Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
Rabotarea si mortezarea


Rabotarea si mortezarea


RABOTAREA SI MORTEZAREA

Rabotarea este procedeul de aschiere a materialelor in care miscarea principala de translatie este perpendiculara pe axul sculei.



Aschierea se obtine prin atacul continuu al semifabricatului de catre scula aschietoare numita cutit. Productivitatea operatiei este scazuta ca urmare a existentei unei curse de intoarcere a sculei, in care aceasta nu aschiaza.

Caracteristic prelucrarii este faptul ca, in timpul lucrului, intre scula si piesa apare o miscare relativa, alternativa de translatie, care constituie miscarea principala de aschiere. In functie de elementul care executa aceste miscari se deosebesc urmatoarele scheme de prelucrare:

- prelucrarea prin rabotare longitudinala (fig de mai jos a) sau rabotarea, la care scula este fixa, iar piesa executa miscarea principala de aschiere; masina unealta se numeste masina de rabotat longitudinal sau raboteza;
- prelucrarea prin rabotare transversala, la care scula executa miscarea principala de aschiere, iar piesa sta
pe loc; masina - unealta poarta denumirea de masina de rabotat transversal sau seping;
- prelucrarea prin mortezare (fig de mai jos b), asemanatoare prelucrarii prin rabotare transversala, cu deosebirea ca scula executa miscarea de aschiere in plan vertical;

a - rabotare; b - mortezare; s - avansul; t - adancimea de aschiere; I - miscarea principala de aschiere; II - miscarea
de avans

Schema de principiu a rabotarii si mortezarii

La fiecare din schemele de prelucrare prezentate, pentru generarea unei suprafete plane mai este necesara si o miscare de avans, executata de catre scula la rabotare sau de catre piesa la rabotarea pe seping si pe masina de mortezat.

MASINILE-UNELTE DE RABOTAT

Masinile unelte de rabotat au o cursa activa, in care are loc aschierea, urmata de o cursa in gol, de intoarcere a sculei in pozitia initiala. De obicei, viteza cutitului la cursa de mers in gol este mai mare decat la cursa activa, dar, cu toate acestea, productivitatea prelucrarii este scazuta.

Clasificarea masinilor - unelte se face dupa tipul prelucrarii executate. Astfel se deosebesc masinile de rabotat longitudinal (raboteze), masinile de rabotat transversal (sepinguri).

Masina de rabotat longitudinal (raboteza) (fig de mai jos) are un batiu longitudinal 1 pe care se deplaseaza masa 2, si pe care este prinsa piesa de prelucrat. Masa mobila 2 executa miscarea principala de aschiere I, care este rectilinie alternativa. Cursa ei poate atinge valori de 1215 m.

1 - batiu longitudinal; 2 - masa; 3 - coloane; 4 - traversa fixa; 5 - traversa mobila;
6 si 7 - sanie portcutit; 8 - motor electric; I - miscarea principala de aschiere;
II, III, IV, V, VI - miscari de avans

Fig. 5.54 Schema de principiu a unei masini de rabotat longitudinal

De o parte si de alta a mesei se gasesc coloanele 3, care la partea superioara sunt consolidate printr-o traversa 4, formand un cadru inchis. Coloanele sunt prevazute cu ghidaje verticale, pe care se deplaseaza in sens vertical traversa mobila 5. In lungul ghidajelor traversei se deplaseaza sania port - cutit 6, iar cutitele fixate in aceasta sanie executa miscari de avans vertical. Pentru marirea capacitatii de prelucrare pe coloane se mai pot dispune saniile port - cutit 7, care se deplaseaza in sens vertical pe ghidajele coloanelor.

Cutitele de pe saniile port - cutit 7, pot executa miscari de avans vertical. Avansurile saniilor sunt independente. Avansul sculei este intermitent si se efectueaza la sfa rsitul cursei in gol. Actionarea ansamblurilor mobile ale masinii de rabotat poate fi mecanica, hidraulica sau hidropneumatica.

Masina de rabotat transversal (sepingul) se caracterizeaza prin executarea miscarii principale rectilinii alternative de catre caruciorul port - unealta si a miscarii secundare pentru avansul transversal de catre masa port piesa; avansul de patrundere se realizeaza cu suportul port - cutit fixat la partea anterioara a caruciorului port unealta. Sepingul se foloseste de obicei la prelucrarea suprafetelor plane la piese de dimensiuni mici.

El se compune din urmatoarele parti principale (fig de mai jos):



- un batiu din fonta 11, cu ghidaje pentru caruciorul port - unealta 12 si masa port - piesa 7.

- o masa port -piesa 7 din fonta, prevazuta cu canale T pentru fixarea cu dispozitive de prindere a pieselor care se prelucreaza, ea se poate deplasa ata t orizontal cat si vertical.

- un carucior 2 (sanie principala, berbec) prevazut la extremitatea anterioara cu sania port - cutit 6, care poate primi o deplasare manuala pentru avansul de patrundere al cutitului si o rotire in jurul unui ax orizontal pentru rabotarea suprafetelor inclinate; acest carucior executa miscarea principala rectilinie alternativa.

1 - motor; 2 - sanie principala (berbec); 3 - surub de blocare a mecanismului pentru schimbarea cursei berbecului; 4 - mecanism pentru schimbarea cursei berbecului; 6 - sanie portcutit; 7 - masa portpiesa; 8 - sustinator al mesei;
9 - surub conducator pentru ridicarea mesei; 10 - soclu; 11 - batiu; 12 - carucior port-unealta

Schema de principiu a unui seping

Antrenarea se face mecanic printr-o roata de curea sau cu un motor individual. Actionarea berbecului de la
organul de antrenare se face cu ajutorul unui mecanism mecanic (cu culisa simpla sau oscilanta, cu angrenaj roata
dintata - cremaliera) sau hidraulic. Avansul transversal se realizeaza ,manual sau mecanic, cu ajutorul unui
mecanism cu clichet care actioneaza in momentul trecerii de la cursa in gol la cursa activa.
Avansul de patrundere
se obtine manual prin deplasarea cu ajutorul unei manivele a saniei port-cutit.
Cursa si viteza berbecului pot fi
variate.

MASINI - UNELTE DE MORTEZAT

Masinile de mortezat (morteze) se pot clasifica dupa marime, modul de executie a miscarilor de avans, posibilitatea inclinarii berbecului care contine suportul port - scula. Masa masinii poate executa deplasari pe doua directii perpendiculare.

In plus majoritatea masinilor de mortezat au si o masa rotativa prevazuta cu un cap divizor.
La masina de mortezat din fig de mai jos , pe ghidajele verticale ale batiului 1 se deplaseaza berbecul 2, care
executa miscarea principala de aschiere I a cutitului fixat in sania port-cutit 5. Piesa de prelucrat se fixeaza pe masa 3 si impreuna cu ea executa miscarea de avans, care poate fi de translatie (dupa directiile II si IV, sau de rotatie (dupa directia III).



1 - batiu; 2 - berbec; 3 - masa masinii; 4 - capul de mortezat; 5 - sania port - cutit; 6 maneta pentru cutia de
avansuri; 7 - roata de mana pentru schimbarea vitezelor; I - miscarea principala de aschiere; II, III, IV - miscari de
avans.

Schema de principiu a masinii de mortezat

Miscarea rectilinie alternativa a berbecului 2 se obtine cu un mecanism de transformare a miscarii de rotatie in miscare de translatie, de tipul mecanism cu culisa oscilanta, cu biela - manivela sau hidraulic. Miscarile de avans se obtin cu ajutorul unor mecanisme cu clichet. La aceasta masina se pot executa si prelucrari dupa o directie inclinata prin rotirea capului 4 al masinii in jurul axei x y cu aproximativ 1015 , intr-o parte si in cealalta.

CUTITE FOLOSITE LA RABOTAT SI MORTEZAT

Cutitele de rabotat se aseamana cu cele utilizate la strunjire, dar sunt mai robuste (fig de mai jos a). Corpul
cutitului trebuie sa fie suficient de rezistent pentru a lucra in conditii mai grele, deoarece scula patrunde cu soc in
material la inceputul fiecarei curse active. Fixarea cutitului in suportul masinii se face in asa fel incat, la cursa in
gol, acesta sa se poata roti in jurul unei axe perpendiculare pe directia miscarii principale. Astfel se micsoreaza
frecarile si deci uzurile pe fata de asezare. Forma corpului cutitului este, de obicei, incovoiata, pentru ca, in
momentul in care cutitul atinge eventualele incluziuni dure din crusta piesei, incovoindu-se sa nu se infiga sub
suprafata de prelucrat. Prin aceasta se preinta mpina deteriorarea suprafetei prelucrate si se apara taisul de stirbituri
sau de rupere. La prelucrarea pieselor din otel laminat sau din alte materiale omogene nu este necesara incovoierea
sculei.

a - cutitul de rabotat; b - unghiurile cutitului de mortezat; a - unghi de asezare principal; a - unghiuri de asezare

secundare J - unghi de degajare; c - unghi de atac;

Elemente geometrice ale cutitelor de rabotat si mortezat Clasificarea cutitelor se face dupa urmatoarele criterii:

- din punct de vedere constructiv: drepte, incovoiate, cotite, cu cap ingustat;

- dupa orientarea taisului principal: pe dreapta sau pe stanga;
- dupa tipul prelucrarii : de degrosare sau de finisare.

Materialele din care se confectioneaza cutitele sunt: oteluri carbon pentru scule (OSC 10, OSC 12, OSC 13 - pentru prelucrarea materialelor moi, cu viteze mici sau a materialelor neferoase); oteluri aliate pentru scule (RK 100, RK 50, RW 180 - pentru prelucrarea pieselor din otel sau fonta); placute metaloceramice (pentru cutite cu durabilitate mare).

Parametrii geometrici ai sculelor se aleg in functie de materialul prelucrat.

Cutitele de mortezat au o geometrie speciala, datorita modului in care desprind aschiile (fig de mai sus b). Se regasesc aceleasi unghiuri de asezare a si de degajare g ca si la cutitele normale pentru strunjire. Indiferent de felul suprafetei prelucrate, piesa se va aseza astfel incat cutitul sa poata executa intreaga cursa, fara a lovi masa masinii. In acest scop, sub piesa se introduce un adaos sau se aseaza piesa astfel incat suprafata prelucrata sa se gaseasca in afara mesei sau in dreptul unui canal din masa masinii.

REGIMUL DE ASCHIERE LA RABOTARE SI MORTEZARE

Pentru a stabili elementele regimului de aschiere trebuie sa se tina cont de marimea adaosului de prelucrare, de felul prelucrarii, de materialul sculei, de rigiditatea masinii - unelte si de natura materialului prelucrat. Deoarece la degrosare se indeparteaza aschii cu sectiune mare, scula trebuie sa fie robusta si sa iasa cat mai putin din suport, pentru a se evita vibratiile care apar in timpul lucrului.

In general, la degrosare elementele regimului de aschiere variaza in limitele:

- 0,2 1,8 mm/c.d. pentru avans;

- 38 mm pentru ada ncimea de aschiere;
- 1133 m/min pentru viteza de aschiere.

La prelucrarea de finisare, elementele regimului de aschiere au valori cuprinse in limitele: - 0,150,8 mm/cd pentru avans;

- 0,32 mm pentru ada ncimea de aschiere;
- 30 70 m/min pentru viteza de aschiere.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate