Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
╗ TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A BIELOLOR


TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A BIELOLOR




TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A BIELOLOR

Dupa operatia de prelucrare a sufprafetelor plane de imbinare si a gaurilor so a foletelor de la capetele bielei urmeaza asamblarea capacului in capul bielei, prelucrarea de semifinisare a celor doua alezaje in stare asamblata apoi punerea unei bucsi in alezajil din piciorul bielei.Apoi se fixeaza din nou cele doua alezaje respectandu-se cu strictete cota A de distanta intre alezaje, paralelismul si coplanitatea celor doua axe ale alezajului. Pentru a respecta aceste conditii mai ales la productia de serie mijlocie mare si masa, finisarea celor doua alezaje se face simultan pe masini special cu 2 arbori ; centrarea se face mai intai cu ajutorul unor varfuri mobile introduce in alezajele conice ale celor doi arbori, dupa care se scot aceste varfuri si se introduce barele de alezat. La serii foarte mici finisarea se poate face pe masini de brosat vertical special cu doua brose. Dupa finisarea celor doua alezaje se prelucreaza gaura de ungere care traverseaza tija bielei de la capul bielei la piciorul bielei.

Se observa ca ambele miscari - I de rotatie si II de avans vertical sunt realizate de piesa. Acest lucru prezinta doua avantaje:




posibila deviere a bughiului este mult mai mica decat daca s-ar roti si ar avansa el.

eliminate mai usor la partea inferioara.

Daca in STAS nu se gaseste burghiu la lungimea ceruta atunci se foloseste o coada pt lungirea burghiului.

TEHNOLOGIA DE FABRICARE A CUZINETILOR

Cuzinetii sunt organe de masini, de revolutie, formate dintr-un material antifrictiune care se introduce preset in majoritatea cazurilor pe lagarele intalnite in constructia de masini.

Se intalnesc 3 variante constructive:

A) - 1. cuzinet dintr-o bucata (sub forma de bucsa)

- 2. cuzinet din doua bucatii

B) -1 dintr-un segment metalic antifrictiune.

-2 dintr-un segment bimetalic

- 3 dintr-un segment trimetalic.

Cuzinetii dintr-o bucata se construiesc de regula din bronz sau fonta grafitata avand forma de bucsa.Tehnologia de prellucrare este si ea asemanatoare cu tehnologia de ma bucse.

Cuzinetii din doua bucati se prelucreaza separat apoi se asambeleaza si se finiseaza.In functie de destinatie se finiseaza si partile frontale, plane si partea cilintrica exterioara.

Cuzinetii bimetalici sunt formati dintr-o carcasa de otel pt a oferi o rezistenta mai buna, dupa care se placheaza cu material antifrictiune pt o mai buna rezistenta la uzura mai ales ca se folosesc pe post de lagar de alunecare.

Cuzinetii trimetalici sunt formati dintr-o carcasa de otel placat cu bronz iar bronzul placat cu material antifrictiune. Sunt cei mai scumpi si se folosesc cel mai rar.

La cuzinetii din doua bucati se prelucreaza cu freze disc, mai intai suprafetele plane de asambalre ( se prelucreaza cu joc).

Dupa prelucrarea suprafetelor plane de asamblare, se asambleaza si se efectueaza in stare asamblata operatia de degrosare si cea de semifinisare.

Apoi se construiesc canale sub forma de coada de randunica pt o mai buna aderenta. Forma canalelor coada de randunica poate sa fie inelara ca in fig a) sau rectilinie de-a lungul generatoare ca in figura b).

In schema a) prelucrarea se face cu 3 cutite succesive.

Cutitul 1 = realizeaza o spargere - o prelucrare de degajare. Cutitele 2 si 3 - fac un colt al cozii.

In schema b) canalele se fac prin mortezare folosind deasemenea diferite feluri de cutite. Dupa executarea canalelor si turnarea materialului antifrictiune se prelucreaza alezajul prin 3 faze: 1) degrosare - cutit Rp3 si cu viteza v=120...160m/min; 2) prefinisare - cu scule ce au placuta din carbora metalica, cu viteza v=300...400m/min ; 3) finisare - cu diamante la viteza v=600...800 m/min. Se obtine o rugozitatea Ra=0,4...0,2 Ultimile prelucra constau in realizarea unor "buzunare" pentru retinerea uleiului de ungere.

Finisarea cu diamante se face de regula inainte buzunareleor si in acest caz dupa prelucarea buzunarelor se razuie bavura ramasa. La operatia de razuire se aplica o pasta de indigo pe suprafata alezajului de la cuzinet se se monteaza cuzinetul peste palierul de la arboreal cu care se va asambla. Dupa cateva miscari in jurul axei toate componentele sunt vopsite in indigo si atunci se razuie manual numai acele proieminente care impiedica obtinerea unui contact sufficient de mare intre cele doua piese. Operatia de razuire se repeat cand se obttine o suprafata de contact suficient de mare, de regula >90%. Din acest moment se numeroteaza cele doua parti ala component ale cuzinetului pentru a se tine cont de ea la montaj.



TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PISTOANELOR.

Pistoanele sunt OM cu doua axe incrucisate si perpendicular: axa pistonului propiuzis si axa alezajului de bolt.

Bazele tehnologice care trebuiesc prelucrate la inceput sunt S1 , S2 si S3. Aceste baze se vor utiliza in continuare la orientarea semifabricatului.

Dupa prelucrarea bazelor tehnologice orientarea se face pe aceste suprafete ca in figura a) si b) si se prelucreaza apoi grupul de suprafete S4...S8.

Singura deosebire este ca in schema a) strangerea se face pe alezajul boltului si de multe ori se prefer o largire prin aschiere pentru a avea o strangere mai corecta. Tija care realizeaza strangerea trece prin toata lunginea AP de la strung si se termina cu o saiba si o piulita. In avarianta b) exista un adaos tehnologic pentru a se face pe centru pistonului o gaura de centrare in vederea posibilitatii de strangere printr-un con mobil.

S1 si S2 : Ta=0,02.0,03 ; Ra=0,8.0,4; S3 -> Ra=3,2..6,3Ám ; S4-> Ra=0,8..1,6Ám

La productia de serie mica canalele se executa succesiv cu un singur cutit .La productia de serie mijlocie, mare sau masa se prelucreaza simultan cele 4 canale conform schemei de prelucrare . Se observa ca precizia cea mai mare se acorda fetelor frontale ale canalelor care vor face la montaj contact cu suprafetele frontale ale segmentilor.Ca si la biele urmeaza operatia de sortare masica la care diferenta de masa nu trebuie sa depaseasca 2% din masa pistonului: OBS: la anumite tipuri de motoare se impune o prelucrare suplimentara a suprafetei S4 sub forma de elipsa ( in sectiune). Aceasta prelucrare se face cu varf de diamante cu 2 cutite puse la 280 de grade.

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A SEGMENTILOR.

Exista doua metode de obtinere a semifabricatului si respective de prelucrare:

1) segmenti din semifabricate ovale

2) segmenti turnati in forma de baza dupa care debitati.

Deoarece la asamblare segmentilor trebuie sa fie elastici pt a putea fi comprimati

a ) segmental este oval si din fonta.

Are o proeminenta astfel incat dupa tarierea fontei cu doua freze disc (comform scheme de mai jos) sa poate fi comprimat pana cand D1=D2.

b) segmentii se toarna in teava rotunda din fonta apoi se taie bucata cu bucata.

Fonta se taie cu o simgura freza disc si dupa aceea se desface segmentu si se introduce pe un dorn cu diametru mai mare si se aplica un tratament de termofixare adica se incalzeste pana la 600 de grade Celsius si apoi se raceste in aer liber.Bazele tehnologice sunt considerate fetele frontale care se prelucreaza direct prin rectificare dupa urmatoarea schema.

Rectificarea se face cu doua discuri abrasive (1 si 2) care se rotesc in sens invers si rectifica fibrele frontale ale segmentilor 3 introdusi in buncarul 4.Comform schemei rectificarea se face prin mai multe treceri deoarece prelucrarea trebuie sa fie foarte precisa. Ta=0,01...0,02 si Ra= 0,4..0,2Ám. Dupa prelucrarea bazelor tehnologice urmeaza prelucrarea suprafetelor exterioare si interioare. In metoda a) inaite de a fi taiate fontele cu freze disc se face o strunjire exterioara prin copier. In metoda b) strunjirea exterioarase face la inceput dupa care se taie fontele. In ambele cazuri strunjirea interioara se executa in dispozitv de tip "polar" ( nu stiu daca e bine polar.asta am inteles) in care se introduce segmentele prin comprimare. Controlu' e foarte riguros mai intai la latimea segmentilor apoi la rugozitatea pe fetele frontale apoi paralelismul celor doua fete dupa care se face cel mai important control.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate