1. Cantitatea de substanta existenta intr-un corp determina:

a) masa corpului;

b) greutatea corpului;

c) volumul real al corpului;

d) volumul aparent al corpului;

e) volumul in gramada.

2. Forta cu care un corp este atras de pamant datorita acceleratiei gravitationale determina:

a) masa corpului;

b) greutatea corpului;

c) volumul real al corpului;

d) volumul aparent al corpului;

e) volumul in gramada.

3. Spatiul ocupat de un corp poros in starea sa normala, determina:

a) masa corpului;

b) greutatea corpului;

c) volumul real al corpului;

d) volumul aparent al corpului;

e) volumul in gramada.

4. Spatiul ocupat de materialele aflate in vrac, determina:

a) masa corpului;

b) greutatea corpului;

c) volumul real al corpului;

d) volumul aparent al corpului;

e) volumul in gramada.

5. Spatiul ocupat de substanta solida dintr-un corp determina:

a) masa corpului;

b) greutatea corpului;

c) volumul real al corpului;

d) volumul aparent al corpului;

e) volumul in gramada.

6. In cazul metodei volumului de lichid dizlocuit, in urma determinarilor de laborator se masoara:

a) masa pulberii din biureta;

b) volumul pulberii din biureta;

c) volumul scurs din biureta;

d) volumul initial si final din cilindrul gradat;

e) masa dupa parafinare.

7. Metoda picnometrului este utilizata pentru determinarea:

a) volumului real pentru corpuri compacte cu forma geometrica regulata;

b) volumului real pentru corpuri compacte cu forma geometrica neregulata;

c) volumul materialelor sub forma de pulbere;

d) volumul materialelor poroase cu forma geometrica regulata;

e) volumul materialelor poroase cu forma geometrica neregulata;

8. Metoda parafinarii combinata cu metoda volumului de lichid dizlocuit este utilizata pentru determinarea:

a) volumului real pentru corpuri compacte cu forma geometrica regulata;

b) volumului real pentru corpuri compacte cu forma geometrica neregulata;

c) volumul materialelor sub forma de pulbere;

d) volumul materialelor poroase cu forma geometrica regulata;

e) volumul materialelor poroase cu forma geometrica neregulata;

9. Metoda volumului de lichid dizlocuit este utilizata pentru determinarea:

a) volumului real pentru corpuri compacte cu forma geometrica regulata;

b) volumului real pentru corpuri compacte cu forma geometrica neregulata;

c) volumul materialelor sub forma de pulbere;

d) volumul materialelor poroase cu forma geometrica regulata;

e) volumul materialelor poroase cu forma geometrica neregulata;

10. In cazul metodei picnometrului, in urma determinarilor de laborator, se masoara:

a) masa pulberii din biureta;

b) volumul pulberii din biureta;

c) volumul scurs din biureta;

d) volumul initial si final din cilindrul gradat;

e) masa dupa parafinare.

11. Volumul aparent pentru un corp poros cu forma geometrica neregulata se calculeaza cu relatia:

a) V = L x l x h;

b) V_a = L x l x h;

c) V = 25 – V_s;

d) V = V_f – V_i;

e) V_a = V_f – V_i -

12. Pentru un material aflat in stare de vrac se determina:

a) densitatea aparenta;

b) densitatea reala;

c) densitatea in stiva;

d) densitatea in gramada in stare afanata;

e) densitatea in gramada in stare indesata.

13. Volumul aparent pentru un corp poros cu forma geometrica regulata se calculeaza cu relatia:

a) V = L x l x h;

b) V_a = L x l x h;

c) V = 25 – V_s; V_f – V_i;

d) V =

e) V_a = V_f – V_i -

14. Volumul real pentru un corp compact cu forma geometrica regulata se calculeaza cu relatia:

a) V = L x l x h;

b) V_a = L x l x h;

c) V = 25 – V_s;

d) V = V_f – V_i;

e) V_a = V_f – V_i -

15. Volumul real pentru un corp cu forma geometrica neregulata se calculeaza cu relatia:

a) V = L x l x h;

b) V_a = L x l x h;

c) V = 25 – V_s;

d) V = V_f – V_i;

e) V_a = V_f – V_i -

16. Pentru un material compact se determina:

a) densitatea aparenta;

b) densitatea reala;

c) densitatea in stiva;

d) densitatea in gramada in stare afanata;

e) densitatea in gramada in stare indesata.

17. Masa unitatii de volum determina:

a) greutatea unui corp;

b) densitatea corpului;

c) greutatea specifica;

d) porozitatea;

e) compactitatea.

18. Volumul real in cazul unui material sub forma de pulbere, utilizand metoda picnometrului, se determina cu relatia:

a) V = L x l x h;

b) V_a = L x l x h;

c) V = 25 – V_s;

d) V = V_f – V_i;

e) V_a = V_f – V_i -

19. Pentru un material poros de determina:

a) densitatea aparenta;

b) densitatea reala;

c) densitatea in stiva;

d) densitatea in gramada in stare afanata;

e) densitatea in gramada in stare indesata.

20. Volumul in gramada pentru un material aflat in vrac se calculeaza cu relatia:

a) L x l x h;

b) V_f – V_i;

c) V_f – V_i – V_p;

d) V + V_p + V _gol;

e) 25- Vs.

21. Greutatea unitatii de volum determina:

a) volumul de goluri;

b) compactitatea;

c) densitatea;

d) greutatea specifica;

e) porozitatea.

22. Relatia  determina:

a) compactitatea;

b) porozitatea;

c) densitatea;

d) greutatea specifica;

e) volumul de goluri.

23. Relatia determina:

a) compactitatea;

b) porozitatea;

c) densitatea;

d) greutatea specifica;

e) volumul de goluri.

24. Un material poros se caracterizeaza prin:

a) C < 1;

b) C = 1

c) n > 1;

d) n < 1;

e) n = 0.

25. Gradul de umplere al volumului aparent cu material solid determina:

a) volumul de goluri;

b) compactitatea;

c) densitatea;

d) greutatea specifica;

e) porozitatea.

26. Relatia sau determina:

a) compactitatea;

b) porozitatea;

c) densitatea;

d) greutatea specifica;

e) volumul de goluri.

27. Gradul de umplere cu pori ai volumului total determina:

a) volumul de goluri;

b) compactitatea;

c) densitatea;

d) greutatea specifica;

e) porozitatea.

28. Relatia determina:

a) compactitatea;

b) porozitatea;

c) densitatea;

d) greutatea specifica;

e) volumul de goluri.

29. Totalitatea spatiilor existente intre granulele care formeaza o gramada determina:

a) volumul de goluri;

b) compactitatea;

c) densitatea;

d) greutatea specifica;

e) porozitatea.

30. Un material compact se caracterizeaza prin:

a) C < 1;

b) C = 1

c) n > 1;

d) n < 1;

e) n = 0.

31. In cazul unui material cu masa initiala (m_u)umeda , cu relatia  100 % se poate determina:

a) umiditatea relativa;

b) umiditatea absoluta;

c) absorbtia de apa in masa;

d) absorbtia de apa in volum;

e) capilaritatea.

32. In cazul unui material cu umiditate 0% in stare naturala, cu relatia  100 % se poate calcula:

a) umiditatea relativa;

b) umiditatea absoluta;

c) absorbtia de apa in masa;

d) absorbtia de apa in volum;

e) capilaritatea.

33. Cantitatea de apa pe care un material o absoarbe si retine in pori si capilare determina:

a) capilaritatea;

b) hidroscopicitatea;

c) umiditatea materialului;

d) absorbtia de apa;

e) gelivitatea.

34. Cantitatea de apa legata fizic ce se afla la un moment dat in material determina

a) capilaritatea;

b) hidroscopicitatea;

c) umiditatea materialului;

d) absorbtia de apa;

e) gelivitatea.

$$ 35. In cazul unui material cu umiditate 0% in stare naturala, cu relatia  100 % se poate calcula:

a) umiditatea relativa;

b) umiditatea absoluta;

c) absorbtia de apa in masa;

d) absorbtia de apa in volum;

e) capilaritatea.

36. In cazul unui material cu masa initiala (m_u) umeda, si masa finala (m), cu relatia  100 % se poate calcula:

a) umiditatea relativa;

b) umiditatea absoluta;

c) absorbtia de apa in masa;

d) absorbtia de apa in volum;

e) capilaritatea.

8. La elementele portante care lucreaza in mediu umed, coeficientul de inmuiere trebuie sa indeplineasca conditia:

a) K 1;

b) K 0,95;

c) K 0,90;

d) K 0,8 0;

e) K < 0,80.

37. Proprietatea materialelor de a lasa sa treaca o anumita cantitate de apa printr-o suprafata determinata, intr-un interval de timp dat, la presiune si temperatura constanta, determina:

a) permeabilitatea la apa;

b) permeabilitatea la aer;

c) permeabilitatea la vapori;

d) capilaritatea;

e) gelivitatea.

38. Coeficientul de inmuiere al materialelor se determina cu relatia

a) R_umed/R_uscat;

b) R_uscat/R_umed;

c) (R₁-R₂)/R₁;

d) R₁/(R₁-R₂);

e) (m₁-m₂)/m₁.

39. Proprietatea materialelor de a lasa sa treaca o anumita cantitate de aer printr-o suprafata determinata, intr-un interval de timp dat, la presiune si temperatura constanta, determina:

a) permeabilitatea la apa;

b) permeabilitatea la aer;

c) permeabilitatea la vapori;

d) capilaritatea;

e) gelivitatea.

40. Proprietatea materialelor de a absorbi apa din mediul ambiant pana la stabilirea unui echilibru determina:

a) permeabilitatea la apa;

b) permeabilitatea la aer;

c) permeabilitatea la vapori;

d) capilaritatea;

e) gelivitatea.

41 Materialele vitrificate se caracterizeaza prin:

a) n < 2%;

b) n < 7%;

c) n < 8%;

d) n < 9%;

e) n< 10%.

42. Proprietatea materialelor saturate cu apa de a rezista la actiunea repetata a inghetului si dezghetului determina:

a) permeabilitatea la apa;

b) permeabilitatea la aer;

c) permeabilitatea la vapori;

d) capilaritatea;

e) gelivitatea.

43. Materialele clincherizate se caracterizeaza prin:

a) n < 2%;

b) n < 7%;

c) n < 8%;

d) n < 9%;

e) n< 10%.

44. Proprietatea materialelor de a lasa sa treaca o anumita cantitate de vapori printr-o suprafata determinata, intr-un interval de timp dat, la presiune si temperatura constanta, determina:

a) permeabilitatea la apa;

b) permeabilitatea la aer;

c) permeabilitatea la vapori;

d) capilaritatea;

e) gelivitatea.

45. Temperatura la care un material se inmoaie sub greutatea proprie, determina:

a) punctul de inflamabilitate;

b) punctul de aprindere;

c) punctul de inmuiere;

d) refractaritatea;

e) punctul de topire.

46. Temperatura la care concentratia substantelor organice (prin incalzire progresiva) a devenit destul de mare incat sa se aprinda in contact cu o flacara, determina:

a) punctul de inflamabilitate;

b) punctul de aprindere;

c) punctul de inmuiere;

d) punctul de refractaritate;

e) punctul de topire.

47. Temperatura la care concentratia substantelor organice (prin incalzire progresiva) a devenit destul de mare incat sa se aprinda in aer chiar si in lipsa unei flacari, determina:

a) punctul de inflamabilitate;

b) punctul de aprindere;

c) punctul de inmuiere;

d) punctul de refractaritate;

e) punctul de topire.

48. Un material care contine un surplus de energie calorica o transmite prin:

a) conductie;

b) convectie;

c) radiatie;

d) penetratie;

e) gelivitate.

49. Rezistenta la transfer termic printr-un element de grosime d, este egala cu:

a) (d b)/l

b) d/(b l

c) (b l)/d;

d) (l b)/d;

e) l/(b d).

50. Cantitatea de caldura ce trece printr-o suprafata de 1 m² cu grosimea de 1m, in timp de 1h, la o diferenta de temperatura de 1sC, intre fetele unui material omogen, determina:

a) rezistenta la transfer termic;

b) caldura specifica;

c) conductivitatea termica;

d) capacitatea calorica;

e) coeficientul de dilatare liniara.

51. Caldura necesara unui kg dintr-un material pentru a-si mari temperatura cu 1sC, in conditii normale de temperatura si presiune, determina:

a) rezistenta la transfer termic;

b) caldura specifica;

c) conductivitatea termica;

d) capacitatea calorica;

e) coeficientul de dilatare liniara.

52. Caldura degajata la arderea completa a unui kg din acel material determina:

a) rezistenta la transfer termic;

b) caldura specifica;

c) conductivitatea termica;

d) capacitatea calorica;

e) coeficientul de dilatare liniara.

53. Cresterea unitatii de volum pentru un grad de temperatura, determina:

a) coeficientul de dilatare termica in volum;

b) caldura specifica;

c) conductivitatea termica;

d) capacitatea calorica;

e) coeficientul de dilatare termica liniara.

54. Cresterea unitatii de lungime pentru un grad de temperatura determina:

a) rezistenta la transfer termic;

b) caldura specifica;

c) conductivitatea termica;

d) capacitatea calorica;

e) coeficientul de dilatare liniara.

55. In functie de frecventa cu care actioneaza si intensitate, actiunile se impart in:

a) permanente, temporare, exceptionale;

b) permanente, temporare;

c) temporare, exceptionale;

d) permanente, exceptionale;

e) permanente, vant, zapada.

56. Actiunile care intervin la intervale mari de timp si pot sa nu apara pe durata de viata a unei constructii, determina actiunile:

a) temporare;

b) permanente;

c) exceptionale;

d) utile;

e) eforturi.

57. Actiunile care variaza sensibil in raport cu timpul (pot sa lipseasca in anumite intervale de timp) se numesc actiuni:

a) temporare;

b) permanente;

c) exceptionale;

d) utile;

e) eforturi.

58. Actiunile care se aplica in mod continuu, cu o intensitate practic constanata in timp sunt actiuni

a) temporare;

b) permanente;

c) exceptionale;

d) utile;

e) eforturi.

59. Dupa modul de actiune, actiunile pot fi:

a) statice, dinamice, ciclice;

b) dinamice, statice;

c) ciclice;

d) dinamice, ciclice;

e) statice, dinamice, utile.

60. Modificarile de forma si volum care apar sub actiunea incarcarilor datermina:

a) efortul unitar;

b) rezistenta unui material;

c) deformatia materialului;

d) deformatoa specifica;

e) caracteristicile mecanice.

61. Sarcinile aplicate brusc cu intensitatea lor finala si care se mentin relativ un timp scurt, sunt actiuni:

a) ciclice;

b) dinamice;

c) statice;

d) repetate;

e) utile.

62. Sarcinile a caror intensitate variaza in timp de la F_max – F_min – F_max, sunt actiuni:

a) ciclice;

b) dinamice;

c) statice;

d) repetate;

e) utile.

63. Sarcinile care cresc continuu si lent de la valoarea zero la valoarea finala, sunt actiuni:

a) ciclice;

b) dinamice;

c) statice;

d) repetate;

e) utile.

64. Proprietatea unui material de a suporta eforturile interioare ce apar In structura lor sub actiunea sarcinilor exterioare, determina:

a) rezistenta electrica;

b) rezistenta termica;

c) rezistenta mecanica a unui material;

d) rezistenta la permeabilitate;

e) rezistenta la conductia termica.

65. Deformatiile care apar sub actiunea incarcarilor pot fi:

a) utile;

b) exceptionale;

c) elastice;

d) plastice;

e) permanente.

66. Deformatia este direct proportionala cu efortul (este valabila legea lui Hooke) in cazul deformatiei:

a) utila;

b) exceptionala;

c) elastica;

d) plastica;

e) vascoasa.

67. In cazul in care efortul depaseste limita de elasticitate a materialului se poate produce o deformatie:

a) utila;

b) exceptionala;

c) elastica;

d) plastica;

e) vascoasa.

68. In cazul in care efortul nu depaseste limita de elasticitate a materialului, in material apare deformatia:

a) utila;

b) exceptionala;

c) elastica;

d) plastica;

e) vascoasa.

69. Relatia s = E e, descrie:

a) deformatia plastica;

b) legea lui Hooke;

c) legea lui Avogadro;

d) deformatia elastica;

e) deformatia vascoasa.

70. Cu relatia R_ti =  se determina;

a) rezistenta la intindere axiala;

b) rezistenta la intindere prin incovoiere (rezistenta la incovoiere);

c) rezistenta la compresiune;

d) rezistenta la oboseala;

e) rezistenta la rupere.

71. Solicitarea unui material cu forte de aceeasi directie, dar de sens contrat, care are ca efect alungirea acestora, in lungul axei de simetrie, reprezinta:

a) incercarea la compresiune;

b) incercarea la intindere axiala;

c) incercarea la intindere prin incovoiere;

d) incercarea la rupere;

e) incercarea la oboseala.

72. Cu relatia R_t = P/A se determina;

a) rezistenta la intindere axiala;

b) rezistenta la intindere prin incovoiere;

c) rezistenta la compresiune;

d) rezistenta la oboseala;

e) rezistenta la rupere.

73. Solicitarea unui material cu forte de aceeasi directie dar de sens contrar, perpendicular pe directia de turnare a epruvetelor, care are ca efect scurtarea acestora, este:

a) incercarea la compresiune;

b) incercarea la intindere axiala;

c) incercarea la intindere prin incovoiere;

d) incercarea la rupere;

e) incercarea la oboseala.

74. Cu relatia R_c = P/A se determina;

a) rezistenta la intindere axiala;

b) rezistenta la intindere prin incovoiere;

c) rezistenta la compresiune;

d) rezistenta la oboseala;

e) rezistenta la rupere.

75. Pe cuburi si capete de prisma, la presa hidraulica se determina:

a) rezistenta la intindere axiala;

b) rezistenta la intindere prin incovoiere;

c) rezistenta la compresiune;

d) rezistenta la oboseala;

e) rezistenta la rupere.

76. Cu aparatul Fruhling-Michaelis se poate determina:

a) rezistenta la intindere axiala;

b) rezistenta la intindere prin incovoiere (rezistenta la incovoiere);

c) rezistenta la compresiune;

d) rezistenta la oboseala;

e) rezistenta la rupere.

77. Pe prisme, cu aparatul Fruhling-Michaelis se determina:

a) rezistenta la intindere axiala;

b) rezistenta la intindere prin incovoiere;

c) rezistenta la compresiune;

d) rezistenta la oboseala;

e) rezistenta la rupere.

78. Cu presa hidraulica, pe cuburi, se determina;

a) rezistenta la intindere axiala;

b) rezistenta la intindere prin incovoiere;

c) rezistenta la compresiune;

d) rezistenta la oboseala;

e) rezistenta la rupere.

79. Pe brichete (opt-uri, piscoturi), la aparatul Fruhling-Michaelis, se determina:

a) rezistenta la intindere axiala;

b) rezistenta la intindere prin incovoiere;

c) rezistenta la compresiune;

d) rezistenta la oboseala;

e) rezistenta la rupere.

80. Relatia K_n =  determina:

a) rezistenta la compresiune;

b) rezistenta la intindere axiala;

c) rezistenta la intindere prin incovoiere;

d) rezistenta la incovoiere prin soc;

e) rezistenta la compresiune prin soc.

81. Relatia R_s = , determina:

a) rezistenta la compresiune;

b) rezistenta la intindere axiala;

c) rezistenta la intindere prin incovoiere;

d) rezistenta la incovoiere prin soc;

e) rezistenta la compresiune prin soc.

82. In cazul unei prisme cu crestatura la mijloc, se determina:

a) rezistenta la compresiune;

b) rezistenta la intindere axiala;

c) rezistenta la intindere prin incovoiere;

d) rezistenta la incovoiere prin soc;

e) rezistenta la compresiune prin soc.

83. Relatia K_n =  determina:

a) rezistenta la compresiune;

b) rezistenta la intindere axiala;

c) rezistenta la intindere prin incovoiere;

d) rezistenta la incovoiere prin soc;

e) rezistenta la compresiune prin soc.

84. Relatia R_s = , determina:

a) rezistenta la compresiune;

b) rezistenta la intindere axiala;

c) rezistenta la intindere prin incovoiere;

d) rezistenta la incovoiere prin soc;

e) rezistenta la compresiune prin soc.

85. Materialul utilizat pentru determinarea constantei permeabilimetrului Blaine este;

a) ciment;

b) pulbere standard;

c) mercur;

d) var;

e) ipsos.

86. Suprafata specifica pentru o pulbere, utilizand permeabilimetrul Blaine, se defineste ca fiind:

a) volumul tuturor granulelor dintr-un gram de pulbere;

b) volumul tuturor granulelor din 5 grame de pulbere;

c) suprafata laterala a tuturor granulelor dintr-un gram de pulbere;

d) suprafata laterala a tuturor granulelor din 5 grame de pulbere;

e) o masura a finetii de macinare.

87. Unitatea de masura pentru suprafata specifica prin metoda permeabilimetrului Blaine, este:

a) m²/g;

b) cm³/g;

c) cm²/g;

d) cm/g;

e) dm²/g.

88. Masa de pulbere necesara pentru determinarea suprafetei specifice prin metoda permebilimetrului Blaine se calculeaza cu relatia:

a) m = r V ( 1 - n);

b) m = r V;

c) m = r V ( 1 - h

d) m = r V K;

e) m = r V t;

89. Materialul utilizat pentru determinarea volumului celulei de permeabilitate Blaine este:

a) ciment;

b) pulbere standard;

c) mercur;

d) var;

e) ipsos.

90. Cele mei vechi metode nedistructive sunt:

a) metodele acustice;

b) metodele mecanice;

c) metodele atomice;

d) metodele electro-magnetice;

e) metodele combinate.

91. Din grupa metodelor mecanice de suprafata fac parte:

a) metoda ultrasonica;

b) metoda cu amprenta;

c) metoda cu neutroni;

d) metoda cu recul;

e) metoda de rezonanta.

92. Sclerometrul cu amprenta se utilizeaza la

a) metoda ultrasonica;

b) metoda cu amprenta;

c) metoda cu neutroni;

d) metoda cu recul;

e) metoda de rezonanta.

93. Dezavantajele metodelor nedistructive sunt:

a) determinarile pot fi repetate pe acelasi element;

b) rezistentele sunt orientative;

c) pe acelasi element pot fi determinate mai multe caracteristici;

d) se pot utiliza „in situ”;

e) rezistentele au valori exacte.

94.Avantajele metodelor nedistructive sunt:

a) determinarile pot fi repetate pe acelasi element;

b) rezistentele sunt orientative;

c) pe acelasi element pot fi determinate mai multe caracteristici;

d) se pot utiliza „in situ”;

e) rezistentele au valori exacte.

95. Sclerometrul cu recul se utilizeaza la:

a) metoda ultrasonica;

b) metoda cu amprenta;

c) metoda cu neutroni;

d) metoda cu recul;

e) metoda de rezonanta.

96. Betonoscopul se utilizeaza la :

a) metoda ultrasonica;

b) metoda cu amprenta;

c) metoda cu neutroni;

d) metoda cu recul;

e) metoda de rezonanta.

97. Timpul in care ultrasunetele strabat proba (intre cei doi palpatori), exprimat in ms, se inregistreaza in cazul utilizarii:

a) metodei acustice;

b) metodei mecanice cu amprenta;

c) metodei mecanice cu recul;

d) metodelor atomice;

e) metodelor cu neutroni.

98. Doua diametre perpendiculare se citesc in cazul:

a) metodei acustice;

b) metodei mecanice cu amprenta;

c) metodei mecanice cu recul;

d) metodelor atomice;

e) metodelor cu neutroni.

99. Reculul sclerometrului se inregistreaza in cazul:

a) metodei acustice;

b) metodei mecanice cu amprenta;

c) metodei mecanice cu recul;

d) metodelor atomice;

e) metodelor cu neutroni.

100. In cazul metodei mecanice cu recul, coeficientul total ce tine cont de biografia betonului se calculeaza cu relatia:

a) C_T = C_a C_m C_u;

b) C_T = C_p C_m C_u;

c) C_T = C_a C_c C_d C_m C_u;

d) C_T = C_a C_c C_d C_f C_g C_m C_u C_p;

e) C_T = C_c C_d C_m C_p;

101. In cazul metodelor acustice, coeficientul total ce tine cont de biografia betonului se calculeaza cu relatia:

a) C_T = C_a C_m C_u;

b) C_T = C_p C_m C_u;

c) C_T = C_a C_c C_d C_m C_u;

d) C_T = C_a C_c C_d C_f C_g C_m C_u C_p;

e) C_T = C_c C_d C_m C_p;

102. In cazul metodelor mecanice cu amprenta, coeficientul total, ce tine cont de biografia betonului, se calculeaza cu relatia:

a) C_T = C_a C_m C_u;

b) C_T = C_p C_m C_u;

c) C_T = C_a C_c C_d C_m C_u;

d) C_T = C_a C_c C_d C_f C_g C_m C_u C_p;

e) C_T = C_c C_d C_m C_p;

103. In cazul metodelor nedistructive, coeficientul de etalonare este obligatoriu a corecta marimea inregistrata de aparat, pentru ca:

a) aparatul e uzat moral;

b) aparatul este defect;

c) in timp, aparatul se decalibreaza;

d) nu se dispune de aparatul corespunzator metodei;

e) proba nu e bine curatata.

104. Coeficientul de etalonare (in cazul metodelor nedistructive), corecteaza :

a) rezistentele mecanice;

b) rezistenta la compresiune;

c) factorul de maturitate;

d) marimea citita pe aparatul utilizat;

e) biografia betonului.

105. Prin biografia betonului se intelege:

a) informatii in legatura cu modul de rezemare al epruvetelor;

b) informatii in legatura cu forma epruvetelor;

c) informatii in legatura cu tehnologia de preparare;

d) informatii in legatura cu compozitia betonului si conditiile de pastrare;

e) informatii in legatura cu gradul de agresivitate.

106. p V = const, reprezinta legea transformarii;

a) izobare;

b) izocore;

c) izoterme;

d) adiabate;

e) generale a gazului ideal.

107. V = V_o(1 + at), reprezinta legea transformarii:

a) izobare;

b) izocore;

c) izoterme;

d) adiabate;

e) generale a gazului ideal.

108. p = p₀ ( 1 + bt), reprezinta legea transformarii:

a) izobare;

b) izocore;

c) izoterme;

d) adiabate;

e) generale a gazului ideal.

109. p V = nRT, reprezinta legea transformarii:

a) izobare;

b) izocore;

c) izoterme;

d) adiabate;

e) generale a gazului ideal.

110. p V^g = const., reprezinta legea transformarii;

a) izobare;

b) izocore;

c) izoterme;

d) adiabate;

e) generale a gazului ideal.

111. Forta tangentiala ce actioneaza la suprafata lichidului pe unitatea de lungime si se opune maririi suprafetei, determina:

a) duritatea tempoarra;

b) duritatea permanenta;

c) duritatea totala;

d) vascozitatea;

e) tensiunea superficiala.

112. Forta cu care se opune un strat de lichid la deplasarea sa fata de un strat invecinat, determina:

a) duritatea tempoarra;

b) duritatea permanenta;

c) duritatea totala;

d) vascozitatea;

e) tensiunea superficiala.

113. Totalitatea sarurilor de Ca si Mg dizolvate in apa, formeaza:

a) duritatea tempoarra;

b) duritatea permanenta;

c) duritatea totala;

d) vascozitatea;

e) tensiunea superficiala.

114. Toatalitatea bicarbonatilor de Ca si Mg, dizolvati in apa, determina:

a) duritatea temporara;

b) duritatea permanenta;

c) duritatea totala;

d) vascozitatea;

e) tensiunea superficiala.

115. Clorurile, azotatii, sulfatii care persista si dupa fierberea apei, formeaza:

a) duritatea temporara;

b) duritatea permanenta;

c) duritatea totala;

d) vascozitatea;

e) tensiunea superficiala.

116. Proprietatea mai multor substante de a cristaliza in forme cristaline identice, se numeste;

a) defect de structura;

b) polimorfism;

c) izomorfism;

d) dislocatie;

e) distorsiune.

117. Cantitatea de caldura necesara refacerii retelei cristaline a solidului si trecerii in stare solida, determina;

a) capacitatea calorica;

b) caldura specifica la volum constant:

c) caldura specifica la presiune constanta;

d) caldura latenta de topire;

e) caldura latenta de solidificare.

118. Cantitatea de caldura necesara distrugerii retei solidului si trecerii in stare lichida, determina:

a) capacitatea calorica;

b) caldura specifica la volum constant:

c) caldura specifica la presiune constanta;

d) caldura latenta de topire;

e) caldura latenta de solidificare

119. Dislocatiile ce apar sub actiunea sarcinilor mecanice exterioare, pot fi:

a) retele cu noduri neocuapte;

b) retele cu atomi staini;

c) distorsiuni (incovoiere);

d) translatii (forfecare);

e) maclari.

120. Proprietatea unei substante de a cristaliza in doua sau mai multe forme de cristalizare, se numeste:

a) defect de structura;

b) polimorfism;

c) izomorfism;

d) dislocatie;

e) distorsiune.

121. Adsorbtia in care se atabilesc legaturi chimice intre adsorbant si adsorbat, formandu-se compusi chimici la suprafata de separatie se numeste:

a) adsorbtie;

b) absorbtie;

c) sorbtie;

d) desorbtie;

e) chemiosorbtie.

122. Fenomenul in care particulele adsorbite sau absorbite parasesc faza solida, se numeste:

a) adsorbtie;

b) absorbtie;

c) sorbtie;

d) desorbtie;

e) chemiosorbtie.

123. Fenomenul care insumeaza absorbtia si adsorbtia, se numeste:

a) adsorbtie;

b) absorbtie;

c) sorbtie;

d) desorbtie;

e) chemiosorbtie.

124. Fenomenul care are ca efect patrunderea si repartizarea unei anumite substante in toata masa altei substante, se numeste:

a) adsorbtie;

b) absorbtie;

c) sorbtie;

d) desorbtie;

e) chemiosorbtie.

125. Fenomenul in urma caruia, ala limita de separatie se formeaza un stat monomolecular de particule, se numeste:

a) adsorbtie;

b) absorbtie;

c) sorbtie;

d) desorbtie;

e) chemiosorbtie.

126. Alegeti definitia corecta pentru minerale:

a)     compusi chimici sub forma de roci cu structura cristalina ;

b)     compusi chimici sub forma de aglomerari cu structura cristalina , foarte rar amorfa ;

c)     mase minerale ce contin unul sau mai multe minerale ;

d)     substante chimice cu compozitie bine definita

e)     materiale de constructii care se gasesc in natura sub forma de roci .

127. Cum se numeste partea din scoarta terestra din care se exploateaza rocile naturale care stau la baza materialelor de constructie sub forma de piatra naturala ?

a) atmosfera;                                  

b) biosfera;

c) litosfera;

d) stratosfera;

e) rockosfera

128. Rocile care iau nastere ca urmare a solidificarii topiturii silicioase in drumul ei spre suprafata pamantului se numesc :

a)     roci sedimentare ;

b)     roci organogene ;

c)     roci detritice ;

d)     roci metamorfice ;

e)     roci magmatice .

129. In constructii rocile se folosesc ca :

a)     produse brute ;

b)     produse prelucrate mecanic , fara a li se modifica proprietatile chimice ;

c)     materie prima la fabricarea unor noi materiale de constructii cu acelea si proprietati fizice si chimice ;

d)     materie prima la obtinerea de noi materiale de constructii cu proprietati fizice si chimice modificate ;

e)     produse tratate chimic fara a li se schimba proprietatile chimice .

130. Rocile alcatuite din minerale cristalizate complect se numesc :

a)     roci cu textura stratificata ;

b)     roci cu textura neorientala (masiva) ;

c)     roci cu structura holocristalina ;

d)     roci cu structura hemiocristalina ;

e)     roci cu textura sistoasa .

131. Rocile formate prin racirea magmei si intarirea ei la adancime se numesc :

a)     roci granitice ;

b)     roci bazaltice ;

c)     roci efuzive ;

d)     roci intrusive ;

e)     roci filoniene .

132. Rocile alcatuite din minerale cristaline amestecate cu minerale amorfe se numesc:

a)     roci cu textura stratificata ;

b)     roci cu textura neosientala (masiva) ;

c)     roci cu structura holocristalina ;

d)     roci cu structura hemicristalina ;

e)     roci cu textura sistoasa .

133. Rocile alcatuite din minerale nearanjate ordonat in spatiu se numesc :

a)     roci cu textura stratificata ;

b)     roci cu textura neorientata (masiva) ;

c)     roci cu structura holocristalina ;

d)     roci cu structura hemicristalina ;

e)     roci cu textura sistoasa .

134. Rocile care iau nastere ca urmare a depunerilor succesive a produselor de eroziune se numesc :

a)     roci sedimentare ;

b)     roci holocristaline ;

c)     roci eruptice ;

d)     roci metamorfice ;

e)     roci magmatice

135. Rocile care iau nastere ca urmare a actiunii presiunilor si temperaturilor ridicate asupra rocilor preexistente , schimbandu-le structura si compozitia chimica se numesc:

a)     roci sedimentare ;

b)     roci holocristaline ;

c)     roci efuzive ;

d)     roci metamorfice ;

e)     roci magmatice .

136. Rocile formate prin racirea brusca a magmei si intarirea ei la suprafata scoartei terestre se numesc :

a)     roci detritice ;

b)     roci de precipitatie ;

c)     roci efuzive ;

d)     roci intrusive ;

e)     roci filoviene .

137. Rocile alcatuite din straturi succesive de minerale , toate stratele fiind alcatuite dintr-un singur mineral se numesc :

a)     roci cu textura stratificata ;

b)     roci cu textura neorientata (masiva) ;

c)     roci cu structura holocristalina ;

d)     roci cu structura hemicristalina ;

e)     roci cu textura sistoasa

138. Rocile alcatuite din straturi succesive de minerale , fiecare strat fiind alcatuit din alt mineral se numesc :

a)     roci cu textura stratificata ;

b)     roci cu textura neorientata (masiva) ;

c)     roci cu structura holocristalina ;

d)     roci cu structura hemicristalina ;

e)     roci cu textura sistoasa .

139. Rocile formate prin racirea si intarirea magmei in apropierea scoartei terestre se numesc :    

a)     roci granitice ;

b)     roci bazaltice ;

c)     roci efuzive ;

d)     roci intrusive ;

e)     roci filoviene .  

140. Diatomitul si calcarul cochilifer sunt roci :

a)     sedimentare detritice ;

b)     metamorfice ;

c)     sedimentare de precipitatie ;

d)     magmatice filoviene ;

e)     sedimentare organogene .

141. Prelucrarea pietrei naturale se face prin :

a)     taiere ;

b)     cioplire ;

c)     slefuire si lustruire ;

d)     buciardare ;

e)     concasare .

142. Bazaltul , andezitul si trahitul sunt roci :

a)     magmatice intrusive ;

b)     magmatice filoviene ;

c)     magmatice efuzive ;

d)     sedimentare detritice ;

e)     sedimentare de precipitatie .

143. Piatra ponce , scoria bazaltica si tufurile vulcanice sunt roci :

a)     magmatice intrusive ;

b)     magmatice filoviene ;

c)     magmatice efuzive ;

d)     sedimentare detritice ;

e)     sedimentare de precipitatie .

144. Grohotisurile , prundisurile , nisipurile , conglomeratele si gresiile sunt roci :

a)     magmatice intrusive ;

b)     magmatice filoviene ;

c)     magmatice efuzive ;

d)     sedimentare detritice ;

e)     sedimentare de precipitatie

145. Ghipsul , tuful calcaros si travertinul sunt roci :

a)     magmatice intrusive ;

b)     magmatice filoviene ;

c)     magmatice efuzive ;

d)     sedimentare detritice ;

e)     sedimentare de precipitatie .

146. Rocile magmatice pot fi:

a) sedimentare detritice cimentate;

b) sedimenatre detrictice necimentate;

c) sedimenatre organogene;

d) granitice, porfirice, bazaltice, cu structura vitroasa;

e) sedimentare de precipitatie.

147. Extragerea pietrei naturale se face :

a)     pe cale manuala cu sapa si lopata ;

b)     pe cale naturala cu parghii , fierastrae , ciocane de abataj ;

c)     pe cale mecanizata cu dispozitive de taiat cu discuri ;

d)     pe cale mecanizata cu excavatoare si dragline ;

e)     cu explozibili de mica , mijlocie si mare putere .

148. Produsele de concasare sunt :

a)     filer , ghips , nisip de concasare si split ;

b)     filer , nisip de concasare , calcar , savura , split si criblura ;

c)     filer , nisip de concasare , savura , split , argila , criblura , piatra sparta ;

d)     filer , nisip de concasare , savura , split, ghips , calcar , argila si macadam;

e) filer , nisip de concasare , savura , split , criblura obtinuta prin dubla concasare si piatra sparta ;

149. Produsele de balastiera sunt :

a)     piatra bruta ;

b)     piatra prelucrata sub forma de moloane , piatra de talie ;

c)     pavele , calupuri , borduri ;

d)     nisip , pietris , bolovani si balast ;

e)     treapta , contratreapta , solbanc , glaf , plinta , dale etc.

150. Piatra naturala, dupa prelucrare mecanica se utilizeaza ca:

a)     piatra bruta ;

b)     moloane , piatra de talie ;

c)     pavele , calupuri , borduri ;

d)     nisip , pietris , bolovani si balast ;

e)     treapta , contratreapta , solbanc , glaf , plinta , dale etc

151. In costructia de drumuri se utilizeaza :

a)     piatra bruta ;

b)     piatra prelucrata sub forma de moloane , piatra de talie ;

c)     pavele , calapuri , borduri ;

d)     briul, glaful, solbancul, ;

e)     treapta , contratreapta , plinta , dale etc.

152. Ghipsul poate fi folosit in constructii la:

a) fabricarea ipsosului;

b) fabricarea cimentului, pentru reglarea timpului de priza;

c) obtinerea moloanelor;

d) obtinerea varului

e) obtinerea produselor ceramice.

153. Rocile sedimentare pot fi:

a) detritice cimentate

b) detritice necimentate

c) granitice, bazaltice

d) organogene

e) intrusive si filoniene.

154. Agentii agresivi de natura chimica ce actioneaza asupra pietrei naturale sunt:

a) microorganismele;

b) bioxidul de carbon, bioxidul de sulf;

c) apa, aerul;

d) vantul, curentii turbionari;

e) temperatura

155. Protectia elementelor din piatra naturala impotriva agentilor agresivi se face prin:

a)     stropirea lor cu apa tot timpul ;

b)     utilizarea de roci cu caracteristici corespunzatoare ;

c)     evitarea suprafetelor orizontale ;

d)     vopsirea suprafetelor elementelor cu miniu de plumb ;

e)     tratarea suprafetelor elementelor cu compusi chimici , cu o solutie de sare sau cu uleiuri sicative .

156. Cum se numeste partea din scoarta terestra din care se exploateaza rocile naturale care stau la baza materialelor de constructie sub forma de piatra naturala ?

a) atmosfera;                                  

b) biosfera;

c) litosfera;

d) stratosfera;

e) rockosfera.

157. Ghipsul , tuful calcaros si travertinul sunt roci :

a)     magmatice intrusive ;

b)     magmatice filoviene ;

c)     magmatice efuzive ;

d)     sedimentare detritice ;

e)     sedimentare de precipitatie .

158. Rocile formate prin racirea brusca a magmei si intarirea ei la suprafata scoartei terestre se numesc :

a)     roci detritice ;

b)     roci de precipitatie ;

c)     roci efuzive ;

d)     roci intrusive ;

e)     roci filoviene .

159. Agentii agresivi de natura fizica ce actioneaza asupra pietrei naturale sunt:

a) microorganismele;

b) bioxidul de carbon, bioxidul de sulf;

c) apa, aerul;

d) vantul, curentii turbionari;

e) temperatura.

160. Prelucrarea mecanica a rocilor se realizeaza prin;

a) ardere in cuptoare la temperatura de 1200sC;

b) concasare, sortare;

c) spalare, cioplire, slefuire;

d) acoperire cu pelicule protectoare;

e) buciardare;

161. Rocile magmatice intrusive sunt roci:

a) cu structura hemicristalina si textura neorientata;

b) cu structura holocristalina si textura neorientata;

c) cu structura holocristalina si textura sistoasa

d) cu structura holocristalina si textura stratificata

e) cu structura amorfa.

162. Rocile alcatuite din straturi succesive de minerale , toate stratele fiind alcatuite dintr-un singur mineral se numesc :

a)     roci cu textura stratificata ;

b)     roci cu textura neorientata (masiva) ;

c)     roci cu structura holocristalina ;

d)     roci cu structura hemicristalina ;

e)     roci cu textura sistoasa

163. Rocile care iau nastere ca urmare a depunerilor succesive a produselor de eroziune se numesc :

a)     roci sedimentare ;

b)     roci holocristaline ;

c)     roci eruptice ;

d)     roci metamorfice ;

e)     roci magmatice

164. Agentii agresivi de natura fizica ce actioneaza asupra pietrei naturale sunt:

a) microorganismele;

b) bioxidul de carbon, bioxidul de sulf;

c) apa, aerul;

d) vantul, curentii turbionari;

e) temperatura.

165. Rocile care iau nastere ca urmare a depunerilor succesive a produselor de eroziune se numesc :

a) roci sedimentare ;

b) roci holocristaline ;

c)     roci eruptice ;

d)     roci metamorfice ;

e)     roci magmatice.

166. Ghipsul poate fi folosit in constructii la:

a) fabricarea ipsosului;

b) fabricarea cimentului, pentru reglarea timpului de priza;

c) obtinerea moloanelor;

d) obtinerea varului

e) obtinerea produselor ceramice

167. Protectia elementelor din piatra naturala impotriva agentilor agresivi se face prin:

a)     stropirea lor cu apa tot timpul ;

b)     utilizarea de roci cu caracteristici corespunzatoare ;

c)     evitarea suprafetelor orizontale ;

d)     vopsirea suprafetelor elementelor cu miniu de plumb ;

e)     tratarea suprafetelor elementelor cu compusi chimici , cu o solutie de sare sau cu uleiuri sicative .

168. Rocile sedimentare pot fi:

a) detritice cimentate

b) detritice necimentate

c) granitice, bazaltice

d) organogene

e) intrusive si filoniene.

169. Piatra ponce , scoria bazaltica si tufurile vulcanice sunt roci :

a)     magmatice intrusive ;

b)     magmatice filoviene ;

c)     magmatice efuzive ;

d)     sedimentare detritice ;

e)     sedimentare de precipitatie .

170. Alegeti definitia corecta pentru minerale:

a)     compusi chimici sub forma de roci cu structura cristalina ;

b)     compusi chimici sub forma de aglomerari cu structura cristalina , foarte rar amorfa ;

c)     mase minerale ce contin unul sau mai multe minerale ;

d)     substante chimice cu compozitie bine definita

e)     materiale de constructii care se gasesc in natura sub forma de roci .

171. Bazaltul , andezitul si trahitul sunt roci :

a)     magmatice intrusive ;

b)     magmatice filoviene ;

c)     magmatice efuzive ;

d)     sedimentare detritice ;

e)     sedimentare de precipitatie .

172. Piatra ponce , scoria bazaltica si tufurile vulcanice sunt roci :

a)     magmatice intrusive ;

b)     magmatice filoviene ;

c)     magmatice efuzive ;

d)     sedimentare detritice ;

e)     sedimentare de precipitatie .

173. Agentii agresivi de natura fizica ce actioneaza asupra pietrei naturale sunt:

a) microorganismele;

b) bioxidul de carbon, bioxidul de sulf;

c) apa, aerul;

d) vantul, curentii turbionari;

e) temperatura.

174. Ghipsul poate fi folosit in constructii la:

a)  fabricarea ipsosului;

b)  fabricarea cimentului, pentru reglarea timpului de priza;

c) obtinerea moloanelor;

d) obtinerea varului

e) obtinerea produselor ceramice

175. Prelucrarea mecanica a rocilor se realizeaza prin;

a) ardere in cuptoare la temperatura de 1200sC;

b) concasare, sortare;

c) spalare, cioplire, slefuire;

d) acoperire cu pelicule protectoare;

e) buciardare.

176. Care este procentul aproximativ al agregatului in beton ?

a)     60-65 %

b)     80-85 %

c)     70-75 %

d)     75-80 %

e)     85-90 %

178. Dupa forma granulelor , agregatele pot fi :

a)     anorganice si organice ;

b)     naturale si artificiale ;

c)     grele compacte ( r_ga 1200kg/m³ ) si usoare poroase ( r_ga<1200kg/m³ ) ;

d)     cu granule rotunjite , poliedrice , lamelare si aciculare ;

e)     cu granulozitate continua , granulozitate discontinua si monogranulare.

179. Dupa natura chimica si origine , agregatele sunt :

a)     anorganice si organice ;

b)     grele compacte ( r_ga 1200kg/m³ ) si usoare poroase ( r_ga<1200kg/m³ ) ;

c)     cu granule rotunjite , poliedrice , lamelare si aciculare ;

d)     cu granulozitate continua , granulozitate discontinua si monogranulare .

e)     nisip , pietris , bolovani si balast ;

180. Dupa compozitia granulometrca , agregatele pot fi :

a)     nisip , pietris , bolovani si balast ;

b)     naturale si artificiale ;

c)     grele compacte ( r_ga 1200kg/m³ ) si usoare poroase ( r_ga<1200kg/m³ ) ;

d)     cu granule rotunjite , poliedrice , lamelare si aciculare ;

e)     cu granulozitate continua , granulozitate discontinua si monogranulare

181. Dupa natura chimica, nisipul poate fi :

a)     silicios , calcaros ;

b)     de balastiera , de cancasaj ;

c)     monogranlar , poligranular ;

d)     cu granulozitate continua , cu granulozitate discontinua ;

e)     avand granulele cu diametre cuprinse intre 0-15 mm .

182. Agregatele grele compacte au r_ga

a) mai mica decat 1200kg/m³

b) mai mare decat 1200kg/m³

c) mai mica decat 1800kg/m³

d) mai mare decat 1800kg/m³

e) egala cu 2500kg/m³

183. Pentru ca un agregat sa fie acceptat, acesta trebuie sa aiba coeficientul volumic mediu C_vm:

a) 18;

b) 20

c) 20;

d) 15;

e) 15.

184. Forma ideala a granulelor agregatelor este:

a) sferica;

b) rotunjita;

c) poliedrica;

d) lamelara

e) aciculara

185. Prin sort se intelege :

a)     compozitia procentuala (in volume) a diferitelor sorturi sau fractiuni ce compun un agregat ;

b)     reprezentarea grafica a resturilor (in greutate) din seria de ciururi si site standard ;

c)     reprezentarea grafica a procentelor trecerilor (in greutate) prin seria de ciururi si site standard ;

d)     compozitia procentuala (in greutate) a diferitelor sorturi si fractiuni de agregat ce compun un agregat ;

e)     toate granulele de agregat care au granulele de diametru cuprins intre doua site sau ciururi impuse .

186. Argila expandata, zgura expandata, granulitul, perlitul expandat sunt:

a) agregate anorganice naturale;

b) agregate anorganice artificiale;

c) agregate organice naturale;

d) agregate organice artificiale;

e) agregate de concasaj.

187. Agregatele usoare poroase au r_ga

a) mai mica decat 1200kg/m³

b) mai mare decat 1200kg/m³

c) mai mica decat 1800kg/m³

d) mai mare decat 1800kg/m³

e) egala cu 2500kg/m³

188. Prin cresterea progresiva a umiditatii cu 2% se poate studia:

a) continutul de mica libera;

b) continutul de carbune;

c) humusul;

d) partile levigabile;

e) infoierea nisipului.

189. Agregatele anorganice pot fi :

a)     anorganice si organice ;

b)     naturale si artificiale ;

c)     rumegusul de lemn, puzderia de in si canepa;

d)     deseuri de cauciuc;

e)     deseuri ceramice

190. Agregtele organice pot fi :

a)     obtinute prin sfarmarea naturala a rocilor

b)     obtinute prin sfarmarea artificiala a rocilor

c)     obtinute din deseuri de cauciuc

d)     obtinute din deseuri ceramice

e)     obtinute din rumegusul de lemn

191. Dupa marimea granulelor , agregatele de balastiera se impart in :

a)     nisip , pietris , bolovani si balast ;

b)     naturale si artificiale ;

c)     grele compacte ( r_ga 1200kg/m³ ) si usoare poroase ( r_ga<1200kg/m³ ) ;

d)     cu granule rotunjite , poliedrice , lamelare si aciculare ;

e)     cu granulozitate continua , granulozitate discontinua si monogranulare.

192. Agregatele compacte grele sunt :

a)     scoria bazaltica , piatra ponce , tuful vulcanic ;

b)     granulitul , perlitul expandat , zgura expandata , algoporitul , sparturile ceramice ;

c)     rumegusul , cojile de copac , deseurile textile , puzderia de in si canepa , cojile de orez

d)     nisip , pietris , bolovani si balast ;

e)     nisipul de concasaj , filerul , savura , splitul , criblura obtinuta prin dubla concasare si piatra sparta .

193. Limita intre nisip si pietris este de:

a)  3 mm;

b) 7mm;

c) 16 mm;

d) 31 mm;

e) 70 mm.

194. Nisipul se utilizeaza ca agregate la obtinerea:

a) produselor ceramice;

b) mortarelor;

c) betoanelor;

d) ipsosului;

e) cimentului.

195. Balastul este:

a) agregat cu dimensiunea maxima de 7 mm;

b) agregat cu dimensiunea maxima de 15 mm;

c) agregat cu dimensiunea maxima de 70 mm;

d) agregat cu dimensiunea maxima de 150 mm;

e) un amestec natural de nisip si pietris.

196. Prin curba de granulozitate se intelege :

a)     compozitia procentuala (in volume) a diferitelor sorturi sau fractiuni ce compun un agregat ;

b)     reprezentarea grafica a resturilor (in greutate) din seria de ciururi si site standard ;

c)     reprezentarea grafica a trecerilor exprimate in procente prin seria de ciururi si site standard ;

d)     compozitia procentuala (in greutate) a diferitelor sorturi si fractiuni de agregat ce compun un agregat ;

e)     toate granulele de agregat care au granulele de diametru cuprins intre doua site sau ciururi impuse .

197. Agregatele usoare naturale anorganice sunt :

a)     scoria bazaltica , piatra ponce, tufurile vulcanice ;

b)     granulitul , perlitul expandat , zgura expandata , algoporitul , sparturile ceramice ;

c)     rumegusul , cojile de copac , deseurile textile , puzderia de in si canepa , cojile de orez

d)     nisip , pietris , bolovani si balast ;

e)     nisipul de concasaj , filerul , savura , splitul , criblura obtinuta prin dubla concasare si piatra sparta .

198. Limita intre pietris si bolovanis este de:

a) 3 mm;

b) 7mm;

c) 16 mm;

d) 31 mm;

e) 70 mm.

199. Prin analiza solutiei de 3% hidroxid de sodiu, dupa 24 ore, se apreciaza:

a) continutul de mica libera;

b) continutul de carbune;

c) humusul;

d) partile levigabile;

e) infoierea nisipului.

200. Rumegusul de lemn, puzderia de in si canepa, cojile de orez si de copac sunt:

a) agregate anorganice naturale;

b) agregate anorganice artificiale;

c) agregate organice naturale;

d) agregate organice artificiale;

e) agregate de concasaj.

201. Dupa densitatea in gramada , agregatele se clasifica in :

a)     anorganice si organice ;

b)     naturale si artificiale ;

c)     grele compacte ( r_ga 1200kg/m³ ) si usoare poroase ( r_ga<1200kg/m³ ) ;

d)     cu granule rotunjite , poliedrice , lamelare si aciculare ;

e)     cu granulozitate continua , granulozitate discontinua si monogranulare

202. Prin curba granulometrica se intelege :

a)     compozitia procentuala (in volume) a diferitelor sorturi sau fractiuni ce compun un agregat ;

b)     reprezentarea grafica a resturilor (in greutate) din seria de ciururi si site standard ;

c)     reprezentarea grafica a procentelor trecerilor (in greutate) prin seria de ciururi si site standard ;

d)     compozitia procentuala (in greutate) a diferitelor sorturi si fractiuni de agregat ce compun un agregat ;

e)     toate granulele de agregat care au granulele de diametru cuprins intre doua site sau ciururi impuse .

203. Agregatele usoare artificiale anorganice sunt :

a)     scoria bazaltica , piatra ponce , tuful vulcanic ;

b)     granulitul , perlitul expandat , zgura expandata , algoporitul , sparturile ceramice ;

c)     rumegusul , cojile de copac , deseurile textile , puzderia de in si canepa , cojile de orez

d)     nisip , pietrs , bolovani si balast ;

e)     nisipul de concasaj , filerul , savura , splitul , criblura obtinuta prin dubla concasare si piatra sparta .

204. Impuritatile care se pot indeparta prin spalarea agregatelor determina:

a) continutul de mica libera;

b) continutul de carbune;

c) humusul;

d) partile levigabile;

e) infoierea nisipului.

205. Deseurile de cauciuc sunt agregate:

a) agregate anorganice naturale;

b) agregate anorganice artificiale;

c) agregate organice naturale;

d) agregate organice artificiale;

e) agregate de concasaj.

206. Pentru a fi acceptat, un agregat trebuie sa respecte urmatoarea(rele) conditii cu privire la forma:

a) b/a 0,66;

b) c/a 0,33;

c) b/a 0,66 si c/a 0,33;

d) b/a 0,60;

e) c/a 0,30;

1.Efectuati urmatoarele transformari:

1 m³ = ..l = cm³

1 tona = .kg = g

1daN/m²=.N/cm²

2.Efectuati urmatoarele transformari:

1 m³ =.l = ..cm³

1kg/m³ = .g/cm³

1 daN/m² =.N/cm²

3.Efectuati urmatoarele transformari:

1 cm³ =.l = ..m³

1 g = .kg = tona

1 N/cm²    =. daN/m²

4.Efectuati urmatoarele transformari:

1 ha =..ari =.m²

1 daN/cm²=.N/m²

1 kg/m³ =g/cm³

5.Efectuati urmatoarele transformari:

1 cm³ =.l = ..m³

1 g = .kg = tona

1 N/cm²    =. daN/m²

1 Masa unei epruvete avand dimensiunile de 4x4x16 cm este de 900g. Ce proprietati fizice se pot determina pentru aceasta epruveta si sa se calculeze valorile acestora ?

2 Se considera o caramida avand masa de 3,0 kg si dimensiunile de 24,5 x 12,5 x 6,5 cm. Ce caracteristici fizice se pot determina, in laborator, pentru caramida si care sunt valorile acestora ?

3 Masa nisipului umed (aflat in stare naturala) este de 300g, iar masa nisipului uscat este de 270 g. Ce proprietati se pot determina pentru nisip si care sunt valorile acestora ?

4 Se considera 5 g de pulbere de caramida. Aceasta se introduce intr-un picnometru avand capacitatea de 25 cm³. Stiind ca volumul de benzina ce s-a scurs din biureta este de 23 cm³, sa se precizeze ce marimi fizice se pot determina pentru caramida, si care sunt valorile acestora.

5 In urma determinarilor de laborator asupra unei probe de tigla s-au obtinut urmatoarele rezultate: masa tiglei m = 18 g, masa tiglei parafinate m^p = 20 g, densitatea parafinei, 0,9 g/cm³. Volumul initial al apei din cilindrul gradat este V_i = 100 cm³, iar volumul final ( cu proba de tigla in el) este de V_f = 114 cm³. Ce proprietati a tiglei se pot determina si ce valori au acestea ?

6 Densitatea aparenta a tiglei este de 1,6 g/cm³, iar densitatea reala este 2,5 g/cm³. Ce proprietati se pot determina si care sunt valorile acestora ?

7 Volumul celulei de permeabilitate (in cazul permeabilimetrul de tip Blaine) este de 2,009cm³. Densitatea reala a pulberii de ciment este de 3 g/cm³, iar porozitatea ecestuia, in celula de permeabilitate este de 0,5. Utilizand doar aceste informatii, ce marime se poate calcula   si care este valoarea acesteia ?

8 Masa celulei de permeabilitate goala (a permeabilimetrului de tip Blaine) este de 130 g, iar masa celulei de permeabilitate plina cu mercur este de 160g. Stiind ca densitatea mercurului este de 13600kg/m³, ce marime se poate calcula si care este valoarea acesteia ?

9 In 2175 g de solutie sunt amestecate 20 g de sare. Ce proprietate se poate determina si sa se calculeze valoarea acesteia ?

10 In mod normal, aerul dintr-o camera contine 30 g vapori de apa/ m³. La saturatie, acest aer contine 50g vapori de apa/m³. Ce proprietate se poate determina si sa se calculeze valoarea acesteia?

11 In 125 l de solutie sunt amestecati 2 moli de sare. Ce proprietate se paote calcula si care este valoarea acestei marimi ?

12 La ce inaltime urca apa prin ascensiune capilara, in cazul unei fundatii avand porii capilari cu diametrul de 0,3 x 10^-5 m.

13 La ce inaltime urca apa prin ascensiune capilara, in cazul unei fundatii avand porii capilari cu diametrul de 0,03 mm.

14 In 2,5 l de solutie sunt amestecati 10 cm³ de sare. Ce proprietate a solutiei se poate calcula si care este valoarea acesteia ?

15 In 750 g solutie sunt amestecati 0,87 MOLI de sare. Ce proprietate se poate calcula si care este valoarea acesteia?

INNEN kell

16 Masa galetii la ruperea brichetei este de 3 kg. Bricheta are aria suprafetei de rupere de 5 cm². Aceasta este fixata in aparatul Fruhling –Michaelis, astfel incat factorul de multiplicare este de 10. Ce rezistenta se poate determina si care este valoarea acesteia ?

17 Forta de rupere este de 2000 daN, latura cubului este de 4 cm. Ce rezistenta se poate calcula si care este valoarea acesteia ?

18 Forta de rupere este de 1000 daN, sectiunea de rupere a epruvetei este de 4x4 cm, iar distanta dintre reazeme este de 10 cm. Ce rezistenta se poate calcula si care este valoarea acesteia ?

19 Forta de rupere este de 300 daN, sectiunea de rupere a epruvetei este de 4x4 cm, iar distanta dintre reazeme este de 10 cm. Ce rezistenta se poate calcula si care este valoarea acesteia ?

20 Forta de rupere este de 700 daN, latura cubului este de 4 cm. Ce rezistenta se poate calcula si care este valoarea acesteia ?

21 Forta de rupere este de 1000 daN, sectiunea de -ula si care este valoarea acesteia ?

22 Sa se calculeze rezistenta la compresiune pentru un beton turnat la data de 31.01.2005, incercat la data de 27.11.2005 (varsta betonului Nz = 300 zile), preparat cu ciment clasa I 42,5, cu un dozaj de 350kg/m³, fara adaosuri. S-a utilizat un agregat de rau, avand dimensiunea maxima a granulei de 30 mm si procentul fractiunii fine de 12%. Pana la incercare betonul a fost pastrat in conditii standard (umiditate 12% si temperatura 20 C). Ce metoda si aparat s-a folosit, daca viteza ultrasunetelor obtinuta experimental pe o grinda din acest beton armat este de 4250 m/s.

23 Sa se calculeze rezistenta la compresiune pentru un beton turnat la data de 31.01.2005, incercat la data de 27.11.2005 (varsta betonului Nz = 300 zile), preparat cu ciment clasa I 42,5, cu un dozaj de 350kg/m³, fara adaosuri. S-a utilizat un agregat de rau, avand dimensiunea maxima a granulei de 30 mm si procentul fractiunii fine de 12%. Pana la incercare betonul a fost pastrat in conditii standard (umiditate 12% si temperatura 20 C). Ce metoda si aparat s-a folosit, daca amprenta medie determinata pe un planseu de beton armat ( cu aparatul fixat la scara 1/1) este de 5 mm, iar incercarea s-a facut de sus in jos.

24 Sa se calculeze rezistenta la compresiune pentru un beton turnat la data de 31.01.2005, incercat la data de 27.11.2005 (varsta betonului Nz = 300 zile), preparat cu ciment clasa I 42,5, cu un dozaj de 350kg/m³, fara adaosuri. S-a utilizat un agregat de rau, avand dimensiunea maxima a granulei de 30 mm si procentul fractiunii fine de 12%. Pana la incercare betonul a fost pastrat in conditii standard (umiditate 12% si temperatura 20 C). Ce metoda si aparat s-a folosit, daca reculul inregistrat pe un stapl din acest beton armat este de 32.

25 Se considera un vas avand volumul de 1000cm³ si masa de 370g. Masa vasului umplut cu nisip (lasat sa cada de la 10 cm) este de 2070 g. Ce proprietate fizica se poate determina asupra nisipului si care este valoarea acesteia ?

26 Se considera un vas avand volumul de 5000cm³ si masa de 1000g. Masa vasului umplut cu pietris (umplut si compactat in trei straturi) este de 10000 g. Ce caracteristica fizica i se poate determina pietrisului si care este valoarea acesteia ?

27 Se considera un vas avand capacitatea de 5000 cm³. Masa vasului plin cu material saturat cu apa este de 8000g, iar masa vasului cu material saturat si cu apa este de 10000g. Ce caracteristica fizica se poate determina si care este valoarea acesteia ?

28 Dimensiunile medii ale granulelor unui pietris sunt: a = 50 mm; b = 30 mm si c = 20 mm. Sa se justifice daca acest agregat este sau nu corespunzator din punct de vedere al formei si dimensiunilor granulelor.

29 Volumul sferelor circumscrise celor 35 de granule de pietris supuse determinarii este de 500 cm³, iar volumul aparent al sferelor este de 200 cm³. Ce proprietate se poate calcula si care este valoarea recomandata pentru aceasta marime ?