentarea situatiilor financiare.

In 1995 grupul insarcinat cu aceasta misiune a publicat un proiect de enunt de principii (Draft Statement of Principles:DSOP)1



La lista elementelor constitutive ale situatiilor financiare a fost adaugat tabloul de trezorerie. Situatiile financiare se vor referi o data cu aceasta norma la: un bilant, un 121, un tablou al fluxului de trezorerie (conform normei 7) si note explicative (anexa).

Referirile se opresc la bilantul contabil:

a) Activele

Un activ este o resursa controlata de intreprindere:

- care provine din evenimente trecute;

purtatoare de avantaje economice viitoare ce trebuie sa fie benefice acesteia.

Avantajul economic legat de un activ corespunde potentialului prin care acesta contribuie direct sau indirect la un flux de lichiditati benefice intreprinderii.

Acest potential poate sa fie:

- un potential de productie;

- o posibilitate de conversie in lichiditati sau echivalente de lichiditati;

o capacitate de reducere a iesirilor de fonduri, de exemplu atunci cand o alta tehnologie a procesului de productie conduce la reducerea costurilor de productie.

Caracteristicile activelor:

Dupa natura lor:

- Activele pot avea o forma fizica (cladiri, terenuri,etc) sau necorporala (brevete, licente, etc.);

- Ele pot fi asociate drepturilor legale (drepturile de proprietate) sau pot rezulta dintr-o situatie de fapt.Este cazul, de exemplu, al unui bun detinut in virtutea unui contract de locatie, atunci cand locatarul controleaza avantajele economice viitoare legate de bun;

Ele au fost achizitionate in mod oneros sau gratuit.

b) Datoriile:

O datorie este o obligatie actuala a intreprinderii:

- care provine din evenimente trecute;

si care trebuie sa antreneze, cu ocazia platii sale, o iesire de resurse generatoare de avantaje economice.

Iesirea de resurse generatoare de avantaje economice poate sa se realizeze prin:

- o plata in lichiditate;

- un transfer de alte active;

- o prestare de servicii;

- o intocmire a acestei obligatii intr-o alta obligatie;

o conversie a unei obligatii in capital.

Obligatia este datoria sau responsabilitatea de a actiona sau de a face ceva, de o anumita maniera. Aceasta poate:

- sa aiba o baza contactuala, statutara sau legala;

- sa rezulte din practici comerciale curente;

sa rezulte din vointa intreprinderii de a conserva bune relatii de afaceri sau de actiona intr-o maniera echitabila.

Trebuie sa se faca o distinctie clara intre obligatiile actuale si angajamentele viitoare, acestea din urma neraspunzand elementelor definitorii ale datoriilor. Unele datorii nu pot fi evaluate decat pe baza unor estimari importante, motiv pentru care in unele intreprinderi si/sau tari sunt denumite provizioane. Astfel de provizioane constituie datorii in sensul cadrului conceptual, din momentul in care ele implica o obligatie actuala si satisfac cerintele restului definitiei.

Capitalurile proprii Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor.

Exceptand situatia unei coincidente, marimea capitalurilor proprii ale unei intreprinderi nu este egala cu valoarea de piata:

- a actiunilor sale;

- a activelor sale evaluate individual;

sau insasi a intreprinderii evaluata intr-o perspectiva de continuitate a exploatarii.

Cadrul conceptual al IASC defineste si caracterizeaza criteriile de recunoastere a elementelor fianciare.

Dincolo de criteriile generale, cadrul analizeaza criteriile specifice diferitelor elementelor, astfel:

1. Un activ este constatat in bilant atunci cand:

- este probabil ca avantajele economice viitoare sa fie benefice intreprinderii, dincolo de perioada contabila in curs;

costul acestui activ trebuie sa fie masurat intr-o maniera fiabila.

O datorie este constatata in bilant atunci cand :

- este probabil ca o pierdere de resurse, ce reprezinta avantaje economice, sa rezulte din plata obligatiei actuale;

marimea acestei plati sa fie masurata de o maniera fiabila.

Cat priveste proiectul de norma referitor la prezentarea situatiilor financiare, acesta prevede urmatoarea structura minimala a bilantului:

1. Active imobilizate

- active corporale;

- active necorporale;

- active financiare.

Active circulante

- stocuri;

- creante;

- lichiditati si echivalente de lichiditati;

- alte active financiare;

- conturi de regularizare si alte active circulante.

3. Capital - actiuni si rezerve

- capital (actiuni ordinare);

- rezerve;

capital (actiuni privigiliate).

4. Datorii

- imprumuturi purtatoare de dobanda;

- creditori;

- provizioane;

- credite pe termen scurt;

conturi de regularizare pasiv si alte datorii.

Pentru bilant, proiectul de norma propune un model care distinge activele imobilizate, activele circulante, capitalurile proprii si datoriile prezentate sub forma de cont. Rezulta ca separarea activelor imobilizate de activele circulante este bazata in mod clar pe functia reala a activelor respective si nu pe scadenta lor.

Grupul de lucru IASC prefera ca bilantul sa distinga activele cvasipermanente ale intreprinderii de celelalte elemente care pot sa fie considerate mai mult sau mai putin ca apartinand fondului de rulment (FR). 1

Cu toate ca in contabilitatea anglo-saxona se separa datoriile pe termen scurt de datoriile pe termen lung, proiectul de noma respinge aceasta uzanta.

Pasivul trebuie impartit intre interese minoritare, capitaluri proprii si datorii.

Se constata ca prezentarea este apropiata de cea din bilantul frantuzesc (romanesc) si ca el nu este bazat pe formula ''active - datorii = capital propriu''.

Datoriile curente nu sunt separate, nu se pot deduce din activele circulante, asa cum cum se procedeaza in contabilitatea anglo-saxona.

Grupul de lucru privind proiectul de norma nu propune clasificarea elementelor activului circulant dupa lichiditatea lor.

Bilantul in contabilitatea britanica (I.A.S.)

Obligatia societatii britanice in materie de informare financiara

Administratorii societatilor britanice sunt obligati sa asigure intocmirea conturilor anuale.

In setul de conturi anuale trebuie sa fie cuprinse obligatoriu urmatoarele situatii financiare: bilantul, contul de profit si pierdere si anexa.

In conformitate cu norma FRS1, se impune publicarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie. Acest tablou trebuie sa fie asociat conturilor anuale pentru ca trinomul de conturi anuale sa poata atinge obiectivul imaginii fidele.

Pe baza normei FRS3, societatile sunt impuse la publicarea unui tablou al tuturor castigurilor si pierderilor contabilizate. El prezinta totalul castigurilor si pierderilor contabilizate direct in capitalurile propii fara sa se tranziteze prin contul de profit si pierdere.

In acest sens, el se articuleaza in trei parti:

- rezultatul net inaintea dividendului exercitiului;

- operatiile de reevaluare a activelor ce afecteaza rezerva din reevaluare;

impactul variatiilor cursului monedelor asupra investitiei nete in strainatate.

Pe unda Directivei a IV-a, CA85 furnizeaza modele de bilant si de cont de profit si pierdere, precum si natura informatiilor care trebuie sa figureze in anexa.

Structura generala a bilantului

Legea societatilor comerciale propune doua modele de bilant:

- formatul 1, cu prezentarea in lista (vertical);

- formatul 2, cu prezentarea in cont (orizontal).

Formatul 1: Prezentarea in lista:

Imobilizari

Activ circulant

Creditori cu scadenta sub un an

Activ net (sau pasiv net curent)

Activul total - Pasivul curent

Creditori cu scadenta peste un an

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Capital si rezerve

 




Formatul 2 : Prezentarea in cont:

Capital si rezerve

Activ circulant Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Creditori cu scadenta peste un an

Creditori cu scadenta sub un an

Total activ  Total pasiv

 


In cele doua formate sunt utilizate urmatoarele criterii de clasificare:

- abordarea functionala pentru posturile de activ;

gradul de exigibilitate pentru posturile de pasiv.

Societatile britanice utilizeaza cel mai adesea formatul 1. In general, activele figureaza in bilant la valoarea lor neta contabila. Analiza valorilor brute si a amortizarilor cumulate sau a provizioanelor pentru depreciere este furnizata in anexa.

Structura in detaliu a bilantului

Se va avea in vedere numai formatul lista (vertical), format preferat de societati.

Capitalul apelat nevarsat (Called up shave capital not paid)

Imobilizari (Fixed arrets)

Imobilizari necorporale (Instansible fixed arrets)

Imobilizari corporale (Tangible fixed arrets)

Imobilizari financiare (Investments-fixed arrets)

Activ circulant (Current arrets)

Stocuri (Stocks)

Debitori (Debtors)

Titlu de plasament (Investments-current arrets)

Disponibilitati (Cash at bank and in hand)

Cheltuieli constatate in avans si venituri de primit (Pre-payments and accrued income)

Creditori cu scadenta sub un an (Creditors: amounts falling due writing one year)

Activ net curent (Net current arrets)

Activul total (-) datorii curente (Total arrets less current liabilities)

Creditori cu scadenta mai mare de un an (Creditors amounts falling due after more then one year)

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli (Provisions for liabilities and charges)

Cheltuieli de platit si venituri constatate in avans (Accruals and deferred income)

Capitaluri proprii (Capital and reserves)

Capital (Called up share capital)

Prime de emisiune (Share premium account)

Rezerva din reevaluare (Reevaluation reserve)

Alte rezerve (Other reserves)

Rezultate reportate (Profit and less account)

Analiza unor posturi bilantiere

1.) Imobilizarile necorporale sunt:

- cheltuieli de dezvoltare;

- concesiuni, brevete, licente, marci si alte drepturi si active similare;

- fond comercial;

- aconturi varsate.

Se constata absenta unei norme generale relative la imobilizarile necorporale.

Diferitele probleme indicate de contabilizarea imobilizarilor necorporale sunt tratate in urmatoarele norme:

SSAP 13 ( contabilizarea cheltuielilor de cercetare si de dezvoltare )

SSAP 22 ( contabilizarea fondului comercial si a diferentelor din achizitie )

SSAP 12 ( contabilizarea amortizarilor )

Proiectul de norma 52 ( FRED 52 ) ''Contabilizarea imobilizarilor '' a vizat remedierea insuficientei normalizarii acestui subiect.

Astazi problemele contabilitatii imobilizarilor necorporale sunt rezolvate pin aplicarea normei FRS 10.

Conform acestui proiect, o imobilizare necorporala este definita astfel: activ destinat unei utilizari durabile in cadrul activitatilor societatii, de natura nemonetara si fara de substanta fizica.

ED 52 prevede obligatia de a inscrie o imobilizare necorporala in activ atunci cand urmatoarele trei conditii sunt indeplinite:

costul istoric este cunoscut cu precizie;

natura fondului comercial si a celorlalte active este distincta in mod clar;

3. se poate determina un cost independent:

- fondul comercial si celelalte active;

- rentabilitatea unui sector sau a ansamblului intreprinderii.

ED 52 interzice capitalizarea elementelor necorporale create de intreprindere .Aceasta capitalizare nu este in mod explicit interzisa, unele societati recurgand la aceasta solutie.

In cadrul imobilizarilor necorporale nu exista un post distinct corespunzator cheltuielilor de constituire.

Conform dispozitiilor Legii societatilor comerciale (CA 85), cheltuielile de constituire si cheltuielile de crestere de capital si de fuziune trebuie sa fie inscrise in cheltuielile exercitiului sau imputate asupra primelor de emisiune.

In cadrul imobilizarilor necorporale apare un post distinct ''Cheltuieli de dezvoltare''.

Conform normei SSAP 13, cheltuielile de cercetare fundamentala si de cercetare aplicata sunt inscrise in mod obligatoriu in contul de profit si pierdere ( cheltuieli ).

Cheltuielile de dezvoltare pot sa faca obiectul capitalizarii, in masura in care :

- ele sunt legate de un proiect definit in mod clar;

- respectivele cheltuieli sunt identificabile;

- venitul realizat prin proiect este de o fiabilitate rezonabila;

marimea veniturilor estimate (din care au fost deduse cheltuieli de productie, de vanzare si de administrare corespunzatoare) este mai mare decat totalul cheltuielilor de dezvoltare angajate in legatura cu acest proiect.

) Imobilizarile corporale sunt:

- terenuri si constructii;

- instalatii tehnice si masini;

- alte instalatii, utilaje si mobilier;

aconturi varsate si imobilizari in curs.

Reglementarea britanica nu retine criteriul de proprietate pentru a defini imobilizarile corporale. Se deduce ca imobilizarile corporale cuprind bunuri detinute de intreprindere (este vorba despre locatar) in cadrul contractelor de locatie-finantare.

3.) Imobilizarile financiare sunt:

- participatii in intreprinderile grupului

- imprumuturi acordate intreprinderii grupului

- participatii in intreprinderi sub influenta notabila

- alte titluri imobilizate

- alte imprumuturi acordate

actiuni proprii.

Abordarea britanica este similara celei franceze (si romanesti): imobilizarile financiare sunt constituite din creante si titluri care au vocatia sa fie conservate in mod durabil de catre intrepinderile detinatoare.

Proiectul de norma 55 (ED 55) ''Contabilizarea valorilor mobiliare'' precizeaza ca vocatia unei conservari durabile poate sa rezulte din doua situatii: intentia manifestata privind detinerea durabila; existenta unor restrictii importante ce se opun dezinvestirii (cesiunii).

Bilantul prezinta in mod distinct :

- Participatiile si imprumuturile acordate intreprinderilor grupului. Notiunea de grup se refera la ansamblul constituit din societatea mama si intreprinderile ce se gasesc sub un control exclusiv.

- Celelalte participatii si imprumuturi acordate. O participatie corespunde unui interes detinut in capitalul unei intreprinderi intr-o optica de termen lung si in scopul asigurarii unei contributii la activitatile societatii ce le detine prin intermediul unui control sau al unei influente.

4.) Debitorii. Aici intra:

- Clientii

- Sumele datorate de intreprinderile grupului

- Sumele datorate de intreprinderile in care societatea are o participatie

- Alti debitori

- Capital apelat nevarsat

- Cheltuielile constante in avans si venituri de primit.



Creantele generate de ciclul de exploatare corespunzatoare clientilor si avansurilor acordate furnizorilor figureaza la nivelul valorilor lor globale ( partea pe termen lung si cea pe termen scurt) la postul ''clienti''. Celelalte creante generate de ciclul de exploatare figureaza la nivelul valorilor lor globale (partea pe termen lung si partea pe termen scurt) la postul ''alti debitori'' impreuna cu partea pe termen scurt a imprumuturilor acordate altor intreprinderi decat cele apartinand grupului sau in care societatea detine o participare.

Partile pe termen scurt ale imprumuturilor acordate intreprinderilor grupului sau celor in care societatea detine o participatie figureaza la posturi distincte.

Cheltuielile constatate in avans si veniturile de primit pot sa figureze la un post distinct al rubricii ''debitori''. Se cuvine sa se precizeze ca veniturile de primit sunt prezentate in conturile de regularizare si nu sunt implicate in determinarea valorii posturilor de care sunt legate prin destinatia lor economica asa cum este in contabilitatea franceza (sau cea romaneasca).

In aceasta situatie se gasesc ''clienti-facturi de intocmit'', ''dobanzile de primit referitoare la imprumuturile acordate''.

5.) Titlurile de plasament sunt :

- plasamente in intreprinderile grupului;

- actiuni proprii;

alte titluri de plasament.

Atat Legea societatilor comerciale (CA 85 ), cat si proiectul de norma (ED 55) nu fac ecoul unei definitii pozitive privind titlurile de plasament.

Titlurile de plasament regrupeaza titlurile care nu indeplinesc criteriile ce permit recunoasterea titlurilor imobilizate.

6.) Disponibilitati

Aceasta rubrica regrupeaza disponibilitatile in casa si in conturile bancare. Pasivele de trezorerie (creditele bancare pe termen scurt) sunt prezentate in pasivul extern (rubrica de creditori cu scadenta sub un an).

7.) Cheltuieli constatate in avans si venituri de primit

Aceasta rubrica poate sa nu fie utilizata, dar atunci astfel de elemente figureaza la un post distinct al rubricii ''debitori''.

In contabilitatea britanica, nu exista postul ''prime de rambursare a obligatiunilor''.

Legea societatilor comerciale (CA 85 ) prevede doua prelucrari posibile in legatura cu primele de rambursare a obligatiunilor :

- imputarea lor asupra unui post privind primele de emisiune;

inscrierea lor in cheltuieli constatate in avans si reluarea la cheltuieli financiare, pe durata de viata a imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni.

In contabilitatea britanica nu exista posturile de ''diferente de conversie'' (activ sau pasiv). Pierderile sau castigurile din conversiune sunt inscrise direct in contul de profit si piedere.

8.) Creditorii

Sunt reprezentati in doua rubrici distincte, corespunzatoare partii cu scadenta de sub un an si a celei cu scadenta mai mare de un an .

Fiecare dintre cele doua rubrici regrupeaza:

- datoriile implicate in ciclul de exploatare al intreprinderii;

- datoriile financiare;

cheltuielile de platit si veniturile constatate in avans .

Datoriile implicate in ciclul de exploatare sunt regasite in posturile privind aconturile primite de la clienti, furnizori, efecte de platit, pe de o parte, si alti creditori (datorii fiscale, sociale, etc. ), pe de alta parte.

Imprumuturile primite de la intreprinderile grupului sau alte intreprinderi in care societatea are o participatie sunt prezentate in posturi specifice.

Cheltuielile de platit si veniturile constatate in avans pot sa figureze la un post distinct al rubricilor de ''creditori''. Valoarea cheltuielilor de platit este prezentata intr-un cont de regularizare si nu este implicata in determinarea valorii posturilor de care este legata prin natura lor juridica, asa cum este in contabilitatea franceza (sau romaneasca).

In aceasta situatie se gasesc ''furnizori-facturi de primit'', ''dobanzile de platit referitoare la imprumuturile primite''.

9.) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

- pensii si obligatii similare;

- impozite inclusiv impozitele amanate;

- alte provizioane.

Existenta acestor posturi rezulta din obligatia de a contabiliza:

- cheltuielile privind impozitul asupra profitului conform metodei raportului de impozitare;

angajamente implicate de pensionare.

10.) Cheltuieli de platit si veniturile constatate in avans

Aceasta rubrica poate sa nu fie utilizata, dar atunci astfel de elemente figureaza la un post distinct al rubricii 'creditori'.

Capitalurile proprii

Capitalul

Marimea capitalului care figureaza in bilant corespunde capitalului efectiv apelat.

Statutele societatilor de capitaluri fixeaza marimea capitalului autorizat in limita caruia administratorii pot sa procedeze fara autorizarea Adunarii Actionarilor la emisiunea de titluri pentru a constitui capitalul emis.

Capitalul efectiv apelat poate sa nu reprezinte decat o parte a capitalului emis. CA dispune ca marimea capitalului apelat de un PLC sa fie superioara sumei de 50.000 si sa se fie eliberata pentru cel putin 25%.

Partea neeliberata a capitalului apelat figureaza in activ la o rubrica distincta (inaintea imobilizarilor) sau intr-un post al rubricii ''debitori''.

Schematic structura capitalului societatilor britanice se prezinta astfel:

Neemis

Capitalul

autorizat Neapelat

Emis Neeliberat

Apelat

Eliberat

In cadrul societatilor britanice exista mai multe categorii de actiuni.

Spre deosebire de actiunile ordinare, actiunile privilegiate beneficieaza de drepturi preferentiale asupra dividentelor si castigurilor din lichidare.

Principiul general in Regatul Unit este interzicerea cumpararii de actiuni proprii, dar acest principiu cunoaste numeroase exceptii.

In orice caz, rascumpararea propriilor actiuni trebuie sa fie autorizata de Adunarea Actionarilor si sa conduca la o reducere de capital.

Societatea poate sa emita actiuni rambursabile, adica actiuni pe care ea are posibilitatea sa le rascumpere de la actionari printr-un acord prealabil.

Primele de emisiune

Acest post inregistreaza excedentele veniturilor ce rezulta din apelurile la capital, fata de valoarea nominala a titlurilor corespunzatoare.

Primele de emisiune nu pot sa fie distribuite.

Rezerva din reevaluare

Aceasta rezerva permite sa se puna in evidenta plusurile de valoare degajate prin aplicarea metodelor ce reprezinta derogari de la principiul costurilor istorice. Rezerva din reevaluare nu este distribuibila.

Rezerva echivalenta capitalului rambursat

Aceasta rezerva corespunde valorii nominale a actiunilor rambursate.

In caz de rambursare a actiunilor sale, o societate trebuie:

- fie sa "doteze" rezerva echivalenta capitalului rambursat prin relevare asupra beneficilor distribuite;

- fie sa procedeze la o crestere concomitenta a capitalului (emisiune de noi actiuni).

Aceasta rezerva nu este distribuibila.

Rezerva pentru actiuni proprii

Aceasta rezerva corespunde valorii nominale a actiunilor proprii rascumparate de scoietate. Ea este 'dotata' prin prelevare asupra beneficiilor distribuibile. Rezerva pentru actiuni proprii nu poate sa fie distribuita.

Rezultate reportate

Acest post se refera la:

- rezultatul net al exercitiului;

suma ce rezulta din cumularea rezultatelor exercitiilor anterioare, care nu au facut obiectul distribuirii sau virarii in postul de rezerva; se constata absenta postului 'provizioane reglementate' (din ratiuni legate de nepoluarea fiscala a conturilor).

Ajustarile fiscale se efectueaza in mod sistematic pe cale extracontabila. De asemenenea, se constata absenta postului "subventii pentru investitii".

Conform normei SSAP4 (prelucrarea contabila a subventiilor publice) sunt posibile doua metode:

- inscrierea subventiei intr-un cont de regularizare (de pasiv) si repartizarea sumei in contul de profit si pierdere pe durata de viata economic utila a imobilizarilor corespunzatoare;

imputarea subventiei asupra valorii brute a imobilizarii corespunzatoare.

Conform Legii societatilor comerciale (CA 85), numai prima metoda este aplicabila deoarece imobilizarile trebuie sa figureze in bilant la valoarea lor de intrare, diminuata cu amortizarile cumulate.



In locul celor 3 norme, organismul international a elaborat o noua norma IAS 1 "Prezentarea situatiei financiare".

In limbajul contabil anglo-saxon nu se face distinctia intre fond de rulment si necesarul de fond de rulment.







Politica de confidentialitate



});


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Contabilitate




LUCRARE SINTEZA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
Amortizarea imobilizarilor necorporale
OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII
SISTEMUL CONTABIL AL AGENTILOR ECONOMICI DIN TARA NOASTRA
Contabilitate - Practica de Specialitate in Cadrul unei Firme - SC Fast SRL
ETAPELE NECESARE INFIINTARII UNEI SOCIETATI COMERCIALE
Documentele contabile de sinteza si raportare
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR
LUCRARE DE LICENTA Contabilitate si Informatica de Gestiune - Contabilitatea decontarilor cu bugetul asigurarilor si protectiei sociale
MONOGRAFII CONTABILE REZOLVATE SI PROPUSE SPRE REZOLVARE




termeni
contact

adauga