Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
ANALIZA CONSTRUCTIV FUNCTIONALA A INSTALATIEI DE UNGERE LA MAN


ANALIZA CONSTRUCTIV FUNCTIONALA A INSTALATIEI DE UNGERE LA MAN




ANALIZA CONSTRUCTIV FUNCTIONALA A INSTALATIEI DE UNGERE LA MAN

1.1 Analiza constructiv functionala a instalatiei de ungere

Instalatia de ungere este destinata pentru realizarea unei pelicule de ulei intre suprafetele aflate in miscare relativa, cu scopul de a micsora uzura; protejarea pieselor impotriva coroziunii; a prelua o parte din caldura rezultata in urma frecarii, contribuind la racirea elementelor care nu se pot realiza prin alte modalitati; indepartarea particulelor mecanice, rezultate in urma frecarii, dintre suprafetele aflate in contact; realizarea cu subansamblul pistoni-segmenti-cilindru a etansarii camerei de ardere.




Ungerea motorului MAN este asigurata prin instalatia prezentata in fig. 1 care este o instalatie de ungere prin presiune si stropire.


25 - rampa de ulei

26 - conducta de ulei cu ajutaj de stropire

27 - conducta de ulei dintre filtru si rampa de ulei

28 - culbutor

29 - tachet

30 - conducta de ulei dintre filtru si pompa de injectie

31 - pompa de injectie

Din baia de ulei (8), uleiul este absorbit de pompa (7), prin conducta (12) si sorbul cu sita (13). Roata de antrenare a pompei de ulei este actionata de pinul arborelui cotit prin roata dintata intermediara (5). Uleiul refulat de pompa, prin conducta (11) intra in racitorul de ulei (17), de unde iese prin conducta (18). Dupa iesirea din racitor, o parte din ulei intra in filtrul centrifugal (22), prin conducta (23) de unde dupa filtrare prin centrifugare, se scurge in baia de ulei, iar restul intr-un filtrul de ulei (19).

Din filtrul de ulei (19), uleiul este impins in trei directii: la rampa de ulei (25) a motorului prin conducta (27), la carterul pompei de injectie (31) prin conducta (30) si la supapa de descarcare a presiunii din instalatie (20), reglata astfel incat sa asigure uleiului o presiune de 2,9 - 3,9 daN/cm2 la turatia nominala a motorului. La ralanti presiunea uleiului este cuprinsa intre 0,8 si 1,37 daN/cm2. Presiunea minima admisa la ralanti este de 0,59 daN/cm2.

Din rampa de ulei (25) pornesc conductele (24), prin care uleiul este trimis la lagarele paliere ale arborelui cotit; conductele cu ajutaj de stropire (26), prin care uleiul este aruncat in fundul pistoanelor cu o presiune de circa 1,47 daN/cm2, in vederea racirii acestora si a ungerii cilindrilor; conducta (2) prin care uleiul este impins la compresor; conducta (14), prin care uleiul este trimis la dispozitivul automat (16), pentru completarea uleiului in baia de ulei consumat prin ardere.

De la palierele nr. 2 - 7 ale arborelui cotit, o parte din ulei este impins la lagarele de biela in vecinate prin conductele executate in manetoane. De la lagarele paliere nr. 1,3,5 si 7, uleiul este impins prin conductele 4 la cele patru lagare ale arborelui cu came.

Ungerea celor doua axe ale culbutorilor si a culbutorilor se face cu uleiul impins de la lagarele paliere nr. 1 si 7 ale arborelui cu came, prin conductele 3. Apoi acest ulei unge tijele impingatoare si tachetii (29) si se scurge in baia motorului.

1.1.1. Pompa de ulei

Pompa de ulei a motorului MAN (fig. 2) este o pompa cu roti dintate cu angrenare exterioara, montat in partea din fata dreapta a carterului motorului. Ea are rolul de a aspira uleiul din carterul inferior si a-l trimite spre filtrul de ulei si filtrul centrifugal prin intermediul schimbatorului de caldura.


  In timpul functionarii motorului, pinionul conducator (3) se roteste in acelasi sens cu arborele cotit rotind pinionul condus (4) in sens invers. Uleiul este aspirat din baie prin orificiul (7), in camera de aspiratie (5) si refulat in camera de refulare (3) in orificiul (12) catre racitorul de ulei.

Pentru evitarea cresterii exagerate a presiunii uleiului in conducta de refulare, pompa de ulei este prevazuta cu o supapa de suprapresiune montata in capacul posterior, in paralel, conducta de refulare, compusa din pistonul (11), impins de arcul (10), care astupa un orificiu aflat in legatura cu conducta de evacuare. Arcul este astfel strans incat pistonul se ridica de pe scaunul sau la o presiune a uleiului de 9,8 - 11,3 daN/cm2. Uleiul debitat in plus in conducta de refulare se scurge prin supapa, direct in baia de ulei a motorului.

1.1.2. Filtrul de ulei

Filtrul de ulei din instalatia de ungere a motorului MAN D 2156 HMN 8 (fig. 3) fixat pe partea din dreapta a carterului., este un filtru dublu montat in instalatie in serie. El are rolul de a retine impuritatile, gudroanele, particulele de praf, calamina si impuritatile lichide provenind din lichidul de racire. Ca urmare a patrunderii unor astfel de impuritati, uleiul se degradeaza si ungerea este compromisa.

           



Uleiul care vine de la racitorul de ulei intra in filtru intre corpul (4) si filtrul sita (5) care retine impuritatile mari (filtrare bruta), apoi este impins prin filtrul de h=rtie (6) (filtrare fina); din canalul central al filtrului de h=rtie intra in capacul (8) de unde este dirijat in instalatie.

|n capatul (8) al filtrului se gasesc trei supape de reglare a functionarii filtrului, si anume: supapa de scurtcircuitare a intregului filtru fin, montata in locasul (18). Supapele de scurtcircuitare din locasurile (17) si (19) au o constructie asemanatoare: o supapa conica (11) cu tija, un arc de presiune (12) si un surub de inchidere (13), cu garnitura respectiva. Supapa de reglare a presiunii din locasul (18) cuprinde: supapa (16) de tip piston, arcul (15) si surubul de inchidere (14) cu garnitura respectiva. Aceste supape functioneaza astfel:

a)     supapa de scurtcircuitare a intregului filtru din locasul (17) este reglata pentru a se deschide intotdeauna c=nd presiunea uleiului dintre corpul filtrului (4) si filtrul din sita (5) este de 6,4 - 7,4 daN/cm2, situatie care poate avea loc c=nd filtrul din sita este partial sau total infundat, c=nd uleiul refulat de pompa de ulei are o presiune prea mare si c=nd viscozitatea uleiului este mare. Rezulta ca, chiar atunci c=nd filtru din sita (5) nu este infundat , parte din uleiul impins de pompa intra nefiltrat in conducta de iesire a filtrului, unde se amesteca cu uleiul ce a trecut prin filtrul (6). |ntruc=t in acest caz uleiul din conducta de iesire a filtrului are p resiune mai mare dec=t 3,9 - 4,7 daN/cm2, presiune la care este reglata supapa de reglare (18), aceasta se deschide si o parte a uleiului din conducta de iesire se scurge in baia de ulei a motorului.

b)     supapa de scurtcircuitare (19) a filtrului din h=rtie (6) este reglata pentru a deschide, c=nd uleiul aflat in jurul filtrului de h=rtie are o resiune cuprinsa intre 1,8 - 2,2 daN/cm2. Cum presiunea uleiului ce trece prin filtrul din sita este mai mare dec=t presiunea de deschidere a supapei (19), rezulta ca o buna parte din uleiul filtrat de sita trece direct in conducta de iesire a filtrului, iar restul prin filtru, fiin de h=rtie. |n conducta de iesire presiunea este redusa de supapa de iesire (18) la 3,9 - 4,7 daN/cm2

c)     supapa de reglare (18) a presiunii uleiului din conducta de iesire din filtru este reglata pentru a se deschide la o presiune de 3,9 - 4,7 daN/cm2 si reduce, de obicei, suprapresiunea cauzata de uleiul ce intra in aceasta conducta prin supapele de scurtcircuitare (17) si (19)

1.1.3. Racitorul de ulei

Racitorul de ulei (fig. 4) are rolul de a mentine uleiul la temperatura optima de lucru (80sC). Racirea uleiului se realizeaza cu lichidul din circuitul de racire. Este de tipul cu tevi duble si este montat in serie cu instalatia de ungere si fixat in exterior pe partea dreapta a carterului motorului.


   


Elementul de racire este compus din flansa (6) si grupul de tevi (8). Flansa (6) a elementului de racire are forma unei farfurii cu fundul dublu si gaurit. }evile exterioare (12), cu diametrul mai mare, sunt fixate in fundul exterior al acestei flanse. }evile (13), introduse in interiorul tevilor mari, sunt fixate in fundul interior al flansei, insa sunt mai lungi, astfel inc=t capetele lor exterioare intra in orificiile corespunzatoare executate in discul perforat (3). Capacul racitorului este impartit de un perete separator in camera (16) de intrare distributie a uleiului cald si camera (15) de colectare iesire a uleiului rece. Peretele separa si tevile (13) corespunzatoare celor doua camere.


Uleiul impins in racitor intra in camera (16) si apoi, prin tevile (13) ale caror capete sunt in aceasta camera. Apoi uleiul circula in sens invers prin peretii exteriori ai tevilor (13) si peretii interiori ai tevilor (12). Ajuns in spatiul din interiorul flansei (6) uleiul reintra in tevile (12) invecinate, schimb=ndu-si sensul de circulatie, dupa care intra in tevile interioare ale caror capat exterior se afla in camera de iesire (15). Uleiul este racit de curentul de apa de racire care circula prin spatiul dintre tevile mari (12).

Pentru cazul in care, din cauza impuritatilor, tevile se infunda si presiunea uleiului din camera de intrare (16) depaseste 5-6 daN/cm2, supapa (4) se ridica de pe scunul sau si permite trecerea uleiului din camera (16) direct in camera (15) si de aici in instalatie fara a mai fi racit.

1.1.4. Ajutajul pentru stropitul fundului de ulei

  Deoarece la motorul D 2156 HMN 8 camera de ardere a combustibilului este executata in capul pistonului, evacuarea caldurii este asigurata prin stropirea fundului pistoanelor cu ulei, cu ajutorul unui ajutaj, c=te unul pentru fiecare cilindru (fig. 5).

Suportii ajutajelor de stropit sunt montati la rampa de ulei iar tevile cu ajutajele sunt orientate catre fundul fiecarui piston.

|n mod normal, supapa de inchidere a ajutajului este inchisa, stropirea cu ulei a fundului pistoanelor are loc numai atunci c=nd presiunea in instalatie este mai mare dec=t 1,5 daN/cm2, c=nd se deschide supapa.

1.1.5. Filtrul centrifugal de ulei

|nafara de filtrul de ulei cu element filtrant de h=rtie, instalatia de ungere a motorului D 2156 HMN 8 este prevazuta si cu filtru centrifugal de ulei (fig. 6), in care eliminarea impuritatilor se face prin actiunea fortelor centrifuge. Filtrul centrifugal de ulei este montat la instalatie in paralel, pe partea dreapta a carterului, in apropierea carcasei volantului.

Rotorul filtrului centrifugal (6) are pereti dubli. Axul (3) al rotorului are un canal central. Rotorul (6) este prevazut cu conductele (5) de trecere a uleiului din canalul axului (3) in spatiul dintre rotor si clopotul (2) si cu orificiile (11) de scurgere a uleiului filtrat din rotor spre duzele (7) de antrenare a rotorului.

Dupa trecerea prin racitorul de ulei, o parte din uleiul impind de ulei intra in filtrul centrifugal prin canalul (12), inving=nd rezistenta arcului (15), deschide supapa (16) si intra in canalul axului central (3) al rotorului. Supapa (16) este in mod normal inchisa si nu se deschide dec=t atunci c=nd presiunea uleiului care intra creste la 1-2 daN/cm2.

Din canalul axului central (3), uleiul este impins prin canalele (5), spatiul dintre rotorul (6) si clopotul (2) si apoi in partea superioara in spatiul dintre peretii rotorului. De aici trece prin canalele (11), la duzele (7) din care iesind cu presiune, creeaza cuplul de rotire al rotorului. Din acest moment uleiul aflat in spatiul dintre rotor si clopot este centrifugat. Impuritatile sunt impinse catre clopot si retinute de manseta (4) din h=rtie dupa care se scurg in jos, iar uleiul fara impuritati este impins in sus, urm=nd circuitul descris.

Din carcasa inferioara (17), uleiul filtrat se scurge in baia de ulei prin orificiul (18).


1.2. Analiza constructiva si functionala a instalatiei de racire

Instalatia de racire este destinata sa asigure: o temperatura optima de functionare a motorului prin evacuarea unei cantitati de caldura; racirea suplimentara a uleiului din instalatia de ungere; incalzirea aerului necesar instalatiei de incalzire si ventilatie.

Este o instalatie de racire cu apa, cu circulatie fortata, presurizata, av=nd urmatoarele circuite (fig. 7).


22 - ventilator

23 - cureaua de antrenare a pompei de apa

24 - robinet de golire a apei din racitorul de ulei

25 - conducta de legatura dintre pompa de apa si racitorul de ulei

26 - racitor de ulei

27 - robinet de golire a apei din blocul motorului

28 - conducta de legatura dintre racitorul de ulei si blocul motorului

29 - spatiul de distributie a apei in blocul motorului

30 - spatiul pentru apa dintre bucsele de cilindru

31 - spatiul pentru apa dintre peretii chiulaseloe

32 - conducta de legatura dintre chiulase si conducta de colectare a apei fierbinti din motor

circuitul principal pentru racirea blocului motor, chiulasei si a uleiului din instalatia de ungere, cuprinz=nd: pompa de apa (9); conducta (21) de aspiratie a apei reci din bazinul inferior al radiatorului (19); conducta (25) dintre pompa de apa si racitorul de ulei; spatiul dintre tevile racitorului de ulei (26); conducta (28) dintre racitorul de ulei si bloc; capacul (29) al camerei de distributie a apei reci in bloc (rampa de apa); spatiul (30) pentru circulatia apei intre cilindri; spatiul (31) pentru circulatia apei printre peretii chiulasei; conductele (32) de legatura dintre chiulasa si conducta principala de colectare a apei fierbinti; conducta (1) de colectare a apei fierbinti din motor; camera termostatului (8); conducta (11) de intrare a apei fierbinti in bazinul superior (17); lagunele radiatorului (18) si bazinul inferior (19) al radiatorului;

circuitul secundar de completare-compensare al lichidului de racire din circuitul principal cuprinz=nd: rezervorul de completare-compensare (4); conducta (3) de legatura cu bazinul superior al radioatorului; conducta (5) de legatura cu conducta de colectare a apei fierbinti din motor; conducta (6) de legatura cu pompa de apa si conducta de scurt-circuit (7);

circuitul secundar de racire a apei prin incalzirea cabinei, care cuprinde: radiatorul (13); camera de aspiratie a aerului (14); ventilatorul (15); conducta (12) de primire a apei fierbinti din conducta de colectare a apei fierbinti din bloc; conducta (16) de evacuare a apei catre pompa de apa.

Instalatia de racire este prevazuta cu ventilatorul (22) montat la capul arborelui cotit al motorului.

Instalatia de racire lucreaza alternativ, fie in intregime, fie in circuite partiale in functie de gradul de incalzire a motorului respectiv.

Dupa pornirea motorului rece, deci c=nd termostatul inchide trecerea de la conducta (1) la conducta (11), dar face legatura cu conducta (10), pompa instalatiei vehiculeaza lichidul de racire pe urmatorul circuit: pompa de apa (9), conducta (25), corpul racitorului de ulei (26), conducta (28), spatiul de distributie al lichidului in bloc (29), spatiile dintre cilindrii (30), spatiile dintre peretii chiulasei (31), conducta de legatura (32), conducta principala de colectare a lichidului fierbinte (1), camera termostatului (8) si conducta (10) de unde este absorbita de pompa de apa. Lichidul de racire preia caldura de la cilindri si chiulasa dar nu o cedeaza aerului, contribuind astfel la obtinerea in timp c=t mai scurt a temperaturii de regim a motorului.

Pe masura ce temperatura apei creste p=na aproape de temperatura de deschidere a termostatului, lichidul de racire isi mareste volumul astfel ca o parte din aceasta, datorita presiunii interioare, este impins in rezervorul de compensare (4), fie din conducta de colectare (1), prin conducta de legatura si purjare a aerului (5), fie din pompa de apa, prin conducta de legatura (6).

C=nd motorul s-a incalzit si temperatura apei ajunge la 71sC, ermostatul incepe sa deschida, astfel ca apa trece partial si catre radiator, iar c=nd apa atinge cca. 85sC, termostatul inchide trecerea catre conducta (10) si deschide trecerea catre conducta (11) prin care toata apa este trimisa la bazinul superior (17) al radiatorului. |n acelasi timp pompa de apa incepe sa aspire lichid relativ rece din bazinul inferior (19) al radiatorului. Din acest moment circuitul principal functioneaza in intregime. Prin amestecarea lichidului de racire cald provenit din motor cu lichidul rece din radiator, temperatura in intreg circuitul scade, dar dupa foarte scurt timp incepe sa creasca pe masura functionarii motorului. Plusul de lichid de racire provenit din dilatarea lichidului proaspat introdus din radiator prin conducta (21) este impins, din cauza presiunii interioare create, in rezervorul de compensare (4), prin conductele (3), (5), (6) si (7) pentru a se proteja racordurile de cauciuc si fagurele radiatorului.

C=nd dupa un timp de functionare, motorul este oprit si incepe sa se raceasca, se raceste si lichidul din instalatie care, micsor=ndu-si volumul, creeaza in instalatie o depresiune. Din aceasta cauza diferenta de volum dintre starea calda si starea rece este completata cu lichidul de racire aflat in rezerovul de compensare (4), prin conducta (6), racordata la pompa de apa.

Pentru evitarea coroziunilor in instalatia de r acire se introduce in anotimpul calduros apa amestecata cu 10% antigel, iar in anotimpul friguros antigel in proportie corespunzatoare temperaturilor minime a zonelor climatice respective.

|n circuitul secundar de racire a apei prin incalzirea interiorului cabinei pe timp rece, apa fierbinte este impinsa prin conducta de colectare a apei fierbinti din blocul motor prin conducta (12) in radiatorul (13). Aerul proaspat absorbit de cele doua ventilatoare (15) intra printre tevile radiatorului (13) si este refulat in interiorul cabinei. Apa racita in acest fel este absorbita de pompa de apa prin conducta (16) si conducta (21).

1.2.1. Pompa de apa


Pompa de apa din instalatia de racire a motorului D 2156 HMN 8 este o pompa centrifuga. Spatiul interior al pompei de apa este impartit in spatiul de aspiratie (4), prevazut cu conducta (6) de intrare a apei in pompa si spatiul de presiune (5) (sau de refulare), prevazut cu conducta (1) pentru impingerea apei in racitorul de ulei. Spatiul de aspiratie este prevazut si cu racordul (2) prin care apa poate trece din radiator la rezervorul de compensare si invers.

Axul rotorului se preseaza in capacul (10) in care se sprijina pe doi rulmenti cu bile, a caror pozitie se stabileste prin bucse distantiere. La capatul exterior al axului se monteaza fulia de antrenare (11).

La montarea pompei dupa reparatie trebuie sa se verifice uzura rulmentului axului rotorului, sa se asigure un spatiu de 0,35 mm intre partea din spate a rotorului si capacul pompei de apa si sa se inlocuiasca obligatoriu garnitura dintre capacul si corpul pompei.

1.2.2. Termostatul

Termostatul (fig 9) dirijeaza in mod automat circulatia apei intre pompa si motor de la pornire si p=na in momentul c=nd apa atinge temperatura corespunzatoare regimului termic normal.


Camera termostatului (1), fixata pe partea frontala a motorului, este legata de conducta de colectare a apei fierbinti din motor prin teava (7), la bazinul superior al radiatorului, prin teava (8), si la pompa de apa prin teava (10). Un perete pe care este executat scaunul (3) al supapei mari desparte interiorul camerei termostatului in doua spatii: unul corespunzator tevii (8) iar al doilea corespunzator tevilor (7) si (10). Pe acest perete despartitor sunt fixate suportul tijei (2) de ghidaj a termostatului si suportul fix (11) al burdufului. La capatul tevii (10) este executat scaunul (9) al supapei mici. Supapele (4) si (6) ale termostatului sunt articulate rigid, piesa de legatura put=nd culisa prin orificiul central al suportului fix (11). Piesa de legatura este astfel dimensionata inc=t atunci c=nd burduful 12 este str=ns, supapa mare (4) sa se aseze etans pe scaun ajutata fiind de arcul (5) fixat intre supapa si suportul fix (11).

C=nd apa ce vine din chiulasa prin teava (7) nu are temperatura de 71sC, burduful termostatului este str=ns complet, supapa mare ajutata si de arcul (5) sta pe scaunul sau, obtur=nd trecerea apei in teava (8), iar supapa mica sta ridicata de pe scaununl (9), permit=nd apei ce vine din teava (7) sa treaca prin teava (10) catre pompa de apa.

C=nd temperatura apei de racire din chiulasa a ajuns la 71sC, burduful incepe sa se destinda si intruc=t se sprijina pe suportul (11), invinge supapa mica (6) catre scaunul sau si incepe sa deschida supapa mare (4). Din acest moment apa calda trece at=t spre pompa de apa c=t si spre radiator.

C=nd temperatura apei ajunge la cca. 85sC, burduful este complet destins. |n aceasta situatie supapa mica este asezata pe scaunul sau, obtur=nd teava (10) si trecerea catre pompa de apa, iar supapa mare este complet deschisa. Din acest moment toata apa fierbinte din motor este dirijata catre bazinul superior al radiatorului.

Controlul termostatului se face prin cufundarea intr-un vas cu apa calda prevazut cu termometru.

Termostatul trebuie sa inceapa sa deschida la temperatura de 71sC. Scufundat si agitat in apa, termostatul trebuie sa se deschida complet in numai 5 secunde, la temperatura de 85sC.

1.2.3. Rezervorul de compensare

Rezervorul de compensare (fig. 10) asigura plinul cu lichid in instalatia de racire.


Fig. 10. Rezervorul de compensare

1 - buson purjor de admisie a aerului

2 - surub pentru centrura de fizare

3 - buson de umplere completare

4 - rezervor de compensare

5 - conducta de legatura cu conducta de colectare a lichidului fierbinte

6 - conducta de legatura cu camera de admisie a pompei de apa

Plinul cu lichid in instalatia de racire se realizeaza prin preluarea volumului de lichid rezultat din dilatarea lichidului din intreaga instalatie si cedarea lui c=nd motorul este oprit din functionare, respectiv c=nd lichidul din instalatie isi micsoreaza volumul prin racire.

Completarea lichidului de racire se face prin busonul (3). Pentru evitarea suprapresiunii c=nd primeste lichid din instalatie si pentru evitarea depresiunii, c=nd cedeaza lichid in instalatie, rezervorul de compensare este prevazut cu busonul (1), care are un sistem de supapa asemanatoare cu cea de la rezervorul de combustibil.

1.2.4. Instalatia de climatizare





|ncalzirea cabinei si a parbrizelor automobilelor ROMAN se face cu aer incalzit de instalatia prezentata in fig. 11.


Fig. 11. Instalatia de climatizare

a) ansamblul instalatiei  b) ventilatorul c) radiatorul

1 - conducta intrare lichid de racire clad

2 - conducta iesire lichid de racire, racit

3 - carcasa inferioara a agregatului de incalzit

4 - carcasa superioara a agregatului de incalzit

5 - conducta pentru aer cald pentru parbriz

6 - duza de aer laterala

7 - duza de aer centrala

8 - ventilator

9 - suport motor electric

10 - motor electric

11 - radiator

Antrenate de motoarele electrice (10), ventilatoarele (8) montate in carcasa inferioara (3) a agregatului incalzit aspira aerul din atmosfera si il impinge prin tevile radiatorului (11), de asemenea, montat in partea superioara a carcasei (3). Dupa incalzire, prin preluarea caldurii lichidului din instalatia de racire a motorului, aerul cald este refulat in continuare in carcasa superioara (4) de unde este distribuit:

la parbrize prin conductele (5) prevazute cu duzele centrale (7) si duzele laterale (6);

in interiorul cabinei, direct de la carcasa superioara (4)

|n instalatia de climatizare, lichidul de racire are urmatorul circuit: teava de iesire a lichidului cald din motor (catre radiator) - conducta (1) - radiatorul (11) - conducta (2) - teava de intrare a lichidului de racire de la radiator. Vehicularea lichidului este realizata de pompa de apa a instalatiei de racire a motorului.

2. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE REPARARE A INSTALA}IEI DE UNGERE {I DE R~CIRE

2.1.1. Procesul tehnologic de demontare a instalatiei de ungere

a) Demontarea filtrului de ulei

Se desface racordul filetat si surubul racord al conductei de legatura dintre racitorul de ulei si filtrul centrifugal

Se scoate conducta

Se desurubeaza suruburile de fixare a filtrului de ulei

Se scoate filtrul si garnitura

b) Demontarea radiatorului de ulei

Se desfac colierele de fixare a tubului de cauciuc la racordul radiatorului de ulei

Se desfac suruburile de fixare a radiatorului de ulei pe blocul motor

Se desfac suruburile de fixare a radiatorului de ulei pe suportul sau

Se scoate radiatorul de ulei si garnitura

c) Demontarea tevii de umplere si a jojei de ulei

Se demonteaza surubul de fixare a suportului tevii de umplere

Se demonteaza colierele de fixare la cotul baii de ulei

Se scoate teava de umplere impreuna cu coltarul de fixare

Se demonteaza racordul filetat al tevii de ghidare a jojei de ulei

Se demonteaza teava de ghidare si joja de ulei

d) Demontarea baii de ulei

Se desurubeaza dopul magnetic din baia de ulei

Se desurubeaza suruburile de fixare ale baii de ulei

Se demonteaza baia de ulei si garnitura

e) Demontarea pompei de ulei

Se desfac suruburile de fixare a conductei de presiune ulei si garnitura

Se desfac suruburile de fixare a suportilor conductei de aspiratie a uleiului si se scoate conducta

Se desurubeaza suruburile de fixare ale conductei de la pompa de ulei si se demonteaza conducta

Se desurubeaza suruburile de fixare ale conductei de aspiratie si se demonteaza conducta

Se dezdoaie sigurantele de tabla, se desfac piulitele de fixare si se scoate pompa de ulei de pe motor

Se desurubeaza suruburile de fixare ale flansei racord si se scoate flansa racord impreuna cu garnitura

Demontarea pompei se face in urmatoarea ordine: desfacerea piulitei si scoaterea rotii dintate de antrenare; scoaterea suruburilor de fixare a capacelor laterale; demontarea supapei de presiune. Toate piesele se spala intr-un solvent, se sufla cu aer comprimat si se sterg cu atentie.

2.1.2. Procesul tehnologic de demontare a instalatiei de racire

a) Demontarea termostatului si a rezervorului de compensare

Se desfac colierele de fixare ale tuburilor de cauciuc de la stuturile rezervorului de compensare

Se desfac colierele de fixare a tubului de cauciuc de la cotul pompei de apa

Se scot conductele de racordare a rezervorului de compensare in circuitul de racire

Se desfac suruburile de fixare a colierului de str=ngere al rezervorului de compensare

Se scoate rezervorul de compensare

Se desfac suruburile de fixare a suportului rezervorului de compensare si se scoate suportul

Se desfac colierele de fixare a tuburilor de cauciuc care racordeaza termostatul in circuitul de racire

Se scoate termostatul

b) Demontarea ventilatorului

Se desurubeaza suruburile de fixare ale ventilatorului

Se scoate ventilatorul

Se desurubeaza suruburile din butucul ventilatorului

Se scoate folia si amortizorul de vibratie

c) Demontarea pompei de apa

Se desfac colierele de fixare a tubului de cauciuc care racordeaza pompa de apa cu cotul radiatorului de ulei

Se desfac suruburile de prindere a pompei de apa pe blocul motor

Se scoate pompa de apa

Demontarea pompei de apa in parti compenente se realizeaza astfel:

se desface piulita de fixare

cu ajutorul unei prese se scoate roata de antrenare

se demonteaza surubul care asambleaza cele doua parti ale carcasei

se demonteaza cu o presa de m=na axul pompei impreuna cu sistemul de etansare, rulmentii si mansonul distantier din carcasa pompei

Toate piesele se spala intr-un solvent, se sufla cu aer comprimat si se sterg cu atentie.

d) Demontarea conductei apei de racire

Se desurubeaza suruburile de fixare ale conductei apei de racire

Se demonteaza conducta apei de racire

Se scot racordurile conductei apei de racire si garniturile

2.2.1. Proiectarea tehnologiei de reparare a instalatiei de ungere

2.2.1.1. Baia de ulei

Material: ATSi10Mg / STAS 201-67

Constatarea defectiunilor la baia de ulei


Fig. 12. Constarea defectiunilor la baia de ulei

I - fisuri, crapaturi cu o lungime mai mica de 200 mm si care nu traverseaza mai mult de doua gauri filetate. Se constata prin examinare vizuala.

II - sparturi, rupturi cu o lungime de contur mai mica de 200 mm. Se constata prin examinare vizuala.

III - deteriorarea filetelor gaurilor filetate. Se constata prin examinare vizuala sau folosind calibre pentru filete la una din cotele M 8x1,5; M 10x1,5; M 13X1,5; M 26x1,5; M 30x1,5

IV - deteriorarea sau deformarea suprafetei de asamblare cu blocul cilindrilor. Se constata prin examinare vizuala, placa de control sau trusa spion.

V - deteriorarea suprafetelor de etansare pentru bucse.

Tehnologia de reconditionare

Fisurile, crapaturile cu o lungime mai mica de 200 mm si care nu traverseaza mai mult de doua gauri filetate se reconditioneaza prin delimitarea fisurii prin practicare a doua gauri F3 la 15 mm de extremitati si sudare oxiacetilenica urmata de ajustaje la nivelul materialului de baza.

Sparturile, rupturile cu o lungime de contur mai mica de 200 mm se reconditioneaza prin prelucrarea marginilor sparturii prin pilire si curatire p=na la luciu metalic, confectionarea unui petic din ATSi10Mg la dimensiunile corespunzatoare si sudarea oxiacetilenica a acestuia urmata de ajustare la nivelul materialului de baza.

Deteriorarea filetelor gaurilor filetate se reconditioneaza in felul urmator:

gaurire la una din cotele F8,5; 10; 18,5; 26,5; 30,5; urmata de rectificarea la cota majorata respectiv M10; M12; M20x1,5; M28x1,5; M32x1,5

indepartarea spirei triunghiulare de OL (de la gaurile filetate M8, M10), incarcare cu sudura oxiacetilenica, ajustare la nivelul materialului de baza urmata de gaurire si rectificare la cota nominala

Deteriorarea sau deformarea suprafetei de asamblare cu blocul cilindrilor se reconditioneaza prin frezarea suprafetei de asamblare pe ad=ncime de maxim 0,500 mm respect=nd cota 'a' de minimum 13 mm.

Deteriorarea suprafetelor de etansare pentru bucse se reconditioneaza prin lamarea suprafetei de etansare p=na la disparitia rizurilor sau zg=rieturilor fara a depasi ad=ncimea de maxim 0,500 mm respect=nd cota de minimum 2 mm.

Conditii tehnice de rebutare

fisuri, crapaturi ce traverseaza corpul baii de ulei sau mai mult de doua gauri filetate

sparturi, rupturi cu o lungime d econtur mai mare de 200 mm care afecteaza locase sau mai mult de doua gauri filetate

2.2.1.2. Conducta de presiune

Constatarea defectiunilor


Fig. 13. Constarea defectiunilor la conducta de presiune

I - Fisuri sau crapaturi izolate ale conductei. Se constata prin examinare vizuala sau proba hidraulica.

II - Deteriorarea lipiturii tevii de flanse. Se constata prin examinare vizuala

III - Deformari ale conductei, fara ruperea materialului. Se constata prin examinare vizuala.

IV - Deteriorarea prin deformarea suprafetei de asezare de la flansa de fixare. Se constata folosind placa control sau trusa spion.

Tehnologia de reconditionare

Fisurile sau crapaturile izolate ale conductei se reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica si ajustare prin polizare la nivelul materialului de baza.

Deteriorarea lipiturii tevii de flanse se reconditioneaza dupa curatire, prin refacerea lipiturii urmata de ajustare.

Deformari ale conductei, fara ruperea materialului se reconditioneaza prin indreptarea la forma si dimensiunile nominale la cald, respect=nd cotele 173,5 mm si 58,5 mm.

Deteriorarea prin deformarea suprafetei de asezare de la flansa de fixare se reconditioneaza prin frezarea suprafetei de asezare a flansei de fixare, pe ad=ncimea de maxim 0,5 mm respect=nd cota minima 172,00 mm.

Conditii tehnice de rebutare

Rupturi in regiunea gaurilor de fixare, a flanselor

Deformari ale conductei ce nu mai pot fi reconditionate

2.2.1.3. Suportul baii de ulei

Material: OL 37.2K STAS 500/2-68

Constatarea defectiunilor


Fig. 14. Constarea defectiunilor la suportul baii de ulei

I - fisuri, crapaturi, rupturi, sparturi ale suportului. Se constata prin examinare vizuala.

II - deformari ale suportului. Se constata prin examinare vizuala sau sablon de control.

Tehnologia de reconditionare

Fisurile, crapaturile, rupturile, sparturile suportului se reconditioneaza prin sudarea oxiacetilenica urmata de ajustare prin polizare la nivelul materialului de baza.

Deformarile suportului se reconditioneaza prin indreptarea la rece la forma si dimensiunile nominale.

Conditii tehnice de rebutare

- Rupturi ale suportului in regiunea gaurilor si care nu mai pot fi reconditionate prin sudare

2.2.1.4. Pinion intermediar la pompa de ulei

Material: OLC 45 STAS 880-66

Tratament termic normalizat nitrurat in baie

Duritatea (50-55) HRC


Fig. 15 Constarea defectiunilor la Pinion intermediar la pompa de ulei

Constatarea defectiunilor

I - stirbituri ale suprafetei de lucru a dintilor de p=na la 20% din suprafata dintelui si c=nd nu apar la doi dinti alaturati. Se constata prin examinare vizuala.

II - uzura suprafetei interioare. Se verifica cu calibre tampon NT la cota 55.00

Tehnologia de reconditionare

{tirbiturile suprafetei de lucru a dintilor de p=na la 20% din suprafata dintelui si c=nd nu apar la doi dinti alaturati se reconditioneaza prin ajustarea prin polizare a marginilor stirbiturii.

Suprafata interioara uzata nu se reconditioneaza. Se inlocuieste cu piesa noua.

Conditii tehnice de rebutare

Dinti rupti

{tirbituri ale suprafetei de lucru ale dintilor, c=nd acestea depasesc 20% din suprafata dintelui sau c=nd apar la doi dinti alaturati

Uzura in grosimea dintilor, cota peste 5 dinti mai mica de 33,300 mm

2.2.1.5. Pinion antrenare pompa ulei

Material: OLC 45 STAS 860-66

Tratament termic: normalizat, nitrurat in baie

Constatarea defectiunilor


Fig. 16 Constatarea defectiunilor la Pinion antrenare pompa ulei

I - uzura canalului de pana. Se constata folosind calibrul pentru canal de pana la cota 4,140

4,640

Tehnologia de reconditionare

Uzura canalului de pana se reconditioneaza prin:

largirea prin mortezare a canalului de pana la cota de reparatie RI 4,578/4,530 mm

executarea prin mortezare a unui canal de pana nou la 90s fata de cel vechi la cota nominala 4,030/4,078 mm, respect=nd cota 23,7 + 0,1 mm

Conditii tehnice de rebutare

Dinti rupti

Fisuri sau rupturi ale pinionului de orice natura sau pozitie

{tirbirea flancurilor dintilor mai mare de 20% din suprafata

Cota peste 5 dinti mai mica de 40,200 mm

2.2.1.6. Carcasa pompei de ulei

Material: FC 25 STAS 568-75

Constatarea defectiunilor

II

 

I

 
Fig. 17. Constatarea defectiunilor la carcasa pompei de ulei

I - fisuri ale flansei de prindere a carcasei (c=nd nu leaga intre ele doua garnituri). Se constata prin examen vizual.

II - uzura gaurilor de centrare - 4 gauri de centrare ale capacelor fata si spate. Se constata folosind calibre tampon la cota 6,070

Tehnologii de reconditionare

Fisuri ale flansei de prindere a carcasei se reconditioneaza prinsudare oxiacetilenica sau ajustare la nivelul materialului de baza.

Uzura gaurilor de centrare se reconditioneaza prin incarcare cu sudura, gaurire si apoi alezare la cota nominala, respect=nd cotele 32 0,04 mm, 29 0,02 mm, 16 0,04 mm, 103 0,04 mm, 40 0,04 mm, 80 0,04 mm.

Conditii tehnice de rebutare

fisuri intre doua gauri alaturate

rupturi de orice natura, indiferent de pozitie

cota 'a' mai mare de 98,300 mm

2.2.1.7. Pinionul la pompa de ulei

Material: 18MC 10 STAS 791-66

Tratament termic: cementat, calit

Duritate: (58-64) HRC

Constatarea defectiunilor


Fig. 18. Constatarea defectiunilor la pinionul la pompa de ulei

I - deteriorarea filetului cel mult doua spire. Se constata prin examen vizual sau calibru filetat M 18x1,50

II - uzura canalului de pana. Se constata folosind calibru vergea.

III - uzura in diametrul axului. Se constata folosind calibru potcoava NT F81,900 mm sau micrometru exterior 0-25 mm

IV - uzura pinionului in latime. Se constata folosind calibru potcoava la cota 47,820 sau micrometru 25-50 mm.

Tehnologia de reconditionare

Deteriorarea filetului cel mult doua spire se reconditioneaza prin recalibrarea cu filiera M18x1,5

Uzura canalului de pana se reconditioneaza prin:

largirea prin frezare a canalului la cota treptei de reparatie RI 4,500/4,470 cu folosirea unei pene majorate la cota 4,500/4,470 mm

incarcarea canalului cu sudura electrica urmata de ajustarea prin strunjire si frezarea unui nou canal la cota nominala rotit cu 180

Uzura in diametrul axului se reconditioneaza prin:

rectificare la treapta de reparatie RI 21,760/21,739 si folosirea de bucse cu Fint21,833/21,800 mm



cromare dura la cota 23,300 urmata de rectificare la cota RII 22,160/22,139; RI 21,760/21,739 sau CN 21,960/21,939 si utilizarea capacului spate cu bucsa la cota corespunzatoare

Uzura pinionului in latime se reconditioneaza prin cromare dura a suprafetelor laterale urmata de rectificare la cota nominala.

Conditii tehnice de rebutare

dinti rupti

fisuri sau rupturi ale capului pinionului de orice natura sau pozitie

uzura in grosime a dintilor

cota peste doi dinti mai mica de 18,600 mm

stirbirea flancurilor de lucru ale dintilor mai mult de 20% din suprafata

deteriorarea filetului M18x1,5 mai mult de doua spire

dimensiunea canalului de pana depaseste cota 4,530 mm

uzura pinionului in latime cota mai mica de 47,700 mm

2.2.1.8. Capac spate pompa ulei

Material: Fc 25 STAS 568-75

Constatarea defectiunilor

Fig. 19. Constatarea defectiunilor la capac spate pompa ulei

I - deformarea suprafetei de imbinare cu carcasa. Se constata folosind placa control sau trusa spioni.

II - uzura suprafetelor interioare a bucselor din corpul capacului. Se constata folosind micrometrul cu comparator 1/100 sau calibru tampon la cota 22,050

III - uzura locasului pentru sertarul supapei. Se constata folosind micrometrul cu comparator 1/100 sau calibru tampon la cota 17,050 si 17,250

IV - deteriorarea gaurilor filetate M22x1,5 si M8x1. Se constata folosind calibru filetat M22x1,5 si calibru filetat M8x1

V - uzura locasului pentru bucse. Se constata folosind micrometrul cu comparator 1/100 sau calibru tampon la cota 25,050

tehnologia de reconditionare

Deformarea suprafetei de imbinare cu carcasa se reconditioneaza prin frezarea suprafetei de imbinare a capacului cu carcasa, la curat, respect=nd cota minim 19,500 mm. Abaterea de la planeitatea admisa maxim 0,05 mm

Uzura suprafetelor interioare a bucselor din corpul capacului se reconditioneaza prin inlocuirea bucselor uzate cu altele noi care se vor prelucra la cotele CN, RI si RII.

Uzura locasului pentru sertarul supapei se reconditioneaza prin alezarea locasului pentru sertarul supapei la treapta de reparatie RI 17,218/17,200 folosindu-se un sertar supapa nou cu diametrul exterior de F17,194/17,183 mm.

Deteriorarea gaurilor filetate M22x1,5 si M8x1 se reconditioneaza prin:

recalibrarea filetului M22x1,5

incarcare cu sudura a gaurilor filetate M8x1, gaurire si refiletare cu tarod M8x1

Uzura locasului pentru bucse se reconditioneaza prin alezarea locasului la cota F25,221/25,200 si se foloseste o bucsa noua av=nd diametrul exterior de F25,248/25,235 mm respect=nd distanta inre axe 45 0,02 mm.

Conditii tehnice de rebutare

fisuri, crapaturi sau rupturi de orice natura sau pozitie

deteriorarea filetelor mai mult de doua spire

uzura locasului pentru sertarul supapei, cota mai mare de 17,250 mm

2.2.1.9. Filtrul de ulei in curent principal

Constatarea defectiunilor

I - fisuri ale carcasei filtrului. Se constata prin examinare vizuala.

II - deformarea suprafetei de asamblare a carcasei cu placa suport. Se constata folosind plan de verificare 200x150 - R

III - lovituri sau deformari ale suprafetei cilindrice a carcasei. Se constata prin examinare vizuala.

IV - deteriorarea scaunului supapei de scurtcircuitare din capacul filtrului. Se constata prin examinare vizuala.

V - imb=csirea filtrului de s=rma (filtrare bruta). Se constata prin proba in fuctionare - presiunea uleiului din filtru este 6,7-7,4 daN/cm2

VI - imb=csirea filtrului de h=rtie (filtrare fina).

VII - uzura capacului conic al supapelor de scurtcircuitare si reglare a presiunii. Se constata prin examinare vizuala.

VIII - uzura supapei de scurtcircuitare a filtrului de h=rtie. Se constata folosind micrometrul de exterior 0-25 mm sau calibru potcoava NT 15,930.

IX - pierderea caracteristicilor elastice ale arcurilor supapelor de scurtcircuitare si reglare a presiunii. Se constata folosind dispozitiv de control pentru arcuri spirala.


Fig. 20 Constatarea defectiunilor la filtrul de ulei in curent principal

tehnologia de reconditionare

Fisuri ale carcasei filtrului se reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica si polizare la nivelul materialului de baza.

Deformarea suprafetei de asamblare a carcasei cu placa suport se reconditioneaza prin indreptare la rece.

Lovituri sau deformari ale suprafetei cilindrice a carcasei se reconditioneaza prin indreptare la rece.

|mb=csirea filtrului de s=rma se curata prin suflare cu aer si spalare in baie cu solutie de degresare.

Filtrul de h=rtie se inlocuieste cu unul nou.

Uzura capacului conic al supapelor de scurtcircuitare si reglare a presiunii se reconditioneaza prin rectificarea supapei p=na la disparitia urmelor de uzura. Se rodeaza apoi suprafata conica a supapei pe scaunul sau din capacul filtrului. Conditii tehnice:

- unghiul capului conic 82

- calit la ad=ncimea de 0,6 mm la 60-63 HRC

Supapa de scurtcircuitare a filtrului de h=rtie uzata se inlocuieste c=nd suprafata de lucru este mai mica de 15,90 mm.

2.2.1.10. Filtrul de ulei centrifugal

Constatarea defectiunilor

Fig. 21 Constatarea defectiunilor la filtrul de ulei centrifugal

I - fisuri sau rupturi ale carcasei superioare sau inferioare. Se constata prin examen vizual.

II - fisuri sau rupturi ale clopotului rotorului. Se constata prin examen vizual.

III - fisuri sau rupturi ale rotorului. Se constata prin examen vizual.

IV - uzura suprafetei interioare a bucsei din carcasa superioara. Se constata folosind micrometrul de interior 0-25 mm.

V - uzura suprafetei de lucru a bucsei carcasei inferioare. Se constata folosind micrometrul de interior 0-25 mm.

VI - pierderea caracteristicii elastice a arcului supapei. Se constata folosind dispozitiv de control pentru arcuri spirale.

tehnologia de reconditionare

Carcasa defecta se inlocuieste.

Clopotul defect se inlocuieste.

Rotorul defect se inlocuieste. Conditii tehnice:

pentru echilibrarea dinamica a rotorului asamblat se vor executa gauri F5, ad=ncimea maxima 3 mm, dispuse pe diametrul F100 si polizat in partea de jos.

rotorul se va verifica la presiunea de 16 daN/cm2

Bucsa din carcasa superioara nu se reconditioneaza. Se inlocuieste bucsa cu alta noua c=nd diametrul interior este mai mare de 13,060 mm.

Bucsa carcasei inferioare se inlocuieste c=nd suprafata de lucru interioara este mai mare de 16,050 mm.

Daca arcul supapei isi pierde caracteristica elastica, nu se reconditioneaza. Se rebuteaza c=nd nu se respecta diagrama de sarcina.

Filtrul de ulei centrifugal se rebuteaza c=nd prezinta fisuri si rupturi ale carcasei, ale rotorului sau clopotului rotorului de orice natura, indiferent de pozitie.

2.2.1.11. Radiatorul de ulei

Constatarea defectiunilor

I - fisuri, crapaturi ale corpului radiatorului cu o lungime de p=na la maxim 100 mm, deteriorarea sudurilor. Se constata vizual sau prin proba hidraulica la presiunea de 1,5 daN/cm2.

II - deformari ale corpului radiatorului fara fisurarea sau ruperea materialului. Se constata prin examen vizual sau cu subler 0-150.

III - deteriorarea garniturilor de etansare a supapelor, pierderea elasticitatii sau ruperea arcului supapei. Se constata prin examen vizual sau prin proba hidraulica la presiunea de 5 daN/cm2.

IV - deteriorarea gaurilor filetate de pe radiator. Se costata folosind calibru pentru filete M6, M8, M14x1,5, M18x1,5.

tehnologia de reconditionare

Fisuri, crapaturi ale corpului radiatorului cu o lungime de p=na la maxim 100 mm, deteriorarea sudurilor se reconditioneaza prin limitarea fisurilor prin executarea unor gauri F3 mm la distanta de 10-15 mm de capetele fisurilor pe ad=ncimea de 4 - 5 mm, sudare oxiacetilenica, urmata de ajustarea prin polizare la nivelul materialului de baza. Dupa executarea sudarii se efectueaza proba hidraulica cu apa la P = 15 daN/cm2

Deformari ale corpului radiatorului fara fisurarea sau ruperea materialului se reconditioneaza prin indreptarea la rece la forma si dimensiunile nominale.

Garniturile de etansare a supapelor si arcurile nu se reconditioneaza. Ele se inlocuiesc.

Gaurile filetate deteriorate de pe radiator se reconditioneaza prin majorarea gaurilor prin gaurire la F6,7; 8,5; 14; 17,4 urmata de filetare la M8,10; M16x1,5; M20x1,5.


Fig. 22. Constatarea defectiunilor la radiatorul de ulei

Conditii tehnice de rebutare

fisuri, crapaturi ale capacului radiatorului

corodari interioare ale capacului radiatorului pe o grosime mai mare de 1/3 din material

sparturi ale capacului sau corpului radiatorului

fisuri ale corpului radiatorului cu lungime mai mare de 100 mm

2.2.1.12 Flansa racord

Material: ATSi 5 Cu 3 STAS 201-71

Tratament termic: T3 (turnat in cochila)

Constatarea defectiunilor


Fig. 23 Constatarea defectiunilor la flansa racord

I - fisuri, crapaturi ale flansei in diferite zone si care nu traverseaza doua sau mai multe gauri. Se constata vizual sau prin proba hidraulica

II - deteriorarea gaurilor filetate M6x1. Se constata vizual sau folosind calibru pentru filet M6x1.

III - deteriorarea suprafetei de asezare a flansei. Se constata aplic=nd metoda fantei de lumina, placa de control sau proba hidraulica.

tehnologia de reconditionare

Fisuri, crapaturi ale flansei in diferite zone si care nu traverseaza doua sau mai multe gauri se reconditioneaza prin sudarea oxiacetilenica a fisurilor si crapaturilor, ajustarea prin pilire la nivelul materialului de baza.

Deteriorarea gaurilor filetate M6x1 se reconditioneaza prin recalibrarea filetului sau prin majorarea filetelor prin gaurire la F6,5 mm urmata de filetare M8x1.

Deteriorarea suprafetei de asezare a flansei se reconditioneaza prin frezarea plana a suprafetei de asezare pe ad=ncime de maxim 0,500 mm respect=nd cota 'A' de minim 29 mm.

Conditii tehnice de rebutare

sparturi ale flansei

fisuri, crapaturi care traverseaza doua sau mai multe gauri

cota 'A' mai mica de 29 mm.

2.2.2. Proiectarea tehnologiei de reparare a instalatiei de racire

2.2.2.1. Carcasa pompei de apa

Material: Fc20 STAS 568-75

Tratament termic: turnat

Duritate: 180-241 HB

Constatarea defectiunilor


Fig. 24. Constatarea defectiunilor la carcasa pompei de apa

I - fisuri sau rupturi care nu leaga gauri alaturate si o lungime de contur mai mica de 100 mm. Se constata prin proba hidraulica la presiunea de 2daN/cm2

II - uzura suprafetelor de asamblare cu blocul cilindrilor. Se constata folosind masa de control, trusa spioni sau comparator cu ceas 1/100

III - deteriorarea filetelor M8x1, M10x1, M22x1,5. Se constata folosind calibru filetat M8x1, M10x1, M22x1,5.

tehnologia de reconditionare

Fisuri sau rupturi care nu leaga gauri alaturate si o lungime de contur mai mica de 100 mm se reconditioneaza prin incarcarea cu sudura oxiacetilenica si polizare la nivelul materialului de baza.

Uzura suprafetelor de asamblare cu blocul cilindrilor se reconditioneaza prin frezarea suprafetei. La montaj se va folosi o garnitura de etansare mai groasa. Frezarea se face pe ad=ncimea de max. 0,5 mm respect=nd cota minima 3 mm.

Deteriorarea filetelor M8x1, M10x1, M22x1,5 se reconditioneaza prin:

recalibrarea filetelor cu tarozi M8x1, M10x1, M22x1,5

umplerea cu sudura a gaurilor filetate, uzate si gaurire cu burghie F6,8 si filetare cu set tarozi M8x1 la F8,6 si filetare la M10x1; gaurire la F18,8 si filetare la M22x1,5.

Conditii tehnice de rebutare

rupturi ale corpului carcasei mai mari de 100 mm lungime contur sau in locuri inaccesibile sudarii

fisuri sau rupturi care leaga doua gauri alaturate

2.2.2.2. Carcasa lagarelor pompei de apa

Material: Fc20 STAS 568-75

Tratament termic: turnat

Duritate: 180-241 HB

Constatarea defectiunilor


Fig. 25. Constatarea defectiunilor la carcasa lagarelor pompei de apa

I - rupturi ale umarului pentru inelul opritor al rulmentilor. Se constata vizual.

II - fisuri, crapaturi. Se constata vizual sau proba hidraulica la presiunea de 2daN/cm2

III - uzura locasului pentru rulmenti. Se constata folosind calibrul tampon la cota 51,020.

tehnologia de reconditionare

Rupturi ale umarului pentru inelul opritor al rulmentilor se reconditioneaza prin incarcare cu sudura oxiacetilenica dupa care se prelucreaza prin strunjire la cota nominala.

Fisurile, crapaturile se reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica la cald.

Uzura locasului pentru rulmenti se reconditioneaza prin alezarea locasului la cota F

Carcasa lagarelor pompei de apa se rebuteaza c=nd prezinta rupturi ale corpului carcasei mai mari de 100 mm lungime contur sau in locuri inaccesibile sudarii.

2.2.2.3. Axul pompei de apa

Material: OL 50 K STAS 500/1-68

Duritate: 50-60 HB

Constatarea defectiunilor


Fig. 26. Constatarea defectiunilor la axul pompei de apa

I - deteriorarea filetului M16x1,5 max. 2 spire. Se constata vizual sau folosind calibru filetat M16x1,5.

II - uzura canalului de pana. Se constata folosind calibru NT 4,530 si 4,030.

III - incovoirea axului pompei de apa. Se constata folosind comparator 1/100

IV - uzura in diametrul axului. Se constata folosind micrometru de exterior 0-25 sau calibru potcoava T-NT F

tehnologia de reconditionare

Deteriorarea filetului M16x1,5 max. 2 spire se reconditioneaza prin recalibrarea cu filiera M16x1,5.

Uzura canalului de pana se reconditioneaza prin:

largirea prin frezare a canalului de pana la cota de reparatie R 4,500/4,470 mm si inlocuirea penei disc cu una noua la cota 4,524/4,512 mm respect=nd cota de 10 mm si cota de 5+0,1 mm

executarea unui nou canal de pana la 90 fata de primul, la cota nominala 4,000/3,970 mm

Incovoirea axului pompei de apa se reconditioneaza prin indreptare la rece.

Uzura in diametrul axului se reconditioneaza prin cromare dura la cota 20,200 urmata de rectificare la cota nominala F20,00/19,987 mm

Conditii tehnice de rebutare

fisuri, crapaturi sau rupturi

deteriorarea filetului M16x1,5 mai mult de doua spire

dimensiunea canalului de pana depaseste cota de 4,530 mm

2.2.2.4. Rotor pompa apa

Material: Fc 20

Constatarea defectiunilor

I - uzura locasului pentru axul pompei de apa. Se constata folosind calibrul tampon NT 19,960 sau comparator cu ceas 1/100

II - uzura suprafetei frontale a butucului. Se constata vizual.


Fig. 27. Constatarea defectiunilor la rotor pompa apa

tehnologia de reconditionare

Uzura locasului pentru axul pompei de apa se reconditioneaza prin alezarea locasului la cota F26,021/26,000, bucsat locasul cu bucse din Fc 20 confectionata la cotele Fext26,048/26,035 si Fint19,500 urmata de alezare la interior a bucsei la cota nominala de 19,954/19,933.

Uzura suprafetei frontale a butucului se reconditioneaza prin rectificarea suprafetei frontale respect=nd cota minima de 25,000 mm.

Rotorul pompei de apa se rebuteaza c=nd prezinta fisuri, crapaturi si rupturi ale butucului sau paletelor.

2.2.2.5. Conducta de apa de racire



Material: teava trasa la rece OL 35 STAS 8183-68

Constatarea defectiunilor


Fig. 28. Constatarea defectionilor la conducta de apa de racire

I - fisuri, crapaturi, coroziuni nepatrunse. Se constata vizual sau prin proba hidraulica.

II - indoituri ale conductei. Se constata vizual sau folosind sablonul de control.

III - deformari ale peretelui conductei fara intinderi ale materialului. Se constata vizual.

tehnologia de reconditionare

Fisuri, crapaturi, coroziuni nepatrunse se reconditioneaza prin curatirea zonelor fisurate sau corodate, sudarea oxiacetilenica a acestora urmata de ajustare prin polizare la nivelul materialului de baza.

Conducta indoita se reconditioneaza prin indreptarea la rece, prin baterea cu ciocan de lemn sau material plastic, dupa sablon, la forma initiala.

Deformarile peretelui conductei se reconditioneaza prin inlocuirea unei parti din piesa (partea deformata).

Conditii tehnice de rebutare

rupturi de orice natura, indiferent de pozitie

deformari care afecteaza sectiunea dinamica a conductei, si nu se mai pot reconditiona prin indreptare

coroziuni cu ad=ncimi mai mari de 1/2 din grosimea tevii afect=nd mai mult de 1/3 din suprafata totala a conductei.

2.2.2.6. Cot apa de racire spre radiator de ulei

Material: ATCSi10Mg STAS 201/2-71

Constatarea defectiunilor


Fig. 29. Constatarea defectiunilor la cot apa de racire spre radiator de ulei

I - sparturi, crapaturi, fisuri. Se constata vizual.

II - urechea de prindere rupta. Se constata vizual.

tehnologia de reconditionare

Sparturile, crapaturile, fisurile se reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica urmata de ajustare la nivelul materialului de baza.

Urechea de prindere rupta se inlocuieste cu una confectionata separat.

Conditii tehnice de rebutare

sparturi ale caror contururi sunt mai mari de 100 mm

fisuri, crapaturi care traverseaza gaura de prindere

2.2.2.7 Ventilator F

Constatarea defectiunilor


Fig. 30. Constatarea defectiunilor la ventilator F

I - deformarea paletelor. Se constata vizual.

II - deteriorarea punctelor de sudura dintre palete si stea. Se constata vizual.

III - slabirea asamblarilor cu nituri ale paletelor. Se constata vizual.

IV - fisuri. Se constata vizual.

tehnologia de reconditionare

Deformarea paletelor se reconditioneaza prin indreptare la rece.

Punctele de sudura se refac prin sudare electrica prin puncte.

Niturile slabite se inlatura si asamblarea se nituieste cu un nit 6x20 STAS 797-67.

Fisurile se reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica si ajustare la nivelul materialului de baza.

Dupa prelucrare se echilibreaza ventilatorul dinamic.

Ventilatorul se rebuteaza c=nd prezinta rupturi de orice natura, indiferent de pozitie.

2.3. Tehnologia de asamblare a instalatiei de ungere si racire a motorului MAN D 2156 HMN 8.

2.3.1. Tehnologia de asamblare a instalatiei de ungere

a)     montarea baii de ulei

Se pune o garnitura si se monteaza racordul rampei de ulei, fix=ndu-l cu cele 2 suruburi M6 str=nse la 1,0 daNxm.

Se monteaza pompa de aspiratie cu cele doua suruburi M10 str=nse la 4,5 daNxm.

Se monteaza conducta de aspiratie si se asigura cu siguranta de tabla. Se verifica deplasarea usoara a bucsei

Se monteaza pompa de ulei pozition=nd-o dupa stiftul de ghidare. {uruburile de fixare str=nse la 4,5 daNxm se asigura cu siguranta de tabla. Se verifica cuplarea corecta cu pompa de aspiratie.

Se monteaza conducta de refulare intre pompa si racord pun=nd garnituri.

Se monteaza conductele de aspiratie si refulare la pompa de aspiratiesi presiune pun=nd garnituri. Totodata se fixeaza si bratarile de prindere pe bloc.

Se pune garnitura, apoi se asaza baia de ulei pe bloc, prinz=ndu-se cu suruburi M3 str=nse la momentul de 2,5 daNxm

b) montarea filtrului de ulei

|nainte de montare se asigura curatirea pieselor dupa care acestea se usuca prin suflare cu aer comprimat.

Montarea filtrului se face astfel:

se prinde capacul pe suportul de montare cu montare pe partea dinspre filtru in sus

se asaza cartusul filtrant si apoi filtrul fin pe capac in dreptul pragurilor respective

se asaza garniturile de etansare si apoi se introduce carcasa filtrului

se introduce surubul de fixare impreuna cu garniturile de etansare si se str=nge carcasa

se insurubeaza dopul filetat pentru golirea filtrului pun=nd o garnitura de etansare

se insurubeaza surubul de inchidere interpun=nd o garnitura

c) montarea pompei de ulei

Pregatirea pentru montare:

se asigura curatirea pieselor inainte de montaj

se usuca piesele prin suflare cu aer comprimat

Montarea pompei se face astfel:

se pozitioneaza si se preseaza pe stifturi capacul cu racoarde

se inlocuiesc rotile dintate in carcasa ghid=ndu-se in capac, roata cu axul mai lung in partea de prindere a pompei

se verifica jocul axial al rotilor dintate cu ajutorul unui spion si a unei rigle. Jocul admis este de 0,055-0,105 mm.

se verifica jocul de angrenare intre roti, care trebuie sa fie de 0,10-0,15 mm

se introduce capacul pe axe, se ghideaza si se preseaza pe cepii de ghidare

se introduc suruburile de prindere in gauri si se prind capacele

se verifica rotirea usoara a axului pompei, fara intreruperi sau frecari

se monteaza supapa de descarcare introduc=nd in ordine: pistonul, arcul si insurub=nd dopul filetat

se introduce pana disc in locas, apoi se preseaza roata de antrenare, siguranta de tabla si piulita M16. Dupa str=ngere, piulita se asigura prin indoirea sigurantei

se verifica din nou rotirea usoara a rotii de antrenare

d) montarea rotii intermediare de antrenare a pompei de ulei

se monteaza inelul de asigurare interior in alezajul rotii

se asaza roata pe masa presei si se preseaza rulmentul anterior

se introduce roata, se introduce distantierul si se preseaza rulmentul posterior

se preseaza axul in rulmenti

se introduce roata, se verifica rotirea usoara a axului, apoi se introduc inele de siguranta la rulmentul anterior si pe ax

e) montarea pompei de aspiratie

se preseaza pe stifturi capacul posterior al pompei

se introduc rotile dintate in carcasa si se verifica angrenarea corecta

se verifica jocul axial al pinioanelor care trebuie sa fie de 0,075 - 0,100 mm

se introduce capacul anterior si se preseaza pe stifte

se intorduc suruburile de prindere a capacelor si se str=ng capacele cu saibe si piulite

se verifica rotirea usoara a axului pompei

2.3.2. Tehnologia de asamblare a instalatiei de racire

a)     montarea pompei de apa

Pregatirea pentru montare se face astfel:

se asigura curatirea pieselor inainte de montaj

se usuca piesele prin suflare cu aer comprimat

Montarea rotorului pompei de apa se face astfel:

se asaza rotorul pe suportul de presare

se preseaza axul in rotor p=na se sprijina pe suport

se monteaza semi-inelele si oringul in locasul de pe ax

se introduce rondela de etansare, av=nd grija sa se aseze pe stiftul de ghidare din rotor

se introduce pe ax bucsa si se impinge p=na pe semi-inele

se monteaza inelul suport pe bucsa

se monteaza manseta de etansare cu arc pe inelul suport

Montarea carcasei anterioare se face astfel:

se introduc inelele de siguranta in canalele lor

se preseaza in carcasa rulmentul dinspre camera de apa p=na la asezarea pe inelul de siguranta

se asaza deflectorul in asa fel ca rondela sa fie orientata spre camera de apa

se preseaza rondela suport in carcasa

se verifica daca nu a fost deteriorata rondela in cursul presarii. |n caz contrar se va inlocui rondela

se orienteaza alezajul deflectorului dupa care se asaza rotorul si se preseaza in rulment

se verifica dupa presare rotirea usoara a rotorului

se intoarce ansamblul si se introduce pe ax bucsa distantatoare

se preseaza rulmentul concomitent pe ax si in carcasa p=na se sprijina pe inelul de siguranta

se introduce pe ax saiba de etansare, apoi fulia care se str=nge cu piulita M16 asigurata cu siguranta de tabla

se verifica jocul intre rotorul pompei si carcasa, care trebuie sa fie de 0,35 mm. |n cazul in care acest joc este mai mic, se deplaseaza rotorul p=na la obtinerea jocului prescris.

Asamblarea pompei se face in felul urmator:

se introduce ansamblul format in carcasa pompei si se prinde cu suruburi M8 interpun=nd o garnitura

se verifica rotirea usoara a fuliei

b)    montarea schimbatorului de caldura

|nainte de montaj piesele se curata si apoi se usuca prin suflare cu aer comprimat.

Montarea schimbatorului de caldura se face in felul urmator:

se prinde mantaua schimbatorului in menghina

se introduce fascicolul de tevi dupa ce s-a asezat in locasul original, in manta

se pune un oring in locasul de la capac dupa care se monteaza capacul pe schimbator

se introduce bila, resortul si busonul supapei de scurtcircuitare, dupa care se str=nge busonul

se desprinde ansamblul din menghina

3. PROIECTAREA UNUI DISPOZITIV REPREZENTATIV

Dispozitivul pentru depresarea fuliei de la pompa de apa

Dispozitivul pentru depresarea fuliei de la pompa de apa este destinat pentur scoaterea fuliei de pe axul pompei. Dispozitivul se compune dintr-un surub M10 si corpul dispozitivului.

Fulia este montata pe axul pompei prin intermediul unei pene. Pentru depresarea fuliei de pe axul pompei de apa prin cele 2 gauri practicate in flansa corpului dispozitivului se prinde fulia cu 2 suruburi M6. Fulia are si ea practicate doua gauri.

Prin str=ngerea surubului, acesta apasa pe axul pompei si va realiza depresarea fuliei de pe ax. Str=ngerea surubului se realizeaza cu ajutorul unei chei.

Se recomanda a nu se forta str=ngerea surubului deoarece exista pericolul ca acesta sa se rupa.


Fig. 31. Dispozitiv pentru depresarea fuliei pompei de apa

1 - surub

2 - corpul dispozitivului
4. CALCULE ECONOMICE

Repararea pompei de apa

Carcasa lagarelor pompei de apa prezinta urmatoarele defecte:

1 - rupturi ale umarului pentru inelul opritor al rulmentilor. Se recondisioneaza prin incarcarea cu sudura oxiacetilenica urmata de strunjire la cota nominala.

2 - uzura locasului pentru rulmenti. Se recondisioneaza prin alezarea locasului la cota F

Manopera pentru incarcarea cu sudura oxiacetilenica este 0,22 ore.

Manopera pentru strunjire este 0, 24 ore.

Manopera pentru alezarea locasului pentru rulmenti este 0,15 ore.

Manopera pentru montarea-demontarea pompei de apa este de 4,90 ore.

5,51 ore

Ora de lucru fara TVA este de 75.000 lei.

5,51 x 75.000 = 413.250 lei - costul reparatiei pompei de apa fara TVA

413.250 x 19/100 + 413.250 = 491.767,5 lei - costul reparatiei pompei de apa incluz=nd TVA

Pretul unei pompe de apa noi este de 690.000 lei cu TVA.

Rezulta ca este rentabila repararea pompei de apa daca prezinta defectiuni la carcasa lagarelor.

Axul pompei de apa prezinta urmatoarele defecte:

1 - Uzura canalului de pana. Se reconditioneaza prin executarea unui canal de pana la 9-10 fata de primul.

2 - Uzura in diametru a axului. Se reconditioneaza prin cromare dura urmata de rectificare la cota nominala.

Manopera pentru executarea canalului de pana este 0,25 ore

Manopera pentru cromarea axului este 1,84 ore

Manopera pentru rectificare este 0,25 ore

Manopera pentru demontarea si montarea pompei este 4,90 ore

7,24 ore

7,24 x 75.000 = 543.000 lei - costul reparatiei pompei de apa fara TVA

543.000 x 19/100 + 543.000 = 646.170 lei - costul reparatiei pompei de apa incluz=nd TVA

Rezulta ca este rentabila repararea pompei de apa daca prezinta defectiuni ale axului pompei.

Daca pompa de apa prezinta defectiuni la carcasa lagarelor si la ax, manopera este urmatoarea:

pentru alezarea locasului pentru rulmenti 0,15 ore

pentru strunjirea umarului inelului opritor 0,24 ore

pentru incarcarea cu sudura oxiacetilenica a umarului inelului opritor 0,22 ore

pentru executarea canalului de pana 0,25 ore

pentru cromarea axului 1,84 ore

pentru rectificarea axului 0,25 ore

pentru demontarea si montarea pompei   4,90 ore

7,85 ore

7,85 x 75.000 = 588.750 lei - costul reparatiei pompei de apa fara TVA

588.750 x 19/100 +588.750 = 700.612,5 lei - costul reparatiei pompei de apa incluz=nd TVA

Rezulta ca nu este rentabila repararea pompei de apa daca prezinta defectiuni ale carcasei lagarelor si ale axului

5. NORME DE TEHNICA SECURIT~}II MUNCII {I PSI

5.1. Masuri de tehnica securitatii muncii la lucrarile de reparatii cu caracter general

La posturile de demontare si montare a automobilelor si agregatelor trebuie sa se foloseasca scule si dispozitive corespunzatoare in stare tehnica buna. Ansamblurile, subansamblurile si piesele grele se vor manerva numai cu ajutorul masinilor de ridicat si transportat dotate cu dispozitive de prindere corespunzatoare pentru fiecare subansamblu care se manipuleaza.

|ncaperile in care se face prespalarea automobilelor sau agregatelor acestora trebuie sa posede ventilatie, incalzire centrala, canalizare si posibilitati de curatire periodica a depunerilor. De asemenea, instalatiile pentru spalarea si degresarea pieselor trebuie amplasate in incaperi prevazute cu o buna ventilatie.

Evacuarea solutiilor chimice din baile de degresare si spalare trebuie sa se faca prin pompare in instalatii adecvate iar personalul care lucreaza in instalatiile de spalare trebuie sa poarte echipament de protectie.

Instalatiile de spalare cu produse petroliere trebuie sa fie mai etanse pentru a impiedica difuzarea in atmosfera a vaporilor rezultati in timpul spalarii.

Atelierele in care se repara si se verifica pompele de injectie si injectoarele trebuie sa fie prevazute cu un sistem de ventilatie eficace iar controlul si reglarea injectoarelor se va face pe standuri prevazute cu geam de protectie si instalatie de aspiratie care sa impiedice imprastierea in incapere a vaporilor de motorina.

Masuri de tehnica securitatii muncii la sudarea electrica si cu gaze

Atelierele de sudare nu trebuie sa fie amplasate in subsolurile cladirilor sau in vecinatatea sectiilor in care se lucreaza cu materiale inflamabile. |ncaperile destinate lucr1rilor de sudare trebuie sa aiba cel putin un perete exterior cu usi care se deschid afara precum si iesiri separate in caz de incendiu.

Toate incaperile trebuie sa fie prevazute cu ventilatie naturala si fortata. Distantele dintre agregatele de sudare vor fi de minim 2 mm. Este interzisa instalarea generatoarelor de acetilena mobile in atelierele cu surse puternice de caldura sau foc deschis. Locurile de munca vor fi protejate cu paravane care sa protejeze pe cei care lucreaza inafara zonei de sudare de radiatiile arcului electric. Cablurile de alimentare de la retea si cele de legatura vor avea invelis de izolatie in stare buna. La fiecare loc de munca trebuie asigurata ventilatia prin aspiratie pentru captarea prafului si a gazelor.

5.3. Masuri de tehnica securitatii muncii la acoperirile galvanice

Spatiile in care se afla baile galvanice vor fi bine ventilate utiliz=nd instalatii de ventilatie eficiente in functie de marimea bailor. Se vor prevedea pardoseli rezistente la substante chimice cu o inclinatie de 2% pentru a asigura scurgerea prin sifoane a electrolitului si a apei care se imprastie pe jos. Atelierele de galvanizare vor fi prevazute cu statii de neutralizare si decantari pentru apele reziduale. |n incaperile destinate luctruirii pieselor galvanizate utilajele vor fi prevazute cu instalatii de ventilatie, cu aspiratie pentru indepartarea prafului ce se degaja in timpul lucrului, instalatii prevazute cu filtre si separatoare de praf.

Masuri de tehnica securitatii muncii la lucrarile de lacatuserie

Bacurile de lucru trebuie sa fie stabile, bine fixate in pardoseala, sa aiba inaltime corespunzatoare pozitiei de lucru comode a muncitorilor. Locurile unde se executa lucrari de retezare cu dalta trebuie ingradite pentru ca aschiile si capetele de material retezate sa nu loveasca pe cei de la locurile de munca vecine sau pe cei in trecere. Daltile, dornurile, ciocanele sau alte unelte cu care se loveste nu trebuie folosite daca au capetele crapate sau deformate. Atelierele de lacatuserie in care se lucreaza cu instalatii pneumatice vor fi prevazute cu retea de aer comprimat, dotata cu regulatoare care sa permita reglarea presiunii corespunzatoare uneltei folosite.

5.5. Prevenirea si stingerea incendiilor

Pentru pregatirea locului unde se va lucra cu foc se iau urmatoarele masuri: stabilirea amplasamentului, indepartarea sau protejarea prin paravane, perdele de apa, a materialelor combustibile din apropiere; instarea mijloacelor de stingere (hidranti interiori, sprinklere, drencere, hidranti exteriori, bazine); instruirea lucratorilor; asigurarea supravegherii si controlului obligatorii la incheierea schimbului de lucru.

|n locurile care prezinta pericol de incendiu si explozie sunt interzise: folosirea flacarii deschise; utilizarea sculelor ce produc sc=ntei sau a incaltamintei cu blachiuri, potcoave din materiale ce produc sc=ntei.

6. BIBLIOGRAFIE

V. Mateevici - 'Automobile ROMAN pentru transportul de marfuri', Ed. Tehnica 1982

*** - 'Plan de operatii pentru montare motor D 2156 HMN 8', 1986

*** - 'Conditii tehnice pentru repararea motoarelor D 2156 HMN 8', 1985

*** - 'Plan de operatii de demontare motor D 2156 HMN 8', 1986

F.Tanase - 'Tehnologia repararii automobilelor', E.D.P. Bucuresti 1984

D. Marincas - 'Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere', E.D.P. Bucuresti 1984






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Tehnica-mecanica


Auto
Desen tehnic


Oteluri, aliaje neferoase
Proiect la disciplina TSFF - Proiectarea tehnologiei de fabricare si a unui dispozitiv de prelucrare pentru reperul : Flansa HP22-01,02
Sudarea cu curenti de inalta frecventa
Clasificarea procedeelor de sudare
Proiect Tehnologia materialelor CAPAC DE PROTECTIE
Sudarea otelurilor carbon si aliate
STUDIUL PROCEDEELOR SI METODELOR DE PRELUCRARE A ALEZAJELOR PRIN STRUNJIRE
Termodinamica
Instructiune pentru realizarea probei foliei la instalatia de tratament termic
STUDIUL DINAMIC AL AUTOMOBILULUI