Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
» Aspecte de drep comparat privind garantarea constitutionala a autonomiei locale
Trimite pe WhatsApp


Aspecte de drep comparat privind garantarea constitutionala a autonomiei locale




Aspecte de drep comparat privind garantarea constitutionala a autonomiei locale


Facand o trecere in revista de drept comparat, Constitutia Legii, cu sistemul federal extrem de complicat pe care il creeaza instituie patru regiuni lingvistice si trei comunitati, trei regiuni provincii si comune……….(1)…… Se imbina aici federalismul si autonomia locala, intru mod complex, cu un partaj constitutional laborios de competente intre structuri. De altfel, Belgia a inregistrat o evolutie curioasa si interesanta din punct de vedere stintific de la stat unitar la stat regional si apoi la stat federal complex si original, dar intrebarea care se pune este aceea daca aceasta formula actuala va rezista sau nu este, si ea alaturi de cele anterioare, o simpla etapa de tranzitie intr-un proces care sa se sfirseasca prin dezmembrarea statului………(2)……….




Constitutia Danemariciei prevede dreptul comunelor de a se administra libere, sub supravegherea statului, in conditiile fixate de lege, prevazand existenta de consilii municipale si de consilii parohiale alese.

Constitutia Frantei garanteaza si dezvolta si ea autonomia locala vorbind de libera lor administrare. In Franta libera administrare a colectivitatilor teritoriale locale si statutul acestora sunt materii inscrise in Constitutie, materii in care legea determina principiile fundamentale. Textul utilizat de constitutie pentru a desemna autonomia locala este libera administrare. Doctrina subliniaza ca, daca descentralizarea administrativa priveste numai

raporturile statului cu colectivitatile teritoriale locale, libera administrare are in vedere si raporturile intre colectivitatile teritoriale locale intre ele.

Constitutia Germaniei, o constitutie a unui stat federal reglementeaza in general raporturile dintre federatie si landuri, autonomia locala relevand pe aceasta din urma.

Constitutia Grecie dispune ca administratia teritoriului are la baza principiul desconcentrarii, iar colectivitatile locale se bucura de autonomiel locala, avand gestiunea afacerilor locale sub tutela statului.

Constitutia Italie creeaza un stat regional, favorizand autonomia locala, pe baza principiului descentralizarii, reglementat detaliat.

Constitutia Luxemburgului consacra autonomia comunala, comunele posedand personalitate proprie, organe proprii, patrimoniu si buget proprii.

Constitutia Olandei reglementeaza si ea, detaliat administratia locala autonoma.

Constitutia Portugaliei afirma ca organizarea democratica a statului include colectivitatile locale, care sunt autonome cuprinzand reglementari ample privind autonomia locala.

Constitutia Spaniei recunoste autonomia regiunilor si solidaritatea intre ele, garantand autonomia comunelor, provinciilor si comunitatiilor autonome reglementand detaliat raporturile dintre acestea si stat.

Constitutia Irlandei nu mentioneaza autonomia locala, problema fiind de domeniul legii.

Si Regatul Unit, fara o constitutie scrisa lasa “local government” pe seama legii. Fiecare dintre cele patru parti care il compun (Anglia, Scotia, Tara Galilor, si Irlanda de Nord) au o organizare locala proprie.






Garantarea internationala a autonomiei locale


Cel de-al doilea mare aspect care trebuie relevat in privinta angajamentului statului in directia descentralizarii a autonomiei locale este cel al reglementarii internationale1.


Aceasta a doua dimensiune este de origine mult mai recenta, dar are o semnificatie chiar mai importanta decat prima.

Prin garantarea detaliata a autonomiei locale la nivel constitutional, statul s-a angajat practic ireversibil, dar la nivel exclusiv intern. Prin consacrarea internationala a autonomiei locale, statul se angajeaza insa la un nivel international, pasul parcurs fiind urias cu caracter revolutionar.

Autonomia locala, raporturile dintre stat si colectivitatile teritoriale locale de pe teritoriul sau ies din sfera exclusiva a dreptului intern, din domeniul rezervat competentei exclusive a statului, devenind materie de cooperare si de reglementare internationala.

Colectivitatile teritoriale locale si autonomia lor nu mai sunt la latitudinea suveranitatii absolute a statelor, ci ajung a fi garantate, protejate international.

Fenomenul poate fi asemuit pastrand proportiile necesare cu protectia drepturilor omului, initial la nivel exclusiv intern, patrunsa apoi in campul international unde a cunoscut o fantastica dezvoltare.

Patrunderea problemei autonomiei locale in campul international este inca timida sub aspectul reglementarilor si, mai ales al ariei, de extindere geografica. Ea nu s-a impus la nivel universal ci, cu tarie numai la nivel regional European………(1)…….

Sunt, astfel de semnalat, doua tratate internationale multilaterale, in cadru Consiliului Europei, relative la autonomia locala.

Unul este carta europeana a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985. Carta Europeana a autonomiei locale a intrat in viguare la data de 1 septembrie 1988. La data de15 iunie 1998 ea a fost ratificata de 30 de state si inca 5 state au   semnat-o.



Celalalt tratat este Conventia-cadru europeana asupra cooperarii transfrontaliere a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale.

Primul tratat priveste global problema autonomiei locale, dar accentul cade pe  dimensiunea ei interna, in timpul ce al doilea reglementeaza exclusiv dimensiunea externa a autonomiei locale, cu precizarea ca priveste numai un aspect particular, cooperarea tranfrontaliera, iar nu intreaga arie a cooperarii suprafrontaliere.


Voita care a animat statele semnatare ale celor doua conventii internationale se degaja cu pregnanta din preambulul fiecaruia si este extrem de importanta pentru caracterizarea protectiei internationale a autonomiei locale.

Potrivit preambulului Cartei europene a autonomiei locale, statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale Cartei, considra ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai stransa intre membrii sai pentru a ocroti si pentru a promova idealurile si principiile care reprezinta patrimoniul lor comun, ca unul din mijloacele prin care se atinge acest scop este incheierea de acorduri in domeniul administrativ, ca autoritatile administratiei publice locale reprezinta unul din principalele fundamente ale oricarui regim democratic si ca dreptul cetatenilor de a participa la rezolvarea treburilor

publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Consiliului Europei.

Ele sunt convinse ca, la nivel local acest drept poate fi exercitat in modul cel mai direct si ca existenta autoritatilor administratiei publice locale imputernicite cu responsabilitati efective permite o administrare, in acelasi timp, eficienta si apropiata de cetateni fiind constiente de faptul ca apararea si intarirea autonomiei locale in diferite tari ale Europei reprezinta o contributie importanta la edificarea unei Europe fundate pe principiile democratiei si ale descentralizarii puterii.



De asemenea statele semnatare afirma ca aceasta presupune existenta de autoritati ale administratiei publice inzestrate cu organe decizionale, constituite democratic si beneficiind de o larga autonomie in ceea ce priveste competentele, modalitatile de a le exercita si mijloacele necesare pentru indeplinirea lor.


Cu privire la fundamentarea constitutionala si legala a autonomiei locale, art. 2 prevede ca principiul autonomiei locale trebuie sa fie recunoscut in legislatia interna, si pe cat posibil, in Constitutie.

Este data si definitia autonomiei locale, prin art. 3, conceptul de autonomie locala semnificand, in sensul Cartei, dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in nume propriu si in interesul populatiei locale, o parte importanta a treburilor publice, acest drept exercitandu-se de consilieri sau adundari compuse din membrii alesi prin vot liber, secret, egal, direct si universal care pot dispune de organe executive si deliberative care raspund in fata lor, aceasta dispozitie neaducand cu nimic atingere posibilitatii de a recurge la adunari cetatenesti referendum sau orice alta forma de participare directa a cetatenilor, acolo unde ea este permisa de lege.

In egala masura sunt protejate si limitele teritoriale ale colectivitatilor teritoriale locale, art. 5 dispunand ca, pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale in cauza trebuie sa fie consultate in prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite.

Romania a devenit parte la Carta europeana a autonomiei locale prin decretul 131/1997 si prin legea 199/1997.

Romania a facut o rezerva la art. 7 paragraful 2, relativ la indemnizatie alesilor locali, si o declaratie interpretativa, in sensul ca prin notiunea de autoritate regionala, prevazuta la art. 4 paragrafele 5 si 6 se intelege, potrivit legislatiei in vigoare autoritatea judeteana a administratiei publice locale.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate