	Aeronautica	Comunicatii	Constructii	Electronica	Navigatie	Pompieri
	Tehnica mecanica

Tehnica mecanica

Index » inginerie » Tehnica mecanica
» Tehnologii de valorificare a materiilor prime

Tehnologii de valorificare a materiilor prime

TEHNOLOGII DE VALORIFICARE A MATERIILOR PRIME SI PRODUSELOR LOCALE DISPONIBILE IN MEDIUL RURAL (SATUL ROMANESC)

	Moraritul
	Panificatia (brutarii)
	Cuptoare pentru paine:
	Fabricarea bauturilor si a bauturilor racoritoare(nealcoolice)
	Sisteme tehnologice de prelucrare a carnii

In mediul rural trebuiesc promovate cu prioritate investitii pentru dezvoltarea acelor unitati productive private romanesti sau mixte pentru care exista in zona, integral sau partial, materia prima si/sau forta de munca calificata sau partial calificata (avand cunostinte de traditie) si/sau care poate fi calificata / specializata pentru procesele de productie respective. La aceste investitii se adauga si dezvoltarea serviciilor.

Principalele materii prime existente in satul romanesc sunt:

cereale

legume si fructe, fructe de padure

lapte si lana

vin, carne

lemn si diverse zacaminte naturale (piatra, lut, carbune etc.)

MORARITUL

- pentru prelucrarea cerealelor, ca principala materie prima produsa de agricultura.

Bobul de cereale are urmatoarele parti componente:

invelisul exterior de protectie (cu pondere de sub 8%) si care la macinare devine tarate;

embrionul (sau germenele) cu ponderea sub 3% si reprezinta planta viitoare, care la macinare se separa de tarate;

endospermul (compus din corpul fainos si stratul aleuronic, cu ponderea de 82% reprezinta substanta de baza din care la macinare rezulta faina.

Insusirile de panificatie sunt influentate de continutul de proteine (gluten). Glutenul contine: gliadina 70% si gluteina 30%. Pentru panificatie, este recomandat graul care are peste 24% gluten.

Este foarte importanta pastrarea in timp a calitatii cerealelor (fainii) printr-o buna depozitare in magazii si silozuri, tratamente chimice, tratamente speciale (uscarea, aerarea, combaterea prafului prin ventilare si filtre separatoare, combaterea daunatorilor).

Principalele procese de macinare a cerealelor cuprind urmatoarele sisteme tehnologice: macinarea cu valturi, pietre, dislocatoare, mori cu ciocane, mori cu detasoare.

Sortarea produselor macinate (tarate, gris, faina etc.) se face astfel:

sortarea prin cernere

sortarea pneumatica.

Morile trebuiesc dotate si cu sisteme tehnologice pentru controlul fainii si cu sisteme tehnologice pentru omogenizarea fainii.

Ca si structura de rezistenta, constructiile morilor pot fi realizate din zidarie de caramida, beton armat, ferme metalice sau lemn. In majoritatea cazurilor, pe langa parter ele au si un etaj sau demisol, parter si etaj. In satele brazdate de cursuri de apa (in special in zonele de munte), exista mori pe apa, care folosesc energia neconventionala a apei pentru functionare, fiind eficiente.

Inaltimea incaperilor si dimensiunile in plan depind de gabaritul utilajelor tehnologice cu care sunt dotate aceste mori.

9.2 PANIFICATIA (BRUTARII)

Principalele probleme cuprind:

depozitarea materiei prime;

pregatirea materialelor si aducerea lor la parametrii necesari utilizarii;

dozarea;

prepararea aluatului (prospatura - maia - aluat sau in doua faze: maia cu bos-aluat);

prelucrarea bucatilor de aluat (divizarea, premodelarea, repaus intermediar sau predospire, modelare, fermentare finala - dospire).

Depozitul de materii prime

Faina

Sare

Drojdie

Alte materii prime

Sectiunea de preparare aluat

Incalzire

Fig. 9.1. Schema generala pentru pregatirea materiei prime auxiliare pentru fabricatie

Categorii de fluxuri tehnologice in panificatie:

Schema tehnica rudimentara

Schema tehnica cu mecanizare avansata

Schema tehnica complet mecanizata

Schema tehnica mecanizata si automatizata.

O linie tehnologica completa de prelucrare a painii se prezinta in figura 9.2.

Schemele tehnologice se intocmesc pe baza schemelor tehnice, in care se prezinta modul de desfasurare a fluxurilor tehnologice, a caror dispunere cunoaste si o dimensionare spatiala (pe verticala, pe orizontala sau mixta) si o dimensionare de continuitate (continuu, discontinuu si mixt).

FAINA

APA

DROJDIE

Fig. 9.2. Schema principiala a procesului de fabricatie a painii si produselor de panificatie

Dimensionarea spatiilor de productie pentru brutarie este dependenta de organizarea proceselor tehnologice si de gabaritul echipamentelor care intra in dotarea brutariei, dintre care mentionam:

Pentru depozitarea fainii trebuie sa existe magazii, care sa asigure depozitarea fainii pentru o perioada de 30-60 zile (pentru maturarea acesteia si continuitatea procesului de fabricatie al painii), spatii pentru depozitarea celorlalte materii prime: sare, amelioratori, respectiv frigider sau lazi frigorifice pentru drojdie etc. .

Spatiile pentru igiena si odihna personalului, spatiile administrative sunt obligatorii.

Structura de rezistenta a constructiilor in care functioneaza brutariile pot fi realizate din zidarie de caramida sau blocuri ceramice, beton armat etc., avand pardoseli betonate si placate superior (gresie, mozaic etc.), acoperis cu sarpanta, in pereti fiind amplasate ventilatoare pentru evacuarea aburilor.

Peretii sunt obligatoriu faiantati in zona de productie, pe cel putin 1,6 m inaltime.

Instalatia electrica mono si trifazica trebuie sa fie dimensionata pentru asigurarea functionarii simultane a tuturor echipamentelor ce se folosesc in acelasi timp in procesul de productie (ca: malaxor, injector, boiler electric, ventilatoare etc.).

Reteaua de alimentare cu apa trebuie trebuie sa asigure apa corespunzatoare calitativ si cantitativ, necesara in procesul de productie si instalatiilor sanitare auxiliare, pentru igiena personalului, pentru care trebuie sa existe avizul SANEPID.

In satele fara alimentare centralizata cu apa, apa poate fi luata dintr-un foraj, dintr-o fantana sau fantana arteziana.

Scurgerile vor fi conduse spre reteaua de canalizare, daca exista, in caz contrar vor fi realizate haznale (fosa septica), care sa respecte prevederile legale. Acestea se vor goli periodic, cu vidanjeze.

Cernatoarele de faina - au rolul de a elimina impuritatile din faina, cuprinzand:

structura de rezistenta poate fi din zidarie de caramida (in cele clasice, cu combustibil solid, lichid sau gaz)

CRITERIUL DE FUNCTIONARE	CLASIFICAREA EFECTIVA
A. Principiul de functionare	A1. Cuptoare cu functionare intermitenta A2. Cuptoare cu functionare continua
B. Modul de incalzire al camerei de coacere	B1. Cuptoare cu incalzire directa B2. Cuptoare cu incalzire indirecta
C. Tipul vetrei	C1. Cuptoare cu vatra fixa C2. Cuptoare cu vatra mobila
D. Sursa pentru incalzirea painii	D1. Cuptoare cu arderea combustibililor D2. Cuptoare electrice D3. Cuptoare cu radiatii infrarosii D4. Cuptoare cu inductie D5. Cuptoare cu curenti inalti D6. Cuptoare cu microunde D7. Cuptoare combinate
E. Circulatia gazelor	E1. Cuptoare cu circuit normal E2. Cuptoare cu circulatie fortata

Bauturi racoritoare (nealcoolice) - cuprind: apa, zahar, acid citric, sucuri de fructe sau esente alimentare, impregnate sau nu cu CO₂.

Bauturi carbogazoase, cuprind: bauturi concentrate tip cola, fructe, legume, siropuri, substante aromatice, apa tonica, apa carbogazoasa etc. .

Braga, obtinuta prin fermentarea lactica si alcoolica a unei plamazi zaharificate de cereale

Nutritionistii arata ca este necesar pentru un om, un consum mediu zilnic de 25 g grasimi animale si 150g de carne si preparate din carne. Consumul mediu anual de carne in lume este in prezent de 35g/ locuitor.

Exista o legatura logistica intre sistemele de productie si de valorificare a carnii (fig. 9.4).

Criteriile de inzestrarea sistemelor tehnologice si a structurilor productive pentru prelucrarea carnii cu utilaje sunt:

- ergonomic - utilajele alese sa contribuie la usurarea eforturilor fizice si la confortul operatorului