Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
サ PRIMARIA COMUNA ALBESTI - PALEOLOGU


PRIMARIA COMUNA ALBESTI - PALEOLOGU




PRIMARIA COMUNA ALBESTI - PALEOLOGU




PROPUNERE DE INVESTITIE

Comuna Albesti-Paleologu - Judetul Prahova

Infiintarea unui centru de morarit si panificatie

1.1 PREZENTARE GENERALA

Numele: Comuna Albesti-Paleologu;

Cod fiscal: 2845664

Adresa: Comuna Albesti-Paleologu, Jud.Prahova;

Tel si fax: 0726 757 005 / 0244 232 853;

Reprezentata de : Primar Popescu Nicolaie;

Dotarea Comunei Albesti-Paleologu din punct de vedere al infrastructurii:

SHAPE * MERGEFORMAT

Internet

NU

Gaz

NU

CaTV

Telefon

Drum asfaltat

DA

Canalizare

NU

Apa potabila

DA

Electricitate

COMUNA ALBESTI-PALEOLOGU

Radial Diagram

1.2. OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

Obiectivele generale in dezvoltarea proiectului comunei Albesti-Paleologu, pe termen lung si mediu sunt:

dezvoltarea infrastructurii de baza;

cresterea potentialului economic;

imbunatatirea calitatii vietii;

crestera competitivitatii si performantelor activitatii in industrie, investitii si in special in agricultura;

stimularea spiritului intreprinzator.

protejarea si conservarea biodiversifitatii si a habitatului natural;

modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare (sunt alimentate cu apa satele Albesti-Paleologu si Vadu Parului prin pompe manuale; in Albesti alimentarea cu apa este pe conducta de matal veche- 7.5 km iar apa nu eate potabila fiind nevoie de statie de epurare sau de alta sursa; se poate alimenta cu apa de la localitatea Urlati); canalizare (nu exista canalizare, nu eate proiect si este nevoie de aproximativ 25 km de retea + distanta pana la statia de epurare);

energie electrica (stalpi de beton; iluminat public, functioneaza tot anul);

asigurarea unui sistem durabil de alimentare cu gaze naturale (exista 2 sonde pe teritoriul comunei dar nu au alimentare cu gaz; vor proiect si un concesionar pentru lucrare; magistrala de gaze trece prin localitate);

reabilitarea drumurilor (Asfaltarea drumului communal, in valoare de 3 miliarde cu bani proveniti de la Consiliul Local exista 56 de drumuri comunale si ulite satesti + DN si DJ);

telefonie (0range, Vodafone, Zapp si Romtelecom); 

Internetul (este in curs de realizare, serviciul fiind disponibil prin furnizorul Romtelecom).

La elaborarea prezentei strategii de dezvoltarea a comunei s-au avut in vedere urmatoarele:

Ridicarea standardului de viata- crearea de noi locuri de munca si formarea si extinderea fermelor agricole inevitabil conducand la cresterea nivelului de trai;

Flexibilitate- permitand adaptarea la inevitabilele schimbari ce vor avea loc pe parcurs;

Oportunitati pentru sectorul privat- prezentarea posibilitatilor de investitii directe sau prin parteneriat public-privat;

Protejarea si conservarea biodiversitatii si habitatului natural.

In societatea moderna din ziua de azi, alimentatia rationala nu poate fi conceputa fara cereale, intr-o gama cat mai larga, in cantitati sporite. Grau, porumb, orz, mei, secara, orez si avena sunt considerate alimente energetice prin excelenta datorita continutului bogat in carbohidrati. In plus, trebuie sa adaugam faptul ca au foarte putine grasimi si sunt total lipsite de colesterol dar, mai ales, cerealele sunt recunoscute pentru continutul mare de fibre, fundamentale pentru organismul nostru deoarece, nefiind asimilabile, faciliteaza eliminarea reziduurilor prezente in organismul nostru.

Iata, in esenta, care este compozitia cerealelor: 14% apa, 10% proteine, 2% lipide, 74% glucide sub forma de amidon si 2% saruri minerale. In sfarsit, putem afirma ca, daca vrem sa ne mentinem o alimentatie sanatoasa si echilibrata, cerealele nu pot lipsi din dieta zilnica, care ar trebui sa reprezinte 70% din totalul alimentelor pe care le consumam zilnic. In rest, 20% trebuie sa fie reprezentat de lipide si 10% proteine. Pentru a atinge o alimentatie sanatoasa si echilibrata, ar trebui sa se consume cel putin 30-35 de grame de fibre in fiecare zi, dar cei mai multi dintre noi nu ajung sa consume aceasta cantitate. Astfel, painea integrala ar trebui consumata mai des, ca si graul sau orezul integral.

Cerealele au o foarte mare importanta pentru alimentatia zilnica, fiind o excelenta sursa de carbohidrati si proteine. Chiar din preistorie cand omul aduna plante salbatice, seminte si fructe ca sa se hraneasca, cerealele au fost printre principalele surse nutritive. Apoi a venit si constiinta importantei majore pe care acestea o aveau in alimentatia sa, iar omul a inceput sa cultive cerealele ajungand ca, in zilele noastre, tari ca Statele Unite ale Americii, fosta Uniune Sovietica, India si China sa dedice cea mai mare parte a terenului arabil acestor culturi, devenind cei mai mari producatori de cereale din lume.

Conceptiile actuale despre alimentatia rationala a omului acorda cerealelor o pozitie prioritara, in primul rand pentru ca acestea asigura organismului uman o gama larga de carbohidrati si proteine, atat de necesare pentru activitatea fiziologica normala a organismului uman. Cel mai elocvent exemplu ne este oferit frecvent de recomandarile medicale insistente, care se refera la consumarea unor cantitati sporite de cereale diverse pentru mentinerea starii normale de sanatate. Acest lucru a dus la o cerere tot mai mare de cereale si produse de panificatie tot mai diverse in orice anotimp. De aici si potentialul deosebit pe care il are un centru de morarit si panificatie.

Primaria comunei Albesti-Paleologu, trebuie sa-si intareasca capacitatea institutionala atat la nivelul decizional cat si de executie pentru piata Uniunii Europene. Elaborarea strategiei de dezvoltare a localitatii constituie o practica noua pentru administratia publica.

Pentru realizarea acestui proiect, primaria ca autoritate publica trebuie sa elaboreze actiuni pentru atragerea de resurse financiare, mobilizarea resurselor umane, reanalizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilitatilor.

Pentru realizarea strategiei de dezvoltare durabila la randul ei Primaria si Consiliul Local al localitatii trebuie:

不a faciliteze procesul de dezvoltare economica locala;

不a imbunatateasca managementul in administratia locala, inclusiv in ceea ce priveste activitatea de planificare si cea contabila;

不a imbunatateasca mecanismul de stabilire a bugetelor locale;

不a asigure si sa faciliteze dezvoltarea parteneriatului public-privat;

不a asigure o mai buna reprezentare a intereselor cetatenilor in procesele de luare a deciziilor.

Masurile de realizare a unei administratii orientate catre cetatean si asigurarea unei transparente reale sunt:

- utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicarii, deschide noi posibilitati atat pentru furnizorii de servicii cat si pentru cetateni;

- crearea unor mecanisme de consultare efectiva a cetatenilor, avand ca scop cresterea gamei de servicii oferite si primirea unor informatii privind calitatea serviciilor;

- cresterea calitatii, ceea ce inseamna schimbarea modului de a gandi si de a aborda diverse probleme, trecerea la o gandire flexibila, orientata catre rezultat;

includerea furnizarii serviciilor: pentru ca serviciile sa fie mai usor accesibile, acestea trebuie canalizate astfel incat sa se bazeze pe nevoile si asteptarile cetatenilor. Realizarea unui ghiseu unic necesita parcurgerea mai multor etape, fiind precedata de solutii de integrare mai simple (servicii de informare telefonica, portal de Internet).

-programarea si stabilirea resurselor trebuie sa se faca in mod transparent, pentru a permite participantilor sa contribuie cat mai mult la acest proces.

Deosebita importanta in cresterea capacitatii institutionale o reprezinta ridicarea nivelului de pregatire profesionala a resurselor umane din administratia publica, cu ajutorul cursurilor organizate de Ministerul Administratiei Publice prin Centrul National de Formare Continua pentru Administratia Publica.

Bugetul general al comunei Albesti-Paleologu reflecta un acord intre nevoile comunitatii si posibilitatile de satisfacere a acestora. Aceasta situatie a impus, impune si va impune o repartizare complexa a resurselor financiare limitate si o folosire cat mai eficienta a sumelor obtinute din sursele proprii si atrase.

PREZENTARE PROIECT

In comuna Albesti-Paleologu exista posibilitatea construiri unor ferme agricole in principal a unui centru de morarit. Agricultura comunei dispune de peste 5000 ha de teren cultivat din care 1094 ha cultivat cu grau si 2102 cu porumb.

Conceptul de ,,cereale,, trebuie inteles intr-un sens larg, reprezentand plante sau parti de plante folosite in alimentatie datorita valorii lor nutritive sau datorita particularitatilor lor dietetice deosebite. Cerealele ,in special graul, constituie materia prima pentru prepararea unei game foarte diverse de sortimente in domeniul panificatiei.

Cerealele constituie un indicator pentru aprecierea nivelului de trai prin ponderea pe care o ocupa in alimentatia populatiei, cultura lor avand o insemnatate economica deosebita.

Producerea esalonata a cerealelor si produselor de panificatie si aprovizionarea pietei, este o problema deosebita, deoarece trebuie asigurat un sortiment variat de produse pe tot cursul anului.

In prezentul proiect se propune crearea acestui centru de morarit care sa asigure atat aprovizionarea comunei sau a intregii tari, cat si exportul pe piata Uniunii Europene.

Directiile strategice ale proiectului:

Cresterea contributiei la dezvoltarea complexa, armonioasa si durabila a zonei rurale;

Construirea, dezvoltarea si modernizarea centrului de morarit in concordanta cu tendintele pe plan international;

Crearea de noi locuri de munca;

Stimularea si sprijinirea producatorilor agricoli  pentru infiintarea de adevarate exploatatii agricole si de organizatii profesionale:

Dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare, in concordanta cu regulile de protectie a mediului inconjurator;

Imbunatatirea legislatiei pentru atragere, in mai mare masura, a investitorilor straini;

Atingerea treptata, dar in ritm sustinut, a parametrilor minimali de performanta pe piata Uniunii Europene.

Realizarea acestui proiect este de lunga durata, in care autoritatea locala va trebui sa se implice profund prin atragerea de resurse financiare si prin acordarea unor facilitati investitorilor.

Tot autoritatea locala va trebui sa aiba un rol major prin popularizarea programelor de investitii acordate tarii noastre de la Uniunea Europeana, programe de finantare care vizeaza acest sector.

1.4 PIATA ACTUALA

Productia de grau a Romaniei din 2006 a fost estimata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) la peste cinci milioane de tone, in timp ce producatorii agricoli apreciaza realizarea unui nivel mai redus, de 3-3,5 milioane tone. In 2006, a fost insamantata o suprafata de 2,1 milioane ha cu grau, dar inghetul si inundatiile au distrus circa 50.000 hectare insamantate cu grau, in cultura existand la ora actuala circa 2,043 milioane hectare.

Societatile romanesti din industria de morarit si panificatie au exportat, in 2004, paste fainoase si biscuiti, in valoare de peste 5 milioane dolari, a declarat pentru Rompres Aurel Popescu, presedintele patronatului din industria de morarit si panificatie - Rompan.

In industria alimentara, din numarul initial de 440 societati comerciale aflate in patrimoniul statului, in administrarea Agentiei pentru Privatizarea si Administrarea Patrimoniului Statului (APAPS), pana in prezent au fost privatizate 345 societati comerciale.

In anul 2000, productia vegetala a scazut cu 20,4% fata de anul 1999, datorita, in principal, secetei care a afectat Romania.

In anul 2000, volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu produse agricole s-a cifrat la 1270,5 mil. $, din care exporturile romanesti au reprezentat 338,5 mil. $ iar importurile 932,0 mil. $. Balanta comerciala cu produse agricole a inregistrat un deficit de 593,5 mil. $.

Exportul consta, in principal, din produse agricole neprelucrate, cu valoare adaugata redusa, cum sunt animalele vii, cerealele si semintele oleaginoase. Singurele produse agricole prelucrate, exportate in cantitati relativ importante, sunt uleiul de floarea soarelui si vinurile.

Principalul partener comercial al Romaniei, in domeniul comertului cu produse agricole, este Uniunea Europeana, cu care se deruleaza peste 33% din totalul schimburilor comerciale.

Al doilea partener important este CEFTA, care detine cca. 20% din comertul exterior cu produse agricole al Romaniei.

Prin prezentul proiect se urmareste cresterea productivitatii si a calitatii, implicand totodata si cresterea veniturilor producatorilor agricoli si dezvoltarea durabila a orasului, in concordanta cu cerintele protectiei mediului inconjurator, in scopul crearii unui sector competitiv, care sa raspunda cerintelor pietei comune.

In Comuna Albesti-Paleologu bilantul teriotrial al suprafetelor cultivate existente, se prezinta astfel ;

s In Romania, suprafetele cultivate ecologic au crescut in ultimii cinci ani de peste sase ori, de la 17.438 ha in anul 2000, la 110.400 ha in 2005, iar 2006 o crestere a suprafetei pana la 170.000 ha. De asemenea, se estimeaza o crestere a suprafetei cultivate ecologic pana la 1,7 la suta in 2007, circa 250.000 ha, de la 1,16 la suta in 2006 si pana la 400.000 ha in 2010, adica 2,72 la suta.

Liderul pietie romanesti a produselor de morarit si panificatie este Vel Pitar;

Vel Pitar SA s-a format in decembrie 2001 prin fuziunea a patru fabrici din industria de morarit si panificatie: Mopariv Ramnicu Valcea, Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj Napoca si Granpan Tecuci.

In octombrie 2002 Vel Pitar SA fuzioneaza prin absorbtie cu compania Spicul Prahova Pitesti, detinand la momentul respectiv peste 2000 de angajati. In 2003 procesul de extindere a continuat cu preluarea altor doua companii: Pangran Iasi si Gorjpan Targu Jiu, iar in 2004 Vel Pitar a achizionat o unitate de productie in orasul Bals. Anul 2005 a marcat marirea grupului, prin fuziunea cu societatile Postavarul din Brasov si Panam din Giurgiu.

In prezent Vel Pitar detine centre de productie in 10 judete ale tarii (Valcea, Bucuresti, Prahova, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj si Prahova) si un partener de grup in Bucuresti (' Libertatea ') - acesta avand acelasi actionar majoritar ca si Vel Pitar SA.

Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si morarit, Vel Pitar fiind liderul pietei romanesti a produselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti si napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.

Cu un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone, Vel Pitar acopera zone urbane ca Bucuresti, Ramnicu Valcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iasi, Targu Jiu, Brasov, Focsani, Dragasani, Calimanesti, Panciu, cat si intinse zone din judetele Prahova, Valcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galati, Cluj, Iasi, Gorj si Brasov. Produsele sunt livrate direct catre punctele de vanzare, utilizand un parc auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje.

Vel Pitar dispune de o structura de distributie nationala a produselor ambalate: paine ambalata, biscuiti, napolitane, paste fainoase si produse de morarit prin care asigura prezenta acestora la oricare din cele 7 locatii din tara, cu scopul declarat de a putea furniza comerciantilor din oricare cPrahova al tarii toata gama de produse, de la oricare din fabrici, precum si de un lant de magazine proprii ce insumeaza in prezent peste 170 de astfel de unitati.

Painea s-ar putea scumpi in luna martie a acestui an, intrucat stocurile interne de grau sunt aproape terminate, iar consumul va fi asigurat aproape exclusiv din importuri peste circa o luna, potrivit reprezentantilor din industria de morarit si panificatie. 'Stocurile de grau sunt pe terminate, iar importurile masive, care inseamna si cresterea costurilor, vor incepe prin februarie. Ne putem astepta la o scumpire a painii in luna martie, cand vom avea o baza comuna, adica toti producatorii vor trece pe import. Nu putem sti ce o sa se intample pana nu vedem cum o sa fie cu importurile, care o sa fie costurile finale', a declarat, luni, agentiei MEDIAFAX presedintele Asociatiei Nationale a Industriilor de Morarit si Panificatie din Romania - Anamob, Viorel Marin.

Ultima majorare a preturilor la paine a avut loc incepand cu luna octombrie a anului trecut, cu 300-1.000 lei vechi, din cauza cresterii costurilor cu utilitatile si a scumpirii materiei prime.

STRATEGII DE IMPLEMENTARE, DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA

Cresterea competitivitati sectoarelor agricol si forestier este unul dintre obiectivele cuprinse in proiectului Planului National Strategic (PNS) pentru perioada 2007-2013, care se afla in negocieri avansate cu oficialii de la Bruxelles. In cadrul proiectului PNS, un accent deosebit se va pune pe transferul de tehnologie, inovare si calitate in cadrul lantului agroalimentar. Totodata, se va urmari dezvPrahovaarea de noi piete de desfacere pentru produsele agricole si silvice.

Exporturile Romaniei de produse agroalimentare in anul 2005 au insumat 587,4 mil. Euro, inregistrandu-se o crestere a acestora cu 14,6 % fata de anul 2004.In valoarea totala a exportului, animalele vii detin o pondere de 20,9%, fiind urmate de :   seminte si ulei de floarea soarelui (14,4%), porumb (6,5%), orz (4,5%), nuci (3,8%),  grau (3,7%).

Sursa: Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului

 
s

1. Produse la care soldul balantei comerciale este pozitiv (430 mil. Euro)     -orz, grau, porumb, animale vii (bovine, ovine, cai), ulei de floarea soarelui si soia, vinuri, branzeturi, miere, conserve si preparate din carne, sroturi de floarea soarelui, nuci;

2. Produse la care soldul balantei comerciale este negativ (1779 mil. Euro) din care:     

A. Produse care nu se  realizeaza in  Romania (416 mil. Euro):banane, citrice, cafea, condimente, orez, arahide, ulei de palmier, ulei de masline si de nuci de cocos, pudra, pasta si unt de cacao, extracte si esente de cafea, preparate alimentare (concentrate de tip cola si de citrice), faina de peste, hrana pentru caini si pisici;

B. Produse la care oferta interna nu acopera integral consumul (1041 mil. Euro): porci vii si carne de porc, intestine, flori, legume proaspete in extrasezon, fructe de livada, zahar, malt, slanina, mate, conserve de legume si fructe, preparate pentru supe, sosuri,  furaje proteice, unele specii de seminte pentru insamantat, conuri de hamei, tutun;

C. Produse importate pentru diversificarea gamei sortimentale a ofertei de piata (322mil.Euro): tigarete, unele sortimente de peste si conserve de peste, ciocolata si produse zaharoase, produse de patiserie si brutarie, fructe proaspete.

In anul 2006 ponderea exportului realizat in tarile membre ale UE a reprezentat 66% din exportul total de astfel de produse.

Procesul de liberalizare graduala a comertului agricol cu UE a fost intr-o permanenta dinamica si a cunoscut mai multe etape, prin care concesiile tarifare de care beneficiaza produsele romanesti pe piata comunitara au fost intr-o continua imbunatatire. 

In prezent, aproape toate produsele agroalimentare romanesti beneficiaza de reduceri sau exceptari  de taxe vamale de import, fie pentru cantitati nelimitate, fie in cadrul unor relatii tarifare, atunci cand sunt livrate in Uniunea Europeana.

Ultimele negocieri cu Comisia Europeana, prilejuite de adaptarea Acordului European ca urmare a extinderii UE cu 5 tari foste membre CEFTA, materializate in Protocolul aditional la Acordul european, ratificat prin Legea 220/2005, s-au concretizat prin imbunatatirea substantiala a conditiilor de acces pentru marfuri cu potential de export, atat prin largirea gamei de produse care fac obiectul unui tratament preferential cat si prin adancirea concesiilor existente, constand in eliminarea taxelor vamale de import si cresterea nivelului relatiilor tarifare.

S-a observat o imbunatatire a comertului produselor agricole transformate dintre Romania si UE incepand cu 1.12.2005 datorita intrari in vigoare a Legii nr. 303/2005 pentru ratificarea Deciziei nr. 3 /2005 a Consiliului de Asociere Romania - UE privind imbunatatirea regimului comertului cu produse agricole transformate.

Alte oportunitati pentru exportul unor produse agroalimentare sunt create si prin facilitatile de acces pe pietele Turciei, Israelului, a tarilor din spatiul fostei Iugoslavii, (Macedonia, Albania, Bosnia si Hertegovina, Serbia si Muntenegru), prevazute prin Acordurile de Comert Liber incheiate cu tarile respective, la care se adauga Bulgaria si Croatia, in cadrul CEFTA.

In cadrul Sistemului de Sustinere si Promovare a Exportului cu finantare de la bugetul de stat, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale deruleaza Programul de prime la export pentru produse agroalimentare si Programul de crestere a competitivitatii produselor agricole, cu o alocatie bugetara in anul 2006,  de 14.108 mii lei (RON).

Aceste programe vizeaza utilizarea fondului atat pentru acordarea de prime la export, la marfuri cu oportunitati de vanzare pe pietele externe si care sunt eligibile in conformitate cu angajamentele asumate de Romania in Runda Uruguay, dar si pentru cresterea calitatii produselor agroalimentare prin implementarea sistemelor de management al calitatii, dotarea laboratoarelor si protejarea marcilor si inventiilor.

Romania a introdus incepand cu 1.03.06 intr-o manierea simplificata sistemul certificatelor de export si de import si sistemul garantiilor in vederea armonizarii legislatiei in domeniul Mecanismelor Comerciale cu cea a Uniunii Europene, pentru anumite produse agricole (HG.255/2006).

Produsele eligibile sunt : cerealele, vinuri, animale vii, fructe si legume, seminte oleaginoase, uleiuri vegetale, unt si grasimi vegetale, branzeturi, carne (bovine, porcine, ovine) si preparate din  carne de pasare, oua.

Uniunea Europeana acorda o importanta deosebita produselor certificate ca fiind ВIO - organice. Acest tip de cultura se distinge de cel clasic prin utilizarea ingrasamintelor naturale si prin faptul ca nu se folosesc pesticide, iar pretul de vanzare se dubleaza. Din valoarea totala eligibila a proiectului, 50% reprezinta contributia beneficiarului, iar 50% contributia publica.

In Programul SAPARD, cofinantare publica reprezinta contributia Uniunii Europene, 75% si a Guvernului Romaniei 25%. Conditia esentiala pentru obtinerea fondurilor nerambursabile SAPARD este demonstrarea durabilitatea economico-financiare a investitiei. Prin acest lucru se intelege obtinerea de performante financiare si capacitatea de a opera fara a recurge la sprijin public in activitatea sa operationala viitoare. Beneficiarul va trebui sa demonstreze ca isi poate plati obligatiile si datoriile in mod regulat si sa genereze un profit net de minimum 5%.

  Investitorul beneficiar poate sa primeasca de doua ori sprijin, in perioada de implementare a masurii, fara ca cele doua investitii sa fie derulate in acelasi timp, iar suma lor sa nu depaseasca valoarea maxima a ajutorului public.  Pentru a solicita un ajutor nerambursabil sunt mai multe etape de urmat, respectiv, solicitantul trebuie sa se adreseze Agentiei SAPARD sau Birourilor Regionale pentru a obtine Жhidul solicitantului pentru masura care cuprinde domeniul, proiectul pe care vrea sa il dezvolte.

INFORMATII FINANCIARE SI TEHNICE

Societatea romaneasca se afla intr-un proces de schimbare in care toate elementele de ordin economic, social, civic, politic au cunoscut si cunosc o noua dinamica in incercarea de adaptare la conditiile europene.

Orice politica de dezvoltare economica trebuie sa aiba in vedere trei obiective principale : Cresterea nivelului de trai, incluzand suplimentar venituri rididicate, mai multe locuri de munca, o mai mare atentie asupra valorilor culturale si umaniste ;

Cresterea posibilitatilor de realizare si distributie pe scara larga a bunurilor care sustin nevoile de baza ale vietii ;

Cresterea nivelului oportunitatilor economice si sociale care stau la dispozitia indivizilor si natiunilor.

O oportunitate economica o reprezinta pentru comuna Albesti-Paleologu realizarea unui centru de morarit si panificatie. Pentru aceasta prezentam in continuare cateva date tehnice si financiare.

Cerealele - graul

Graul ( genul Triticum aestivum L.) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete
- grau boabe au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice
- faina materie prima pentru paine si produse de panificatie, aliment de baza pentru35-40% din populatia globului

- se utilizeaza si in prelucrari industriale ( alcool, amidon, dextrina, glucoza ) si furaj in hrana animalelor;

- tarate, nutret concentrat, bogat in proteine, hidrati de carbon si substante minerale

- paie, industria celulozei, hrana animale;

-graul are o deosebita importanta fitotehnica, fiind o excelenta premergatoare pentru rapita, plante furajere de toamna ; creeaza conditii pentru administrarea de ingrasaminte organice si minerale si pentru lucrarile solului ;

DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

- perioada 1995-2004 (suprafata cultivata; productie medie; productie totala realizata)

Specificare

UM

Suprafata

mii ha

Productie medie

Kg/ha

Productie totala

mii to

DATE PRIVIND PRETURILE PE PIATA INTERNA IN ANUL 2004 - Pretul mediu: 5866 lei / kg (sursa: INS)

SITUATIA PRIVIND IMPORTURILE SI EXPORTURILE IN ANUL 2004 Importuri: 775.595 tone. - Exporturi: 19.117 tone.

  Pretul graului pe piata internationala a fost in usoara crestere.

 Productia mondiala de grau revizuita la data de 13.01.2007 este de 590,753 milioane de tone, aferenta anului de piata 2006/07;

  Consumul mondial de grau revizuit la data de 13.01.2007 este de 616,359 milioane de tone, consum aferent anului de piata 2006/07;

 Stocul mondial de grau revizuit la data de 13.01.2007, este de 121,859 milioane de tone, aferent anului de piata 2006/07;

  Comertul mondial cu grau se situeaza in jurul cantitatii 111,569 milioane de tone, conform raportului intocmit la data de 13.01.2007;

SUA cantitatea de grau vanduta in perioada 02 05.01.2007, a fost de 244.530 tone.   Cantitatea de grau exportata in aceasta perioada a fost de 494.130 tone. Principalele destinatii ale exportului, au fost: Irak cu 94.730 tone, Filipine cu 73.330 tone, Japonia cu 65.390 tone, Mexic cu 49.350 tone, Coreea de Sud cu 46.590 tone, Venezuela cu 43.700 tone si Nigeria  cu 38.950 tone

Prin Ordinul ministerial nr. 250 /2002 s-au adoptat Normele privind fabricarea, continutul, ambalarea, etichetarea si calitatea fainii de grau destinate comercializarii pentru consum uman. Normele au stabilit patru categorii de faina: alba, semialba, neagra si dietetica. La randul ei, faina alba, cea mai des folosita, este de patru tipuri, in functie de continutul de substante minerale, care da gradul de 'alb' al fainii. Ordinul 250/2002 stabilea si parametrii de calitate pentru toate tipurile de faina, printre care continutul de gluten si indicele de deformare a glutenului, considerati, in mod traditional, cei mai importanti indici de panificatie.

Porumbul (Zea mays L.) este una din cele mai importante plante de cultura, cu utilizari multiple in alimentatia oamenilor, industrie, hrana animalelor.( conform statisticilor FAO, distributia consumului este : 21% alimentatia umana, 72% hrana animalelor, 7% industrie)
-Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului, glucozei si dextrinei ; germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului, utilizat in alimentatia dietetica.

-Randamente de extractie: 100 kg boabe 77 kg malai sau 63 kg amidon sau 71 kg glucoza sau 44 l alcool sau 50-60 kg izomeroza.

-Porumbul este utilizat in hrana animalelor ca nutret concentrat(boabe), porumb masa verde (insilozat), tulpini (coceni) in amestec cu uree si melasa, insilozati (nutret suculent).

-Particularitati fitotehnice : rezistenta buna la seceta si caldura, numar relativ redus de boli si daunatori, adaptabilitate la conditii diferite de clima, fiind prasitoare, lasa terenul curat de buruieni, constituie o buna premergatoare pentru multe plante, valorifica bine ingrasamintele organice si minerale, reactioneaza foarte puternic la irigatii, coeficient de inmultire foarte mare, importanta planta melifera si medicinala, prin cantitatea mare de polen pe care o produce.

DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Porumb
- perioada 1995-2004
(suprafata cultivata; productie medie; productie totala realizata)

Specificare

UM

Suprafata

mii ha

Productie medie

Kg/ha

Productie totala

mii to

DATE PRIVIND PRETURILE PE PIATA INTERNA IN ANUL 2004
Pretul mediu: 6399 lei / kg (sursa: INS)

SITUATIA PRIVIND IMPORTURILE SI EXPORTURILE IN ANUL 2004
Importuri: 447.565 tone.
Exporturi: 300.184 tone.

Pretul porumbului pe piata internationala a fost in crestere.

Productia mondiala de porumb a fost revizuita la data de 13.01.2007 la 687,195 milioane de tone, productie aferenta anului de piata 2006/07;

  Consumul mondial de porumb revizuit la data de 13.01.2007 este de 725,753 milioane de tone, aferent anului de piata 2006/07;

 Stocul mondial de porumb revizuit la data de 13.01.2007, este de 86,459 milioane de tone, aferent anului de piata 2006/07;

  Comertul mondial cu porumb revizuit la data de 13.01.2007 este de 82,975 milioane de tone, aferent anului de piata 2006/07;

 SUA cantitatea de porumb vanduta in perioada 02 05.01.2007, a fost de 1.176.790 tone. Cantitatea de porumb exportata in aceasta perioada a fost de 852.930 tone.  Principalele destinatii ale exportului, au fost: Japonia cu 230.730 tone, Egipt cu 64.790 tone, Taiwan cu 149.330 tone, Ecuador cu 55.330 tone, Mexic cu 109.000 tone si Israel cu 52.330 tone;

 Productia mondiala de porumb ar putea creste cu 2 milioane de tone, fata de previziunile anterioare. In total s-ar putea obtine aproximativ 698 milioane de tone, un nivel mai mare cu 0,7%, fata de campania 2005/2006.   

Cererea de porumb va atinge un nivel record de 724 milioane de tone, cresterea prognozata fiind de aproximativ 3,6%.

Estimarile date publicitatii, prevad o diminuare a productiei de orz (143 milioane de tone), fata de previziunile anterioare.

Cu toate acestea, productia de orz va fi mai mare cu 2,1% fata de cea din campania 2005/2006. Consumul asteptat se apropie de valoarea de 148 milioane de tone.

Avantajele si cheltuielile eligibile intr-un centru de morarit si panificatie;

Avantaje 
 dezvoltarea sectorului agricol;

 dezvoltarea unui comert cu localitatile invecinate;
 crearea unor noi locuri de munca calificata.
Cheltuieli eligibile

a)Construirea de noi cladiri si instalatii si modernizarea celor existente;

b) Utilaje si echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare si montaj bazate pe contracte cu terte parti,.





c) Aceea parte a costurilor reprezentand plata arhitectilor, inginerilor si consultantilor, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achizitionarea de patente si licente, pentru pregatirea si/sau implementarea proiectului, direct legate de masura, care nu depasesc 12% din costul total eligibil al proiectului

d) Achizitii de mijloace de transport noi, specializate, necesare ca rezultat al identificarii lor in studiul de fezabilitate.

Cheltuielile eligibile sunt specificate mai sus si in Ordinul de implementare a masurii si reflectate in manualul de procedura, in formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de selectie, lista de verificare a controlului si contracte.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, daca indeplinesc cerintele Art. 4, Sectiunea B din AMF dintre Comisia Europeana, si Romania, semnat pe 2 Februarie 2001 (publicat in Monitorul Oficial nr. 362/5 iulie 2001).

Numai cheltuielile platite de catre Agentie de la data acreditarii Agentiei sau data(tele) specificate in aceasta privinta, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar.

Pentru ca proiectul sa fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, masinile si achizitiile trebuie sa fie originare din Comunitatea Europeana sau din Tarile mentionate in Art. 14 (2.7) Sectiunea A din AMF; in aceste conditii, beneficiarul final trebuie sa fie capabil sa confirme provenienta inputurilor prin contracte de lucrari sau servicii, utilizand orice mijloace de evidenta admisibile

procesare, ambalare si marketing;

Cereale

Constructia (in cadrul unitatilor de procesare si marketing) si/sau modernizarea cladirilor, masinilor si echipamentelor si retehnologizarea celor existente pentru depozitarea si procesarea primara a cerealelor (uscare, calibrare, curatire, conditionare, macinare);

Investitii pentru echipamente de protectia mediului (emisii de praf organic si mineral, impuritati minerale si organice);

Investitii pentru cresterea valorii adaugate a subproduselor rezultate in procesul de depozitare si prelucrare (tarate, germeni, deseuri organice) in cadrul unitatilor de prelucrare si marketing;

Investitii pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a lantului de receptie, depozitare, prelucrare si marketing a produselor sub aspect cantitativ si calitativ;

Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing (construirea si modernizarea spatiilor pentru laboratoare de analize si achizitionarea echipamentelor de laborator)

II. Cheltuieli eligibile detaliate conform procedurilor:

Cheltuieli generale eligibile

Construirea de noi cladiri operationale si instalatii si modernizarea celor existente, inclusiv:

lucrari de demolare a cladirilor existente si amenajare teritoriala (nu mai mult de 5% din costul total al proiectului) ;

lucrari de protectia mediului, incluzand regenerarea cadrului natural la sfarsitul lucrarilor, precum spatii verzi, curti, cai de rulare, parcari;

lucrari de constructie si modernizare pentru toate tipurile de cladiri care sunt in directa legatura cu obiectivul proiectului, precum:

birouri si spatii pentru personalul de conducere si personalul de executie;

hale pentru colectarea si receptionarea materiilor prime, depozitare, conditionare si maturare, pregatirea in vederea procesarii, procesarea, ambalarea, marcarea si etichetarea, congelarea si refrigerarea, incarcarea si livrarea produsului final;

cladiri auxiliare si structuri pentru depozitarea uneltelor si pieselor de schimb;

hale pentru pastrarea echipamentelor si vehiculelor specializate in colectare/ transport/ manipulare;

construirea de alei de incinta si cai de acces catre reteaua de drumuri de cai ferate ;

constructii speciale pentru protectia mediului ;

constructii speciale pentru utilitati, precum: statii de pompare, instalatii de aer comprimat, instalatii de tratare si reciclare, conducte si bransamente la retelele externe de energie electrica, comunicatii, telecomunicatii, gaz, caldura, abur, apa si canal;

constructii pentru laboratoare pentru controlul calitatii;

alte constructii identificate in studiul de fezabilitate ca necesare pentru asigurarea functionarii proiectului.

Noi masini, echipamente, tehnologii, aparate si software de computer, inclusiv costurile de instalare si montare pentru:

colectare, receptionarea si livrarea calitativa si cantitativa a materiilor prime;

pregatirea in vederea procesarii, procesare, ambalarea, imbutelierea, marcarea, etichetarea, congelarea si refrigerarea, manipularea si incarcarea, sortarea, conditionarea si maturarea, marketingul, productia interna de inputuri auxiliare;

masini pentru curatirea, uscarea si igiena echipamentelor si halelor de procesare;

utilitati: electricitate, comunicatii, telecomunicatii, gaz, caldura, abur, apa si canalizare, aer comprimat ;

testare si laboratoare pentru controlul calitatii;

echipamente pentru protectia mediului: de evacuare, tratare, reciclare, pompare a apelor reziduale si a reziduurilor (purificatori pentru ape reziduale), echipamente pentru indepartarea resturilor minerale si organice, echipamente pentru corectii, deratizare si dezinfectare (sisteme ecologice);

dotarea birourilor: mobila, sisteme de date, accesorii de birou, retele de date;

alte masini si echipamente noi identificate in studiul de fezabilitate, necesare pentru asigurarea functionarii proiectului.

Acea parte a costurilor reprezentand plata arhitectilor, inginerilor si consultantilor, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achizitionarea de patent si licente, pentru pregatirea si/sau implementarea proiectului, direct legate de masura, care nu depasesc 12% din costul total eligibil al proiectului, care includ:

Studii de teren: geo, topo, hidro;

Consultanta tehnica pentru pregatirea proiectului

(studii de fezabilitate, proiecte tehnice, caiete de sarcini si detalii de executie) ;

Consultanta financiara pentru pregatirea proiectului;

Achizitia de patente si licente;

Proiectare, consultanta si asistenta tehnica si manageriala pe perioada implementarii proiectului (furnizata de persoane fizice sau juridice), incluzand asumarea sarcinilor de responsabil de proiect, legal sau tehnic, transferul de know-how, supravegherea lucrarilor, controlul calitatii;

Avize si acorduri, pentru proiect ;

Cheltuieli cu avize, acorduri si servicii in legatura cu organizarea de santier.

Achizitia de mijloace de transport specializate noi, in urma identificarii nevoii in studiul de fezabilitate:

Mijloace noi de transport intern de incinta si intre sectii (pentru ridicare, tractare, rulare, manipulare), si autovehicule rutiere specializate noi (frigoterme si izoterme, vehicule pentru transportul animalelor, reziduurilor, produselor lichide si pulvirulente) asa cum sunt definite in studiul de fezabilitate.

Constructii, instalatii, utilaje, echipamente si tehnologii pentru folosirea pulpei reziduale in vederea obtinerii:

furaje din coji compactate;

furaje din coji fermentate lactic;

biomase proteice.

Investitii pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control al lantului de receptie, depozitare, prelucrare si marketing a produselor sub aspect cantitativ si calitativ

Achizitionarea de instrumente pentru monitorizarea poluantilor chimici si biologici (pesticide, metale grele, microorganisme, etc) in lapte si produse lactate, carne, legume, fructe si cartofi, struguri si vin, peste, cereale, seminte oleaginoase, sfecla de zahar;

Achizitia de sisteme de procesare a datelor si instrumente de testare pentru monitorizarea calitatii laptelui si produselor lactate, carnii, legumelor, fructelor si cartofilor, strugurilor si vinului, pestelui, cerealelor, semintelor oleaginoase, sfeclei de zahar, ca materie prima;

Implementarea sistemului HACCP (achizitia de instrumente dispozitive de masurare, de control, semnalizare, inregistrare si de evaluare si componentele hardware si software aferente);

Introducerea sistemelor de calitate in concordanta cu standardele ISO 9000;

Achizitia de sisteme de procesare computerizata a datelor pentru asistarea actiunilor managementului marketingului;

Costul total estimativ al proiectului de constructie pentru un centru de morarit, ar fii de 300000 euro, cost care ar cuprinde: achizitionarea de unitatii specifice depozitarii si prelucrarii, achizitionarea de utilaje si masini specifice; materii prime ; pregatire profesionala; consultanta.

La calcularea indicatorilor s-a luat in considerare cursul valutar:

1 = 3.4 ron

Prognoza vanzari

INDICATORI

Total vanzari

Faina

Malai

Tarate

Pret/buc/kg

Faina

Malai

Tarate

Vanzari

Faina

Malai

Tarate

Cost direct/buc/mp

Faina

Malai

Tarate

Cost direct vanzari

Faina

Malai

Tarate

Prognoza altor cheltuieli si venituri

Indicatori

Cheltuieli salarii si taxe

Cheltuieli marketing si publicitate

Cheltuieli cu dobanzile bancare

Alte cheltuieli 10% din vanzari

Alte venituri

Prognoza fluxului mijloacelor banesti 

INDICATORI

Total pe an,

Sold initial

Plata obligatiilor

-         dobanda spre plata

-         impozit spre plata

-         dividende spre plata

Dobanda primita din investitii

Salarii si contributii sociale

Incasari de la debitori

Plati la creditori, din care :

reabilitare constructie

echipamente

materie auziliara

Alte cheltuieli 10%

Cheltuieli cu marketing si publicitate

Dividende intermediare

Prognoza balantei la sfarsit de perioada

Prognoza profit si pierdere

Indicatori

Total vanzari

Alte venituri

Total venituri

Cost direct vanzari

Cheltuieli salarii si taxe

Cheltuieli cu marketing si publicitate

Cheltuieli cu dobanzile bancare

Dividende

Alte cheltuieli 10 %

Total cheltuieli

Venit inainte de impozitare

Impozit profit



Profit net

s

1.7 CONCLUZII

Asa cum rezulta din analize, comuna Albesti-Paleologu prezinta un potential agricol ridicat, avand o suprafata de 1096 ha de grau, 2102 ha porumb, legume 80 ha, floarea soarelui 90 ha, sfecla zahar 50 ha si un efectiv 50900 pasari, 641 bovine, 108 caprine, 163 cabaline, porcine 2490 de capete si 1160 ovine.

Avantajele construirii unui centru de morarit in comuna Albesti-Paleologu sunt:

  • cresterea economica a zonei;
  • dezvoltarea de activitati economice alternative si conexe;
  • creare de noi locuri de munca si cresterea ocuparii fortei de munca calificata;
  • atragerea de veniturilor la bugetul primarie;
  • promovarea unei economii rurale viabile.

ANEXE:

ORDIN nr. 139 din 23 decembrie 2004 privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea nr. , cu modificarile si completarile ulterioare

In temeiul Ordonantei Guvernului nr. privind organizarea activitatii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. si al Legii nr. privind siguranta alimentelor, cu modificarile si completarile ulterioare,

in baza Hotararii Guvernului nr. privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitatilor din subordinea acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare,

in baza prevederilor art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare,

in baza legislatiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, armonizata cu reglementarile Uniunii Europene in vigoare,

vazand Referatul de aprobare nr. 1.767 din data de 20 decembrie 2004, intocmit de Directia generala sanitara veterinara,

presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite urmatorul ordin:

Art. 1

Se aproba Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor privind procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2

Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor prevazuta la art. 1 a fost elaborata in vederea stabilirii procedurii de aprobare a activitatilor din unitatile supuse controlului sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor, in conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 3

Institutele centrale de profil, directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA:

Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor privind procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare

Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 107 din data de 2 februarie 2005

NORMA SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2004 SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR privind procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea 359/2004, cu completarile si modificarile ulterioare

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 1

Prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor stabileste procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice definite conform Legii 359/2004, cu completarile si modificarile ulterioare.

Art. 2

Urmatorii termeni se inteleg astfel:

a)autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor centrala - serviciul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor central al Romaniei, ce are responsabilitatea elaborarii si implementarii strategiilor guvernamentale in domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor, a definirii competentelor si atributiilor serviciilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, a stabilirii, gestionarii, realizarii si controlului activitatilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor; este reprezentata de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor;

b)autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana - serviciile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor publice descentralizate, subordonate tehnic si administrativ autoritatii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor centrale, avand autoritatea si responsabilitatea aplicarii strategiilor guvernamentale in domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor pe teritoriul judetului respectiv, a gestionarii, realizarii si controlului activitatii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor publice la acest nivel, precum si alte competente delegate de autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor centrala; sunt reprezentate de directiile sanitare veterinare judetene si pentru siguranta alimentelor si a municipiului Bucuresti;

c)activitati supuse controlului sanitar veterinar - activitatile care se desfasoara in unitatile care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta si valorifica produse de origine animala, unitatile de crestere, de productie si de reproductie a animalelor, albinelor si a viermilor de matase, unitatile care produc, depoziteaza, comercializeaza produse farmaceutice si alte produse de uz veterinar, unitatile care produc, depoziteaza si comercializeaza nutreturi combinate, furaje, precum si unitatile care asigura asistenta veterinara, laboratoarele sanitare veterinare, alte laboratoare (anexa nr. 1, lit. A, de la pct. I pana la pct. IX si de la pct. XV pana la pct. XVII);

d)activitati supuse controlului privind siguranta alimentelor - activitatile care se desfasoara in unitatile care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta si valorifica produse si subproduse alimentare de origine non-animala si in unitatile care valorifica alimente de origine animala catre consumatorul final, laboratoare (anexa nr. 1, lit. A, de la pct. X pana la pct. XIV);

e)activitati supuse aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor - activitatile supuse controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor, care inainte de a se desfasura trebuie aprobate de directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (anexa nr. 1, lit. B).

f)aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii - documentul emis de directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, pentru activitatile cuprinse in anexa nr. 2, lit. A si B, din prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor, desfasurate de persoanele juridice;

g)activitati supuse controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor pentru care nu este necesara aprobarea sanitara veterinara - activitatile supuse controlului sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor cuprinse in anexa nr. 3 din prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor care se desfasoara numai in baza declaratiei pe propria raspundere data in temeiul art. 15, alin. (2) din Legea

h)activitati supuse aprobarii de catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor, respectiv a Municipiului Bucuresti - activitatile din cantine din incinta, spitale, gradinite, cantine de ajutor social, laboratoare uzinale, mijloace de transport, precum si activitatile desfasurate de persoanele fizice si asociatiile familiale in domeniul cresterii animalelor, taierii animalelor, procesarii carnii, procesarii laptelui, pestelui si produselor din pescuit, cuprinse in anexa nr. 4;

i)activitati supuse aprobarii de catre Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor: - activitatile care se desfasoara in unitatile cuprinse in anexa nr. 5.

CAPITOLUL II: Aprobarea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice

Art. 3

Activitatile precizate in anexa nr. 1, lit. B, la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor se pot desfasura numai dupa obtinerea certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comertului si dupa aprobarea emisa de catre autoritatea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor.

Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatilor precizate in anexa nr. 1, lit. B se acorda de catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv a municipiului Bucuresti sau dupa caz, de Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

Art. 4

Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a acestor activitati se acorda in baza solicitarii scrise din partea persoanei juridice catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor, respectiv a municipiului Bucuresti, sau dupa caz Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

Orice modificari ulterioare ale fluxului tehnologic, modernizari si extinderi trebuie aprobate de catre directia sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.

Art. 5

In vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor pentru activitatile prevazute in anexa nr. 1, lit. B, persoanele juridice depun la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, la Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor o documentatie care cuprinde: cererea din partea solicitantului cu precizarea activitatilor si a Codului CAEN si copia certificatului unic de inregistrare emise de Oficiul Registrului Comertului, schita unitatii, memoriul tehnic justificativ.

Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice se obtine de catre acestea, dupa depunerea declaratiei pe propria raspundere si obtinerea certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comertului si obligatoriu, inainte de inceperea activitatii pentru care se solicita aprobarea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.

Art. 6

Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor inregistreaza cererea si verifica in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii, prin personalul de specialitate, indeplinirea cerintelor de functionare prevazute de legislatia specifica activitatilor pentru care se solicita aprobarea.

Personalul de specialitate din cadrul directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau dupa caz, din Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, intocmeste la unitate un referat de evaluare (conform modelului din anexa nr. 6) cuprinzand concluzia evaluarii.

In vederea acordarii aprobarii/inregistrarii unitatilor care desfasoara activitati in domeniul nutritiei animale se vor respecta, dupa caz, prevederile Ordinului MAPAM nr. pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste conditiile si modalitatile pentru aprobarea si inregistrarea unor intreprinderi si intermediari ce opereaza in sectorul nutritiei animalelor, publicat in M.O. al Romaniei, Partea I, nr. 673 / 2003, precum si Procedurile pentru aprobarea/inregistrarea unitatilor si intermediarilor care activeaza in domeniul nutritiei animale elaborate de Autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor centrala.

Art. 7

Pentru activitatile pentru care sunt indeplinite cerintele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor conform legislatiei specifice, directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, emite in termen de 5 zile lucratoare de la data intocmirii referatului, conform art. 6, pct. (2), aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor conform modelului cuprins in anexa nr. 2, lit. A sau lit. B.

In cazul in care, in urma verificarii unitatii de catre personalul veterinar responsabil din cadrul directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, al municipiului Bucuresti sau, dupa caz, al Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, se constata neindeplinirea conditiilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, in nota de constatare, vor fi inscrise toate observatiile constatate, masurile dispuse, precum si termenele de remediere a deficientelor, sub semnatura persoanei juridice sau a reprezentantului legal al acesteia.

La expirarea termenului stabilit, persoana juridica sau reprezentantul acesteia solicita la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, reverificarea unitatii.

Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, monitorizeaza persoanele juridice care au solicitat aprobarea activitatii cuprinse in anexa nr. 1, lit. B la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor, activitatea pentru care s-a solicitat aprobarea, numarul referatului de evaluare, concluzia referatului de evaluare, precum si numarul si data aprobarii in cazul activitatii pentru care sunt indeplinite cerintele specifice.

Activitatile supuse aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor din unitatile cu programe de restructurare si modernizare avizate de catre autoritatea veterinara si pentru siguranta alimentelor competenta sau care beneficiaza de proiecte SAP ARD, vor fi aprobate sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor numai daca programul de modernizare sau proiectul SAP ARD sunt in conformitate cu prevederile legislatiei nationale armonizate cu a Uniunii Europene si sunt indeplinite conditiile igienice si dupa caz, de bunastare a animalelor.

In baza datelor transmise de autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana la nivelul Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor va fi intocmita lista unitatilor in care se desfasoara activitati aprobate sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor.

Art. 8

Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii, isi pastreaza valabilitatea atat timp cat sunt indeplinite conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor prevazute de legislatia specifica, in conditiile prevazute in art. 24 din prezenta Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.

Art. 9

Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor aproba desfasurarea activitatilor din unitatile prevazute in anexa nr. 5.

In vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, persoanele juridice care desfasoara activitati prevazute in anexa nr. 5 depun la Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor dosarul de aprobare, care cuprinde: cererea de aprobare, memoriul tehnic si schita unitatii.

Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor verifica prin personalul de specialitate, respectarea cerintelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor conform legislatiei specifice pentru activitatea solicitata.

Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite documentul pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor, conform modelului prezentat in anexa nr. 2, lit. A pentru activitatile pentru care cerintele sunt indeplinite conform legislatiei in vigoare.

Art. 10

Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti emite aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor conform modelului din anexa nr. 2, lit. B pentru activitatile desfasurate in unitatile nominalizate in anexa nr. 4.

In vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, persoanele juridice care desfasoara activitati prevazute in anexa nr. 4, depun la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, dosarul de aprobare care cuprinde: cererea de aprobare, memoriul tehnic si schita unitatii.

In vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, pentru desfasurarea unor activitati de catre persoanele fizice sau societatile familiale, este necesar depunerea la primaria pe raza careia isi desfasoara activitatea, a dosarului care va cuprinde: cererea de aprobare, memoriul tehnic si schita unitatii.

Conform procedurii legale, pentru desfasurarea unor activitati supuse aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, primariile la care persoanele fizice sau asociatiile familiale au depus documentatia necesara in vederea aprobarii transmit la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti dosarul de aprobare al solicitantului.

Reprezentantii directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si respectiv, a municipiului Bucuresti verifica unitatile si in baza rezultatului evaluarii, propun in referatul tehnic intocmit (conform modelului din anexa nr. 6), aprobarea sau dupa caz neaprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii din unitatea supusa controlului sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor pentru indeplinirea sau dupa caz neindeplinirea conditiilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor sau neaprobarea activitatii, cu motivatia tehnica a neconformitatilor.

Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti emite documentul pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor, conform modelului prezentat in anexa nr. 2, lit. B, in cazul in care activitatile prevazute in anexa nr. 4 indeplinesc conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor prevazute de legislatia in vigoare.

Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti transmite documentul pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor primariilor de la care s-a primit documentatia pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a persoanelor fizice si asociatiilor familiale.

Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii emisa in conditiile prezentului articol poate fi suspendata temporar sau anulata in cazul in care nu se respecta conditiile initiale pentru care aceasta a fost eliberata.

Documentul pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii pentru mijloacele de transport va fi emis conform modelului prezentat in anexa nr. 7.

Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti mentioneaza in aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a mijloacelor de transport activitatea pentru care acestea au fost aprobate, tinand cont de precizarile inscrise in modelul de aprobare si de prevederile in vigoare privind bunastarea animalelor pe timpul transportului si inainte de sacrificare, iar pentru produsele de origine animala, de conditiile specifice de transport pentru fiecare categorie de produse.

CAPITOLUL III: Aprobarea activitatii de export

Art. 11

In vederea obtinerii aprobarii pentru efectuarea unor activitati de export, unitatile aprobate sanitar veterinar depun la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti dosarul cuprinzand cererea din partea unitatii, copii de pe certificatul de inregistrare si de pe certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului, proiectul de amplasare, constructie si dotare, cu identificarea fluxului tehnologic si/sau a utilitatilor si memoriul tehnic justificativ.

Art. 12

Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti, prin personalul de specialitate, verifica dosarul si procedeaza la evaluarea unitatii in functie de activitatea pentru care se solicita aprobarea pentru activitatea de export si conditiile sanitare veterinare pe care aceasta le indeplineste, in concordanta cu prevederile legislatiei specifice in vigoare, ale legislatiei internationale si ale altor reglementari in domeniu.

In baza rezultatului evaluarii efectuate, reprezentantul din cadrul directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti, intocmeste raportul de evaluare cu propunerea de aprobare sau, dupa caz, de neaprobare a acesteia pentru activitatea de export.

In vederea acordarii aprobarii pentru desfasurarea activitatii de export, directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti inainteaza la Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor dosarul de aprobare pentru export, care cuprinde:

a)adresa din partea directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti catre Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor insotita de documentatia avizata favorabil, prin care se precizeaza ca unitatea indeplineste conditiile sanitare veterinare prevazute in directiva relevanta pentru fiecare sector si solicita verificarea de catre specialistii Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, in vederea aprobarii activitatii de export.

b)cererea din partea unitatii catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti in care se precizeaza activitatea si relatia de export pentru care se solicita aprobarea, vizata de directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti;

c)aprobarea sanitara veterinara a activitatii, eliberata de directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti;

d)copii de pe certificatul de inregistrare si de pe certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului;

e)proiectul de amplasare, constructie si dotare, cu identificarea fluxului tehnologic si/sau a utilitatilor;

f)memoriul tehnic justificativ;

g)referatul de evaluare, cu propunerea de aprobare.

In baza rezultatului evaluarii, reprezentantul Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor care a verificat unitatea, intocmeste referatul tehnic cu propunerea de aprobare sau, dupa caz de neaprobare a activitatilor de export.

In cazul in care unitatea indeplineste conditiile sanitare veterinare, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor stabileste numarul de aprobare sub care aceasta poate desfasura activitatea de export, inscrie in registrul unitatilor de export datele referitoare la numele si adresa unitatii, activitatea aprobata si numarul seriilor de certificate pentru export.

In cazul unitatilor aprobate pentru export in Uniunea Europeana, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor transmite directiei de specialitate din cadrul Comisiei Europene cererea pentru introducerea in lista unitatilor aprobate pentru export in Uniunea Europeana, pentru a fi publicata, cu modificarile ulterioare in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.

Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor transmite in scris directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si respectiv, a municipiului Bucuresti si solicitantului adresa cuprinzand date referitoare la numarul de aprobare, activitatea, relatia pentru care unitatea poate desfasura activitatea de export impreuna cu numerele seriilor si modelul de certificat veterinar care trebuie sa insoteasca produsele la export si dupa caz certificatele de sanatate ce pot fi folosite, impreuna cu numerele seriilor acestora.

Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor transmite lista unitatilor aprobate pentru export administratiei veterinare a tarilor importatoare, punctelor de inspectie veterinara si pentru siguranta alimentelor de frontiera, precum si altor organisme interesate.

Unitatile care au solicitat aprobarea pentru export si nu indeplinesc conditiile sanitare veterinare, nu sunt aprobate pentru activitatea de export de produse de origine animala sau dupa caz animale. Personalul de specialitate din cadrul Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor mentioneaza in nota de constatare motivele justificative.

Art. 13

Exportul produselor de origine animala si al animalelor din speciile comerciale se efectueaza numai din unitati inscrise in lista celor aprobate pentru activitatea de export de catre Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

Art. 14

Exportul de produse de origine animala din unitati aprobate pentru export in statele membre ale Uniunii Europene se poate efectua numai dupa publicarea acestora in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, iar pentru alte relatii de export, conditionat de verificarea prealabila a unitatilor, de catre reprezentantii administratiei veterinare a tarilor importatoare, cand este cazul.

Art. 15

Supravegherea sanitara veterinara a unitatilor aprobate pentru activitatea de export de produse de origine animala se asigura de catre medicii veterinari oficiali, incadrati in conditiile legii.

Art. 16

Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti verifica lunar si ori de cate ori este necesar unitatile aprobate pentru activitatea de export.

Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti comunica la Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor situatiile in care se constatata ca activitatea unitatilor aprobate pentru export nu mai corespunde conditiilor initiale de aprobare, propune suspendarea sau anularea aprobarii.

Decizia privind suspendarea sau, dupa caz, anularea aprobarii pentru export a unitatilor se dispune de Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, in baza propunerii scrise formulate de directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti.

Art. 17

Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor verifica semestrial si ori de cate ori este necesar unitatile aprobate pentru activitatea de export.

In functie de rezultatul verificarii si evaluarii, dispune mentinerea aprobarii pentru activitatea de export de produse de origine animala a unitatilor sau, dupa caz, suspendarea ori anularea acestei aprobari.

Art. 18

Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor comunica decizia de retragere a aprobarii, pentru activitatea de export de produse de origine animala a unitatilor respective, directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si respectiv, a municipiului Bucuresti, punctelor de inspectie veterinara si pentru siguranta alimentelor de frontiera, administratiei veterinare a tarilor importatoare si Comisiei Europene.

Art. 19

Unitatile carora li s-a dispus suspendarea sau anularea aprobarii pentru activitatea de export de produse de origine animala pot solicita, in scris, la Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor reverificarea in vederea reluarii activitatii de export.

Reluarea activitatii de export se dispune de catre Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor numai dupa ce unitatea garanteaza in scris la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti remedierea deficientelor constatate. Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti verifica remedierea deficientelor, intocmeste nota de constatare si informeaza Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind remedierea deficientelor.

CAPITOLUL IV: Controale, masuri si sanctiuni

Art. 20

Toate activitatile prevazute in anexa nr. 1, 3, 4, 5, sunt supuse controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor efectuat de catre autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.

Sunt supuse controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor activitatile care conform prevederilor legislatiei in vigoare sunt autorizate sa se desfasoare numai in baza declaratiei pe propria raspundere si a certificatului constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului, activitatile care necesita si aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor emisa de catre autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, sau dupa caz de catre autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor centrala, precum si activitatile care se desfasoara numai in baza aprobarii de catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, sau aprobarii din partea Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

Pentru activitatile care se desfasoara numai in baza declaratiei pe propria raspundere si a certificatului constatator emis de catre Oficiul Registrului Comertului, directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, va stabili de comun acord cu Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Teritorial, datele calendaristice la care delegatii insarcinati de catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, vor prelua pe baza de borderou copiile declaratiilor pe propria raspundere, date in temeiul art. 15, alin (2) din Legea , cu modificarile si completarile ulterioare.

Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a Municipiului Bucuresti, va monitoriza activitatile a caror desfasurare a fost autorizata numai in baza declaratiei pe proprie raspundere si a certificatului constatator emis de catre Oficiul Registrului Comertului.

In cazul in care, la controalele efectuate, autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale de functionare, notifica acest fapt persoanei juridice verificate si poate dispune urmatoarele masuri:

a)sanctionarea contraventionala in conformitate cu prevederile legale in vigoare;

b)suspendarea temporara a activitatii pentru care nu sunt indeplinite conditiile;

c)interzicerea desfasurarii activitatii pentru care nu sunt indeplinite conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor;

In cazul suspendarii temporare a activitatii, directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor consemneaza in procesul-verbal intocmit la unitate, motivatia tehnica a suspendarii temporare a activitatii si emite ordonanta privind suspendarea temporara a activitatii, conform modelului prezentat in anexa nr. 8.

Termenul de remediere a deficientelor decurge de la data notificarii catre persoana juridica si poate fi prelungit la cererea expresa a solicitantului, adresata autoritatii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor.

In cazul in care neconformitatile nu sunt remediate, autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor notifica la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Teritorial, actul prin care s-a interzis desfasurarea activitatii, in termen de 3 zile de la data emiterii acestuia.

Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor anuleaza aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii si emite ordonanta privind interzicerea desfasurarii activitatii, conform modelului din anexa nr. 9, atunci cand in cadrul actiunilor de control efectuate de personalul de specialitate, se constata nerespectarea prevederilor legale pentru care acestea au fost aprobate.

Reluarea activitatii supuse controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor, dupa corectarea neconformitatilor, se realizeaza prin parcurgerea procedurii de autorizare conform prevederilor legale, prin Oficiul Registrului Comertului, sau dupa caz la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti sau Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor la solicitarea scrisa a persoanelor fizice solicitante.

Persoanele juridice trebuie sa aplice toate masurile pentru corectarea deficientelor constatate si sa solicite reverificarea de catre autoritatea veterinara si pentru siguranta alimentelor atunci cand deficientele au fost corectate.

In cazul in care se constata ca activitatile cuprinse in anexa nr. 1, 4, 5 se desfasoara fara aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor, autoritatea veterinara si pentru siguranta alimentelor competenta va emite ordonanta privind interzicerea activitatilor si o va comunica autoritatilor teritoriale din cadrul Ministerului Justitiei, Ministerului de Interne, Ministerului de Finante si Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.

CAPITOLUL V: Dispozitii finale

Art. 21

Activitatile care se desfasoara pe baza declaratiei pe propria raspundere si dupa caz in baza aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, se pot derula atat timp cat sunt indeplinite conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor conform cerintelor legislatiei specifice.

Art. 22

Pentru eliberarea aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor a activitatii, tarifele stabilite in anexa nr. 10, vor fi platite de catre solicitant la ridicarea aprobarii de la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti sau Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

Art. 23

Directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti vor lua toate masurile pentru a receptiona, din partea Oficiului Registrului Comertului, declaratiile pe propria raspundere din care sa rezulte modificarile intervenite referitoare la desfasurarea activitatilor in cadrul unitatilor aflate pe raza lor de activitate.

Art. 24

Autorizatiile sanitare veterinare de functionare, eliberate anterior intrarii in vigoare a prezentei norme sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, isi mentin valabilitatea pana la data de 30.06.2006.

Pana la data de 30.06.2006, autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor va evalua toate unitatile autorizate sanitar veterinar si va aproba numai activitatile pentru care sunt indeplinite conditiile sanitare veterinare, prevazute de legislatia in vigoare.

Fac exceptie unitatile care au intocmit programe de modernizare si restructurare cu finalizare la data de 31.12.2006 avizate de catre autoritatea sanitara veterinara precum si cele avizate pentru perioada de tranzitie pana la data de 31.12.2009.

Art. 25

Aprobarile sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, care nu au fost ridicate de la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti sau Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, de catre solicitanti in termen de 30 de zile de la data eliberarii, vor fi anulate.

Art. 26

Anexele nr. 1 - 10 fac parte integranta din prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.

Anexa nr. 1A

ACTIVITATI SUPUSE CONTROLULUI SANITAR VETERINAR - definirea acestora -

I.Activitati de crestere, productie, reproductie si comercializare a animalelor

Ferma de animale - unitate organizata in care se desfasoara activitati pentru cresterea, productia, reproductia si selectia animalelor, inclusiv a animalelor de companie si/sau de laborator, a pestilor, a albinelor, a viermilor de matase si altele, comercializarea lor si valorificarea produselor obtinute de la acestea.

Bazin piscicol - unitate organizata in care se desfasoara activitati pentru receptia si cresterea puietului piscicol in vederea comercializarii, inclusiv pentru incubatie.

Genoteca de animale - unitate zootehnica specializata in care se desfasoara activitati pentru intretinerea unui numar redus de animale si linii pure, apartinand diferitelor specii.

Ferma de carantina pentru import - unitate distincta organizata, in care se desfasoara activitati pentru cazarea si izolarea animalelor de restul efectivelor, in scopul supravegherii si efectuarii unor actiuni sanitare veterinare specifice.

Centru de colectare a animalelor pentru export - Ferma de carantina(export) - unitati definite in conformitate cu legislatia specifica din care se realizeaza exportul animalelor cu respectarea prevederilor specifice fiecarei specii de animale destinate exportului.

Baza de achizitie/centru de colectare a animalelor - unitati prin care se achizitioneaza sau colecteaza animale pentru desfasurarea unor acte de comert intern.

Statie de incubatie - unitate organizata in care se desfasoara activitati pentru receptionarea oualor de pasari de specii diferite, incubatia artificiala si livrarea produselor obtinute.

Expozitie de animale si gradina zoologica - loc cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea si intretinerea animalelor domestice sau salbatice, destinate prezentarii vizitatorilor.

Menajerie - spatii special amenajate in care se desfasoara activitati adapostirea de animale domestice si salbatice pentru a fi expuse publicului.

Unitati in domeniul reproductiei si al selectiei animalelor - unitati si unitati cu spatiu, amenajari si dotari specifice in care se desfasoara activitati de cercetare, productie, depozitare, testare, insamantare in domeniul reproductiei si al selectiei animalelor, materialului seminal, a ovulelor, a embrionilor si a altora asemenea.

Hipodrom - loc cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea, antrenarea, testarea cabalinelor, in vederea participarii la intreceri sportive.

Depozit de armasari - unitate zootehnica organizata in care se desfasoara activitati pentru adapostirea si ingrijirea armasarilor de reproductie.

Tabara de vara/stana - loc imprejmuit cu amenajari in care se desfasoara activitati pentru adapostirea si ingrijirea sezoniera a animalelor.

Alte unitati de crestere nenominalizate - unitati, altele decat cele nominalizate, organizate in care se desfasoara activitati pentru cresterea productiei animalelor.

II.Alte unitati supuse controlului sanitar veterinar

Unitati de prelucrare industriala a cadavrelor de animale precum si a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman in scopul neutralizarii prin procesare - unitati specializate in care se desfasoara activitati pentru ecarisarea teritoriului, prin colectarea si prelucrarea termica a cadavrelor de animale, a confiscatelor si a altor subproduse animale ce nu sunt destinate consumului uman, in vederea obtinerii fainurilor proteice.

Unitati de prelucrare industriala a cadavrelor si a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman sau a proteinelor animale procesate in scopul neutralizarii prin incinerare - unitati specializate in care se desfasoara activitati pentru ecarisarea teritoriului, prin colectarea si incinerare a cadavrelor a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman sau a proteinelor animale procesate cat. I, II sau III.



Unitati de preluare a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman pentru neutralizare prin compostare - unitati specializate in colectarea si neutralizarea subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman prin compostare.

Unitati de preluare a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman pentru utilizari tehnice - unitati specializate in colectarea subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman in vederea folosirii acestora in utilizari tehnice.

Cimitire de animale de companie/Incineratoare pentru animale de companie - unitati in care se desfasoara activitati pentru ingroparea animalelor de companie sau pentru incinerarea animalelor de companie.

Depozit de subproduse animale ce nu sunt destinate consumului uman in vederea neutralizarii - unitati in care se desfasoara activitati receptia si depozitarea subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman, in vederea transmiterii catre unitati de neutralizare.

Depozit de subproduse animale ce nu sunt destinate consumului pentru utilizari tehnice - unitati in care se desfasoara activitati de receptia si depozitarea subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman, in vederea transmiterii catre unitati de procesare in produse tehnice.

Fabrica de faina de peste - unitati in care se desfasoara activitati de receptia si depozitarea subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman rezultate din activitatea de pescuit sau procesare a pestelui, in vederea obtinerii fainei de peste prin prelucrare termica.

Unitati de dezinfectie, dezinsectie si deratizarea la terti - unitati specializate, autorizate in conditiile legii, care executa actiunile specifice la sediul tertilor, folosind substante aprobate, omologate si inregistrate in Romania.

Statie de spalare si dezinfectie a mijloacelor de transport - unitati specializate si dotate, autorizate in conditiile legii, care executa actiunile in care se desfasoara activitati pentru spalarea si de dezinfectia mijloacelor de transport al animalelor, produselor de origine animala si al furajelor la sediul lor folosind substante aprobate, omologate si inregistrate in Romania.

Targ de animale vii - loc imprejmuit, prevazut cu dezinfector rutier si o singura cale de acces, dotat cu spatii amenajate pentru adapostirea animalelor aduse pentru comercializare.

Baza de achizitie a animalelor - loc imprejmuit, cu spatii amenajate pentru afluirea si adapostirea temporara a animalelor, in vederea valorificarii.

Adapost pentru cainii fara stapan - spatii imprejmuite, amenajate si dotate pentru adapostirea si hranirea cainilor fara stapan sau a celor supranumerari, in vederea recuperarii, adoptarii sau eutanasierii.

Canisa - unitate imprejmuita, cu spatii si locuri amenajate pentru adapostirea, cresterea, reproductia si selectia cainilor de rasa destinati unor servicii publice sau comercializarii.

Pensiune pentru animale de companie - unitate cu spatii si locuri amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea temporara, hranirea si dresajul cainilor.

Scoala pentru dresaj caini - unitate organizata cu spatii si locuri imprejmuite, amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea, hranirea si dresajul cainilor.

Frizerie pentru animale de companie - unitate specializata in care se desfasoara activitati pentru prestarea de servicii igienico-sanitare la animalele de companie.

Unitate pentru comercializarea animalelor de companie si/sau a hranei pentru acestea - unitate cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea si prezentarea, in sensul comercializarii, a animalelor de companie, a pasarilor si a pestilor exotici, a altor animale exotice, precum si a hranei, a articolelor cosmetice si a accesoriilor pentru acestea, a diverselor momeli si accesorii pentru pescuit.

Depozit de aditivi furajeri, preamestecuri de aditivi/ continand aditivi, furaje continand aditivi sau alte furaje - unitate cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru receptionarea si depozitarea produselor destinate nutritiei animale.

Fabrica pentru producerea hranei pentru animale - unitate organizata in care se desfasoara activitati pentru receptionarea, depozitarea si prelucrarea materiilor prime destinate nutritiei animale materiilor si livrarea produselor finite rezultate care functioneaza dupa caz cu respectarea prevederilor Ord. MAPAM nr. 505/2003.

Fabrica pentru hrana animalelor de companie - unitate specializata in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si prelucrarea materiilor prime, a hranei pentru animalele de companie, in vederea comercializarii, in conditiile Ord MAPAM 723/2003.

Unitati pentru ambalarea produselor destinate nutritiei animale - unitati in care se receptioneaza si ambaleaza produse de nutritie animala.

III.Activitatile de producere, depozitare si comercializare produse farmaceutice si alte produse de uz veterinar

Unitate pentru producerea/ambalarea/ divizarea/ conditionarea materiilor prime farmaceutice de uz veterinar - substante active si de baza - Fabrica de substante active si de baza pentru industria farmaceutica de uz veterinar in care se realizeaza una sau mai multe activitati, respectiv producerea/ambalarea/ divizarea/ conditionarea.

Punct farmaceutic - unitate cu activitate de achizitionare, depozitare si comercializare a produselor medicinale de uz veterinar, biocide, altor produse de uz veterinar, aparatura si instrumentar de uz veterinar, precum si hrana, accesorii, cosmetice pentru animale de companie, cu exceptia produselor biologice.

Farmacie veterinara - unitate specializata in care se desfasoara activitati pentru achizitionarea, depozitarea si comercializarea produselor medicinale de uz veterinar, biocide, altor produse de uz veterinar, cu exceptia produselor biologice, dotata cu aparatura si instrumentar de uz veterinar si care, in baza prescriptiilor medicale poate prepara formule medicamentoase de uz veterinar.

Unitate pentru producerea/ambalarea/ divizarea/ conditionarea unor biopreparate, produse medicinale de uz veterinar si alte produse de uz veterinar - forme sterile/nesterile - unitate cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru receptionarea si prelucrarea materiilor prime si producerea/ambalarea/ divizarea/ conditionarea unor biopreparate, produse medicinale de uz veterinar si alte produse de uz veterinar - forme sterile/nesterile

Depozit de produse de uz veterinar - unitate organizata cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru achizitionarea si depozitarea produselor medicinale de uz veterinar, a altor produse de uz veterinar, a instrumentarului si a aparaturii tehnico-medicale veterinare, destinate comercializarii.

Unitate de tehnica medicala - unitate specializata in care se desfasoara activitati pentru receptionarea, depozitarea si comercializarea de instrumentar veterinar, aparatura si alte echipamente de tehnica medical-veterinara.

IV.Activitati de asistenta veterinara

Laborator sanitar veterinar - unitate organizata cu sectii specializate pentru efectuarea investigatiilor si a examenelor de laborator in scop de diagnostic si a expertizei produselor de origine animala, a furajelor si a altor produse in domeniul veterinar.

Laborator sanitar veterinar uzinal sau de unitate - unitate integrata si organizata cu sectii specializate pentru efectuarea investigatiilor si a examenelor de laborator in domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor pentru o anumita unitate specifica.

Dispensar sanitar veterinar/cabinet medical sanitar veterinar - unitate cu spatii si dotari pentru asigurarea asistentei sanitare veterinare la animale, efectuarea unor investigatii pentru stabilirea diagnosticului, interventii chirurgicale si tratamente recuperatorii.

Clinica veterinara sau spital veterinar - unitate organizata care asigura asistenta sanitara veterinara, conditii de internare, ingrijire, supraveghere, efectuarea de examene si investigatii de laborator, tratamente recuperatorii la animale.

Alte unitati de asistenta veterinara nenominalizate: unitati, altele decat cele nominalizate, pentru asigurarea asistentei sanitare veterinare la animale.

V.Activitati industria carnii

Abator: unitate cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, cazarea si taierea de animale, precum si pentru livrarea produselor comestibile si necomestibile rezultate.

Dupa capacitatea de taiere abatoarele sunt:

a)de capacitate mare - minimum 20 UVM/saptamana, respectiv minimum 1.000 UVM/an;

b)de capacitate mica - maximum 20 UVM/saptamana, respectiv maximum 1.000 UVM/an.

In sensul celor definite, rata de conversie este:

- carne de bovine (inclusiv vitel) si solipede:

- o bovina/un soliped, adulti = 1 UVM;

- alte bovine/solipede = 0,50 UVM;

- carne de porcine:

- porc cu greutate de minimum 100 kg = 0,2 UVM;

- alte porcine = 0,15 UVM;

- alta carne:

- ovine/caprine = 0,1 UVM;

- miei, iezi, purcei vii sub 15 kg = 0,05 UVM.

Abator de pasari: unitate cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, taierea de pasari si livrarea produselor rezultate.

Dupa capacitatea de taiere abatoarele de pasari sunt:

a)de capacitate mare - minimum 150.000 pasari/an;

b)de capacitate mica - maximum 150.000 pasari/an.

Depozit frigorific: unitate cu spatii si instalatii de frig adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea produselor congelate si/sau refrigerate.

Depozit frigorific cu sala de transare: unitate cu spatii si instalatii de frig adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si transarea carnii, precum si pentru livrarea produselor rezultate.

Unitati pentru prelucrarea carnii si a subproduselor comestibile:

unitati independente de transare a carnii - unitati cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, transarea carnii si livrarea produselor rezultate;

unitati pentru produse din carne (fabrici pentru produse din carne tratate termic in membrana si/sau in recipiente ermetic inchise si/sau salamuri crude uscate) - unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, transarea carnii, fabricarea produselor din carne si tratarea termica a acestora, depozitarea si livrarea produselor rezultate.

Dupa capacitatea de prelucrare unitatile sunt:

a)de capacitate mare - minimum 7,5 tone/saptamana

b)de capacitate mica - maximum 7,5 tone/saptamana

unitati pentru producerea carnii tocate si carnii preparate (unitati care fabrica produse din carne care nu sunt supuse tratamentului termic si unitati de semipreparate culinare din carne si mixte) - unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, transarea carnii, prelucrarea in produse din carne si mixte care nu sunt supuse tratamentului termic, depozitarea si livrarea acestora.

unitati independente de prelucrare a membranelor naturale - unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, sortarea, calibrarea, sararea membranelor naturale, depozitarea si livrarea produselor rezultate.

Unitati pentru depozitarea, transarea, prelucrarea vanatului - unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, transarea vanatului, depozitarea si livrarea produselor rezultate.

Unitati pentru portionarea, reambalarea carnii si a produselor din carne - unitati cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, portionarea, reambalarea carnii si a produselor din carne, depozitarea si livrarea produselor rezultate.

Depozite pentru subproduse necomestibile - unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea subproduselor necomestibile brute de origine animala (piei, coarne, ongloane, par, pene, puf si altele asemenea).

Unitati pentru colectarea membranelor maturale - unitati prevazute cu spatii si facilitati adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, sararea, ambalarea, depozitarea, si livrarea membranelor naturale.

Alte unitati nenominalizate pentru prelucrarea carnii si a subproduselor comestibile si necomestibile - unitati, altele decat cele nominalizate, cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prelucrarea carnii si a subproduselor comestibile si necomestibile, pentru depozitarea si livrarea produselor rezultate.

VI.Activitati din industria pestelui

Centru de colectare a produselor din pescuit/cherhana - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea produselor din pescuit.

Depozit frigorific pentru produse din pescuit - unitate cu spatii, dotari si instalatii frigorifice adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea produselor din pescuit si livrarea acestora in stare congelata sau refrigerata.

Unitate de prelucrare a pestelui si produselor din pescuit - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prelucrarea produselor din pescuit, depozitarea si livrarea produselor rezultate.

Centru de colectare a batracienilor, gasteropodelor, crustaceelor etc. - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea acestora.

Unitate de prelucrare a batracienilor, gasteropodelor etc. - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prelucrarea acestora, depozitarea si livrarea produselor rezultate.

Alte unitati nenominalizate pentru colectarea, prelucrarea, depozitarea produselor din pescuit - alte unitati decat cele nominalizate, cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prelucrarea si livrarea produselor rezultate.

VII.Activitati din industria laptelui

Centru de colectare a laptelui: unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru colectarea, racirea, depozitarea si livrarea laptelui crud.

Unitate de tratare a laptelui - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si tratarea termica a laptelui.

Unitate de procesare a laptelui si produselor lactate: unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, tratarea si prelucrarea laptelui in lapte de consum si/sau produse lactate, depozitarea si livrarea acestora.

Dupa capacitatea de prelucrare unitatile de tratare a laptelui si unitatile de procesare a laptelui si produselor lactate sunt:

a)de capacitate mare - minimum 2000000 hi lapte/an;

b)de capacitate medie - intre 500000 - 2000000 hl/an;

c)de capacitate mica - maximum 500000 hl/an.

Unitate pentru portionarea, reambalarea produselor lactate - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, portionarea, reambalarea produselor lactate, depozitarea si livrarea acestora.

Depozit de produse lactate - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea de produse lactate.

VIII.Activitati de colectare si prelucrare a oualor

Centru de colectare a oualor - unitate cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru colectarea, depozitarea si livrarea de oua pentru consum.

Unitati de prelucrare a oualor si produselor din oua - unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, tratarea si prelucrarea oualor si a produselor din oua, depozitarea si livrarea produselor rezultate.

Alte unitati nenominalizate pentru colectarea-prelucrarea oualor si produselor din oua - alte unitati decat cele nominalizate, cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si prelucrarea oualor si a produselor din oua, depozitarea si livrarea produselor rezultate.

IX.Activitati de colectare si prelucrare a mierii de albine si a altor produse apicole

Centru de colectare a mierii de albine - unitate cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea mierii de albine.

Unitati de prelucrare a mierii de albine si/sau a altor produse apicole - unitati cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si prelucrarea mierii de albine si/sau a produselor apicole, depozitarea si livrarea produselor rezultate.

Alte unitati nenominalizate pentru colectarea si prelucrarea mierii de albine si/sau a altor produse apicole - alte unitati decat cele nominalizate, cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si prelucrarea mierii de albine si/sau a altor produse apicole, depozitarea si livrarea produselor rezultate.

ACTIVITATI SUPUSE CONTROLULUI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

X.Activitati de prelucrare si conservare a fructelor si legumelor

Unitati de prelucrare a cartofilor preparati sau congelati - unitate cu spatii si dotari adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea cartofilor preparati sau prevazuta cu spatii frigorifice pentru prelucrarea cartofilor congelati, precum si alte spatii de depozitare, livrare, a produselor vegetale.

Unitati de productie a piureului de cartofi deshidratati - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, prelucrarea de cartofi deshidratati, in vederea obtinerii piureului de cartofi.

Unitati de productie de gustari din cartofi - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea, prelucrarea cartofilor, in vederea obtinerii productiei de gustari si servirea acestora.

Unitati de productie pentru fabricarea cartofilor crocanti - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea cartofilor, in vederea obtinerii productiei de cartofi crocanti, precum si pentru ambalarea si livrarea acestora.

Unitati de productie pentru fabricarea fainei de cartofi - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea cartofilor, in vederea obtinerii fainei de cartofi, precum si ambalarea, depozitarea, pastrarea si livrarea acesteia.

Unitati de fabricare a sucurilor de fructe si legume - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor in vederea obtinerii sucurilor din acestea, precum si a spatiilor si dotarilor necesare imbutelierii, ambalarii, depozitarii, pastrarii si livrarii acestora.

Unitati de fabricare a concentratelor din fructe si legume - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor in vederea obtinerii concentratelor din acestea, precum si a spatiilor si dotarilor necesare imbutelierii, ambalarii, depozitarii, pastrarii si livrarii acestora.

Unitati de conservarea fructelor, nucilor sau a legumelor - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea (congelarea, uscarea, conservarea in ulei sau in otet, fabricarea conservelor, etc.) in vederea conservarii fructelor si legumelor, precum si a spatiilor, inclusiv spatii de frig si dotarilor necesare imbutelierii, ambalarii, depozitarii, pastrarii si livrarii acestora.

Unitati de fabricarea produselor alimentare din fructe si legume - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor, in vederea obtinerii produselor alimentare, precum si spatii necesare, depozitarii si livrarii acestora.

Unitati de fabricarea gemurilor, marmeladelor si jeleurilor - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor, in vederea obtinerii gemurilor, marmeladelor si jeleurilor, precum si pentru ambalarea, depozitarea si livrarea acestora.

XI.Activitati de fabricare a uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

Unitati pentru productia de uleiuri vegetale brute (ulei de masline, floarea - soarelui, soia, rapita, in, seminte de dovleac, etc.) - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea, prelucrarea materiilor prime in vederea obtinerii de uleiuri si grasimi brute precum si spatii pentru depozitarea si livrarea acestora.

Unitati pentru productia fainei oleaginoase nedegresate - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea, prelucrarea materiei prime in vederea obtinerii, depozitarii si livrarii fainei oleaginoase nedegresate.

Unitati pentru productia uleiurilor vegetale rafinate (ulei de masline, ulei de soia, etc.) - unitati cu spatii, dotari, instalatii pentru receptia, depozitarea si prelucrarea materiilor prime in vederea obtinerii precum si spatii pentru imbutelierea, depozitarea si livrarea acestora.

Unitati pentru prelucrarea uleiurilor vegetale - unitate cu spatii dotari si instalatii adecvate pentru depozitarea si prelucrarea uleiurilor vegetale (prin suflare, fierbere, oxidare, polimerizare, deshidratare, hidrogenare, etc.), precum si spatii pentru imbutelierea, depozitarea si livrarea acestora.

Unitati pentru fabricarea margarinei - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea si prelucrarea materiilor prime, pentru fabricarea margarinei, precum si spatii pentru depozitarea si livrarea acesteia.

Unitati pentru fabricarea amestecurilor pentru tartine - unitate cu spatii, dotari si instalatii amenajate pentru receptia si depozitarea separata a materiilor prime de origine vegetala si animala, in vederea fabricarii amestecurilor pentru tartine, precum si pentru depozitarea si livrarea acestora.

Unitati pentru fabricarea grasimilor de gatit combinate - unitate cu spatii, dotari si instalatii amenajate pentru receptia si depozitarea materiilor prime, in vederea fabricarii grasimilor de gatit combinate, precum si pentru depozitarea si livrarea acestora.

XII.Activitati de fabricare a produselor de morarit, amidonului si produselor din amidon

Unitati de morarit - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia, depozitarea, prelucrarea boabelor de cereale si prelucrarea lor in materie prima pentru unitatile de panificatie (productia de faina, arpacas, crupe sau pelete din grau, secara, ovaz, porumb sau alte cereale), precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.

Unitati pentru macinarea orezului - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia, depozitarea, prelucrarea boabelor de orez in vederea obtinerii de orez macinat, glazurat, semi-fiert sau productie de faina de orez, precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.

Unitati pentru macinarea legumelor - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia, depozitarea, sortarea, prelucrarea si macinarea legumelor in vederea obtinerii de faina sau pudra de legume uscate sau fructe comestibile precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.

Unitati pentru fabricarea cerealelor pentru micul dejun - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia, depozitarea, prelucrarea prin tratare termica a cerealelor prin expandare in vederea obtinerii de cereale pentru micul dejun precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.

Unitati pentru fabricarea fainei in amestec - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia, depozitarea, omogenizarea fainii in vederea obtinerii de faina in amestec pentru paine, prajituri, biscuiti sau clatite precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.

Unitati pentru fabricarea amidonului - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia materiei prime (orez, cartofi, porumb, grau, etc.), depozitarea, prelucrarea prin macinare, germinare, extractie, purificare-rafinare, deshidratare, uscare, in vederea obtinerii de amidon, precum si spatii pentru ambalarea, depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.

Unitati pentru fabricarea glucozei, siropului de glucoza, maltozei - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia materiei prime (suspensie de amidon din cartofi si porumb), depozitarea, prelucrarea prin hidroliza in vederea obtinerii de sirop de glucoza, a zaharului total, dextroza cristalizata anhidra, izosirop, dextroza cristalizata monohidrat, fructoza, maltoza precum si spatii pentru ambalarea, depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.

Unitati pentru fabricarea glutenului - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia materiei prime, depozitarea, prelucrarea prin extractie, separare, concentrare, deshidratare, uscare in vederea obtinerii de gluten, precum si spatii pentru ambalarea, depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.

Unitati pentru fabricarea uleiului din germeni de porumb - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia materiei prime depozitarea, prelucrarea germenilor de porumb in vederea obtinerii de ulei, precum si spatii pentru imbutelierea, depozitarea, pastrarea si livrarea acestuia.

XIII.Activitati de fabricare a altor produse alimentare

Unitati pentru fabricarea produselor proaspete de patiserie, placintelor, specialitatilor de panificatie, checurilor, tartelor, etc. - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, inclusiv spatii de frig pentru receptia materiei prime, depozitarea, prelucrarea fainei si a ingredientelor de origine vegetala si animala in vederea obtinerii produselor proaspete de patiserie, placintelor, specialitatilor de panificatie, checurilor, tartelor, etc., precum si a spatiilor de depozitare si livrare corespunzatoare.

Unitati pentru fabricarea biscuitilor, piscoturilor, a produselor uscate de panificatie, a produselor de patiserie si prajiturilor conservate precum si pentru fabricarea produselor pentru gustari dulci sau sarate - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, inclusiv spatii de frig pentru receptia materiei prime, depozitarea, prelucrarea materiilor prime de origine animala si vegetala in vederea fabricarii biscuitilor, piscoturilor, a produselor uscate de panificatie, a produselor de patiserie si prajiturilor conservate precum si pentru fabricarea produselor pentru gustari dulci sau sarate, precum si a spatiilor de depozitare, pastrare si livrare corespunzatoare.

Unitati pentru fabricarea sau rafinarea zaharului si a inlocuitorilor din sfecla de zahar, suc de trestie de zahar, artar si palmier - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice adecvate pentru receptia materiei prime, depozitarea, prelucrarea acesteia in vederea obtinerii, depozitarii si livrarii zaharului.

Unitati pentru fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei, a produselor zaharoase, inclusiv unt de cacao, grasime si ulei de cacao, a gumei de mestecat, conservarea in zahar a fructelor, samburilor de fructe si a altor parti ale plantelor, fabricarea pastilelor si tabletelor (mentolate gen TIC - TAC) - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru receptia materiei prime (cacao, ciocolata, zahar, fructe), depozitarea, prelucrarea materiilor prime de origine vegetala si animala in vederea obtinerii, produselor din cacao, a ciocolatei, a produselor zaharoase, inclusiv unt de cacao, grasime si ulei de cacao, a gumei de mestecat, conservarea in zahar a fructelor, samburilor de fructe si a altor parti ale plantelor, fabricarea pastilelor si tabletelor (mentolate gen TIC - TAC) precum si a spatiilor de depozitare si livrare corespunzatoare.

Unitati pentru fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului, pastelor fainoase si altor produse fainoase similare - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru receptia, depozitarea, prelucrarea materiilor prime si a ingredientelor de origine vegetala si animala in vederea obtinerii macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului, pastelor fainoase si altor produse fainoase similare, precum si a spatiilor de depozitare si livrare corespunzatoare.

Unitati pentru prelucrarea cafelei - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru receptia materiei prime, depozitarea, spatii pentru prelucrarea cafelei prin decafeinizare si prajire in vederea obtinerii de cafea macinata, cafea solubila, extracte si concentrate din cafea, fabricarea inlocuitorilor de cafea, precum si spatii de ambalare, depozitare si livrare corespunzatoare.

Unitati pentru prelucrarea ceaiului - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru receptia materiei prime, depozitarea, spatii pentru prelucrarea ceaiului si a frunzelor de plante, ambalarea ceaiului inclusiv in doze (pliculete), fabricarea infuziilor din plante (menta, musetel, verbina) precum si spatii de ambalare, depozitare si livrare corespunzatoare.

Unitati pentru fabricarea condimentelor - unitate specializata cu spatii pentru receptia si depozitarea materiilor prime, spatii si instalatii pentru fabricarea mirodeniilor, sosurilor picante, condimentelor, maionezei, fainii de mustar, mustarului si otetului, spatii pentru depozitarea si livrarea produselor finite.

Unitati pentru fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice - unitate cu spatii, dotari si instalatii pentru receptia, depozitarea si fabricarea produselor alimentare pentru utilizari nutritionale speciale, laptelui praf pentru sugari, laptelui si altor alimente pentru copii mici, alimentelor pentru sugari, alimentelor cu continut redus de calorii, alimentelor dietetice pentru scopuri medicale speciale, alimentelor cu continut redus de sodiu, inclusiv sare fara sodiu, alimentelor fara gluten, alimentelor recomandate in efortul muscular intens, in special pentru sportivi, alimentelor pentru persoanele ce sufera de dereglari ale metabolismului carbohidratilor (diabet), precum si spatii adecvate pentru ambalarea, depozitarea si livrarea produselor finite.

Unitati pentru fabricarea altor produse n. c. a. - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia materiei prime, depozitarea si fabricarea de supe, ciorbe, fabricarea drojdiei de bere, prafului de oua, produselor alimentare imbogatite cu vitamine, proteine, precum si spatii adecvate pentru ambalarea, depozitarea si livrarea produselor finite.

XIV.Activitati de fabricare a bauturilor

Unitati pentru fabricarea bauturilor alcoolice distilate - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea materiilor prime si semifabricatelor si fabricarea de bauturi alcoolice distilate: whisky, coniac gin, lichioruri, precum si spatii adecvate pentru imbutelierea, depozitarea si livrarea acestora.

Unitati pentru fabricarea alcoolului etilic de fermentatie - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea materiilor prime, semifabricatelor si prelucrarea acestora in vederea obtinerii de alcool etilic de fermentatie si a alcoolurilor neutre, precum si spatii adecvate pentru imbutelierea, depozitarea si livrarea acestora.

Unitati pentru fabricarea vinului - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia si depozitarea materiei prime, semifabricatelor si prelucrarea acestora in vederea obtinerii vinului, a vinului de masa, vinului de calitate produs in anumite regiuni (VCPAR), vinului spumant, vinului din must de struguri concentrat si vinului slab alcoolizat sau fara alcool, precum si spatii adecvate pentru imbutelierea, depozitarea si livrarea acestora.

Unitati pentru fabricarea cidrului si a altor vinuri din fructe - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia materiei prime, depozitarea si fabricarea cidrului, cidrului de pere, miedului si a altor vinuri din fructe cat si a bauturilor mixte ce contin alcool, precum si spatii adecvate pentru depozitarea, imbutelierea si livrarea acestora.

Unitati pentru fabricarea altor bauturi nedistilate obtinute prin fermentare - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia si depozitarea materiei prime, semifabricatelor si prelucrarea acestora in vederea obtinerii vermutului si a altor bauturi similare, precum si spatii adecvate pentru imbutelierea, depozitarea si livrarea acestora.

Unitati pentru fabricarea berii - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia si depozitarea materiilor prime si ingredientelor pentru obtinerea berii, precum si spatii adecvate pentru imbutelierea, depozitarea si livrarea acesteia.

Maltaria - este sectia din cadrul fabricii de bere in care se face germinarea orzului si a altor cereale in vederea obtinerii maltului.

Unitati pentru fabricarea de ape minerale si bauturi racoritoare nealcoolice - unitate cu spatii, dotari si instalatii pentru captarea, carbogazeificarea, imbutelierea apei minerale, fabricarea bauturilor racoritoare nealcoolice, bauturi nealcoolice aromatizate si/sau indulcite: limonada, oranjada, cola, bauturi energizante, bauturi din fructe, ape tonice, precum si spatii adecvate pentru imbutelierea, depozitarea si livrarea acestora.

ACTIVITATI SUPUSE CONTROLULUI SANITAR VETERINAR SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

XV.Alte activitati

Laborator de cofetarie/patiserie - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia de materii prime de origine animala si non-animala, depozitarea si prelucrarea acestora in produse de cofetarie/ patiserie, depozitarea si livrarea acestora.

Depozit alimentar - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia produselor de origine animala si non-animala preambalate, depozitarea si livrarea acestora.

Depozit - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia produselor de origine animala si non-animala, depozitarea si livrarea acestora.

Catering - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia de materii prime de origine animala si non-animala, depozitarea si prelucrarea acestora in produse pentru cantine, companii aeriene si similare, la domiciliu si pentru diferite ocazii.

XVI.Activitati din unitatile de alimentatie publica

Restaurant (indiferent de specific) - local public care include spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prepararea si vanzarea la comanda a preparatelor culinare, a produselor de patiserie/ cofetarie si a altor produse similare.

Aceasta categorie include si: restaurante cu autoservire, cafenele, restaurante si rulote fast-food, unitati de pregatire a hranei la pachet, vagoane-restaurant.

Bar (indiferent de specific) - local public care include spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prepararea si servirea rapida, la comanda, a unui sortiment limitat de preparate culinare si/sau alte produse similare.

Aceasta categorie include si: berarii, cluburi de noapte, carciumi, bufet, bodega, birt, braserie, unitati tip pub si bistro.

Pizzerie - unitate cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia si depozitarea materiilor prime de origine animala si non-animala, prepararea si vanzarea la comanda a pizzei.

Cantina - unitate cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru receptia si depozitarea materiilor prime de origine animala si non-animala, prepararea de meniuri si servirea mesei.

Alte unitati de alimentatie publica nenominalizate - alte unitati decat cele nominalizate, in care se desfasoara activitati pentru receptionarea, depozitarea, prepararea si servirea de preparate culinare si altele similare.

XVII.Activitati in unitatile de desfacere si de comercializare

Punct alimentar - unitate cu dotari limitate in care se desfasoara activitati pentru pastrarea, prezentarea si vanzarea de produse de origine animala si non-animala, ambalate sau preambalate de producator.

Supermarket, magazin alimentar si mixt- unitati cu spatii si capacitati de depozitare distincte in care se desfasoara activitati pentru receptia si depozitarea produselor de origine animala si non-animala, precum si pentru prezentarea si vanzarea acestora in raioane specializate.

Macelarie - unitate cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, portionarea, prezentarea si vanzarea carnii si a subproduselor comestibile din carne.

Hala pentru desfacerea produselor de origine animala - spatiu cu amenajari in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea distincta si vanzarea in raioane separate a produselor de origine animala.

Punct de desfacere a carnii/pestelui si produselor din pescuit/laptelui si produselor lactate/ oualor/mierii si produselor apicole/altele - unitate fixa sau mobila cu dotari exclusiv in care se desfasoara activitati pentru receptia si comercializarea carnii/pestelui si produselor din pescuit/ laptelui si produselor lactate/oualor/mierii si produselor apicole/altele.

Pescarie - unitate cu spatii si dotari exclusiv in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si prezentarea ca atare sau dupa o prelucrare sumara, la cerere, in vederea comercializarii, a pestelui si a produselor din pescuit.

ORDIN nr.536 din 17 mai 2006

Surse de informare : Institutul National de statistica, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Monografia Comueni, Legislatia in vigoare a Romaniei,Teza- ASE,Ministerul Integrarii Europene,Editura Hiparion-Lemn expert, Ziarul financiar, Ziarul Capital,Bussines Magazin,Cronica Romana,Ghid-Comisia Europeana-Directoratul General Intreprinderi..

Cuprins:

PREZENTARE GENERALA A COMUNEI

OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

PREZENTARE PROIECT

PIATA ACTUALA

STRATEGII DE IMPLEMENTARE, DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA

INFORMATII FINANCIARE

CONCLUZII

ANEXE






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate