Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
Natura juridica, locul si rolul consiliilor judetene in sistemul administratiei publice


Natura juridica, locul si rolul consiliilor judetene in sistemul administratiei publice


Natura juridica, locul si rolul consiliilor judetene

in sistemul administratiei publice


Potrivit legii administratiei publice locale nr. 215/2001 (art. 2 alin 1) in unitatile administrativ teritoriale administratia publica se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit1.

Potrivit Constitutiei (art. 120 alin 1 si 2), autoritatile reprezentative ale administratiei publice din comune si orase prin care se realizeaza autonomia locala sunt consiliile locale, precum si primarii, care rezolva treburile publice din respectivele unitati administrativ-teritoriale.



In fiecare unitate administrativ-teritoriala functioneaza cate un consiliu judetean, in cazul judetelor si local, in cazul localitatilor.

Aceste unitati in care funcioneaza respectivele autoritati sunt comunele si orasele, ca localitati, precum si judetele.

Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate. Unele orase pot fi declarate, in conditiile legii, municipii. Municipiile, la randul lor, pot avea subdiviziuni administrativ-teritoriale (de exemplu, sectoarele Municipiului Bucuresti) a caror delimitare si organizare se stabilesc prin lege, si in cadrul carora pot fi constituite autoritatile administratiei publice locale. De asemenea, delimitarea comunelor, oraselor si judetelor se face tot prin lege, ca si orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora, si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile admistrativ-teritoriale respective, prin referandum organizat potrivit legii.

Potrivit Constitutiei (art. 72 alin. 2 lit. O) organizarea administratiei locale a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala se face prin lege organica.

Legea nr. 215/2001 reuneste in mod unitar atat organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale, cat si regimul general al autonomiei locale, legiuitorul nerecurgand la doua reglementari distincte in materie.


Consiliile judetene sunt autoritati reprezentative ale administratiei publice locale cu caracter eligibil, colegial si deliberativ, exercitand o competenta generala in baza autonomiei locale de care dispun, hotarand, in conditiile legii, in treburile publice vizand interesele colectivitatilor pe care le reprezinta.

Consiliile judetene sunt autoritati ale administratiei publice conform definitiilor legale, cat si pentru faptul ca realizeaza activitatea executiva exercitand astfel o putere sau o forma ori o functie fundamentala de activitate publica realizata, in principal, de catre intreg sistemul administratiei de stat dar aici, in cazul nostru, aceasta infaptuire are loc la un nivel teritorial mai redus.

De altfel, natura juridica administrativa a acestor autoritati rezulta, pe deplin si din specificul atributiilor conferite, precum si din modul lor de organizare si functionare.

Consiliile judetene sunt, in mod evident, autoritatile locale, intrucat, pe de o parte, isi desfasoara activitatea numai in limitele unitatilor administrativ-teritoriale in care au fost

alese, iar, pe de alta parte, exercita atributii de interes pentru acest nivel teritorial de constituire a colectivitatii umane potrivit principiului autonomiei locale.

Conform criteriului competentei teritoriale, ele reprezinta o grupare distincta in cadrul sistemului executiv, diferita de organele centrale, indusa in administratia publica locala, respectiv autoritati judetene, ce exercita puterea publica locala, in numele si interesul colectivitatii teritoriale pe care o reprezinta.

Desigur, rezulta ca simplul fapt al actionarii in limitele unei unitati administrativ-teritoriale nu poate constitui, prin el insusi, un criteriu suficient pentru a caracateriza o autoritate ca fiind de natrua locala ci doar, cel mult teritoriala deoarece intre aceste limite mai actioneaza si organe in teritoriu ale unor autoritati executive centrale, care nu au caracter local, cum sunt cele ale diverselor ministere, ale Bancii Nationale a Romaniei, Serviciului Roman de Informatie. In acest sens modul de constituire, functionare si cel de exerciatare a atributiilor indica definitoriu caracterul local sau un al unei categorii de organe ale statului.

Consiliile judetene sunt organe cu competenta generala in unitatile in care functioneaza gestionand, sub propria responsabilitate, interesele colectivitatilor pe care le reprezinta. In acest sens ele hotaresc in tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice local, precum si rezolvarea treburilor publice in conditiile legii.



In primul rand, competentele si atributiile consiliilor se stabilesc numai prin lege, ele fiind depline si exclusive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

In al doilea rand, incredintarea de competente si de atributii stabilite prin lege trebuie sa revina spre exercitare autoritatilor locale care se gasesc cel mai aproape de cetatean.

In al treilea rand, autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitati auroritatilor administratiei publice locale in procesul descentralizarii unor servicii publice proprii ori al crearii de noi servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor respnsabilitati.

In al patrulea rand, incredintarea de competente si atributii pentru alte autoritati decat cele locale, precum si exercitarea lor trebuie sa tina seama de amplasarea si de natura raspunderii ce le revine, precum de cerintele de eficienta si eficacitate.

Aceasta prevedere se doreste a fi o ilustrare a principiului subsidiaritati care, desigur, ar fi putut fi formulat mai categoric in sensul obligativitatii interventiei autoritatilor centrale in domeniile care nu tin de competenta lor exclusiva decat daca si in masura in care obiectivele unei activitati locale nu pot fi realizate de autoritatile locale datorita dimensiunilor sau efectelor pe care ar urma sa le produca, depasind capacitatile sau posibilitatile locale.

In al cincelea rand, autoritatile administratiei publice centrale va consulta inainte de adoptarea oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, in toate problemele care le privesc in mod direct, potrivit legii.

Consiliile judetene sunt organe alese, in mod direct pe baza reprezentarii proportionale in cadrul scrutinului de lista.

Consiliile judetene sunt constituite pe baze colegiale, fiind alcatuite din mai multe persoane alese, functionand in prezenta majoritatii celor care le compun.

Consiliile sunt organe deliberative, hotarand in probleme de interes local ca majoritatea ceruta de lege si prin acte juridice obligatorii in raza lor de actiune teritoriala.

Rezulta din cele prezentate ca aceste consilii sunt autoritati reprezentative ale colectivitatilor locale, expresie a puterii locale pe care o exercita in numele si interesul societatii de pe un anumit teritoriu.

Prin colectivitate locala se intelege totalitatea locuitorilor dintr-o unitate administrativ-teritoriala.

In primul rand, colectivitatea locala nu se reduce numai la cetatenii unitatii administrative, ea cuprinzand si strainii (cu sau fara alta cetatenie), aflati pe acel teritoriu.

In al doile rand, sunt vizate atat persoanele cu domiciliul (permanent), cat si cele aflate temporar (cu resedinta) in unitatea respectiva.

In al treilea rand, nu pot fi ignorate nici interesele persoanelor juridice, organizatiilor, fundatiilor sau asociatilor de tot felul cu sediul sau filiale in unitatea teritoriala.

In al patrulea rand colectiviatatea include toti cetateni indiferent de nationalitatea, limba, religie, varsta, etnie, si indiferent de proportia acestora.

In privinta principiilor care guverneaza administratia locala in mod specific, alaturat principiilor generale, se impun unele precizari.

Principiul autonomiei locale trebuie analizat sub mai multe aspecte, pornind de la natura sa administrativa, iar nu teritoriala, care se manifesta prin modul de constituire, organizare, functionare, activatate, decizie, gestionarea si finantarea a autoritatilor locale, precum si de la enuntul sau legal.




Legea defineste autonomia locala ca reprezentand dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona in numele si interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta treburile publice, in conditiile legii.

In primul rand, autonomia vizeaza modul de constituire a consiliilor locale si judetene intrucat ele sunt alcatuite din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat de catre electoratul local, expresie a democratiei din administratia locala.

In al doilea rand, consiliile si consilierii se organizeaza, potrivit legii, pe comisii de profil menite a initia si pregati eficient actul decizional al planului lor.

In al treilea rand, functionarea consiliilor reflecta caracterul lor colegial, prin compunerea, deliberativ, prin atributia de adaptare a deciziilor, si democrat prin votul majoritar necesar.

In al patrulea rand, consiliile au dreptul si capacitatea efectiva de a solutiona si gestiona treburile publice in numele si interesul colectivitati pe care o reprezinta.

Prima precizare este aceea ca legiuitorul a consacrat in mod ferm principiul deplinatatii si exclusivitatii competentei materiale a autoritatilor locale pentru treburile publice de interes local cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Corelat acestora trebuia formulat principiul subdiaritatii interventiei autoritatilor centrale ca actiune in baza complementatii de atributii sau de competenta pentru domenii paralele sau care nu tin numai de competenta exclusiva a autoritatilor locale (cum este, de exemplu, materia impozitelor si taxelor, a invatamantului, sanatatii, culturii si cultelor).

A doua precizare se refera la dreptul administratiei locale de a avea intiativa, in limitele legii, in toate domeniile, cu exceptia celor date in mod expres in competenta altor autoritati.

A treia precizare vizeaza faptul ca in activitatea lor consiliile pot recurge la consultarea cetatenilor din unitatea adinistrativ-teritoriala in solutionarea unor probleme locale de interes deosebit prin organizarea referendumului local. Consultarea prin referendum este facultativa pentru organele locale, dar rezultatul acestuia se impune autoritatilor care le-au declansat.

A patra precizare are in vedere faptul ca prin consultarea locuitorilor pe calea referandumului sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii, nu se aduce atingere nici caracterului reprezentativ, nici celui deliberativ al consiliilor, ci se da expresie imbinarii democratiei clasice reprezentative cu o forma noua, cea participativa, pe plan local.

A cincea precizare se refera la faptul ca in relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, precum si in raporturile dintre presedintii consiliilor judetene si prefecti nu exista raporturi de subordonare.

In al cincelea rand, opereaza pe plan local principiul autonomiei gestionare sau patrimoniale, intrucat judetele au dreptul la resurse proprii, pe care consiliile le gestioneaza, potrivit atributiilor ce le revin, in conditiile legii asupra bunurilor din domeniul public de interes local si din domeniul privat al unitatiilor administrativ-teritoriale.

In al saselea rand, potrivit financiare, autoritatile locale administreaza, sau dupa caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata ale judetelor.

In al saptelea rand, autoritatile locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si de cheltuieli ale judetelor. Resursele financiare ale autoritatilor locale trebuie sa fie proportionate cu competentele si responsabilitatile prevazute de lege.



In al optulea rand, consiliile judetene pot hotari asupra participarii cu capital sau cu bunuri, in numele colectivitatii locale reprezentate la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public judetean, dupa caz, in conditiile legii.

In al noualea rand, autoritatile locale au dreptul, in limitele competentelor lor si in conditiile legii:

sa se asocieze cu alte autoritati locale din tara sau strainatate;

sa adere la asociatii nationale si internationale, pentru promovarea intereselor lor comune

sa incheie acorduri intre ele si sa participe, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare regionala;

sa incheie acorduri (cele limitrofe zonelor de frontiera), de cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine Romaniei.

Principiul cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet trebuie sa caracterizeze raporturile dintre autoritatile locale comunale si orasenesti cu cele judetene, alaturi, desigur de principiile autonomiei, legalitatii si responsabilitatii.

Prima precizare are in vedere faptul ca limba oficiala in care se desfasoara activitatea executiva locala si raporturile administratiei locale cu tertii este limba romana, purtandu-se folosi si limba materna a minoritatilor nationale in raporturile cu cetatenii respectivi.

A doua precizare vizeaza utilizarea limbii materne de catre minoritati in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale legilor in materie si a conventiilor internationale la care Romania este parte.

A treia precizare are in vedere ca redactarea inscrisurilor oficiale se face tot in limba romana, iar, la cerere, si in limba respectivei minoritati careia ii apartine solicitantul.

Principiul descentralizarii in teritoriu a serviciilor publice de interes national apartinand autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate aflate sub conducerea prefectului.

Serviciile publice de interes judetean se afla in subordinea consiliilor judetene, reteaua acestora urmand sa se amplifice si sa se diversifice inclusiv prin trecerea unora din subordine exclusiv centrala in subordine exclusiva sau paralela de natura locala (finante, cultura, invatamant).

Aplicarea principiilor anterior enuntate nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.

Consiliile judetene reprezinta cel de-al doilea nivel teritorial al organizarii de stat a Romaniei. Categoriile de organe locale cu competenta generala ale administratiei publice locale sunt consiliile locale comunale si orasenesti ce constituie prima treapta, de baza, a organizarii de stat a Romaniei.

Principiul controlului administrativ si controlului financiar asupra activitatii consiliilor judetene, este expresia caracterului unitar al statului, si rezulta din obligativitatea indeplinirii prevederiilor din reglementarile autoritatilor centrale (legi ordonate si hotarari de guvern, instructiuni si rglementari ministeriale).

Fara a intra in detaliu, mentionam ca asupra autoritatilor administratiei publice locale controlul de legalitate este exercitat in pricipal, de catre prefect, ca reprezentant in teritoriu al guvernului, iar controlul financiar asupra modului de utilizarea banului public de catre organele Curtii de Conturi, in principal.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate