Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
» Clasificarea fortelor si a momentelor fortelor


Clasificarea fortelor si a momentelor fortelor


Clasificarea fortelor si a momentelor fortelor

Fortele si momentele care actioneaza asupra mecanismelor, numite generic sarcini, pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:



Criteriul

Clasificarea

Dupa semnul lucrului mecanic produs

- sarcini motoare (L>0);

- sarcini motoare propriu-zise;

- sarcini motoare accidentale;

- sarcini rezistente (L<0);

- sarcini rezistente utile (forte de aschiere, de presare, de tractiune etc.);

- sarcini rezistente pasive, care pot fi:

- disipative (frecarile);

- recuperative (fortele elastice, masice);

Dupa locul in care actioneaza

- sarcini exterioare;

- sarcini de contact;

- sarcini masice;

- sarcini motoare;

- sarcini interioare

- interactiunea moleculara;

- sarcini de legatura intre elementele grupei cinematice;

- sarcini de legatura intre elementele mobile ale mecanismului.

Dupa modul de variatie in timp

- sarcini constante;

- sarcini variabile cu timpul;

- periodice;

- neperiodice;

- aleatoare;

- sarcini variabile cu pozitia mecanismului;

- sarcini variabile cu vitezele.

Sarcini de inertie

In miscarea generala a unui element cinematic, asupra sa se manifesta sarcini de inertie, sub forma torsorului de inertie (o forta de inertie si un moment al fortelor de inertie) care actioneaza in centrul de masa al elementului.

Fie un solid rigid (S), fig. 1, raportat la un triedru absolut XO1YZ, fix. Se considera un sistem mobil xCyz, solidar cu solidul, cu originea in centrul de masa al rigidului.

Figura 1

Pentru determinarea sarcinilor de inertie intereseaza axioma derivatei impulsului, sau Teorema impulsului si axioma derivatei momentului cinetic sau Teorema momentului cinetic.

(7)

Cazuri particulare:

Cazul miscarii de translatie: , torsorul de inertie este:

(8)

Figura 2

Un caz foarte intalnit de element cinematic cu axa fixa este redat in figura 3; deoarece , torsorul de inertie in O este:

(10)

Daca axa fixa este axa centrala, adica , atunci:

(11)

Daca axa fixa este axa principala de inertie (daca este o axa de simetrie geometrica si mecanica), atunci: , iar torsorul de inertie in O devine:

(12)

In cazul in care originea sistemului de referinta coincide cu punctul C, centrul de greutate al placii, se obtine:

(18)

Daca elementul cinematic este tip bara dreapta, omogena, torsorul de inertie in centrul de greutate al barei este:

(19)





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate