Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
Supravegherea caselor de ajutor reciproc


Supravegherea caselor de ajutor reciproc


Supravegherea caselor de ajutor reciproc

  1. Ce este supravegherea activitatii caselor de ajutor recproc?
  2. In ce consta aceasta?
  3. Ce trebuie sa urmareasca Consiliul director al casei de ajutor reciproc?
  4. Ce masuri trebuie sa adopte?


  1. Ce este supravegherea activitatii caselor de ajutor reciproc?

Prin dispozitiile statutare si ale Legii nr.122/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, casele de ajutor reciproc ale salariatilor trebuie sa se asigure ca fondurile lor, rezervele si lichiditatile sunt suficiente pentru a asigura echilibrul structurii financiare si aplicarea regulilor de previziune si de risc in acordarea imprumuturilor.

Uniunea Nationala si uniunile teritoriale supravegheaza activitatea caselor de ajutor reciproc ale salariatilor (conform Legii nr.122/1996 cu modificarile si completarile ulterioare).

Supravegherea activitatii caselor de ajutor reciproc ale salariatilor este asigurata de Directia de supraveghere a Uniunii Nationale, din care fac parte si salariati ai uniunilor teritoriale judetene (conform Statutului-cadru al Uniunii Nationale a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariatilor din Romania).

Directia supravegheaza activitatea caselor de ajutor reciproc pe baza normelor emise in acest scop (conform Statutului-cadru al U.N.C.A.R.S.R.).

Avand in vedere prevederile legislative, directivele europene referitoare la institutiile financiare si practicile internationale cu privire la supravegherea sistemelor financiare, Directia de supraveghere a U.N.C.A.R.S.R. a elaborat un set de indicatori de supraveghere prudentiala a activitatii caselor de ajutor reciproc.

Supravegherea prudentiala inseamna stabilirea unor norme si indicatori de prudenta si urmarirea respectarii acestora, in scopul prevenirii si limitarii riscurilor si, prin aceasta, asigurarii stabilitatii si viabilitatii intregului sistem. U.N.C.A.R.S.R., prin Directia de supraveghere, ca autoritate de supraveghere prudentiala, nu poate fi responsabila pentru deciziile luate de conducerile statutare ale caselor de ajutor reciproc, pentru riscurile asumate de catre acestea, pentru politicile de imprumuturi si de atagere de fonduri sociale adoptate de acestea sau pentru faptul ca o casa de ajutor reciproc va intra in incetare de plati.

In vederea asigurarii supravegherii activitatii sistemelor financiare, fiecare autoritate de supraveghere a elaborat propriul sistem de indicatori de supraveghere a ativitatii acestora.

In functie de pacticile nationale si internationale in ceea ce priveste supravegherea activitatii sistemelor financiare si de reglementarile legislative in vigoare, Directia de supraveghere a U.N.C.A.R.S.R. a elaborat sistemul de indicatori CAREL (C = capital, A = active, R = rentabilitate, E = eficienta, L = lichiditate) care are drept scop realizarea obiectivelor supravegherii prudentiale, adica asigurarea urmaririi respectarii normelor de solvabilitate, lichiditate, prudentialitate si limitare a riscului caselor de ajutor reciproc.

  1. In ce consta supravegherea caselor de ajutor reciproc?

Toate sistemele financiare sunt supravegheate de catre autoritatile competente.

Supravegherea caselor de ajutor reciproc consta:

in calcularea, urmarirea si analiza indicatorilor CAREL;

in corectarea valorilor acestora prin adoptarea unor politici judicioase de atragere de fonduri si acordare de imprumuturi, prin modul de calcul a dobanzilor si prin dimensionarea acestora asupra imprumuturilor si fondurilor sociale;

in cazul in care casa de ajutor reciproc inregistreaza valori slabe ale indicatorilor iar masurile adoptate de conducerea statutara a casei nu au determinat imbunatatirea situatiei economico-financiare a acesteia, atunci Directia de supraveghere a U.N.C.A.R.S.R. poate adopta urmatoarele solutii:

instituirea supravegherii speciale pana la redresarea casei de ajutor reciproc. In acest caz, Directia de supraveghere adopta masuri si stabileste proceduri de lucru, iar conducerea statutara a casei de ajutor reciproc nu poate adopta hotarari contrare celor adoptate de Directia de supraveghere a U.N.C.A.R.S.R.;

instituirea administrarii speciale situatie in care conducerea statutara a casei e ajutor reciproc se suspenda.

  1. Ce trebuie sa urmareasca Consiliul director al casei de ajutor reciproc?

Scopul indicatorilor stabiliti de Directia de supraveghere a U.N.C.A.R.S.R., CAREL, este de a detecta punctele forte si slabe, riscurile, pericolele si oportunitatile activitatii caselor de ajutor reciproc si de a asigura supravegherea activitatii acestora din punct de vedere al solvabilitatii, lichiditatii, riscului si protejarii fondurilor sociale ale membrilor in scopul de a interveni cu masuri de supraveghere si/sau administrare speciala necesare corectarii disfunctionalitatilor.

Consiliul director al casei de ajutor reciproc trebuie ca lunar:

sa urmareasca valorile indicatorilor CAREL si sa verifice abaterile fata de valorile optimizate ale indicatorilor;

sa solicite contabilului sef raport scris privind activitatea economico-financiara a casei de ajutor reciproc prin care sa se analizeze situatia acesteia in vederea adoptarii hotararilor economico-financiare. Raportul trebuie sa contina:



explicatii/cauze cu privire la abaterile valorilor indicatorilor fata de valorile optime;

interpretarea economico-financiara a indicatorilor CAREL;

tendinte ale indicatorilor in functie de starea actuala a acestora;

masuri referitoare la imbunatatirea acestora.

sa solicite contabilului sef sa prezinte situatia zilnica a lichiditatii si necesarului de lichiditate: cash zilnic existent - necesar zilnic de cash pentru acordarea de imprumuturi si restituire de fond social;

sa verifice calculul dobanzii la imprumuturi: dobanda nominala practicata (dobanda contractuala), dobanda reala (dobanda incasata fizic) si modul de calcul al acesteia (de exemplu: per sold);

sa solicite contabilului sef situatia detaliata a debitorilor: suma totala a fiecarui debit reprezentand imprumut si dobanda aferenta, data ultimei plati in vederea adoptarii hotararii de executare silita a acestuia;

sa verifice daca sumele reprezentand debite pentru care s-a initiat procedura de executare a acestora s-a evidentiat in contul de "Debitori din imprumuturi";

sa solicite lunar contabilului sef informatii despre piata monetar-financiara si despre principalii indicatori macroeconomici, in vederea adoptarii hotararilor privind dobanzile practicate asupra imprumuturilor si fondurilor sociale, astfel:

rata dobanzii de referinta a BNR; rata maxima a dobanzii penalizatoare;

rata dobanzilor practicate de banci (centrale si locale) la depozitele atrase de la persoanele fizice si la creditele acordate acestora;

rata inflatiei prognozata pentru anul in curs si realizata pana la sfarsitul lunii pentru care se face analiza;

Dobanda asupra imprumuturilor sa fie comparabila cu aceea practicata pe piata monetar-financiara.

sa verifice daca dobanzile asupra imprumuturilor au fost incasate in avans; in ce moment se incaseaza dobanzile si cum se evidentiaza;

Dobanda se poate incasa pentru cel mult 6 luni in avans dar venitul se inregistreaza in luna pentru care este aferent.

sa verifice cheltuielile si veniturile lunare, astfel incat, lunar, cheltuielile sa fie maxim 85% din totalul veniturilor;

sa verifice daca realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor este conforma cu proiectul de buget;

sa ceara explicatii referitoare la continutul economic al inregistrarilor contabile;

sa repartizeze din excedent asupra rezervelor astfel incat rezervele constituite sa finanteze 10% din activele nete totale;

sa verifice portofoliul de imprumturi astfel incat un membru sau un grup de membri care depind de acelasi buget sa nu aiba fata de C.A.R. obligatii mai mari de 5% din totalul portofoliului de imprumuturi;

situatia numarului de membri;

raportul de control al cenzorilor.



Ce masuri trebuie sa adopte Consiliul director al casei de ajutor reciproc?

Dupa prezentarea informatiilor referitoare la:

valoarea indicatorilor;

rata dobanzii practicate la imprumuturi si asupra fondurilor sociale;

rata dobanzilor practicate de banci la depozite si credite;

numarul debitorilor si sumele debitelor individuale reprezentand soldul imprumutului si dobanda aferenta;

suma cheltuielilor si a veniturilor;

fluctuatia numarului de membri si cauzele acestei variatii,

Dupa analiza informatiilor prezentate, Consiliul director al casei de ajutor reciproc trebuie sa adopte urmatoarele tipuri de masuri:

de redresare a situatiei economico-financiare a casei de ajutor reciproc:

reducerea cheltuielilor astfel incat acestea sa fie maxim 85% din veniturile totale, inclusive cheltuielile cu dobanzile asupra fondurilor sociale;

dimensionarea dobanzii asupra imprumuturilor astfel incat aceasta sa fie comparabila cu aceea practicata pe piata monetar-financiara;

dimensionarea dobanzii asupra fondurilor sociale astfel incat aceasta sa fie mai mare decat dobanda la depozitele atrase de catre banci de la persoanele fizice (dobanda sa fie motivanta); in situatia in care se opteaza pentru bonificarea fondurilor sociale la sfarsitul anului, din excedentul obtinut, atunci repartizarea din excedent asupra fondurilor sociale trebuie sa fie mai mare decat rata inflatiei realizate in anul expirat;

dimensionarea dobanzilor asupra imprumuturilor acordate si asupra fondurilor sociale astfel incat sa existe marja pozitiva de dobanda (veniturile din dobanzi sa fie mai mari decat cheltuielile cu dobanda);

sa aloce o parte din excedent asupra rezervelor astfel incat acestea sa fie 10% din activele nete totale;

sa mareasca cuantumul fondului social minim si depunerea lunara la fondul social astfel incat sa asigure lichiditati;

sa promoveze hotararea de executare silita a imprumuturilor in suferinta la momentul optim (conform Statutului-Cadru al C.A.R.);

sa constituie provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare (a imprumuturilor si dobanzilor aferente) sau sa constituie reserve de risc pentru debitele pentru care s-a initiat procedura de executare silita.

de corectare a erorilor de inregistrare in contabilitate, ca de exemplu:

evidentierea veniturilor din dobanzile asupra imprumuturilor in luna in care dobanda este scadenta;

evidentierea debitorilor in contul de "Debitori din imprumuturi" in momentul in care se incepe procedura de executare silita a imprumutului impreuna cu dobanda aferenta.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate