Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
LUBRIFIANTI FOLOSITI LA UNGEREA SISTEMELOR TEHNICE


LUBRIFIANTI FOLOSITI LA UNGEREA SISTEMELOR TEHNICE




lubrifianti FOLOSITI LA ungerEA SISTEMELOR TEHNICE

Explosion 1: Definitii

Lubrifiantii sunt materiale lichide, semifluide sau semisolide, care pot forma un film subtire intre doua suprafete solide in frecare.




Lubrifiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide, care se pot intinde intre suprafetele de contact a doua corpuri in contact de frecare, atat pentru a inlocui frecarea uscata dintre cele doua corpuri printr-o frecare fluida, micsorand astfel frecarea, cat si pentru a impiedica o incalzire prea mare.

Lubrifiantul prezent intre suprafetele in miscare relativa trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii:

Functia mecanica. Uleiul trebuie inainte de toate sa unga asamblajul, adica sa formeze intre cele doua suprafete o pelicula de ulei pentru a evita contactul metal pe metal.

Functia termica. Uleiul are ca rol secundar limitarea temperaturii in anumite organe care nu pot fi racite prin alte procedee.

Functia chimica. Uleiul trebuie sa asigure functionarea corecta atat a partilor calde ale motorului cat si a partilor reci; sa asigure protectia impotriva coroziunii datorate umiditatii si acizilor care apar in urma arderii; sa asigure evacuarea impuritatilor.

Pe langa aceste functii, in unele cazuri, cum ar fi cel al motoarelor cu ardere interna, uleiul prezent in ansamblul piston-segmenti-camasa cilindrului indeplineste si rolul de element de etansare.

1. CONDITII PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA LUBRIFIANTII

Materialele de ungere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa poata forma un strat de ungere care sa micsoreze frecarea;

sa fie aderente la suprafetele de contact, sa nu se scurga in cazul cresterii temperaturii si sa nu se intareasca la scaderea temperaturi;

sa asigure transportul caldurii produse prin frecare sau rezultate din reactiile chimice, spre exterior, atat prin corpurile in contact, cat si prin insusi fluxul de lubrifiant;

sa asigure transportul componentilor chimice activi, in principal oxigen, care produce stratul de oxizi;

sa asigure protectia contra patrunderii impuritatilor din afara de exemplu unsoarea consistenta formeaza la iesirea din lagar un guler protector.

Uleiurile minerale se folosesc cel mai mult deoarece au o structura stabila si pot fi utilizate la viteze mari, la temperaturi ridicate cat si la temperaturi scazute.

Unsorile consistente au o buna aderenta la suprafetele metalice, ceea ce asigura mentinerea mai persistenta a stratului de lubrifiant in cazul functionarii cu socuri si in perioadele de oprire la functionarea intermitenta ; nu necesita etansari complicate, iar intervalele de inlocuire sunt relativ mari (6 - 8 luni).

Materiale de ungere solide pot fi utilizate intre suprafetele in miscare relativa, intre care exista o presiune foarte ridicata, precum si in cazul temperaturilor mari. Utilizarea acestor materiale de ungere presupune reducerea timpului de rodare a mecanismului si o degajare rapida a caldurii rezultate in timpul functionarii.

Orice categorie de lubrifiant poate fi caracterizat printr-o serie de indicatori, astfel :

Vascozitatea este calitatea de baza a lubrifiantilor si reprezinta rezistenta pe care o opun particulele lor atunci cand sunt supuse unei alunecari.

Capacitatea de ungere este proprietatea lubrifiantului de a adera la suprafata metalica in situatii dificile de frecare sau la presiuni foarte ridicate.

Punctul de solidificare (congelare) este temperatura la care uleiul sub actiunea proprie sale greutati, nu mai poate curge in mod vizibil.

Emulsionabilitatea este proprietatea uleiului de a se amesteca cu apa calda formand emulsie, si de a nu se separa ulterior, proprietate nedorita mai ales la turbinele cu vapori.

Spumarea se datoreaza bulelor de aer dispersate in ulei, a caror degajare la suprafata uleiului formeaza spuma, favorizand procesul de oxidare a uleiului.

ALEGEREA LUBRIFIANTILOR.

Alegerea corecta a lubrifiantilor se face in functie de: viteza de deplasare relativa a suprafetelor in contact ; presiunea specifica ce apare pe suprafetele de alunecare; regimul termic al masinii sau temperaturii de lucru a locului de ungere si a mediului ambiant; calitatea suprafetelor in contact.

Uleiurile se aleg tinandu-se seama de vascozitate, capacitate de ungere, caracteristicile fizice si chimice, stabilizate in exploatare a acestor caracteristici pe durata cat mai lunga, compatibilitatea cu alte materiale cu care vin in contact in mod inevitabil in exploatare etc. O onctuozitate superioara (proprietatea lubrifiantului de a adera la suprafete), in cazul starilor intermediare de frecare, va determina uzarea mai redusa si siguranta in functionare in raport cu pericolul de gripare.



Organization Chart

3. TIPURI DE LUBRIFIANTI

Tipuri de lubrifianti

*     Uleiuri minerale pentru masini si utilaje

*     Unsori consistente

*     Materiale de ungere solide

Lubrifiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide, care se pot intinde intre suprafetele de contact a doua corpuri solide in contact de frecare, atat pentru a inlocui frecarea uscata dintre cele doua corpuri printr-o frecare fluida, micsorand astfel frecarea, cat si pentru a impiedica o incalzire prea mare.

IMPORTANT !

Materialele de ungere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

*      sa poata forma un strat de ungere care sa micsoreze frecarea;

*      sa fie aderente la suprafetele in contact, sa nu se scurga in cazul cresterii temperaturii si sa nu se intareasca la scaderea temperaturii;

*      sa asigure transportul caldurii produse prin frecare sau rezultate din reactiile chimice, spre exterior, atat prin corpurile de contact, cat si prin insusi fluxul de lubrifiant;

*      sa asigure transportul componentilor chimici activi, in principal oxigen, care produce stratul de oxizi;

*      etansarea, respectiv protectia contra patrunderii impuritatilor din afara; de exemplu, unsoarea consistenta formeaza la iesirea fusului din lagar un guler protector.

4. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE DIFERITELOR CATEGORII DE LUBRIFIANTI

Uleiurile fata de unsorile consistente, prezinta urmatoarele avantaje

sunt folosite la orice turatii, chiar si la cele mari;



isi mentin capacitatea de ungere la temperaturi la care unsorile consistente fie ca si-o pierd - cum se intampla la temperaturi ridicate - fie ca produc pierderi mari de energie - cum se intampla la temperaturi scazute;

au frecare interioara mai mica, ceea ce le face folosibile la aparatele sensibile de precizie;

permit inlocuirea completa a lubrifiantului, fara a fi nevoie de demontarea si spalarea prealabila a elementelor agregatului uns.

Ca dezavantaje ale uleiurilor se mentioneaza:

etanseitatea dificila si costisitoare contra pierderilor de lubrifiant;

necesitatea completarii mai frecvente.

Uleiurile se aleg in tinandu-se seama de:

*      vascozitatea,

*      capacitatea de ungere (onctuozitatea),

*      caracteristici fizice si chimice,

*      stabilitate in exploatare a acestor caracteristici pe durata cat mai lunga,

*      compatibilitate cu alte materiale cu care vin in contact in mod inevitabil in exploatare etc.

O onctuozitate superioara, in cazul starilor intermediare de frecare, va determina uzarea mai redusa si siguranta in functionare in raport cu pericolul de gripaj mai mare.

In cazul ungerii prin picurare sau cu fitil, se pune un accent deosebit pe onctuozitate si aceasta mai ales pentru agregatele care functioneaza cu presiuni de contact ridicate.

La ungerea cu recirculatie, cand aceeasi cantitate de ulei este mentinuta timp mai indelungat in circuit, intereseaza in mod deosebit stabilitatea chimica a uleiului respectiv.

In perioada de rodaj sunt indicate uleiurile mai fluide, eventual cu aditivi, care micsoreaza pericolul griparii sistemului.

5. ADITIVI PENTRU ULEIURI.

Aditivii sunt substante care se adauga uleiurilor pentru a le imbunatati calitatea sau a le crea noi proprietati. Aditivii pentru uleiuri se grupeaza dupa proprietatea pe care o imbunatatesc sau fenomenul nedorit pe care in reduc.

Aditivii antioxidanti franeaza procesul de oxidare prin intrerupere reactiilor chimice si prin acoperirea suprafetelor metalice cu o pelicula izolatoare.

Aditivii pentru imbunatatirea vascozitatii. Uleiurile cu punct de congelare coborat, folosit la motoarele care lucreaza la temperaturi joase, au o vascozitate prea mica la temperaturi ridicate. Acesti aditivi elimina acest neajuns si asigura mentinerea vascozitatii normale, atat la temperaturi joase cat si la temperaturi ridicate.

Aditivii anticongelanti coboara punctul de congelare prin franarea procesului de solidificare a unor componenti ai uleiului. Acestia actioneaza numai asupra uleiurilor cu vascozitate mica, folosite, in general iarna.

Aditivii detergenti impiedica formarea si mentinerea depunerilor pe piesele motorului. Actiunea lor se exercita prin franarea proceselor care produc substante straine si prin transformarea acestora in produse ce nu se pot fixa pe piese.

Aditivii polifunctionali imbunatatesc deodata mai multe proprietati ale uleiului si sunt formati din amestecuri de aditivi din grupele cunoscute sau din compusi organici cu actiune complexa.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate