Consiliile locale si judetene - Natura juridica, locul si rolul consiliilor

Consiliile locale si judetene

1. Natura juridica, locul si rolul consiliilor in sistemul administratiei publice

Potrivit Constitutiei revizuite si a Legii administratiei publice locale nr. 215/200183 in unitatile administrativ-teritoriale administratia publica se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Autoritatile reprezentative ale administratiei publice din comune si orase prin care se realizeaza autonomia locala sunt consiliile locale, precum si primarii, care rezolva treburile publice din respectivele unitati administrativ-teritoriale[1]. Consiliile locale si primarii sunt autoritati eligibile si autonome. Consiliile locale au caracter deliberativ, iar primarii caracter executiv.

In fiecare unitate administrativ-teritoriala functioneaza cate un consiliu local, in cazul comunelor si oraselor, si judetean, in cazul judetelor.

Aceste unitati in care functioneaza respectivele autoritati sunt comunele si orasele (consiliile locale, primarii), precum si judetele (consiliile judetene).

Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate. Unele orase pot fi declarate, in conditiile legii, municipii. Municipiile, la randul lor, pot avea subdiviziuni administrativ-teritoriale (de exemplu, sectoarele Municipiului Bucuresti), a caror delimitare si organizare se stabilesc prin lege, si in cadrul carora pot fi constituite autoritati ale administratiei publice locale. De asemenea, delimitarea comunelor, oraselor si judetelor se face tot prin lege, ca si orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora84, si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale respective, prin referendum, organizat potrivit legii.

Potrivit Constitutiei, organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala se face prin lege organica.

Legea nr. 215/2001 reuneste in mod unitar atat organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale, cat si regimul general al autonomiei locale, legiuitorul nerecurgand la doua reglementari distincte in materie.

Consiliile locale si judetene sunt autoritati reprezentative ale administratiei publice locale cu caracter eligibil, colegial si deliberativ, exercitand o competenta generala in baza autonomiei locale de care dispun, hotarand, in conditiile legii, in treburile publice vizand interesele colectivitatilor pe care le reprezinta. Din aceasta definitie rezulta trasaturile consiliilor locale/judetene:

a. Consiliile locale si judetene sunt autoritati ale administratiei publice conform definirii lor legale, cat si pentru faptul ca realizeaza activitatea executiva exercitand astfel o putere sau o forma ori o functie fundamentala de activitate publica realizata, in principal, de catre intreg sistemul administratiei de stat, dar aici, in cazul nostru, aceasta infaptuire are loc la un nivel teritorial mai redus. De altfel, natura juridica administrativa a acestor autoritati rezulta, pe deplin, si din specificul atributiilor conferite, precum si din modul lor de organizare si functionare.

b. Consiliile locale si judetene sunt, in mod evident, autoritati locale, intrucat, pe de o parte, isi desfasoara activitatea numai in limitele unitatilor administrativ-teritoriale in care au fost alese85, iar, pe de alta parte, exercita atributii de interes pentru acest nivel teritorial de constituire a colectivitatii umane potrivit principiului autonomiei locale.

Conform criteriului competentei teritoriale, ele reprezinta o grupare distincta in cadrul sistemului executiv, diferita de organele centrale, inclusa in administratia publica locala, respectiv autoritati comunale, orasenesti si judetene, ce exercita puterea publica locala, in numele si interesul colectivitatii teritoriale pe care o reprezinta.

Desigur, rezulta ca simplul fapt al actionarii in limitele unei unitati administrativ-teritoriale nu poate constitui, prin el insusi, un criteriu suficient pentru a caracteriza o autoritate ca fiind de natura locala - ci doar, cel mult, teritoriala - deoarece intre aceste limite mai actioneaza si organe in teritoriu ale unor autoritati executive centrale, care nu au caracter local, cum sunt cele ale diverselor ministere, ale Bancii Nationale a Romaniei, Serviciului Roman de Informatii, etc. In acest sens modul de constituire, functionare si cel de exercitare a atributiilor indica definitoriu caracterul local sau nu al unei categorii de organe ale statului.

c. Consiliile locale si judetene sunt organe cu competenta generala in unitatile in care functioneaza gestionand, sub propria responsabilitate, interesele colectivitatilor pe care le reprezinta. In acest sens ele hotarasc in tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale, precum si rezolvarea treburilor publice in conditiile legii. Referitor la competentele si atributiile consiliilor locale facem cateva precizari:

competentele si atributiile consiliilor se stabilesc numai prin lege, ele fiind depline si exclusive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

incredintarea de competente si de atributii stabilite prin lege trebuie sa revina spre exercitare autoritatilor locale care se gasesc cel mai aproape de cetatean.

autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale in procesul deconcentrarii sau descentralizarii unor servicii publice proprii ori al crearii de noi servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor responsabilitati.

incredintarea de competente si atributii pentru alte autoritati decat cele locale, precum si exercitarea lor trebuie sa tina seama de amplasarea si de natura raspunderii ce le revine, precum si de cerintele de eficienta si eficacitate. Aceasta prevedere se doreste a fi o ilustrare a principiului subsidiaritatii care, desigur, ar fi putut fi formulat mai categoric in sensul obligativitatii interventiei autoritatilor centrale in domeniile care nu tin de competenta lor exclusiva decat daca si in masura in care obiectivele unei activitati locale nu pot fi realizate de autoritatile locale datorita dimensiunilor sau efectelor pe care ar urma sa le produca, depasind capacitatile sau posibilitatile locale.

autoritatile administratiei publice centrale vor consulta, inainte de adoptarea oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, in toate problemele care le privesc in mod direct, potrivit legii.

d. Consiliile locale si judetene sunt organe alese, in mod direct pe baza reprezentarii proportionale in cadrul scrutinului de lista.

e. Aceste consilii sunt constituite pe baze colegiale, fiind alcatuite din mai multe persoane alese, functionand in prezenta majoritatii celor care le compun.

f. Consiliile sunt organe deliberative, hotarand in probleme de interes local cu majoritatea ceruta de lege si prin acte juridice obligatorii in raza lor de actiune teritoriala.

g. Rezulta din cele prezentate ca respectivele consilii sunt autoritati reprezentative ale colectivitatilor locale, expres-sie a puterii locale pe care o exercita in numele si in interesul societatii de pe un anumit teritoriu.

Prin colectivitate locala se intelege totalitatea locuitorilor dintr-o unitate administrativ-teritoriala. Si aici se impun cateva precizari:

nu pot fi ignorate nici interesele persoanelor juridice, organizatiilor, fundatiilor sau asociatiilor de tot felul cu sediul sau filiale in unitatea teritoriala.

colectivitatea locala nu se reduce numai la cetatenii unitatii administrative, ea cuprinzand si strainii (cu sau fara alta cetatenie), aflati pe acel teritoriu. De altfel, conform Constitutiei revizuite, in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.

sunt vizate atat persoanele cu domiciliul (permanent), cat si cele aflate temporar (cu resedinta) in unitatea respectiva.

colectivitatea include toti cetatenii, indiferent de nationalitate, limba, religie, varsta, etnie, etc. si indiferent de proportia acestora.

In privinta principiilor care guverneaza administratia locala in mod specific, alaturat principiilor generale, se impun unele precizari.

a) Principiul autonomiei locale trebuie analizat sub mai multe aspecte, pornind de la natura sa administrativa, iar nu teritoriala, care se manifesta prin modul de constituire, organizare, functionare, activitate, decizie, gestionare si finantare a autoritatilor locale, precum si de la enuntul sau legal.

Legea defineste autonomia locala ca reprezentand dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta treburile publice, in conditiile legii. Referitor la autonomia locala trebuie sa precizam:

autonomia vizeaza modul de constituire a consiliilor locale si judetene intrucat ele sunt alcatuite din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat de catre electoratul local, expresie a democratiei din administratia locala.

consiliile si consilierii se organizeaza, potrivit legii, pe comisii de profil menite a initia si pregati eficient actul decizional al plenului lor.

functionarea consiliilor reflecta caracterul lor colegial, prin compunere, deliberativ, prin atributia de adoptare a deciziilor, si democratic, prin votul majoritar necesar.

consiliile au dreptul si capacitatea efectiva de a solutiona si gestiona treburile publice in numele si interesul colectivitatii pe care o reprezinta.

legiuitorul a consacrat in mod ferm principiul deplinatatii si exclusivitatii competentei materiale a autoritatilor locale pentru treburile publice de interes local cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Corelat acestora trebuia formulat principiul subsidiaritatii interventiei autoritatilor centrale ca actiune in baza complementaritatii de atributii sau de competenta pentru domenii paralele sau care nu tin numai de competenta exclusiva a autoritatilor locale (cum este, de exemplu, materia impozitelor si taxelor, a invatamantului, sanatatii, culturii si cultelor, etc.).

dreptul administratiei locale de a avea initiativa, in limitele legii, in toate domeniile, cu exceptia celor date in mod expres in competenta altor autoritati.

in activitatea lor consiliile pot recurge la consultarea cetatenilor din unitatea administrativ-teritoriala in solutionarea unor probleme locale de interes deosebit prin organizarea referendumului local (potrivit Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, art. 13 - 14). Consultarea prin referendum este facultativa pentru organele locale, dar rezultatul acestuia se impune autoritatilor care l-au declansat.

prin consultarea locuitorilor pe calea referendumului sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii, nu se aduce atingere nici caracterului reprezentativ, nici celui deliberativ al consiliilor, ci se da expresie imbinarii democratiei clasice, indirecte, reprezentative cu o forma noua, cea participativa, pe plan local, directa.

in relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte , respectiv, intre toti acestia, inclusiv presedintii consiliilor judetene si prefecti nu exista raporturi de subordonare.

opereaza pe plan local principiul autonomiei gestionare sau patrimoniale, intrucat localitatile si judetele au dreptul la resurse proprii, pe care consiliile le gestioneaza, potrivit atributiilor ce le revin, in conditiile legii, asupra bunurilor din domeniul public de interes local si din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale.

potrivit autonomiei financiare, autoritatile locale administreaza, sau dupa caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata ale localitatii sau judetelor.

autoritatile locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale localitatilor si judetelor. Resursele financiare ale autoritatilor locale trebuie sa fie proportionale cu competentele si responsabilitatile prevazute de lege.

consiliile locale si judetene pot hotari asupra participarii cu capital sau cu bunuri, in numele colectivitatii locale reprezentate, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public local sau judetean, dupa caz, in conditiile legii.

autoritatile locale au dreptul, in limitele competentelor lor si in conditiile legii:

sa se asocieze cu alte autoritati locale din tara sau strainatate;

sa adere la asociatii nationale si internationale, pentru promovarea intereselor lor comune;

sa incheie acorduri intre ele si sa participe, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare regionala;

sa incheie acorduri (cele limitrofe zonelor de frontiera), de cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine Romaniei.

b) Principiul cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet trebuie sa caracterizeze raporturile dintre autoritatile locale comunale si orasenesti cu cele judetene, alaturi, desigur, de principiile autonomiei, legalitatii si responsabilitatii.

c) Principiul utilizarii limbii materne in raporturile cu administratia locala si serviciile publice deconcentrate din unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, respectiv o pondere semnificativa conform Constitutiei revizuite. Art. 17 din Legea administratiei publice locale nr.215/2001, modificat prin Legea nr.286/2006 prevede ca in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora precum si serviciile publice dconcentrate asigura folosirea, in raporturile cu acestia, si a limbii materne, in conformitate cu prevederile constitutiei, a legilor, ale tratatelor internationale la care Romania este parte. Consideram ca este o prevedere gresita, in special de redactare, deoarece limba materna ar trebui folosita pentru minoritatea care depaseste 20% din numarul locuitorilor ori din aceasta redactare se intelege ca limba materna trebuie folosita pentru toate minoritatile nationale. Corect ar fi fost "in unitatea administrativa in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritatile au obligatia sa asigure folosirea in relatiile cu acestia a limbii materne a respectivei nationalitati".

Referitor la utilizarea limbii materne a minoritatilor in relatiile cu autoritatile si institutiile publice se impun cateva precizari:

limba oficiala - in care se desfasoara activitatea executiva locala si raporturile administratiei locale cu tertii - este limba romana, putandu-se folosi si limba minoritatilor nationale in raporturile cu cetatenii respectivi, atat in scris cat si oral.

utilizarea limbii materne de catre minoritati in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale legilor in materie si a conventiilor internationale la care Romania este parte.

redactarea inscrisurilor oficiale se face tot in limba romana, iar, la cerere, si in limba respectivei minoritati careia ii apartine solicitantul.

obligativitatea autoritatilor locale de a aduce la cunostinta publica reglementarile proprii si in limba nationalitatii conlocuitoare respective, inclusiv anuntarea ordinii de zi a sedintelor de consiliu, precum si desfasurarea sedintelor de consiliu in limba nationalitatii respective.

d) Principiul deconcentrarii in teritoriu a serviciilor publice de interes national apartinand autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate aflate sub conducerea prefectului.

Serviciile publice de interes local sau judetean se afla in subordinea consiliilor locale si a celor judetene, reteaua acestora urmand sa se amplifice si sa se diversifice, inclusiv prin trecerea unora din subordine exclusiv centrala in subordine exclusiva sau paralela de natura locala (finante, cultura, invatamant).

e) Principiul descentralizarii formulat de Constitutia revizuita (art. 120/1) desi nu se mai refera la serviciile publice din teritoriu apartinand administratiei centrale, apreciem ca vizeaza institutiile publice care, desi au pastrat subordonare centrala ierarhica, au trecut in paralel si in subordine locala (cazul celor de invatamant general obligatoriu, sanitar, cultural, etc.).

f) Principiul controlului administrativ si controlului financiar asupra activitatii consiliilor locale si judetene, este expresia caracterului unitar al statului, si rezulta din obligativitatea indeplinirii prevederilor din reglementarile autoritatilor centrale (legi, ordonante si hotarari de guvern, instructiuni si regulamente ministeriale, etc.).

Fara a intra in detalii, mentionam ca asupra autoritatilor administratiei publice locale controlul de legalitate este exercitat, in principal, de catre prefect, ca reprezentant in teritoriu al guvernului, iar controlul financiar asupra modului de utilizarea banului public de catre organele Curtii de Conturi, in principal.

Aplicarea principiilor anterior enuntate nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.

Categoriile de organe locale cu competenta generala ale administratiei publice locale sunt consiliile locale comunale si orasenesti ce constituie prima treapta, de baza, a organizarii de stat a Romaniei. Consiliile judetene reprezinta cel de-al doilea nivel teritorial al aceleiasi organizari.

Intrucat principalele orase sunt constituite ca municipii, respectivele consilii se organizeaza, iar primariile functioneaza si la nivelul acestora, inclusiv la nivelul Municipiului Bucuresti.

Potrivit legii fundamentale, consiliile locale se pot constitui si in subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, iar potrivit legii organice autoritatile administratiei publice locale din Capitala sunt Consiliul General al Municipiului Bucuresti si primarul general, precum si consiliile locale ale sectoarelor, inclusiv primarii de sector.

2. Formarea consiliilor locale si judetene

In conformitate cu Legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale nr. 67/2004, consiliile locale (comunale, orasenesti si municipale), precum si consiliile judetene se aleg prin votul universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Alegerea directa se face pe circumscriptii electorale identice cu unitatile administrativ-teritoriale pe baza votului exprimat, in cazul consilierilor, prin scrutin de lista, si a primarilor, prin scrutin uninominal, fiecare cetatean avand dreptul la cate un singur vot pentru alegerea consiliului local, a celui judetean si a primarului.

Alesii locali sunt primarul si viceprimarul, consilierii locali si consilierii judeteni, presedintii si vicepresedintii consiliului judetean a caror regim juridic unitar este stabilit prin Statutul alesului local[2].

Dreptul de vot se exercita in localitatea in care alega-torul isi are domiciliul sau in care si-a stabilit resedinta.

Alegerile pentru consilii si primari sunt valabile indiferent de numarul participantilor la vot din totalul celor inscrisi in listele electorale din circumscriptia respectiva.

3. Constituirea consiliilor locale si judetene

Consiliile sunt compuse din consilieri alesi. Validarea alegerii consiliilor se face de catre judecatoria in raza careia se afla unitatea administrativ-teritoriala, de catre un judecator desemnat de presedintele instantei.

Cererea de validare a consiliilor locale se depune in termen de 3 zile de la data constatarii rezultatului alegerilor. Cererea introdusa se judeca in sedinta publica, fara citarea partilor. Aceasta cerere se judeca de urgenta si cu precadere in termen de 10 zile de la data depunerii. Hotararea este executorie. Hotararea judecatoriei este supusa cailor de atac prevazute in cazul procedurii contencioase. Instanta trebuie sa se pronunte in termen de 10 zile de la data introducerii cererii de apel sau de recurs, dupa caz.

Invalidarea mandatelor se poate pronunta in cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea consiliului s-a facut prin frauda electorala constatata conform Legii privind alegerile locale (de catre Biroul Electoral Central).

Validarea mandatelor consilierilor declarati supleanti (in caz de numire) este supusa aceleiasi proceduri prevazuta pentru validarea consilierilor. Pot fi validati numai candidatii declarati supleanti care, la data validarii, fac dovada faptului ca sunt inscrisi in partidul politic, alianta politica sau alianta electorala pe a carei lista au candidat in alegeri.

Constituirea consiliului nou ales se face in termen de 25 de zile de la data desfasurarii alegerilor, iar convocarea in prima sedinta de constituire se face de catre prefect in maximum 5 zile de la pronuntarea hotararii de validare.

La aceeasi sedinta pot participa prefectul sau reprezentantul sau legal, precum si primarul sau, dupa caz, candidatul declarat castigator la alegerile pentru functia de primar, in cazul consiliului local, chiar daca procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata.

Apreciem ca o scapare a legii neimplicarea primarului in functie la aceasta sedinta si nu a noului ales, care nu are nici o calitate daca nu este validat, mai ales ca, de regula, primarii se aleg in turul doi de scrutin.

Sedinta este legal constituita daca participa cel putin majoritatea consilierilor alesi si validati.

In cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate, sedinta se va organiza, in aceleasi conditii, peste 3 zile, la convocarea prefectului.

Daca nici la cea de a doua convocare reuniunea nu este legal constituita, se va proceda la o noua convocare, de catre prefect, peste alte 3 zile, in aceleasi conditii.

In situatia in care consiliul nu se poate reuni nici la a treia convocare, datorita absentei, fara motive temeinice, a consilierilor, instanta va declara vacante, prin hotarare, locurile consilierilor locali alesi care au lipsit nemotivat de la oricare din cele trei convocari consecutive. Sesizarea instantei se face de catre prefect in maximum 3 zile de la data sedintei, pe baza procesului verbal al sedintei intocmit de secretarul unitatii administrativ-teritoriale. Hotararea instantei se pronunta in maximum 3 zile de la primirea sesizarii din partea prefectului. Hotararea poate fi atacata cu recurs la instanta competenta.

In cazul in care locurile declarate vacante potrivit procedurii mentionate mai sus nu pot fi ocupate cu supleanti inscrisi pe listele de candidati se vor organiza alegeri partiale pentru completare in termen de 90 de zile.

Absenta consilierilor de la sedinta de constituire este considerata motivata daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de forta majora care a facut imposibila prezenta acestora.

Apreciem ca pe durata judecarii procesului nu se vor putea desfasura noile alegeri partiale pentru a putea evita situatia reintegrarii in functie a consilierilor contestatori, concomitent cu existenta altui sau a altor consilieri nou alesi in locul celor infirmati administrativ, deoarece, in acest caz, am fi in prezenta unui consiliu supranumeric, ilegal.

Lucrarile primei sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri cu asistenta de specialitate a secretarului unitatii administrativ-teritoriale care intocmeste si procesul-verbal al sedintei.

Consilierii a caror mandate au fost validate depun in fata consiliului urmatorul juramant in limba romana: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu buna credinta, tot ceea ce sta in puterea si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei, orasului, judetului . Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".

Desi legea nu o spune, apreciem ca in functie de religie, fiecare isi poate invoca propria divinitate. Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.

Consilierii care refuza depunerea juramantului sunt considerati demisionati de drept, desi legea ar fi trebuit sa ii considere demisi de drept, (demisia fiind rezultatul propriei vointe exclusive a celui in cauza).

In situatia in care consilierul (declarat) ales renunta la mandat inainte de validare sau refuza sa depuna juramantul, se supune validarii mandatul primului supleant inscris pe lista partidului politic, aliantei politice sau electorale respective, daca pana la validare acestea confirma in scris apartenenta celui in cauza la partid.

In cazul in care locurile ramase vacante nu pot fi completate cu supleanti, iar numarul de consilieri se reduce sub jumatate plus unu din numarul consilierilor in functie, se vor organiza alegeri partiale de completare, in termen de 90 de zile, in conditiile Legii privind alegerile locale.

Dupa validare, in sedinta de constituire a consiliului local, consilierii locali depun juramantul. Consiliul local se declara legal constituit daca majoritatea consilierilor locali validati au depus juramantul. Constituirea consiliului local se constata prin hotarare, adoptata cu votul majoritatii consilierilor locali validati.

Consilierii, in asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor, exercita o functie de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la persoanele care inde-plinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si care dispun de o protectie juridica deosebita.

Dupa acest moment consiliul va alege, dintre membrii sai, prin votul deschis al majoritatii celor in functie, un presedinte de sedinta care va conduce dezbaterile pe o perioada de cel mult trei luni, semnand hotararile adoptate.

Acest presedinte poate fi schimbat din functie la initia-tiva a acel putin unei treimi din numarul consilierilor si cu votul majoritatii celor in functie.

In fiecare judet se constituie un consiliu judetean, autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Si in cazul acestor autoritati se aplica, in ipoteza constituirii lor, aceleasi reguli ca si la consiliile locale . In cazul consiliului judetean acesta alege, pentru toata durata mandatului sau, din randul consilierilor, un presedinte si doi vicepresedinti.

4. Compunerea consiliilor locale si judetene

Consiliile sunt compuse din consilieri alesi prin votul universal, egal, secret, direct si liber exprimat, in baza scrutinului de lista pentru un mandat de patru ani. Consiliul fiind organ ales, membrii sai nu pot fi numiti sau investiti de drept.

In exercitarea mandatului lor consilierii sunt in serviciul colectivitatii locale.

Fiecare consilier este obligat sa prezinte un raport anual de activitate, care va fi facut public de catre secretar.

Pentru participarea la sedintele consiliului si ale comisiilor de specialitate consilierul primeste o indemnizatie stabilita conform legii.

Numarul acestora este stabilit prin ordinul prefectului in functie de populatia unitatii administrativ-teritoriale, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile - dupa cum alegerile au loc in primul sau in al doilea semestru al anului - in care sens:

- in cazul consiliilor locale numarul consilierilor este cuprins intre 9 - 27;

- in cazul consiliilor judetene intre 31 - 37;

- Consiliul General al Municipiului Bucuresti are 31 de consilieri.

Acest numar este impar si constant pe toata durata mandatului autoritatii respective, iar prin cresterea sau diminuarea populatiei el nu sufera modificari, iar in cazul reducerii numerice a membrilor pe parcursul mandatului, va trebui rezolvata completarea lui (macar pana la 2/3 din total), fie cu ajutorul supleantilor de pe listele de candidati, fie prin organizarea de noi alegeri partiale.

Evident in cazul dizolvarii consiliului si a organizarii de noi alegeri anticipate numarul de locuri se va reactualiza conform datelor statistice privind populatia unitatii administrativ-teritoriale respective.

Consilierii trebuie sa aiba cetatenia romana si varsta de cel putin 23 de ani, impliniti in ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul in respectiva unitate administrativ-teritoriala, precum si inexistenta interdictiei de asociere in partide politice[3].

Calitatea de consilier este incompatibila, conform legii organice, si a Legii nr. 161/2003 (art. 88/1) cu:

- functia de prefect si de subprefect;

- calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca al consiliului local respectiv al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv;

- functia de manager, presedinte, vicepresedinte, director general, director asociat, administrator, cenzor sau membru in consiliul de administratie al regiilor autonome si al socie-tatilor comerciale de interes local infiintate de consiliile locale sau judetene sau subordonate lor, ori la cele de interes national care au sediul ori filialele lor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

- calitatea de primar si de viceprimar;

- calitatea de deputat, senator, ministru, secretar si subsecretar de stat si cele asimilate acestora;

- functia de presedinte sau secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

- functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

- o persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean;

- calitatea de ales local este incompatibila si cu calitatea de actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local sau judetean sau la care sotul sau rudele de gradul I au aceasta calitate.

Consilierii care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administra-tor, cenzor, membru in consiliul de administratie sau alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea sau sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau judetene respective.

Aceeasi interdictie vizeaza sotul sau rudele de gradul I ale consilierului care detin functiile sau calitatile respective.

Evident, in toate aceste situatii persoanele in cauza pot participa la alegeri si pot fi alese in functia de consilier, insa starea de incompatibilitate intervine in mod efectiv numai dupa validarea mandatului celui in cauza.

Acesta va trebui sa opteze in termen de maxim 10 zile dupa acest moment asupra calitatii pe care vrea sa o mentina, dupa care, in lipsa optiunii exprese pentru calitatea de consilier, in proxima sedinta de consiliu, presedintele de sedinta va supune validarii mandatul supleantului de pe lista partidului, aliantei politice sau electorale respective.

Alte incompatibilitati se pot stabili numai prin lege.

Asa, de exemplu, chiar Legea administratiei publice locale stabileste interdictia de asociere politica pentru secretarul localitatii ori Legea nr. 161/2003 stabileste, in mod generic, incompatibilitatea dintre calitatea de functionar public cu orice alta functie publica sau de demnitate publica.

Incompatibilitatea este o situatie ce opereaza de drept, in virtutea legii, ea nu se decide, ci doar se constata de catre consiliu, motiv pentru care mandatul celui in cauza nu trebuie invalidat.

Totusi, daca cel in cauza, inlaturat din consiliu, prin validarea unui supleant, se va considera vatamat in dreptul sau de ales, apreciem ca se poate adresa instantei de contencios administrativ pentru apararea acestui drept pretins incalcat sau vatamat.

Legea nr. 161/2003 in art. 70 a reglementat conflictul de interese ca situatie in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor sale legale. O asemenea persoana nu va putea emite sau incheia un act juridic sau participa la aceste operatiuni sub sanctiunea, dupa caz, a persoanei sale si a nevalabilitatii (nulitatii) actului in cauza.

Conflictele de interese ale presedintilor si vice-presedintilor consiliilor judetene sau consilierilor locali sau judeteni sunt reglementate de art. 47 din Legea nr. 215/2001 care interzice acestora sa ia parte la deliberare si la adoptarea hotararilor in care au interes patrimonial direct sau prin sot, sotie, afini si rude pana la gradul IV inclusiv .

Calitatea de consilier se dobandeste din momentul depunerii juramantului, mentinandu-se pe toata durata consiliului ales, respectiv 4 ani, pana la constituirea noului consiliu.

Evident, orice scurtare sau prelungire a mandatului consiliului, din care face parte cel in cauza, determina hotarator si durata mandatului acestuia.

Tot astfel, consilierul provenit din lista supleantilor ori cel ales in urma alegerilor anticipate ori partiale de completare a locurilor vacante va avea un mandat mai scurt de 4 ani, deoarece incheie mandatul in derulare al organului din care face parte sau care este in functie.

Calitatea de consilier inceteaza, de drept, in urmatoarele situatii:

- demisie;

- incompatibilitate;

- schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;

- imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada maxima de sase luni consecutive, cu exceptia cazului de suspendare in urma arestarii preventive a consilierului (art. 59 alin. 1, desigur, sub rezerva solutiei de constatare a nevinovatiei penale si a incetarii procesului penal din aceasta cauza urmata de repunerea in functie);

- constatarea, dupa validare, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii alegerilor locale;

- condamnare definitiva la o pedeapsa privativa de libertate;

- punere sub interdictie pe cale judecatoreasca prin hotarare definitiva si irevocabila;

- pierderea drepturilor electorale stabilita prin hotarare judecatoreasca penala definitiva;

- lipsa nemotivata de la trei sedinte ordinare consecutive ale consiliului;

- deces.

La aceste situatii desigur s-ar mai putea adauga, pierde-rea cetateniei romane, stabilirea domiciliului in strainatate, declararea judecatoreasca a mortii, etc. 

Toate aceste cazuri reprezinta, indiferent de sursa lor generatoare (actul sau faptul juridic), modalitati de pierdere de drept a calitatii de consilier instituite de lege, constatate, iar nu decise, prin hotararea consiliului - care, in asemenea cazuri, are un efect pur declarativ fata de imprejurarile produse, fiind adoptata la initiativa primarului sau a unui consilier (art. 60 alin. 2), iar in cazul consiliului judetean, la propunerea presedintelui acestuia (art. 103 alin. 2).

In cazurile schimbarii domiciliului, a imposibilitatii exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de sase luni consecutive si a lipsei nemotivate de la trei sedinte consecutive ale consiliului, hotararea acestuia se poate ataca in contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare, fara obligatia reclamantului de a efectua procedura administrativa prealabila judecatii, hotararea primei instante fiind definitiva si irevocabila.

Consilierul poate fi suspendat din functie, ceea ce reprezinta o incetare temporara a exercitiului mandatului sau.

Suspendarea este de drept numai in cazul masurii arestarii sale preventive despre care se comunica, de indata, prefectului de catre instanta de judecata care a dispus-o.

Prefectul va emite un ordin prin care constata suspendarea mandatului de consilier, pe intreaga durata pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Ordinul de suspendare se comunica, de indata, consilierului si, desi legea nu o spune, apreciem ca acesta il poate ataca in fata instantei de contencios administrativ.

Daca consilierul suspendat a fost gasit nevinovat - fiind scos de sub urmarire penala de catre parchet ori achitat de instanta de judecata - el isi va relua mandatul (daca este posibil), avand dreptul la despagubiri. Daca, dimpotriva, este condamnat prin hotarare penala definitiva, mandatul sau inceteaza (definitiv) inainte de termen, fiind demis din functie, cand va avea de suportat o pedeapsa privativa de libertate care-l impiedica in exercitarea functiei.

Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc ales pe perioada mandatului consiliului de catre adu-narea sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii, convocata si organizata de primar. El participa la sedintele consiliului cu drept de vot consultativ.

5. Organizarea consiliilor locale si judetene

Consiliile locale si judetene sunt alcatuite din consilieri si nu au o structura organizatorica propriu-zisa si nici organe de conducere (cu exceptia consiliilor judetene care au presedinte si vicepresedinti), asa cum au majoritatea autoritatilor administratiei publice (cum este, de exemplu, cazul ministerelor, a serviciilor deconcentrate ale acestora din teritoriu etc.), aceasta deoarece nu sunt alcatuite din functionari cu activitate permanenta, fiind numai deservite de un aparat propriu, format din astfel de lucratori.

Legea a prevazut ca, dupa constituirea consiliului, acesta isi organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.

Pot fi membrii ai comisiilor de specialitate numai consilierii in functie

Asemenea comisii se pot organiza pe probleme economico-sociale, buget si finante, urbanism, transporturi si lucrari publice, sanatate publica si protectie sociala, juridic si administrativ, ordine publica si drepturi cetatenesti etc., in functie de gradul de dezvoltare al localitatii si judetului, de gradul de urbanizare al acestora, de specificul local (industrial, agricol), precum si de traditii, etc.

Comisiile de specialitate isi aleg un presedinte si un secretar prin votul membrilor lor, care reflecta compunerea politica a plenului.

Comisiile lucreaza in plen si iau hotarari cu votul majoritatii membrilor lor.

Comisiile analizeaza si avizeaza proiectele de hotarari ale consiliului din care fac parte, initiaza proiecte de hotarari in domeniu, pot intreprinde activitati de verificare in sectorul lor de competenta, indeplinesc si alte atributii sau insarcinari date de consiliu sau din proprie initiativa, cum ar fi studii, controale, avizari, etc.

Comisiile intocmesc rapoarte pe probleme de specialitate, conform competentei care le revine, pe care le prezinta consiliului spre dezbatere.

Activitatea acestor comisii nu este decizionala, neproducand efecte juridice, ci numai consultativa, in sensul ca plenul le poate, iar uneori trebuie, sa le solicite opinia potrivit domeniului lor de activitate. Insa, aceasta opinie nu poate fi impusa obligatoriu plenului, ca organ deliberativ, ce are libertatea de a o insusi sau de a o respinge prin votul majoritar al membrilor care il compun.

Consiliul poate organiza nu numai comisii permanente, pe durata mandatului sau, ci, din proprie initiativa sau la solicitarea primarului, poate infiinta comisii temporare, de analiza si verificare pe o perioada determinata.

Componenta acestora, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatii se stabilesc prin hotararea consiliului. Membrii comisiei actioneaza numai in limitele stabilite prin hotarare.

Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specialitate permanente se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local.

Consiliul judetean alege dintre membrii sai, pe toata durata exercitarii mandatului, un presedinte si doi vice-presedinti, prin votul secret al majoritatii consilierilor in functie, durata mandatului acestora fiind egala cu cea a mandatului consiliului judetean.

Eliberarea din functie a presedintelui sau a vice-presedintilor se face prin votul secret a majoritatii consilierilor in functie, la propunerea a o treime din numarul lor.

Vicepresedintii pot fi eliberati din functie, in aceleasi conditii, numai daca s-a constatat prin hotarare judecatoreasca irevocabila ca acestia au contravenit, in exercitarea sarcinilor lor, intereselor generale ale statului sau judetului ori au incalcat Constitutia si legile.

Cazurile de incompatibilitate, durata, suspendarea si incetarea mandatului presedintelui sunt similare cu cele ale primarului. In cazul suspendarii sau absentei presedintelui atributiile sale vor fi exercitate de un vicepresedinte - desemnat prin dispozitia presedintelui - in numele presedintelui.

Presedintele si vicepresedintii isi pastreaza calitatea de consilier.

In cazul incetarii, inainte de termen, a mandatului presedintelui, prefectul ia act prin ordin si instiinteaza consiliul judetean pentru alegerea unu nou presedinte.

Pe toata durata exercitarii mandatului contractul de munca al presedintelui si vicepresedintilor consiliului judetean la institutiile publice, regiile autonome, companiile si socie-tatile nationale ori societatile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda de drept, urmand a fi reluat ulterior incetarii mandatului.

Conform Statutului functionarilor publici daca cei in cauza au calitatea de functionar public raportul lor de serviciu cu autoritatea sau institutia publica unde functioneaza se intrerupe, urmand a se relua, la cererea celui in cauza, daca a solicitat reintegrarea, care se acorda de drept.

Presedintele si vicepresedintii primesc pe toata durata mandatului lor o indemnizatie stabilita conform legii.

6. Functionarea consiliilor locale si judetene

Consiliile se aleg pentru un mandat de patru ani, care se poate prelungi, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.

Consiliile isi exercita mandatul de la data constituirii lor pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Consiliile functioneaza numai in plenul sedintei la care participa membrii care le compun, fiind legal intrunite daca este prezenta majoritatea consilierilor aflati in functie.

Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie, iar cazurile de absente motivate se stabilesc prin regulament de organizare si functionare a consiliului.

In situatia in care un consilier absenteaza, fara motive temeinice, de doua ori consecutiv, el poate fi sanctionat in conditiile respectivului regulament, de regula prin diminuarea sau suprimarea indemnizatiei de sedinta, inclusiv pentru absente nemotivate de la lucrarile comisiei de specialitate din care face parte.

Consiliul local se intruneste, in sedinta ordinara, lunar, la convocarea primarului, iar cel judetean o data la doua luni, la convocarea presedintelui sau ori a viceprimarului, respectiv a vicepresedintelui cand titularul functiei este absent sau suspendat din postul sau.

Consiliul local se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea primarului, in cazul celor locale, sau a presedintelui, in cazul celor judetene, ori a cel putin o treime din numarul membrilor sai.

De asemenea, prefectul poate solicita presedintelui consiliului judetean intrunirea acestui organ, in cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.

In asemenea sedinte pot fi adoptate acte normative exceptionale, de regula, cu caracter temporar, inclusiv in materie contraventionala si sanctionatoare vizand subiectele de drept din zona calamitata sau supusa tulburarilor sociale.

Convocarea consiliului se face in scris de catre secretarul localitatii sau cel general al judetului, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare, pentru orice categorie de consilii, sau cel putin la trei zile, ori cel mult trei zile inaintea sedintelor extraordinare ale consiliului local, respectiv judetean.

In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor convocarea consiliului local se poate face de indata.

Ordinea de zi a sedintelor consiliului se aproba de acesta la propunerea celui care le-a convocat, iar modificarea ei se poate face numai pentru probleme urgente si cu votul majoritatii celor prezenti.

Invitatia la sedinta va preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi.

Ordinea de zi se aduce si la cunostinta locuitorilor prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

In localitatile sau judetele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se va aduce la cunostinta publica si in limba materna a acestora.

In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesul - verbal al sedintei.

Sedintele consiliului local sunt conduse de un presedinte de sedinta ales pe o perioada de trei luni, iar al celui judetean de catre presedintele acestuia, iar in lipsa sa de un vicepresedinte desemnat de el, in cazul absentei sale motivate, ori ales de consiliu, daca presedintele a fost suspendat din functie, ori de un consilier (daca nici un vicepresedinte nu poate conduce lucrarile), ales cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Sedintele consiliului sunt publice, cu exceptia cazurilor in care consilierii decid, cu majoritatea voturilor, ca acestea sa fie nepublice (cu usile inchise)

Problemele privind bugetul, administrarea domeniului public si privat al localitatii sau judetului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatii si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine, se vor discuta intotdeauna in sedinta publica.

In legatura cu aceste probleme, primarul sau presedintele consiliului judetean pot propune consultarea cetatenilor, in conditiile legii, prin referendum.

Consilierul local, presedintele sau cel care conduce sedinta consiliului local, respectiv judetean, impreuna cu secretarul unitatii administrativ-teritoriale isi asuma prin semnatura responsabilitatea veridicitatii celor consemnate.

Inaintea fiecarei sedinte secretarul pune la dispozitia consilierilor, in timp util, procesul-verbal al sedintei anterioare, pe care ulterior il supune spre aprobare consiliului.

Consilierii au dreptul sa conteste continutul inscrisului cerand mentionarea exacta a opiniilor exprimate in sedinta precedenta sau, apreciem noi, in tacerea legiuitorului, a oricarei alte operatiuni inexact consemnate (de exemplu, schimbari in ordinea de zi, modul de votare, secret, nesecret, etc.).

Problemele inscrise pe ordinea de zi a sedintei nu pot fi dezbatute daca nu sunt insotite de raportul compartimentului de resort din aparatul propriu de specialitate al primarului care se elaboreaza in termen de 30 de zile de la solicitarea initiatorului, insotit de avizul comisiei de specialitate, cu exceptia sedintelor extraordinare sau a celor convocate in caz de forta majora ori de maxima urgenta.

La lucrarile consiliului local participa, fara drept de vot, primarul, poate asista si lua cuvantul presedintele consiliului judetean, sau reprezentantul acestuia, iar in cazul tuturor consi-liilor, prefectul sau reprezentantul sau, deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membrii ai Guvernului, secretarii si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ai altor organe centrale din unitatea administrativ-teritoriala, in probleme ce privesc domeniile de responsabilitate ale acestor servicii, precum si persoane interesate invitate de primar sau de presedintele consiliului judetean.

La sedintele consiliului local participa in mod obliga-toriu si delegatul satesc, pentru satele care nu au consilier ales, ori de cate ori se discuta problemele vizand aceste localitati, cu drept de vot consultativ.

Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana ca limba oficiala. In cazul consiliilor ai caror membri apartin unei minoritatii nationale si reprezinta cel putin o treime din numarul total al consilierilor, se poate utiliza si limba materna a acestora, asigurandu-se traducerea in limba romana.

Documentele sedintelor se intocmesc in limba romana.

Dezbaterile din sedinte, inclusiv rezultatul votului, precum si modul in care si-a exercitat votul fiecare consilier se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de cel ce conduce lucrarile si de secretarul localitatii sau secretarul general al judetului.

Procesul-verbal si documentele dezbatute se depun intr-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat, sigilat de cel care a condus sedinta si de secretar, dupa ce, in prealabil, a fost aprobat procesul-verbal al sedintei.

Desi consiliile functioneaza pe durata unui mandat de patru ani, legea organica reglementeaza situatiile ce pot conduce la prelungirea sau scurtarea acestuia.

In primul caz, prelungirea opereaza pe timp de razboi sau de catastrofa, in baza unei legi organice, care va reglementa si situatia tuturor autoritatilor publice centrale reprezentative si eligibile (Parlament, Presedinte si Guvern) ale caror mandate se prelungesc potrivit Constitutiei.

In cel de-al doilea caz, de scurtare a mandatului, avem in vedere dizolvarea consiliului de drept sau prin act juridic.

O prima ipoteza, cea a dizolvarii de drept sau prin referendum opereaza in cazul in care consiliul nu se intruneste, timp de doua luni consecutive ori nu adopta in trei sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa cu supleanti.

Aceasta situatie se comunica instantei de judecata de catre primar, viceprimar sau secretar, in cazul consiliului local, sau orice persoana interesata.

Prefectul prin ordin ia act de situatia de dizolvare propunand Guvernului organizarea de noi alegeri.

Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati la instanta de contencios administrativ in termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea la cunostinta.

Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile, fara a mai fi necesara reali-zarea, de catre reclamant, a procedurii administrative prealabile judecatii, actiunea judiciara suspendand de drept masura de dizolvare. Hotararea instantei este definitiva si irevocabila.

Stabilirea datei pentru organizarea noilor alegeri se face de catre Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 90 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, dupa caz, de la validarea rezultatului referendumului.

Dizolvarea se face de guvern prin hotarare la propunerea prefectului bazata pe hotararile judecatoresti in cauza.

In situatia dizolvarii consiliului judetean ori pe perioada neconstituirii legale problemele curente ale judetului vor fi rezolvate de catre secretarul acestuia imputernicit special de Guvern prin Ministerul Administratiei si Internelor.

Consiliile locale si judetene alese anticipat, ca urmare a dizolvarii celor precedente, incheie mandatele celor anterioare pe data constituirii legale ale celor nou alese in cadrul alegerilor locale cu caracter general.

7. Atributiile consiliilor locale si judetene

In realizarea atributiilor sale consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor aflate prin lege in competenta altor autoritati publice locale sau centrale.

La randul sau, consiliul judetean, ca autoritate deliberativa a administratiei publice locale constituita la nivel judetean coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

De aici si aparenta distinctie neta privitoare la specificul fiecarei categorii de autoritatii (locale si judetene), respectiv consiliile locale sunt autoritati autonome ale administratiei publice locale, in vreme ce consiliile judetene sunt autoritati de coordonare a consiliilor locale, lipsite de atributul autonomiei locale88. Totusi textele legale introductive, de principiu, incredinteaza expres autonomia si consiliilor judetene .

Sarcinile consiliilor locale/judetene se pot clasifica dupa mai multe criterii:

1. Dupa importanta lor, in functie de actul normativ care le contine, in atributii principale, cuprinse in propria lege organica (nr.215/2001), si atributii secundare, cuprinse in diverse reglementari, ce dezvolta sau completeaza competenta acelorasi organe in cele mai diferite domenii (exemplu: in materie funciara, locativa, etc.)

2. Dupa sfera de generalitate in care se includ, distingem atributii comune tuturor acestor autoritati, indiferent de nivelul la care functioneaza, si atributii specifice, caracteristice uneia sau mai multor categorii de organe de acelasi gen. De regula, atributiile principale sunt, concomitent, si generale prin intinderea sau aria lor de cuprindere, incluzand ansamblul problemelor vietii publice locale.

3. Dupa locul in care exercitarea acestora produce efecte in atributii interne, cu consecinte in interiorul unitatii administrativ-teritoriale, si atributii exterioare, cu consecinte in afara acesteia, sau chiar in afara tarii (expresie a cooperarii dintre consilii sau a celei transfrontaliere).

4. Dupa natura continutului lor distingem atributii economico-financiare, social-culturale si educative, edilitar-gospodaresti, de amenajare a teritoriului, protectia mediului inconjurator, precum si atributii politico-administrative.

Exercitarea atributiilor de catre consiliile locale, pe de o parte, si cele judetene, pe de alta parte, se face in conditiile lipsei oricarei subordonari intre ele, cat si fata de primari, prefecti, autoritati centrale, inclusiv guvern.

Atributii economico-financiare

a) Avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a localitatii, adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor consiliilor locale, dispune, aproba si urmareste in cooperare cu autoritatile locale interesate masurile necesare, inclusiv financiare, pentru realizarea acestora.

Aceste studii sunt intreprinse de comisiile de specialitate ale consiliului sau de institutii, pe baze contractuale, iar in temeiul lor se elaboreaza prognoze si programe dezbatute si aprobate de consiliu, devenind hotarari ale acestuia.

In cazul consiliului judetean strategiile, prognozele si programele sale includ si propunerile localitatilor alaturate obiectivelor distincte ale judetului.

b) Aproba bugetul local, dupa caz judetean, contractarea de credite si modul de utilizare a rezervelor bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale sau judetene, precum si taxe speciale, in conditiile legii, hotarand repartizarea pe comune, orase si municipii a sumelor din cotele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse in conditiile legii, primarul si presedintele consiliului judetean fiind ordonatori principali de credite bugetare, de care dispun, in conditiile legii.

c) Administrarea domeniului public si privat al comunei sau orasului, respectiv a judetului. Domeniul public de interes local si judetean, precum si domeniul privat constituie patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale, singura care are personalitate juridica. Administrarea sau gospodarirea acestui patrimoniu revine consiliului, in timp ce exercitarea concreta a drepturilor si realizarea obligatiilor revin primarului, respectiv presedintelui consiliului judetean89, ca organ executiv.

d) Hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica si privata a comunei, orasului si judetului, precum si a serviciilor publice de interes local sau judetean, inclusiv vanzarea bunurilor proprietate privata, in conditiile legii.

e) Infiinteaza institutii publice si servicii publice de interes, dupa caz, local sau judetean, precum si societati comer-ciale de interes local, urmarind si controland activitatea acestora, numind si eliberand din functie, inclusiv sanctionand, in conditiile legii, pe conducatorii acestora, consiliile exercitand fata de ele toate drepturile inerente decurgand din faptul ca li s-a transmis spre folosinta o parte a patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale in scopul realizarii unor activitati sau servicii publice utile colectivitatii locale.

f) Participarea cu capital sau bunuri in numele si interesul colectivitatilor locale reprezentate, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public local sau judetean, dupa caz, in conditiile legii.

g) Infiinteaza si reorganizeaza regii autonome de interes local sau judetean; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat, hotarand asupra privatizarii lor; numesc si elibereaza din functie, conform legii, membrii consiliilor de administratie ai regiilor autonome de sub autoritatea lor (ultima atributie omisa de legiuitor in cazul judetelor).

h) Asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii, atributie care revine nu numai consiliului local, dar si celui judetean, omisa de lege.

i) Infiinteaza si organizeaza, in localitati, targuri, piete si oboare asigurand buna functionare a acestora.

j) Aproba, conform competentei, documentatiile tehnico-economice pentru lucrari de investitii de interes local si judetean, asigurand conditiile necesare realizarii acestora.

Atributii edilitar-gospodaresti, de amenajare a teritoriului si protectia mediului inconjurator

a) Avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de organizare si amenajare a teritoriului si urbanism la nivelul localitatii; elaboreaza, consultand consiliile locale, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului si a unitatilor administrativ-teritoriale componente, urmarind modul de realizare ale acestora in cooperare cu organele locale implicate.

b) Consiliile locale analizeaza si aproba in conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare necesare realizarii acestora.

c) Stabilesc masuri sau aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatie de interes local sau judetean, infiintand, la nivel judetean, servicii publice specializate, acordand sprijin si asistenta tehnica de specialitate consiliilor locale pentru construirea, intretinerea si moderniza-rea drumurilor comunale si orasenesti.

d) Actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii si contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale ale localitatii, in conditiile legii, analizeaza propunerile consiliilor locale in vederea elaborarii de prognoze si programe pentru refacerea si protectia mediului inconjurator.

e) asigura, potrivit competentei legale, conditiile materiale si financiare necesare bunei functionari a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitati.

Atributii social-culturale, sanitare si educative

a) Asigura, potrivit competentelor legale, conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, ocrotire si asistenta sociala, urmarind si controland activitatea acestora.

b) Infiinteaza, la nivel judetean, institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia drepturilor copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor necesare; contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala, asigura protectia drepturilor copilului, infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local.

c) Aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale.

d) Contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale.

e) Hotaraste, in localitatile cu personal didactic ori cu medici sau personal sanitar insuficient, acordarea de stimulente in natura si bani, precum si de alte facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru populatie.

f) Sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religi-oase.

g) Contribuie la sprijinirea (inclusiv financiara, in cazul judetului) actiunilor stiintifice, cultural-educative sau a celor desfasurate de cultele religioase, artistice, sportive si de agrement, infiinteaza, in localitati locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora.

Atributii politico-administrative

Atributii comune

a) Alegerea, din randul consilierilor, a viceprimarilor, dupa caz, in situatia localitatilor, respectiv a presedintelui si vicepresedintilor;

b) Aproba urmatoarele categorii de acte:

- regulamentul de organizare si functionare a consiliului local, si a celui judetean la propunerea presedintelui acestuia din urma;

- regulamentul de organizare si functionare al aparatului propriu de specialitate al primarului/consiliului judetean;

- organigrama, statul de functii si numarul de personal al aceluiasi aparat, inclusiv ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local sau judetean, la propunerea primarului, respectiv a presedintelui, si in conditiile legii;

c) Atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes local, precum si a unor obiective de interes judetean.

Atributii proprii si distincte ale consiliilor

a) Consiliul local aproba statutul comunei sau orasului.

b) Consiliul asigura conditiile materiale si financiare necesare unei bune functionari a institutiilor si serviciilor publice de aparare a ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si protectia civila, aflate sub autoritatea sa, potrivit competentelor lor legale.

c) Consiliul local hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice, analizeaza activitatea pompierilor si a formatiunilor de protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a activitatii acestora.

d) Consiliul local confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare al comunei sau al orasului.

e) Consiliul judetean coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

f) Consiliul judetean acorda consiliilor locale sprijin si asistenta de specialitate, inclusiv primariilor si serviciilor publice locale.

Toate consiliile locale si judetene mai indeplinesc si alte atributii stabilite prin legi.

Atributii de asociere interna si externa

Legea organica reglementeaza posibilitatea asocierii, cooperarii, aderarii si participarii consiliilor locale si judetene pe plan intern si pe plan extern, cu alte comunitatii locale sau asociatii neguvernamentale, fie pe considerente economice, comerciale fie administrative, profesionale, etc.

o       consiliile locale si cele judetene pot hotari asupra participarii cu capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public local sau judetean, dupa caz, in conditiile legii.

participare are in vedere ratiuni comerciale de factura economica aducatoare de beneficiu prin constituirea de societati comerciale, potrivit legislatiei in vigoare, prin aportul de capital sau bunuri, din domeniul public sau privat al unitatii administrativ-teritoriale, ceea ce determina asocierea sau cooperarea, in conditiile legii, cu alte persoane juridice romane sau straine.

o asemenea participare poate opera, in conditiile legii, atat cu persoane juridice romane sau straine, dar si cu alti parteneri sociali, cu organizatii neguvernamentale, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local sau judetean, ceea ce nu mai reprezinta o activitate comerciala propriu-zisa, chiar daca poate aduce si beneficii, deoarece se urmareste realizarea unor activitati de utilitate publica locala sau judeteana (de factura culturala, stiintifica, sanitara, edilitara etc., constand, de exemplu, in organizarea unui festival de arta, a unei cercetari stiintifice pe o tema administrativa, o actiune antiepidemiologica, restaurarea unui imobil de importanta istorica, etc.).

o       autoritatile administratiei publice locale pot incheia acorduri si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare regionala, in conditiile legii. Asemenea programe pot viza cooperarea mai multor unitati administrativ-teritoriale dintr-un judet, sau mai multe judete invecinate intre ele pe anumite probleme ce tin de un sector economic determinat (de exemplu, industrie mica si mijlocie, turism rural, agricultura, minerit, resurse de ape minerale etc.), realizandu-se o regionalizare interna, cu caracter intermediar intre nivelul central si judetean, care permite o mai buna colaborare interjudeteana, inclusiv sprijinirea unor zone defa-vorizate (de monoindustrie, monocultura agricola, somaj, in urma restructurarii sau privatizarii unor societati cu capital integral sau majoritar de stat).

o       autoritatile administratiei publice locale au dreptul ca, in limitele competentelor care le revin, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autoritati ale administratie publice locale din tara sau din strainatate, un exemplu tipic reprezentandu-l, de exemplu, infratirea comunei sau orasului cu unitati administrativ - teritoriale similare din alte tari sau asocierea consiliului judetean cu consilii locale, pentru realizarea unor obiective de interes comun - scop in care pot infiinta impreuna cu acestea institutii publice, societati comerciale si servicii publice - ca, de exemplu, in privinta acumularii de rezerve si a aductiunilor de apa potabila sau pentru irigatii.

o       pentru protectia si promovarea intereselor lor comune autoritatile administratiei publice locale au dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, in conditiile legii, pentru promovarea unor interese comune. Asemenea situatii vizeaza, de exemplu, aderarea la asociatii, federatii sau ligi ale primarilor de municipii, presedintilor de consilii judetene etc.

o       consiliile locale si consiliile judetene din unitatile administrative limitrofe zonelor de frontiera pot incheia acorduri de cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine, in conditiile legii creand asa numitele euroregiuni (bilaterale, trilaterale etc.).

aceste acorduri se vor incheia numai in domeniile ce sunt de competenta consiliilor locale sau judetene, potrivit legii organice, cu respectarea legislatiei interne si a angajamentelor internationale asumate de statul roman.

prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe teritoriul Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate juridica, fara competente administrativ-teritoriale.

Initiativa autoritatilor locale de a coopera si de a se asocia cu autoritati ale administratiei publice locale din strainatate, precum si de a adera la o asociatie internationala a autoritatilor administrative publice locale va fi comunicata Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Autoritatile locale vor transmite Ministerului Afacerilor Externe spre avizare proiectele de acorduri sau conventii de cooperare pe care acestea intentioneaza sa le incheie cu autoritati ale administratiei publice locale din alte tari, inainte de supunerea lor spre adoptare de catre consiliile locale sau judetene, dupa caz.

Avizele trebuie emise in termen de 30 de zile de la primirea solicitarii, in caz contrar se va considera ca nu sunt obiectii si proiectul respectiv poate fi supus spre adoptarea consiliului.

Acordurile sau conventiile incheiate de autoritatile locale nu angajeaza decat responsabilitatea consiliului local sau judetean parte la acestea si sunt supuse controlului de legalitate, iar actele emise in temeiul lor au in dreptul intern aceeasi valoare juridica si aceleasi efecte ca si actele administrative adoptate in conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001.

Romania a devenit in anul 1993 membru cu drepturi depline al Consiliului Europei, iar in anul 1996 a semnat Conventia Cadru asupra Cooperarii Transfrontaliere, iar din anul 2007 a devenit membra a Uniunii Europeane.

Toate aceste actiuni obliga tara noastra la depunerea unor eforturi sustinute de corelare a legislatiei interne cu cea comunitara in cadrul eforturilor de compatibilizare juridica cu normele occidentale europene.

Atributiile presedintelui consiliului judetean

a) Asigura respectarea prevederilor Constitutiei, pune-rea in aplicare a legilor, a decretelor prezidentiale, a hotararilor si ordonantelor guvernamentale, a hotararilor consiliului judetean si a altor acte normative.

b) In privinta atributiilor fata de consiliul judetean:

- intocmeste proiectul ordinii de zi;

- dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea, in bune conditii, a lucrarilor acestuia;

- asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului si analizeaza periodic stadiul indeplinirii acestora;

- conduce sedintele acestuia;

- intocmeste si supune spre aprobare regulamentul de organizare si functionare a consiliului, prezinta consiliului anual sau la cerere, rapoarte privind modul de indeplinire a atributiilor proprii si a hotararilor consiliului;

c) In privinta atributiilor fata de aparatul propriu al consiliului judetean si al institutiilor si serviciilor subordonate:

- propune consiliului, spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare al aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;

- coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea consiliului.

d) Fata de consiliile locale si aparatul lor:

- acorda prin aparatul propriu si serviciile de specialitate ale consiliului judetean, sprijin si consultanta tehnica si juridica pentru autoritatile locale, la solicitarea acestora;

- indruma metodologic, urmareste si controleaza activitatile de stare civila si autoritate tutelara, desfasurate in comune si orase;

- coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea privind protectia drepturilor copilului.

e) In materie financiara:

- intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului, si contul de incheiere al exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului, in conditiile si la termenele prevazute de lege;

- urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen;

- exercita functia de ordonator principal de credite.

In exercitarea atributiilor sale presedintele emite:

- dispozitii cu caracter normativ, care devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau comunicate, dupa caz, celor interesati, contrasemnate de secretarul judetului;

- avize, acorduri si autorizatii date in competenta sa prin lege.

g) Indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau sarcini date de consiliul judetean;

h) Presedintele poate delega vicepresedintilor, prin dispozitie, atributiile de coordonare si control ale institutiilor si serviciilor subordonate consiliului judetean, precum si cele de sprijin si consultanta pentru autoritatile comunale si orasenesti. Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice si juridice romane si straine, precum si in justitie.

8. Actele consiliului local si ale consiliului judetean

In exercitarea atributiilor consiliile locale adopta hotarari, cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare al acestora cere o alta majoritate. Legea precizeaza expres care este cvorumul legal al prezentei la sedintele consiliului, iar acesta va fi de jumatate plus unu din totalul celor care il compun in mod efectiv, deci se afla in functie, si nu din numarul total al mandatelor.

Majoritatea necesara votarii si adoptarii unei hotarari este de jumatate plus unu din totalul celor prezenti.

Sunt adoptate cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, hotararile privind:

- contractarea de imprumuturi, in conditiile legii;

- administrarea domeniului public si privat al localitatii sau judetului, dupa caz;

Se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie:

- hotararile privind impozitele si taxele locale sau judetene, precum si cele vizand bugetul local.

- participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera;

- organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului;

- asocierea sau cooperarea cu persoane juridice romane sau straine.

Daca bugetul nu poate fi adoptat in termen de 45 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a Legii bugetului de stat, activitatea se va desfasura numai pe baza veniturilor proprii pana la adoptarea noului buget.

Neadoptarea in trei sedinte ordinare consecutive a nici unei hotarari atrage dizolvarea de drept a consiliului.

Hotararile ilegale ale consiliilor pot fi atacate in justitie de catre prefect, iar cele ce vatama drepturi legal recunoscute de catre persoanele fizice sau juridice lezate, conform Legii contenciosului administrativ.

Hotararile se adopta prin vot deschis, desi legea nu prevede acest lucru, dar consiliul poate stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot secret. De regula, si sedintele de votare sunt publice.

Hotararile individuale privind persoanele vor fi luate intotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege.

Proiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri sau de primari, in cazul consiliilor locale, si de presedintele consiliului judetean in cazul acestui din urma organ.

Redactarea proiectelor se face de catre cei care le propun, cu sprijinul secretarului si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului, insotite, in mod obligatoriu, de referatul de specialitate al aparatului propriu, in lipsa caruia proiectul nu poate fi dezbatut

Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afin sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor, existand un conflict de interese. Hotararea adoptata cu incalcarea acestei interdictii este nula de drept. Actiunea judiciara impotriva ei poate fi introdusa de orice persoana interesata, iar nulitatea se constata de catre instanta de contencios administrativ.

Hotararile consiliilor locale se semneaza de consilierul care conduce sedinta, iar cele ale consiliilor judetene de presedintii acestora, ori, in lipsa lor, de vicepresedintele care a condus sedinta, si se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar.

In cazul in care cei care au condus lucrarile lipsesc sau refuza sa semneze, hotararea va fi semnata de 3 - 5 consilieri (prezenti la sedinta in care s-a adoptat hotararea).

Secretarul nu va contrasemna hotararea in cazul in care considera ca aceasta este ilegala sau ca depaseste competenta consiliului. El va expune consiliului opinia sa motivata, care se consemneaza in procesul-verbal al sedintei.

Hotararile consiliului se comunica de indata de catre secretar prefectului si primarului, dar nu mai tarziu de 10 zile de la data adoptarii lor.

Comunicarea insotita de eventualele obiectii privind legalitatea actelor, se face in scris si se inregistreaza intr-un registru special.

Hotararile pot fi normative si individuale. Cele normative devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii la cunostinta publica, iar cele individuale de la data comunicarii.

Aducerea la cunostinta publica sau publicarea actelor normative se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect, daca bineinteles nu a operat, intre timp, interventia acestuia pentru revocarea sau modificarea actului in cauza pe motive de ilegalitate urmata de reanalizarea actului cu schimbarile corespunzatoare ori, in caz de refuz a autoritatii sesizate astfel de prefect, acesta il va ataca in contenciosul administrativ, in cel mult 30 de zile de la comunicare, ceea ce atrage suspendarea de drept a actului contestat in justitie astfel ca practic se blocheaza aplicarea lui temporara.

Precizam ca exista obligatia legala a tuturor autoritatilor locale ca, prin intermediul secretarului lor, sa comunice in termen de maximum 10 zile, daca legea nu prevede altfel, toate actele juridice adoptate sau emise, subiectelor interesate, inclusiv prefectului.

Fata de textul legal al momentului obligativitatii actelor administratiei locale se impune precizarea ca acest caracter se dobandeste din chiar momentul adoptarii sau emiterii lor legale, cel putin pentru autorul lor, deoarece manifestarea de vointa s-a constituit intr-un act juridic valabil cu consecinte obligatorii, dar si de momentul aducerii lor la cunostinta subiectelor interesate (prin publicare sau comunicare) se manifesta caracterul lor executoriu.

Rezulta ca aducerea la cunostinta publica a hotararilor normative se face in termen de 5 zile de la data oficiala a comunicarii lor catre prefect, daca acesta nu si-a comunicat in termen de 5 zile de la primirea comunicarii pozitia fata de eventuala ilegalitate a actului, sau dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care actiunea prefectului impotriva actului local a fost respinsa.

In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere semnificativa (de peste 20%) din numarul locuitorilor hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, si in limba materna (art. 51), alaturi de actul redactat oficial in limba romana, daca petentul a cerut in mod expres si aceasta dubla comunicare oficiala, el putand realiza, de altfel, si o traducere legalizata, in limba materna, a originalului.

9. Raspunderea consiliilor si consilierilor

In exercitarea mandatului lor, consiliile, consilierii, precum si primarii ori viceprimarii, inclusiv presedintii si vice-presedintii consiliilor judetene, sunt in serviciul colectivitatii locale dispunand de protectia acordata de lege (Legea nr. 215/2001 si cea privitoare la Statutul alesilor locali) datorita exercitarii unei functii publice.

Consiliul, dupa cum s-a vazut, raspunde pentru nefunctionalitate daca nu s-a intrunit, timp de 2 luni, ori nu a adoptat (in trei sedinte ordinare consecutive) nici o hotarare. Masura dispusa este dizolvarea pronuntata prin hotarare judecatoreasca. In situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa cu supleanti.

Consiliul local/judetean poate fi dizolvat si prin referendum organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a unei cereri adresata in acest sens prefectului de catre cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru organizarea referendumului se suporta din bugetul local/judetean. Referendumul local este organizat de catre o comisie numita prin ordin al prefectului compusa dintr-un reprezentant al prefectului, cate un reprezentant al primarului, consiliului local/judetean si un judecator de la judecatoria in a carei circumscriptie se afla unitatea administrativ-teritoriala in cauza. Secretariatul comisiei este asigurat de institutia prefectului. Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului inceteaza inainte de termen daca s-au pronuntat in acest sens jumatate plus unu din numarul de voturi valabil exprimate.

Stabilirea datei pentru organizarea alegerilor noului consiliu local/judetean se face de Guvern la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului sau de la data validarii rezultatului referendumului. Pana la constituirea noului consiliu primarul/presedintele consiliului judetean, sau in absenta acestuia secretarul unitatii administrative va rezolva problemele curente ale unitatii administrativ-teritoriale.

Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte sau, dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat.

Legea a prevazut obligatii determinate pentru consilieri, a caror incalcare, se subintelege, atrage raspunderea acestora, in care sens ei au urmatoarele indatoriri

- sa participe la sedintele consiliului si la cele ale comisiei de specialitate din care fac parte, iar absenta, fara motive temeinice, la cel mult doua sedinte consecutive atrage sanctionarea lor conform regulamentului de organizare si functionare a consiliului, de regula, prin diminuarea propor-tionala sau totala a indemnizatiei de sedinta;

- sa organizeze periodic intalniri cu cetatenii, acordand si primind in audiente la cererea acestora;

- sa prezinte anual un raport de activitate care va fi facut public prin grija secretarului.

In cazul in care consilierul a savarsit o fapta penala - fiind arestat preventiv de catre instanta de judecata - in urma comunicarii masurii de catre acesta, prefectul va emite un ordin prin care se constata suspendarea de drept a mandatului celui in cauza pe intreaga durata a procesului pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Daca este gasit nevinovat consilierul isi va relua mandatul avand dreptul la despagubiri, iar daca este condamnat prin hotarare penala definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, mandatul sau inceteaza, fiind demis din functie.

Presedintele consiliului judetean raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene. Mandatul presedintelui consiliului judetean inceteaza in conditiile legii statutului alesilor locali precum si in urmatoarele situatii:

daca se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave certificate care nu ii permite exercitarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;

daca acesta nu isi exercita in mod nejustificat mandatul timp de 45 de zile consecutive.

Prefectul, prin ordin, ia act de incetarea mandatului. Ordinul prefectului poate fi atacat la instanta de contencios in termen de 10 zile de la comunicare.

Vicepresedintii consiliului judetean pot fi eliberati din functie in aceleasi conditii, daca faptele lor s-au produs prin exercitarea sarcinilor care le-au revenit.

Consilierii, presedintele si vicepresedintii consiliului judetean raspund, dupa caz, civil, penal sau administrativ pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin.

Vor raspunde civil pentru pagubele provocate patrimoniului consiliului, aparatului acestuia, unitatii administrativ-teritoriale sau persoanelor fizice ori juridice, ca terti aflati in raporturi juridice cu administratia locala.

O ipoteza posibila rezulta din modul de votare a hotararilor cand prin actele consiliului se pot produce pagube suportate, in cele din urma, de catre cei care prin aceasta au cauzat pagube patrimoniale. De aceea consilierii pot cere con-semnarea nominala a votului lor in procesul verbal al sedintei.

Daca suspendarea sau demiterea din functie sunt masuri administrative cu caracter sanctionator, totusi consilierii si presedintii sau vicepresedintii pot raspunde si contraventional pentru abateri de acest gen savarsite in exercitarea sau in lega-tura cu atributiile de serviciu, in domeniul financiar, ecologic, apararea secretului de serviciu etc., de regula, prin suportarea amenzilor sau a sumelor platite cu titlu de amenda de catre consiliul din care fac parte, ca urmare a abaterilor administrative comise de membrii sai.

Functionarii publici raspund potrivit prevederilor Statutului acestora (penal, patrimonial, administrativ si contraventional), in vreme ce personalul angajat prin contract de munca - facand parte din aparatul de specialitate a consiliului - raspunde conform Codului civil, Codului muncii, Codului penal, etc., deci dupa dreptul comun care este aplicabil, ca oricarui angajat sau salariat.