Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
» PIATA MARITIMA A MARFURILOR SOLIDE TRANSPORTATE IN VRAC


PIATA MARITIMA A MARFURILOR SOLIDE TRANSPORTATE IN VRAC


PIATA MARITIMA A MARFURILOR SOLIDE TRANSPORTATE IN VRAC

Date generale

In 2005 majoritatea navelor de tip vrachier au transportat in total cca 3.70 bilioane tone. Printre primele tipuri de marfa transportate s-au aflat cerealele, minereul, bauxita, aluminiul, fosfatul-piatra, acestea reprezentand cca 12%, adica aproximativ 1.3 bilioane tone. Au fost transportate foarte mari cantitati de marfa si cu navlul de linie, cargourile, in jur de 34%, adica 2.4 bilioane tone. Marfurile uscate transportate cu nave vrachier, cargo, sau mineraliere reprezinta 58.5% din totalul bunurilor transportate.

Pe glob productia bruta de otel in 2005 a fost 839.9 mil. tone, mai putin cu 9 procente fata de 2004 cand a fost de 847.7 mil. tone. In regiuni descresteri importante au fost in America de Nord unde productia a scazut cu 11.4% de la 135.4 mil. tone la 119.9 mil. tone.



De asemenea productia bruta de marfuri a scazut cu 2.8% in tarile din Uniunea Europeana (la 102,9 mil. tone) si de 3.45 in Japonia (la 102.9 mil. tone). Tarile din America de Sud au redus productia cu 3.9 procente la 37.6 mil.t., dar performantele au fost diferite; Brazilia a adus productia la 4 mil.t. Inca 3.2 procente in minus atribuite productiei in Oceania au adus Austalia la 6.9 mil.t. Tarile din Federatia Rusa au simtit o cadere brusca a productiei bruta de marfa cu 1.8 % pana la 98.2 mil.t. in 2005. China in shimb a avut o majorare a productiei cu 12.6 % la 143.3 mil.t. Tarile din Africa au scazut productia cu 9.5 % la 15.1 mil.tone, de notat ar fi faptul ca Egiptul cu 33.3% la 3.8 mil.t. si Africa de Sud cu 4% la 8.8 mil. tone.

Tarile din Estul Mijlociu au o performanta colectiva cu un plus de 8.1 % fata de 2004 la 11.7 mil.t. , cum ar fi Arabia Saudita cu 13.4 % la 3.4 mil.t. si Iran cu 4.8 pana la 6.9 mil.t.

Tot in acelasi an, 2005, productia bruta de fonta, un alt tip de marfa pentru navele tip vrachier, a avut o crestere la limita de 0.1 procente la 571.4 mil.t. pe glob. Productia a fost direct redusa la minereu de fier si carbuni cu 12.2 % la 24.4 mil.t.

In concluzie productia de fier a simtit o usoara crestere cu 0.8 % pana la 240.3 mil. t.

Cantitatea de otel bruta consumata pentru 2005 a fost de 773 mil.t., doar cu 0.5.procente peste nivelul din anul 2004. Cea mai mare crestere a avut-o China cu 13.3 % la 160 mil.t. si in America de Sud cresterea a fost cu 7.8 % pana la 29 mil.t. pe de alta parte cererea contractata a scazut cu 8.2 % la 134 mil.t., sau a stagnat (este vorba de tarile din Uniunea Europeana) la 142 mil.t.

Comertul cu minereu de fier

In cazul productiei si consumului minereului de fier a fost reflectata o scadere de 2% la 449 mil.t. in 2005. Brazilia si Australia, cele mai mari exportatoare, au avut o scadere listata in primele 10 luni ale lui 2005. Suedia a avut o reducere listata cu 14% a volumului de marfuri transportate pe mare, si tot in aceeasi perioada Africa de Sud a avut o crestere cu 11% a marfurilor transportate pe mare. Alte exportatoare precum Canada si India au trecut prin rezultate diferite cu o scadere de 28% pentru o perioada de 7 luni si o crestere cu 4% pentru o perioada de 11 luni.

Diferente mici in procente le-a simtit si economia Statelor Unite, ca rezultat al tarifelor impuse de aceste tari si Japonia instabila in productia de otel ce a replanificat stocurile.

Comertul cu carbune

Transportul pe mare a carbunelui rosu a crescut cu 7% in 2005 pana la 5 mil.t. , in anul 2005. In anul 2004 transportul carbunelui gri a fost cu 11.3 % (adica 344 mil.t.), mai mare fata de cel din anul urmator.

China a inregistrat o larga scadere a exporturilor, 58% pe o durata de 10 luni pana la 72.2 mil.t. . In prima jumatate a anului 2001 Columbia a avut o scadere cu 25 % la 21.8 mil.t. si Indonezia cu 17 % la 31.3 mil.t.. Australia cu cel mai mare export a reusit peste toate celelalte exportatoare pe mare o crestere usoara cu 4% pe 10 luni, pana la 161.9 mil.t.. Transportul pe mare din America de Nord a scazut; exemplu Statele Unite au exportat cu 15 % mai putin, iar Canada cu 7 % mai putin fata de anul 2004.

Japonia, o mare importatoare de carbune a avut o crestere cu 6.6 % la 144,4 mil.t., de-a lungul anului 2004, iar in 2005 cu 9 %.

Cea mai mare cantitate de marfuri transportata pe mare a fost in Australia si China . Exporturile din China continua sa creasca, iar in Japonia importurile scad cu o cantitate din ce in ce mai mica. Transportul acestor marfuri pe mare are tendinta de a folosi din ce in ce mai mult nave cu tonaj mare in detrimentul navelor mici.

Comertul cu cereale

Comertul cu cereale pe mare a fost de 220 mil.t. in 2005, adica cu 4.3 % mai putin fata de anul anterior, cand a fost de 230 mil.t. O mare exportatoare, Statele Unite a avut o scadere in ultimele luni ale lui 2005 la 66.7. mil.t., scadere cu 6 % fata de aceeasi perioada a anului 2004, cand exporturile au fost de 70.8 mil.t. In aceeasi perioada a lui 2005, numai Argentina a inregistrat o crestere cu 2 %, in timp ce alte exportatoare precum tarile din Uniunea Europeana, Australia, Canada au redus exportul cu 20.17 respectiv 12 %. Aceasta descrestere in transportul pe mare contrasteaza cu cresterile altor tari, dar pe total se simte o usoara scadere a comertului, si in Marea Neagra ce a durat in 2005 si dureaza si in 2006. Uzual transporturile s-au intins in multe regiuni ale lumii. In anul 2004 transporturile in Japonia, o mare transportatoare, au fost de 29.9.mil.t., importurile in China si Mexic au crescut cu 81.9 % si 6.8 % la 13 mil.t., respectiv 16.5 mil.t. Navigatorii se asteapta ca sa continue comertul cu cereale pe mare la aceleasi nivel, stocurile fiind mai scazute in multe tari importatoare.

Comertul cu alte marfuri

De-a lungul anului 2005, transportul pe mare de bauxita si aluminiu, mai ales productia de aluminiu a fost estimata ca a avut o scadere cu 3.2 % la 51 mil.t. Transportul bauxitei pe mare a fost de 29 mil.t., iar cel de aluminiu de 22 mil.t.. O concluzie finala ne indica ca transportul bauxitei pe mare din Vestul Africii, mai mult de jumatate din cel total, a scazut cu 13 % in timp ce transportul aluminiului din Australia ceva mai mare decat jumatate din cel total, a crescut cu 2.7%. Un alt exemplu ar fi Jamaica unde comertul pe mare cu bauxita a scazut cu 1 procent de 14.6 % , iar cel de aluminiu a crescut cu 11.6 %. In 2005 productia de aluminiu a fost de 20.6 mil.t.. Contractarea acestor produse a fost puternica in America de Nord si America Latina, in Europa de Vest si Asia a fost o stabilitate aproximativa din acest punct de vedere. Mici schimbari au fost in Africa de Sud- cresterea productiei cu 16.7 %, Oceania-1.3 %, Rusia si Europa de Est -1 %.

Comertul pe mare cu fosfat-piatra, de asemeni a crescut cu 2.6 % in 2005 pana la 29.6 mil.t.. Marocul, exportator majoritar, a avut contracte in care au fost transportate 10.8 mil.t., mai mult cu 35 % fata de 2004. Alte tari exportatoare, cu traditie in aceasta cum ar fi Iordania unde comertul cu fosfat a crescut cu 15.3 % la 3.6 mil.t. sau Togo unde exportul fosfatului a crescut cu 6.9 % la 1.3 mil.t.. Cea mai impresionanta performanta a avut-o China, al carei export a crescut cu 42.4 % pana la 4.9mil.t.. Importurile in Uniunea Europeana si alte tari din Asia au contat in egala masura pentru cresterea exporturilor.

Transportul bunurilor cu nave in vrac, un mix eterogen al marfurilor a ajuns in 2005 la

0.8 bilioane tone. Otelul si productia de cherestea, impreuna cam jumatate din valoarea tonajului din acest domeniu, iar cealalta jumatate ramasa este ocupata in egala masura de

metale, minerale si produse din agricultura (zahar, orez, etc ). Aceste date despre toate aceste marfuri ne indica un volum similar al marfurilor in 2006 in comparatie cu productia ce se vizeaza a crescut mai mult fata de alte tipuri de marfa.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate