Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
» Management si administrarea navei sinteze curs si intrebari practice anul iii


Management si administrarea navei sinteze curs si intrebari practice anul iii




UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA

FACULTATEA DE NAVIGATIE SI TRANSPORT NAVAL

MANAGEMENT SI ADMINISTRAREA NAVEI




SINTEZE CURS SI INTREBARI PRACTICE

ANUL III

Seminar 1

CONSTITUIREA ECHIPAJULUI NAVEI

Personalul navigant imbarcat este alcatuit din totalitatea navigatorilor care indeplinesc o functie la bordul navelor civile si sunt inscrise in rolul de echipaj.

Rolul de echipaj este un document in care, in special Capitania, inscrie navigatorii care fac parte din echipaj conform listei de echipaj pusa la dispozitie de catre armator. In cazuri exceptionale, cand se opereaza inlocuiri de personal, inscirierea in rol se poate face da Capitanie la cererea comandantului, de misiunea Diplomatica Romana din tara in care se opereaza miscarea de personal sau de catre comandant daca miscarea se produce in mare libera.

Orice persoana care indeplineste conditiile de calificare profesionala pt. prestarea unuia din serviciile de la bord, poseda carnet de marinar si este inscris ca personal navigant in Registrul Matricol al unei Capitanii de port, este apreciat ca navigator de navigatie civila. Imbarcare altor persoane decat cele care formeaza echipajul navei, in interesul navigatiei sau altfel se face cu aprobarea armatorului.

Pt. exercitarea unei functii la bordul navei este necesara indeplinirea unor conditii de varsta, de studii, de vechime sau de stagiu, de brevet sau de certificat de capacitate corespunzator functiei.

Constituirea echipajului unei nave civile precum si orice alte modificari in componenta ac. se fac prin decizia scrisa a armatorului. Ac. trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoareprivind normativul de personal navigant cu consultarea prealabila a comandantului si sefului mecanic.

Orice persoana imbarcata are calitate de membru al echipajului din momentul inscrierii si pana in momentul radierii din rolul de echipaj.

IMBARCAREA SI DEBARCAREA MEMBRILOR ECHIPAJULUI

In porturile rom. imbarcarea/debarcarea navigatorilor se face numai de catre Capitania portului la cererea armatorului, dupa ce au fost verificate conditiile cerute de dispozitiile legale (de atestare, de capacitate si plata taxelor aferente).

Imbarcarea consta in inscrierea navigatorului in Rolul de echipaj, in foaia matricola si operarea in carnetul de marinar a imbarcarii.

Debarcarea consta in radierea inscrierii marinarului din Rolul de chipaj, din carnetul de marinar si din foaia matricola.

in porturile straine imbarcarea/debarcarea se face de catre Of. Consular sau Misiunea Diplom. Rom. si dupa caz, de catre Capitania portului sau alta autoritate protuara.

Debarcarea in porturile straine se poate face in urmatoarele situatii:

in caz de boala in vederea internarii in spital cu avizul cadrului medical de la bord si cu instiintarea armatorului;

pt. repatriere, cu aprobarea scrisa a armatorului sau a reprezentantului acestuia;

in urma dispozitiei scrise a armatorului pt. motive pe care acesta nu le comunica comandantului.

Debarcarea se poate face si la propunerea comandantului navei atunci cand considera necesar, dupa ce a facut cunoscuta pozitia armatorului.

in vederea ambarcarii, navigatorul trebuie sa posede carnet de marinar eliberat pe timp limitat (1 an) care se poate prelungi la oricare din Capit. din Romania, iar in strainatate la Oficiul Consular Roman sau Mis. Dipl. Rom. In carnetul de marinar se inscriu amenzile contraventionale si sanctiunile disciplinare aplicate, precum si recompensele acordate. Ac. trebuiesc communicate Capitaniei portului de inmatriculare si se inscriu in foaia matricola.

Imbarcarea personalului navigabil care a intrerupt activitatea mai mult de 5 ani se poate face numai dupa reconfirmarea brevetului sau a certificatului de capacitate de catre autoritatea emitenta.

STRUCTURA SI IERARHIA ECHIPAJULUI

Echipajul navei, pe locuri de munca, este structurat astfel:

personal:

de punte;

de masini;

de telecomunicatii

medico-sanitar;

administrativ.

Echipajul, la bordul navei este ierarhizat astfel: comandant, navigatori cu brevete sau ofiteri, navigatori cu certificat de capacitate, alti mambrii de echipaj .

Aceasta ierarhizare este constituita din urmatoarele functii:

comandant

personal de punte:

v    ofiteri:

capitan secund maritim

ofiterul de cart maritim de punte

ofiterul de cart maritim de punte (aspirant)

v    alti membrii de echipaj:

studentul practicant;

seful de echipaj maritim

ajutor ofiter mecanic de punte

timnier

marinar

marinar stagiar

elev practicant punte

personal de masini:

v    seful mecanic maritim care are in subordine 2 compartimente:

mecanici

sef mecanic maritim

ofiter de cart maritim mecanic (II, III)

ofiter de cart maritim stagiar

alti membrii de echipaj:

student practicant mecanic

ajutor de ofiter mecanic

strungar, sudor de bord

motorist/fochist

motorist stagiar

fochist stagiar

elev practicant mecanic

electricieni:

sef electrician maritim

ofiter de cart electrician maritim (II, III)

ofiter de cart electrician maritim stagiar

alti membrii:

sef radiotelegrafist

ofiter radiotelegrafist

ofiter radiotelegrafist stagiar

personal medico-sanitar:

ofiter medic de bord

of. oficiant sanitar

personal administrativ:

v    ofiter intendent de bord

v    alti membrii de echipaj: bucatar sef, bucatar, cambuzier, brutar, cofetar, ospatar sef, ospatar, barman, ajutor de ospatar, ajutor de bucatar

macaragiu, mecanic de locomotiva,frizer, ,camerista, personal pt. activitati cultural educative.

ECHIPAJUL MINIM PENTRU SIGURANTA NAVEI

Armatorul, la constituirea echipajului navei, trebuie sa tina cont de echipajul minim de siguranta a navigatiei asa cum a fost el constituit si aprobat prin lege (ordinul 5/1991 al Ministerului Transportului).

Echipajul este constituit tinand cont de tipul navei, marime, zona de navigatie, specific.

Armatorul poate imbarca in plus fata de acest echipaj un nr. de navigatori care sa suplimenteze anumite functii cat si alt personal pana la limita mijloacelor de salvare colective. Daca necesita imbarcarea unui personal mai mare decat aceasta capacitate, RNR poate aproba sub rezerva suplimentarii mijloacelor de salvare, depasirea capac. normale a acestora, eliberand un certificat provizoriu in acest sens.

Atributiile echipajului minim de siguranta:

asigurarea. pazei si sigurantei navei la stationarea in rada sau in port, bazin sau doc precum si a manevrelor navei;

asigurarea. conducerii in siguranta a navei atunci cand ac. se afla in mars;

asigurarea vitalitatii navei prevenirea si stingerea incendiilor la nava proprie, intervenirea pt. stingerea incendiilor din apropierea ei;

asigurarea. prevenirii mediului marin de catre nava;

asigurarea. exploatarii in siguranta a masinilor, utilajelor, instalatiilor si echipamentelor destinate propulsiei navei si celorlalte activitati;

asigurarea. intretinerii navei. masinilor, instalatiilor si echipamentelor;

asigurarea remedierilor cu mijloace de la bord;

asigurarea realizarii planului de productie al navei;

asigurarea realizarilor altor sarcini stabilite de catre armator;

organizarea activitatilor si vietii la bord.

Seminar 4

COMANDANTUL

Comandantul navei este persoana din echipaj calificata si brevetata careia armatorul ii incredinteaza sa duca la indeplinire o misiune. comandantul este conducatorul unic si seful legal al intregului echipaj (personal imbarcat). El isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile “Pavilionului” coroborate pe baza experientei marinaresti.

In exercitarea atributiilor nautice si universale precum si in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate, comandantul il reprezinta pe armator. In vederea ocrotirii bunurilor cat si a intereselor persoanelor angajate, com. i se confera prin lege delegatia de autoritate publica, fiind abilitat ca ofiter de stare civila, de nota de public si de organ de cercetare pentru constatarea infractiunilor.

Comandantul raspunde in conditiile legii de:

nava si conducerea acesteia in siguranta;

asigura pentru intreg echipajul conditii de viata si de munca la bord in conformitate cu legea;

organizeaza si conduce echipajul in serviciul de cart si de garda pt. siguranta si paza navei si a bunurilor;

mentinerea si pregatirea echipajului pentru apararea si mentinerea vitalitatii, pt. prevenirea si stingerea incendiilor;

linia pregatirii profesionale a echipajului;

raspunde de curatenia si ordinea pe nava;

mentinerea navei in buna stare de navigabilitate si stabilitate;

incarcare, stivuirea, amararea, conservarea si descarcarea marfurilor;

raspunde pt. exploatarea tehnica a navei (masini, utilaje, instalatii);

raspunde de exploatarea nerationala a navei si a echipam.;

raspunde de exist. la bordul navei a documentelor necesare expeditiilor marine;

raspunde de actele juridice pe care pe care le initiaza numele si codul armatorului;

raspunde de apararea dreptului si prestigiului armatorului;

raspunde de dispunerea protestului de mare in termen;

raspunde de exactitatea inscrierii datelor in jurnalul de bord;

raspunde de pastrarea obiectelor de inventar si de folosirea stampilelor;

Comandantul are in primire si pastreaza urmatoarele:

certificatul de nationalitate al navei;

certificatul de tonaj al navei;

certificatul de bord liber;

certificatul de siguranta a constructiei;

certificatul de siguranta al materialului de echipament;

certificatele plutelor de salvare;

certificatele de siguranta radiotelegrafica si radiotelefonica;

certificatele eventualelor scutiri;

rolul de echipaj;

brevetele si certificatele de profesie ale echipajului;

certificatul de andocare;

planurile si documentatia navei;

certificatul de incarcare/descarcare al marfurilor;

copia protocolului de primire a navei din santierul constructor;

procesul de predare si primire a functiei;

protestele de mare depuse;

registrele de ordine ale comandantului;

colectia de acte normative privind navigatia.

Comandantul are urmatoarele atributii:

conducerea in siguranta: se duce la indeplinire prin cunoasterea navei din toate punctele de vedere;

stabilirea serviciului de cart si de garda la punte, la masini, in statia radio si a momentului de trecere de la serviciul de cart la cel de garda (modul de organizare al serviciului de cart si de garda se face de seful de serviciu).

Comandantul are urmatoarele raspunderi inaintea plecarii din port:

sa dea intructiunile necesare sefilor de servicii pt. executarea voiajului;

sa verifice daca nava este pregatita din toate punctele de vedere pt. executarea voiajului si daca are echipaj de siguranta prezent la bord;

sa verifice daca hartile si documentele nautice sunt corecte si la zi;

sa faca pregatirea preliminara a voiajului;

sa verifice toate actele si documentele necesare pt. nava, marfa si echipaj care trebuiesc sa fie la bord si trebuie sa se asigure ca toate formalitatile pt. plecare sunt duse la indeplinire;

in functie de cele stabilite cu autoritatile portuare sa stabileasca ora de prezenta la bord a intregului personal imbarcat in vederea plecarii pe care prin sefii de servicii o aduce la cunostinta echipajului si cere sa fie afisata la avizierul navei;

la sosirea pilotului la bord comandantul trebuie sa verifice daca acesta are brevet si buletin de voiaj;

in timpul marsului comandantul trebuie sa asigure conducerea in siguranta a navei, personal sau prin ofiterul de cart caruia ii transmite toate instructiunile necesare;

trebuie sa urmareasca respectarea prevederilor internationale pt. prevenirea abordajelor pe mare si a regulilor locale de navigatie;

trebuie sa respecte itinerariul si rotatia porturilor , sa ceara utilizarea vitezei economice pe timpul marsului si sa nu forteze masinile decat in cazuri extreme in limitele prevazute de documentatie, sa verifice pozitia navei atunci cand considera necesar; sa verifice punctul determinat de of. de cart iar in cazul in care are dubii sa rectifice viteza sau sa stopeze masinile si sa determine punctul navei prin metode utilizand inclusiv sonda iar in ultima instanta sa abata prova catre larg;

sa lase consemn of. de cart pe puntea de comanda prin inscrierea pe harta sau in caietul de cart a orei sau evenimentului la producerea caruia sa fie anuntat;

In conditii de vizibilitate redusa, comandantul trebuie sa ia urmatoarele masuri de siguranta:

respectarea regulamentului privind emiterea semnalelor sonore pe timp de ceata;

sa reduca viteza pana la limita de siguranta;

sa dispuna aprinderea luminilor de navigatie;

sa puna in functiune radarul si dupa caz sonda (la navigatia costiera);

sa puna in functiune radiotelefonul si sa se faca veghe pe canalul internat. de primejdie;

sa ordone timonierului trecerea la timona si sa faca guvernarea manuala;

sa impuna liniste la bord;

daca este cazul sa ordone pregatirea ancorelor si sa stea permanent om la ancora.

Pe timp de furtuna comandantul trebuie sa ia urmatoarele masuri:

sa ordone guvernarea manuala;

sa reduca viteza in mod corespunzator;

sa ordone oprirea ventilatiei la magaziile de marfa si etansarea tuturor deschiderilor;

sa ordone intarirea amarajului obiectelor de pe punte si a celor din cabina;

sa urmareasca evolutia si tendinta fenomenelor hidrometeorologice.

Comandantul are obligatia;

daca identifica un pericol de navigatie netrecut pe harta sau observa semnale plutitoare, sa comunice ;a punctul de coasta si sa faca mentionare pe harta si in jurnalul de bord, sa informeze navele din apropiere inclusiv atunci cand se afla in apropierea gheturilor, a epavelor periculoase, a altor nave iar atunci cand intampina furtuni si vanturi puternice nesemnalate in avizele receptionate;

la receptia unui semnal de primejdie sau in caz de sinistru la nava proprie trebuie sa depuna toate eforturile si in conditii de calm pentru salvarea persoanelor, a documentelor de bord, valorilor si marfurilor si sa informam despre acest lucru pe armator, pe agentul armatorului, societatea de asigurare precum si autoritatile portuare din cel mai apropiat port;

in cazul extrem cand s-a convins ca nu mai este nimic de facut sa decida abandonul si sa paraseasca ultimul nava fiind convins ca nu mai este nici o persoana la bord.

Comandantul navei trebuie sa se afle pe puntea de comanda si se preia efectiv responsabilitatea conducerii navei in siguranta in urmatoarele situatii:

in timpul manevrelor cu nava;

in timpul trecerii prin zone in care conditiile de trafic sunt dificile;

la trecerea prin stramtori, zone cu adancimi mici, in timpul actiunilor de lupta pentru vitalitatea navei sau pt. stingerea incendiilor;

in timpul marsului pe vizibilitate redusa sau vreme rea si ori de cate ori este solicitat de ofiterul de cart;

cand ofiterul II lipseste de la bord si nava efectueaza operatiuni de incarcare/descarcare sau transbord de marfuri care necesita o manipulare deosebita, cand nava se afla intr-un port strain sau stationeaza la ancora

comandantul raspunde pentru manevra lichidelor in tancuri, ambarcarea sau debarcarea de greutati la bord.

el trebuie sa controleze modul in care se aplica mas. de siguranta;

verif. si semneaza zilnic jurnalul de bord si de evidenta al hidrocarburilor;

informeaza armatorul asupra expirarii certificatelor de sigurant ale navelor si cere angajarea inspectiei pt. eliberarea actelor (RNR);

daca lipseste mai mult de 24h de la bord, el se preda primului inlocuitor si se consemna in jurnalul de bord si se comunica sefilor de servicii.

Sarcinile comandantului privind organizarea si conducerea echipajului:

sa indrume si sa controleze activitatea echipajului;

sa organizeze paza si securitatea navei;

sa cunoasca calit. profesionale ale membrilor echipajului;

sa asigure primirea la timp de catre intregul echipaj a drepturilor materiale care i se cuvin si a conditiilor pt. mentinerea sanatatii personalului ambarcat;

sa organizeze si sa conduca pregatirea profesionala la bord;

sa avizeze planul de munca inclusiv programarea activitatilor zilnice si sa controleze respectarea acestora;

sa urmareasca respectarea normelor de igiena, a ordinii si disciplinei, a regulilor de comportare la bord;

ia masuri pentru respectarea la bord a normelor de protectia muncii si cerceteaza cazurile de incalcare a acestora

inregistreaza debarcarea in carnetul de marinar iar in cazul debarcarii in strainatate inform. Oficiul Consular sau Misiunea Diplomatica Romana; la capitania portului de inmatriculare se comun. orice imbarcare/debarcare care s-a facut in afara granitelor;

in imprejurari deosebite cand urmeaza sa se ia decizii privind siguranta navei, se convoaca consiliul de bord iar decizia finala se comunica intregului echipaj.

trebuie sa aduca la cunostinta personalului imbarcat actele procedurale pe care le efectueaza in legatura cu o fapta a acestuia

cu privire la mentinerea vitalitatii navei el are oblig. impreuna c secundul si cu seful mecanic, pe baza documentatiei tehnice a navei sa studieze cazurile tipice de avarie si sa elaboreze masuri care sa fie utilizate in cadrul actiunilor de efect. a unui sinistru;

sa cunoasca mijloacele si materialele de vitalitate si sa dispuna masuri pentru mentinerea lor in stare buna;

sa verifice si sa avizeze organizarea echipajului pe roluri;

sa numeasca comisia de vitalitate a navei si sa organizeze acte referitoare la respectarea normelor de prevenire a incendiilor;

sa antreneze echipajul prin exercitii de rol in cazuri cat mai reale;

la andocarea unei nave impreuna cu capitanul secund, seful mecanic si reprezentantul santierului se inspecteaza opera vie iar inainte de coborarea de pe doc se procedeaza la fel pentru a avea convingerea ca toate deschiderile in corp au fost etansate;

ia masuri pentru asigurarea navei cu materiale in vederea executarii voiajului;

verif. respectarea intocmirii planului de incarcare si a planului de amarare;

face verificari prin calcularea stabilitatii pt. fiecare operatie de incarcare in parte;

in timpul marsului face avizarile catre armatori, agenti, navlositori, primitori etc.;

are obligatia sa se informeze la surse autorizate asupra prevederilor legale si uzantelor si sa avertizeze intregul echipaj

la sosirea navei in port, completeaza si semneaza declaratia pe care o depune impreuna cu actele la capitanie;

la terminarea calatoriei depune la armator raportul de calatorie si darea de seama disciplinara, intocmeste actele de decont a cheltuielilor, informeaza autoritatea competenta si pe armator asupra evenimentelor petrecute la bord si la care a fost supusa nava;

verif. modul de pastrare si gestionare a bunurilor, aproba nota de aprovizionare si meniul saptamanal intocmit de comisia da cantina;

verif. per. sit. cambuzei si a antidotului

in cazul implicarii navei intr-un act de poluare aduce la cunostinta armatorului si depune la capitania portului sau la autoritatea competenta protestul de mare, la prima intrare in port dupa eveniment.

Atributiile comandantului la bord

Are obligatia sa inlesneasca efectul controalelor de catre persoanele abilitate si sa ceara acelasi lucru membrilor echipajului. Acest control incepe la sosirea navei, plecarea navei din port cu care ocazie intocmeste documentele legale si sprijina echipa de control in verificarea compartimentarii navei.

In orice sit. de accident sau infractiune, comandantul poate face cercetari, poate lua declaratii si poate conserva probele conform codului de procedura penala, urmand a le preda organului de capitanie. 24h de la acordarea navei in primul port romanesc. El mai trebuie sa cerceteze toate reclamatiile scrise si inregistrate la bord si in limita competentei sale sa dispuna rezolvarea lor.

Comandantul ar atributii in ce priveste acordarea asistentei si salvarii pe mare cand trebuie sa ia mas. prin cautarea si salvarea persoanelor cazute peste bord, cautari care trebuie sa continue pana s-au epuizat toate mijloacele.

El are obligatia sa ia mas. pt. a salva echipajul si nava proprie precum si bunurile apartinand altui armator .

Comandantul este investit cu atributii de stare civila si notar public. El intocmeste acte de nastere si deces care s-au produs la bordul navei iar la sosirea intr-un port trebuie sa anunte capitania despre eveniment. El poate oficia casatorii si poate acorda dispensa de varsta in limitele prevazute de codul familiei. Actele de mai sus sunt inregistrate in registrul de procese verbale in prezenta a doi martori. in cazul decesului se mai intocmeste si o lista cu bunurile personale ale respectivului care se predau autoritatii maritime in primul port de acostare. La sosirea in tara el este obligat sa inainteze la capitania portului o copie dupa procesul verbal intocmit.

In cazul in care inapoierea in tara se face dupa o perioada mai mare de timp, el trimite aceasta copie pe orice cale.

Interziceri la care este supus comandantul

sa navige cu un echipaj sub echipajul minim pentru siguranta navigatiei sau sa utilizeze persoane care nu poseda brevet sau certificat corespunzator functiei;

sa navige cu nava a carei acte de bord sunt expirate sau daca se afla intr-o stare avansata de degradare

i se interzice sa navige cu nava daca aceasta nu este dotata cu mijloace de comunicatii;

se interzice sa incarce nava peste limitele de incarcare si sa depaseasca marca de incarcare;

sa faca manevre sau sa navige fara pilot in zone cu pilotaj obligatoriu;

comandantul nu poate incredinta conducerea navei unei persoane care nu indeplineste conditiile de sanatate

sa paraseasca nava in caz de pericol inainte de a-si indeplini indatoririle pentru salvarea ei;

orice schimbare a rotatiei porturilor trebuie facuta cu aprobarea armatorului;

sa semneze actele de receptie ale navei care iese din santierul constructor daca nu a corespuns la probe, daca lucrarile nu sunt terminate sau nu sunt de calitate;

sa dispuna sau sa efectueze modificari la instalatiile de bord fara aprobarea armatorului;

sa-si depaseasca competentele legale angajandu-si in vreun fel raspunderea armatorului;

sa paraseasca portul fara a efectua controlul aferent.

Atributii ale sefilor de serviciu:

sa-si ridice permanent nivelul de pregatire profesionala;

sa pretinda de la personalul din subordine indeplinirea intocmai si la timp a indatoririlor de serviciu;

sa-si cunoasca personalul din subordine d.p.d.v. moral si profesional;

sa se preocupe de crearea unor conditii de munca si viata in concordanta cu normativele in vigoare;

sa asiste le predarea/primirea functiilor persoanelor din serviciul respectiv si sa intervina pe langa persoanele competente (armator) pt. rezolvarea cererilor personalului din subordine;

trebuie sa intocmeasca si sa tina la zi documentatia referitoare la activitatea personalului din serviciul in cauza;

Ofiterii vor aduce la cunostinta comandantului modul de execut. al serv. la bord si in cazuri deosebite, situatia sau evenimentul produs.

In caz de pericol pt. nava proprie ofiterii trebuie sa-si indeplineasca indatoririle fara a fi preocupati in principal de siguranta lor proprie, iar in caz extrem sa paraseasca nava numai la ordinul comandantului.

Atitudinea sefilor de serviciu fata de personalul din subordine trebuie sa fie de exigenta principala.

Capitanul secund maritim ca sef al serviciului punte

Cap. II este primul ofiter maritim de punte caruia ii revine raspunderea conducerii navei in cazul in care comandantul indiferent din ce motiv este in imposibilitate de a-si exercita functia.

Este primul inlocuitor al comandantului si se subordoneaza ierarhic acestuia.

El are in subordine tot personalul de punte inclusiv personalul administrativ (cu exceptia navelor pasager).

Capitanul II raspunde in activitatea de la bord de urmatoarele:

organizarea si conducerea personalului din serviciul punte;

organizarea serviciului de zi, de cart, si de garda conform informatiilor primite de la comandant;

intocmeste rolurile si toate documentele aferente pentru pregatirea echipamentelor de punte in vederea apararii si mentinerii vitalitatii navei si pentru prevenirea incendiilor;

raspunde pentru pregatirea profesionala la bord a personalului de punte inclusiv studenti si practicanti;

raspunde de instructajul de protectie muncii si PSI si implicit de intocmirea documentatia aferente;

de ment. curateniei, ordinii si disciplinei la bord

de exist. mat. de avarie, incendiu si de salvare;

intocmeste planul de incarcare dupa instructiunile comand. si supravegheaza op. de incarc., stivuire, amarare, descarc.;

de pregatirea navei pt. incarc.;

pt. primirea si predarea marfurilor;

organizeaza dupa indicatiile comandantului balastarea si debalastarea navei;

de manevra la prova;

supravegherea si receptia lucrarilor si reparatiilor;

aprovizionarea cu apa si celelalte materiale de punte si de inventar;

organizeaza impreuna cu ceilalti sefi de serviciu inventarierea acestora;

daca nava nu este incadrata cu personal medical, raspunde de gestionarea materialelor si pastrarea documentelor de infirmierie (distribuie medicamente la cei care reclama diferite afectiuni).

CAPITANUL SECUND

Raspunderi:

Cu privire la nava capitanul sec. raspunde de planurile si documentatia navei inclusiv de documentatia de incarcare si stabilitate, actele de registru si de cartea instalatiei de ridicat si de ancorare.

El tine un dosar cu procesele verbale incheiate ca urmare a inspectarii corpului navei, tine un registru al lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii si raspunde de inventarul din evidenta serviciului punte, raspunde de evidenta tabelurilor usilor si a deschiderilor etanse, tine registru de evidenta a balansarii si spalarii tancurilor, registrul consumului de apa dulce.

Tine evidenta materialelor de inventar si consumabile ale serviciului punte, inclusiv materialele de amarare/separare, are grija de jurnalul de bord si de celelalte acte pe care i le repartizeaza comandantul.

Cu privire la marfa, secundul are urmatoarele raspunderi:

gestioneaza dosarele cu actele marfurilor transportate;

gestioneaza dosarul cu corespondenta cu privire tot la operatiunile de incarcare/descarcare/amarare.

Cu privire la echipaj:

gestioneaza instructiunile cu privire la prot. muncii si PSI;

tine evidenta fiselor de instructaj, inclusiv registrul liniei de control pe aceasta linie;

tine registrul cu privire la evidenta accidentelor de munca produse la bord, inclusiv o copie dupa cercetarea acestor accidente;

tine documentele de pregatire profesionala si perfectionare a echipajului, tabelul cu serviciul de zi, de cart si de garda, fisele de pontaj a orelor suplimentare lucrate;

documentele cu privire la organizarea echipajului pe roluri;

planurile de munca ale serviciului punte;

raspunde de pastrarea dosarului cu procese verbale predare/primire a functiei de secund si a personalului din subordine;

tine evidenta proceselor verbale incheiate in sedinta consiliului de bord;

raspunde de actele procedurale incheiate la bord pt. fapte savarsite de personalul navigant (rapoarte, sanctiuni, comunicari etc.);

daca nava nu este incadrata cu ofiter intendent la bord, secundul mentine la zi registrul de evidenta al materialelor de inventar ale serviciului administrativ si alte documente dispuse de comandant.

daca nava nu este incadrata cu personal medical el pastreaza certificatul de deratizare, registrul de evidenta a consultatiilor si tratamentelor si registrul de evidenta al materialelor medicale corespunzatoare;

Comandantul secund are urmat. atributii de serviciu:

Atributii privind conducerea in siguranta a navei:

ca prim inlocuitor al comandantului, el trebuie sa cunoasca toate atributiile de serviciu ale acestuia, inclusiv problemele legate de exploatarea navei;

trebuie sa cunoasca bine nava, caracteristicile constructive (compartimentarea, dispunerea tancurilor, dotare cu masini, posibilitati de utilizare in diferite situatii) si modul de comportare al navei in diferite situatii;

trebuie sa ia masuri la momentul oportun in legatura cu pregatirea navei pentru mars sau manevra;

executa serviciul de cart si de garda daca la bord nu exista un ofiter suplimentar disponibil;

in lipsa comandantului de bord, trebuie sa fie permanent la bord, inclusiv cand starea hidro-meteo pericliteaza siguranta navei;

daca nava se afla la ancora sau intr-un port strain;

efectueaza manevrele pt. care a fost delegat de catre comand.;

conduce manevra la prova a navei;

supravegheaza transferul de lichide, imbarcarea si debarcarea acestora;

controleaza periodic modul in care se duc la indeplinire masurile de siguranta a navei;

verif. zilnic registrele de procese verbale ale ofit. de garda;

lunar impreuna cu seful mecanic organizeaza instruirea personalului de punte privind guvernarea navei in conditii de avarie si mentioneaza rezultatele in jurnalul de bord.

Atributii privind organizarea si conducerea echipajului

intocmeste planuri de munca pt. lucrarile de intretinere si revizie;

impreuna cu seful mecanic si cu aprobarea comand. stab. personalul din serv. de punte care participa temporar la lucrari in compartimentul masini;

tine evidenta orelor lucrate in timpul programului si separat in afara programului;

instruieste echipajul de punte pt. efect. serv. de cart;

mentine ordinea si disciplina la bord, propunand totodata comandantului sanctiuni de aplicat;

urmareste si controleaza executarea curateniei generale pe nava;

face planul repartizarii cabinelor pe membrii de echipaj;

urmareste respectarea locurilor in careu;

urmareste primirea drepturilor de antidot de catre personalul de punte (apa carbogazoasa);

raporteaza comandantului cand nava este gata de mars sau manevra;

instruieste ofiterii de garda de punte si inaintea plecarii intregul echipaj de punte, cu care ocazie incheie si un proces verbal de instruire.

Atributii privind mentinerea vitalitatii navei:

comandantul, impreuna cu secundul si seful mecanic, pe baza studierii documentatia tehnice a navei stabileste cazurile tipice de avarie legate de pierderea stabilitatii si flotabilitatii si elaboreaza masuri corespunzatoare ;

impreuna cu seful mecanic intocmeste tabelul portilor etanse de pe nava, in care mai stab. si responsabilitatile;

fixeaza locul tabloului cu randul doi de chei;

in baza ordinelor comandantului conduce nemijlocit actiunea de vitalitate si pt. combaterea incendiilor pe intreaga nava cu exceptia compartimentului masini;

dupa andocarea navei, impreuna cu seful mecanic si cu reprezentantul santierului examineaza amanuntit starea carenei (+ elice si carma) iar constatarile le confirma intr-un proces verbal;

inainte de lansarea navei la apa verifica etanseitatea deschiderilor in carena precum si a prizelor de fund impreuna cu seful mecanic;

supravegheaza indeaproape toate lucrarile la opera vie in special practicarea deschiderilor in corp;

prelucreaza cu intreg echipajul conditiile de executare a voiajului privind rotatia porturilor, caracteristicile marfii, receptionarea, marcajul etc.;

in conformitate cu indicatiile comandantului intocmeste planul de incarcare si stivuire;

pregateste documentele referitoare la marfa care trebuie predate incarcatorilor, primitorilor si autoritatilor portuare;

urmareste si verifica periodic starea de functionare si intretinere a instalatiilor de pe punte si ia masuri in caz de defectiune;

sa dispuna si sa organizeze pregatirea materialului pt. prezentarea la registru.

Atributii privind administrarea fondurilor si bunurilor navei:

inventar si consumabile, inclusiv apa dulce necesara voiajului.

el calculeaza necesarul de antidot si centralizeaza notele de comanda pentru aprovizionarea navei pe care le prezinta apoi comandantului care la randul sau le inainteaza armatorului

secundul ia masuri pt. primirea la timp, pastrarea si intrebuintarea rationala a materialelor;

participa la receptionarea calitativa si cantitativa si verifica periodic situatia bunurilor;

raspunde la incheierea soldurilor, lunar la materiale consumabile si anual la materialele de inventar;

cand nava nu este incadrata cu personal medical, ii revin si atributiile de serviciu ale acestuia privind gestionarea materialelor aferente, aprovizionarea si scaderea;

daca nava nu este incadrata cu ofiter intendent de bord, sec. are oblig. sa organizeze serv. administrativ si sa rezolve problema acestuia;

sa ia masuri pentru asigurarea la bord a conditiilor de cazare si hrana;

sa tina evidenta materialelor de inventar ale serv. administrativ;

sa predea cu forme legale cabinele, careurile si alte spatii cu inventarul necesar;

cand, din anumite motive, o anumita cantitate de alimente s-a alterat, prin grija secundului se vor intocmi formele legale de scadere;

tine evidenta si pastreaza in casa de bani si valori;

supravegheaza executarea curateniei in spatiile destinate uzului comun, urmarind efectuarea acesteia in conformitate cu graficul afisat;

urmareste primirea echipamentului de protectie si de lucru de catre echipaj.

OFITERUL MARITIM DE PUNTE

(OFITERUL CU NAVIGATIA)

este primul inlocuitor al capitanului secund;

se subordoneaza direct secundului iar in timpul serviciului de garda, direct comandantului;

raspunde de asigurarea navei cu materiale si documente nautice si se ocupa si cu actualizarea documentatiei;

verifica si pune in functiune aparatura si instrumentele de navigatie, inclusiv mijloacele de salvare;

raspunde pt. gestiunea din cabina proprie;

pe linia administrativa intocmeste statele de pleta pt. personalul navigant si achita drepturile de echipaj;

intocmeste actele de decont, inclusiv decontul spezelor (protocol) de reprezentare;

mentine la zi registrele de corespondenta.

Ofiterul cu navigatia este manuitor de sub gestiune

Sub gestiunea se compune din:

inventarul de navigatie, cu exceptia aparatelor de navigatie care sunt in primirea sefului statiei si a electricianului;

inventarul barcilor de salvare cu exceptia motorului si a statiei radio;

materialele pirotehnice;

literatura tehnica din biblioteca navei;

alte materiale repartizate de secund.

Ofiterul cu navigatia pastreaza urmatoarele documente:

certificatele de garantie ale mijloacelor materiale din primirea sa si cererea pt. prelungirea acestora;

registrul de evidenta al orelor de functionare ale aparatelor electrice si electronice (chiar si pt. acelea care sunt in sub gestiunea radio si electrice);

actele si documentele pe care i le repartizeaza comandantul;

instructiunile de acordare a indemnizatiilor (acolo unde mai exista salariu+indemnizatie zilnica);

decontul de speze de reprezentare;

alte documente de evidente financiar-contabila;

tine registrul de intrari/iesiri corespondenta.

Ofiterul cu navigatia – atributii:

sa cunoasca atributiile si raspunderile ofiterului secund;

sa pregateasca voiajul d.p.d.v. nautic;

inainte de plecarea navei din port sa citeasca pescajele, unghiul de canarisire si sa le inscrie in jurnalul de bord;

sa execute serviciul de ofit. de cart si de garda;

ori de cate ori este posibil sa solicite determinarea elementelor evolutive ale navei;

sa afiseze in timonerie si in camera hartilor:

tabelul cu vitezele navei la mars inainte/inapoi in functie de rot/min;

tabel cu distanta parcursa in inertie in functie de viteza;

diagrama cu elementele curbei de giratie pentru diferitele viteze, unghiuri de carma si stari de incarcare;

tabel cu deviatia compasului magnetic si deviatia radio;

tabel cu corectia sondei si loch-ului;

tabel cu semnale de primejdie;

sa tina la zi registrul de evidenta al calculelor pt. determinarea si verificarea deviatiei compasului magnetic;

sa efectueze saptamanal probe la:

mijloacele de salvare;

sa puna i functiune la mars inainte/inapoi cel putin trei min. motorul barcii de salvare si de serviciu;

sa testeze instalatia de alarma in caz de sinistru;

sa efectueze lunar inspectia mijloacelor de salvare, inclusiv echipamentul barcii pt. a se asigura ca acesta este complet iar concluziile se trec in jurnalul de bord;

sa verifice permanent modul de functiune al aparaturii de navigatie;

sa verif. existenta si aspectul pavilioanelor nationale si CIS;

sa asigure functionarea tuturor ceasornicelor de bord, a barografului, inregistratorului de drum;

sa pregateasca si sa puna la dispozitia inspectiei registrul mijloacelor din subordinea sa;

conduca echipa de manevra la pupa;

participa alaturi de secund la pregatirea profesionala a echipajului;il inlocuieste temporar pe secund.

OFITERUL MARITIM DE PUNTE

in timpul cartului se subordoneaza direct comandantului si are in subordine personalul aflat in serviciul de cart cu exceptia radiotelegrafistului;

indeplineste atributiile administrative si de intendenta in care scop

asigura nava cu materiale de birou;

pregateste, intretine si faca revizia instalatiilor si materialelor de vitalitate;

tine evidenta personalului navigant imbarcat, tinand evidenta carnetelor si a actelor de identitate;

intocmeste actele si formalitatile cerute de autoritatile portuare (liste de echipaj, declaratii vamale, da cambuza, de combustibil etc.);

aprovizioneaza nava cu alimente si intocmeste decontul de hrana si antidot;

este manuitor de sub gestiune:

inventarul biroului punte;

inventarul de birou al cabinei proprii;

rechizite;

pe linie de administratie, pastreaza carnetele de marinar, diferitele formulare si declaratii de bord;

pe linie de intendenta: instructiuni, deconturi, registrul de evidenta alimentelor, alte acte, inclusiv liste de preturi din voiajele anterioare.

Ofiterul maritim are raspunderea privind administratia si intendenta dupa cum urmeaza:

sa cunoasca bine atributiile of. maritim cu navigatia;

probleme legate de pregatirea nautica a voiajului pentru a fi capabil sa-l inlocuiasca;

sa cunoasca bina caracteristicile constructive ale navei;

sa execute serviciul de cart si respectiv de garda;

pe timpul manevrei isi desfasoara activitatea pe puntea de comanda transmitand ordinele comandantului;

pastreaza si utilizeaza rational materialele de inventar;

controleaza decadal (din 10 in 10 zile) si raporteaza secundului starea instalatiile de vitalitate si stins incendii;

inlocuieste of. cu navigatia ori de cate ori este solicitat;

pe linia administrarii navei controleaza carnetele de marinar urmarind prelungirea valabilitatii si operarea imbarcarii in carnet;

intocmeste listele de echipaj declaratiile de bord si alte acte cerute de catre autoritati (inainte de a veni controlul la bord);

sa intampine autoritatile portuare la sosirea la bord si sa asiste la indeplinirea formalitatilor;

Pe linie de intendenta :

tine evidenta alimentelor;

impreuna cu secundul si medicul de bord intocmeste scaderea alimentelor alterate, acte de decontare pt. antidot;

pregateste comenzile pentru alama si antidot in limita baremului acordat

Obligatiile sefului de echipaj:

se subordoneaza secundului;

se subordoneaza ofiterului de cart sau de garda in timpul celor doua servicii;

executa serviciul de zi;

are in subordine pe seful timonier, timonierii, marinarii;

este seful intregului personal navigant nebrevetat;

are autoritate asupra acestora pe linia ordinii si curateniei la bord, a respectarii normelor de comportare si de PM, cu exceptie in compartimentul masini.

Raspunderi

organizeaza si conduce personalul de punte din subordine;

raspunde de exploatarea in siguranta, intretinerea si revizia periodica a instalatiilor apartinand serviciului punte;

raspunde de pregatirea navei pt. incarcare si pt. mars;

conduce pregatirea profesionala la bord a personalului punte;

raspunde de aprovizionarea navei cu materiale de inventar si consumabile necesare serviciului punte;

rasp. de sortarea, pastrarea si gestionarea materialelor de separatie si amarare;

este manuitor de gestiune, in care sens raspunde de echipajul de ancorare, manevra, remorcare, incarcare, inclusiv de lanturile de ancora, parame si cabluri;

gestioneaza scarile de bord si instalatiile lor, materialele consumabile cu exceptia rechizitelor;

gestioneaza sculele si uneltele destinate lucrarilor de intretinere si reparatii, echipamentelor de lucru si de protectie serviciului punte;

gestioneaza capoatele si musamalele.

Atributii

controleaza activitatea din subordinea sa ;

trebuie sa cunoasca bine nava;

are atributii in supravegherea functionarii instalatiilor;

supravegheaza repararea dotarilor aferente sectiei punte;

verifica periodic starea bordajului exterior si raporteaza constatarile secundului;

concura la pregatirea echipam. sectiei punte care trebuie predate la registru;

conduce sub indrumarea secundului activitatea zilnica la bord;

sub indrumarea secundului pregateste manevra navei;

participa la manevra la prova punand in functie instalatia de ancorare si de manevra a paramelor;

conduce personal act. de amarare a marfurilor sau a celorlalte obiecte pe punte;

supravegheaza desfasurarea operatiunilor de efectuarea a manevrelor ;

participa la comisia permanenta de vitalitate;

urmareste respectarea de catre personal a normelor de PM;

gestioneaza materialele pe care le are in primire si tine evidenta consumurilor;

ca sef al careului echipaj, stabileste locurile la nava;

conduce activitatea de curatenie saptamanala.

Atributiile ofiterului de cart

cand nava este in stationare

sa asigure mentinerea unei veghe vizuale si auditive pe toata durata stationarii la ancora;

sa dea personalului de cart din subordine toate instructiunile si informatiile care asigura efectuarea unui serviciu de cart sigur;

sa raporteze punctul navei dupa determinarea lui pe o harta corespunzatoare (pe un plan) si sa verifice frecvent daca nava stationeaza la ancora in siguranta prin prelevarea unor repere fixe sau a unor obiecte usor de reperat la uscat;

cand ancora grapeaza trebuie sa-l informeze pe comandant si sa ia masurile ce se impun (sa mai dea drumul la ½ chei de lant);

sa se asigure ca masinile principale de propulsie si alte instalatii vitale pentru siguranta navei sunt gata oricand pentru a fi puse in functiune;

sa urmareasca aprinderea si stingerea luminilor de ancora sau daca acestea functioneaza normal, iar nava sa aiba luminile si semnele corespunzatoare situatiei si sa emita semnale sonore corespunzatoare momentului;

sa urmareasca ridicarea/coborarea pavilioanelor;

sa utilizeze mijloacele de comunicare si de semnalizare optica si sonora pentru navele care se apropie la o distanta sub limita de siguranta;

sa faca veghe permanenta la RTF pe canalul international de primejdie sau pe canalul de trafic portuar;

sa efectueze teste de functionare a echipamentelor de navigatie si sa tina evidenta scrisa a acestora.

Daca vremea se inrautateste, ofiterul de cart trebuie sa ia urmatoarele masuri:

sa se conformeze regulilor de prevenire a abordajelor pe mare i ceea ce priveste emiterea semnalelor sonore;

sa aprinda luminile de navigatie;

sa puna in functiune radarul si sa urmareasca manevrele navelor din apropiere;

sa utilizeze RTF pe canalul international de primejdie (ch. 16);

sa organizeze veghe pentru emiterea si receptionarea semnalelor sonore pe timp de ceata;

sa impuna liniste perfecta la bord;

sa-l anunte pe comandant;

sa ia toate masurile pentru protejarea mediului marin si a atmosferei;

sa se conformeze prevederilor si reglementarilor legale aplicabile in materie de poluare;

sa urmareasca si sa inregistreze din ora in ora valorile elementelor meteo (presiune, temperatura, nebulozitatea atmosferica, directia si viteza vantului, elemente de maree, starea marii precum si efectele acestora asupra sigurantei stationarii la ancora);

sa raporteze comandantului despre avizele de furtuna receptionate precum si de schimbarea brusca a conditiilor hidrometeorologice;

sa sigure ca periodic sa se execute ronduri pe nava de catre personalul din subordine, din cartul lui pentru urmarirea aplicarii masurilor de siguranta;

pentru toate cazurile de sinistru (incendiu, gaze, gaura de apa) sa dea semnalele de alarma pe nava fara a astepta un ordin sau o aprobare speciala;

sa conduca activitatile echipajului pana la sosirea comandantului pe comanda;

sa execute intocmai si la timp ordinele comandantului;

la sosirea comandantului pe puntea de comanda pentru prima data in timpul cartului, trebuie sa-i raporteze situatia si sa-i dea toate celelalte informatii solicitate;

sa interzica accesul pe puntea de comanda a altor persoane decat cele care isi au postul pe comanda sau care au aprobare in acest sens;

la terminarea cartului sa completeze rubricile corespunzatoare din Jurnalul de Bord dupa care sa-l semneze.

Obligatia ofiterului de cart de a-l

instiinta pe comandant

si de a-i solicita prezenta pe puntea de comanda

daca se intalneste sau se asteapta vizibilitate redusa;

daca miscarea celorlalte nave poate sa produca ingrijorare;

daca primeste un mesaj de primejdie prin orice mijloace de comunicatie;

daca se constata dificultati in mentinerea drumului navei;

daca apare uscatul sau un reper sau nu apare in perioada normala;

daca se constata erori mari in pozitia navei;

in caz de avarie a masinii principale, a instalatiei de guvernare sau a oricarui echipament de navigatie;

sa-l anunte pe comandant in orice alta situatie cand apar dubii in ceea ce priveste interpretarea conditiilor sau cand trebuie sa intreprinda o actiune pentru siguranta navei;

daca comandantul este in imposibilitate sa vina pe comanda, va fi anuntat secundul; pana la venirea unuia dintre cei doi, ofiterul de cart va lua toate masurile pe care le considera necesare, raportandu-le ulterior comandantului/secundului.

Ofiterul de cart care la predarea serviciului de cart este in curs de a efectua o manevra sau o alta actiune de evitare a unui pericol va amana momentul schimbarii pana la terminarea manevrei/actiunii. Deasemenea, amanarea predarii cartului se face si atunci cand considera ca schimbul sau nu este capabil sa-si indeplineasca eficient atributiile de serviciu, caz in care il va anunta pe comandant despre constatarile sale.

Pe puntea de comanda, ofiterului de cart ii sunt interzise urmatoarele:

sa paraseasca postul;

sa intrerupe executarea activitatilor ordonate sau sa incredinteze unei alte persoane atributii de serviciu inainte de a fi schimbat si de a avea aprobarea comandantului;

sa predea cartul ofiterului care urmeaza sa-l schimbe daca acesta este in incapabil sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu;

sa stea in camera hartilor o perioada mai mare de timp decat este necesar pentru exercitarea atributiilor privind navigatia;

sa intretina discutii cu comandantul sau alti membrii, pilotul, sau alte persoane in probleme care nu privesc direct conducerea navei;

sa doarma, sa stea lungit, sa bea alte bauturi decat cele racoritoare si sa aiba alte preocupari decat cele legate de sarcinile de serviciu de cart;

sa modifice drumul si viteza navei sau sa schimbe locul de ancorare ordonat de catre comandant;

Ofiterul de cart pe puntea de comanda raspunde potrivit legii de toate masurile pe care le ia / pe care nu le-a luat in exercitiul functiei sale in raport cu imprejurarile si competenta sa.

Atributiile timonierului de cart:

Este prima persoana care se subordoneaza ofiterului de cart pe timpul cartului. Organizarea pentru serviciul de cart al timonierilor se face de catre capitanul secund.

Timonierul raspunde de :

tinerea navei pe directia ordonata de catre ofiterul de cart;

executarea corecta si la timp a ordinelor date de ofiterul de cart privind manevra si siguranta navei;

pentru observarea vizuala si auditiva a zonei indicata de ofiterul de cart si pentru raportarea celor observate;

pastrarea si manevrarea pavilioanelor si semnelor;

aprinderea si stingerea luminilor de navigatie si semnalizare, inclusiv verificare functionarii acestora;

executarea si mentinerea curateniei in comanda de navigatie.

Atributiile timonierului:

in ora cand se afla la timona, manevreaza timona pentru mentinerea navei pe drumul indicat sau daca guvernarea se face pe pilot automat, supravegherea functionarii acestuia;

sa repete cu voce tare noul drum ordonat de catre ofiterul de cart si sa manevreze nava pentru aducerea in noul drum, iar in timpul giratiei sa raporteze capul compas din 10 in 10 grade pana la ajungerea pe drumui ordonat;

sa raporteze imediat ofiterului de cart atunci cand nava nu guverneaza, cand constata o dereglare la compas, cand mentinerea drumului se face cu dificultate si sa predea timonierului de schimb postul de timona prin comunicare cu voce tare ofiterului de cart Dg si Dc.

Daca pe timona sunt doi timonieri, in ora libera de la timona se executa veghe vizuala si auditiva a sectorului indicat de catre ofiterul de cart si ii raporteaza acestuia constatarile. Ei mai raporteaza si despre deplasarea si manevrelor navelor aflate in limita de vizibilitate, daca a observat nave sau persoane in pericol sau materiale de salvare (barci, colaci), epave sau alte obiecte pe mare, aparitia unui far, a coastei sau a unui pericol de navigatie, inclusiv fenomene hidrometeorologice care se produc;

sa pastreze in ordine si sa manevreze pavilionul national, pavilioanele CIS si semnele de navigatie (bule, conuri, biconuri, cilindrii );

la ordinul ofiterului de cart sa faca rondul de control pe nava, sa anunte personalul din cartul urmator si sa duca la indeplinire toate ordinele primite de la ofiterul de cart;

trecerea de la guvernarea manuala la cea automata se face numai cu aprobarea ofiterului de cart si in prezenta acestuia; el trebuie sa ceara aprobarea ofiterului de cart ori de cate ori trebuie sa-si paraseasca postul.

Seminar 5

JURNALUL DE BORD

Definitie: document juridic de evidenta si control al activitatilor desfasurate si al evenimentelor produse la bordul navei.

Toate navele, cu exceptia celor fara echipaj, sunt obligate sa aiba si sa completeze un Jurnal de Bord. Modelul si dimensiunile se aproba de catre autoritatea maritima.

Jurnalul de Bord in lucru trebuie sa fie numerotat, semnat si parafat de catre una din capitaniile de port sau in ultima instanta de catre comandantul navei.

Notatiile in Jurnal incep in ziua intrarii navei in serviciul maritim si se continua zilnic, fara intrerupere pana in ziua scoaterii ei din serviciul maritim. Fiecare autoritate sau eveniment se inscrie in Jurnal cu indicarea orei si minutului, exprimate in ora bordului de intrare si de terminare.

Jurnalul de bord se scrie si se semneaza astfel:

la terminarea serviciului de cart de catre ofiterul de cart pe puntea de comanda sau de catre ofiterul de garda la terminarea serviciului;

zilnic, comandantul navei verifica si semneaza Jurnalul de Bord iar exactitatea datelor revine ofiterul de cart/garda. La navele unde nu exista ofiter de cart/garda, acesta se scrie si se semneaza de catre comandant/conducator. Acesta se pastreaza la nava timp 5 ani de la data ultimei inregistrari dupa care se preda cu adresa la armator.

JURNALUL DE BORD

date privind identificarea voiajului, a pozitiei si a situatiei navei

Ele constau din: -    numarul de ordine al voiajului;

data calendaristica;

ziua saptamanii;

portul de plecare si portul de sosire,

dupa care urmeaza in partea stanga a jurnalului se inscriu pozitia navei prin : portul, dana, bazinul (locul de ancorare) si situatia navei (cele patru situatii: in exploatare, la parcul rece, scoasa din exploatare si dezarmata).

EX: nava acostata in Portul Constanta, dana 12 cu babordul, in exploatare, incarca marfuri generale.

date privind conditiile si desfasurarea navigatiei, manevrele si masurile dispuse:

pescajul navei;

adancimea apei: masurata in ambele borduri, in prova, pupa si centru (in stationare cel putin o data pe cart sau o data in serviciul de garda sau la schimbarea mareei)

data privind ordinul de mars (instructiunea date de armator privind etapa urmatoare a marsului care se refera la autoritatea care a transmis ordinul, felul, numarul si data actului prin care s-a transmis, misiunea, destinatia, ruta si alte conditii de executare a misiunii, data si ora primirii ordinului de mars, data si ora primirii ordinului de mars, data si ora inceperii si terminarii executarii ordinului)

eventualele modificari a unor elemente din ordinul de mars

activitatile desfasurate in legatura cu pregatirea navei pentru manevra si mars:

balansarea masinii de propulsie (proba), a instalatiei de guvernare, se trece pe toate sistemele mai putin pe pilotul automat

se face sincronizarea repetitoarelor giro si a ceasurilor;

se pregateste si se verifica instalatia de ancorare inclusiv rezultatele;

data si ora ambarcarii/debarcarii pilotului (dupa caz a timonierului) si eventual a barcagiilor;

ora inceperii si terminarii manevrei, inclusiv molarea ultimei parame si legarea primei;

ora cand remorcherele, pt. fiecare in parte, incep activitatea pentru nava, inclusiv ora de legare si de molare a remorcii;

ora intrarii/iesirii din port;

in cazul manevrelor pt. determinarea elementelor evolutive se inscriu ora de incepere/terminare si rezultatul (viteza, giratie, inertie);

drumurile deasupra fundului (Da, Dc, Dg);

corectiile de deriva;

numarul de rotatii al propulsorului (i cazul in ac. variaza in jurnal se inscrie: “variabil”);

schimbarile de drum;

punctul estimat la predarea cartului sau punctul adevarat;

elementele masurate la reperele de navigatie (Ra, d);

comenzile la carma si masina (ora:minut);

ora aprinderii/stingerii luminilor de navigatie (ziua si noaptea) inclusiv de ridicare/coborare a pavilioanelor;

ora de incepere/incetare a emiterii a semnalelor de vizibilitate redusa si masurile luate la bord in ac. sit.;

valorile elementelor hidrometeorologice;

masurile luate la bord pt. siguranta navei in caz de vreme rea;

schimbarea orei bordului la trecerea dintr-un fus orar in altul;

alte date pe care comandantul le considera necesare a fi inscrise in jurnal

Date privind desfasurarea operatiunilor comerciale si tehnologice

data si ora

obtinerii liberii practici;

inmanarea notice-ului;

predarea si repredarea navei in contract de timp (se obisnuieste “livrarea” si “relivrarea”);

inceperea, incetarea sau terminarea operatiunii de incarcare, amarare, dezamarare si descarcare inclusiv intreruperile si cauzele lor.

numarul echipelor de muncitori, hambaruri si numarul de muncitori pe echipa ; felul si numarul instalatiilor si utilajelor folosite la incarcare/descarcare inclusiv intervalul de timp; inchiderea si deschiderea capacelor de magazii; inceperea si terminarea balastarii tancurilor in ordinea stabilita si cantitatea de balast; spalarea si degazarea tancurilor; masurile de protejare a marfurilor si de siguranta a marfurilor si de siguranta a navei; efectuarea escalelor in porturi neprevazute din cauze diferite; sondele efectuate la tancuri si cantitatile determinate.

dete privind operatiunea de aprovizionare (alimente, apa potabila, combustibili, lubrefianti);

date privind lucrarile de reparatie: felul reparatiei, instalatii, numar de lucrari, durata;

numar de ore de functionare instalatii si echipament;

lucrarile care se executa in santier; deschiderile/inchiderile in corp care se fac pe doc; demontarile si remontarile de la diferite instalatii; inceperea/terminarea probelor de cheu sii de mare si rezultatele acestora.

JURNALUL DE BORD

date privind organizarea si desfasurarea activitatii echipajului:

organizarea serviciului de cart, inscriind numele sefilor de cart pe carturi;

exercitiile de rol, mentionand felul rolului, locul de desfasurare, conditiile de exercitiu si rezultatul si calificativul acordat;

toate activitatile efectuate de echipaj in afara orelor normale de lucru si in zilele de sarbatoare sau timp exceptat;

activitatile desfasurate conform planului de munca care nu s-au executat si motivele;

actele de indisciplina savarsite la bord de catre echipaj si alte persoane;

solemnitatea primirilor la bord (a certificatelor de nationalitate, pavilionului si intrarea navei in serviciu);

evenimentele produse la bord sau in legatura cu nava, marfa si echipajul: incendii, esuari, abordaje;

avariile constatate si produse la corp si masini;

accidentele de munca produse la bord;

inspectii, controale si cercetari efectuate de autoritati;

receptarea semnalelor de primejdie, urgenta sau de securitate;

observatie pe mare a epavelor sau a unor componente apartinand altor nave

pericole identificate pentru prima data si nemarcate;

depunerea Protestului de Mare;

coordonatele punctului unde a fost scufundat corpul unui decedat la bord;

ordinele si dispozitiile comandantului privind serviciile de cart si de garda;

decizia privind diminuarea ratiilor de hrana si apa potabila si motivul;

ordinul de emitere a semnalelor de primejdie, urgenta si securitate;

ordinul de abandon al navei (dupa caz);

preluarea comenzii navei de catre o alta persoana in cazul in care comandantul este in imposibilitate de a-si desfasura atributiile sau cand lipseste justificat de la bord;

Jurnalul de bord :

poate fi controlat de catre autoritatea de stat stat competenta iar copii, certificate notarial se elibereaza la cererea partilor interesate;

are forta probanta in justitie, in caz de litigiu, avarie, accident sau alte evenimente petrecute in legatura cu nava;

se pastreaza la capitanul secund, in comanda, in timpul serviciului de cart, iar in absenta secundului de la bord, la ofiterul de garda;

prima semnatura in jurnal pa care o depune un ofiter in prima sa zi de serviciu va fi precedata de nume, prenume si functie in clar.

Corectii aduse in jurnalul de bord se fac:

se incadreaza intre paranteze rotunde si se taie cu o linie orizontala textul care trebuie corectat a.i. acest text sa ramana lizibil;

se pune un asterix la cea de-a doua paranteza, la subsolul paginii corectate care incepe cu asterix, se inscriu textul corect si se semneaza;

nu sunt admise stersaturi sau adaugiri peste textul original.

SERVICIUL DE GARDA

Serviciul de garda are drept scop:

asigurarea sigurantei persoanelor de la bord;

paza si securitatea navei si a marfii;

siguranta portului si prevenirea poluarii;

prevenirea si stingerea incendiilor la nava proprie;

posibilitatea interventiei pentru stingerea incendiilor in apropierea navei proprii;

lupta pentru vitalitatea navei;

sa respecte reglementarile de garda internationale, nationale si locale;

mentinerea ordinii la bord;

desfasurarea in conditii normale si in siguranta a activitatilor de la bord: manevre, predare/primire marfa etc.;

se instituie in stationare sau la ancora, daca conditiile de mediu permit si stationarea este suficient de indelungata.

Comandantul este obligat sa asigure ca serviciul de garda pa nava sa fie raspunzator, eficient si adecvat in orice moment pentru a realiza scopurile enuntate mai sus.

Competenta echipei de garda se stabileste de catre comandant in urma consultarii cu seful mecanic tinand seama de:

tipul navei, tipul si starea instalatiei navei;

situatia in care se afla nava;

modalitatile speciale de exploatare determinate de anumite conditii (vreme, gheata, adancimea apei, avarie etc.);

de calificarea si experienta personalului de garda;

de atributiile persoanelor functie de situatia in care se afla nava;

de asigurarea sigurantei vietii persoanelor de la bord;

de mentinerea activitatilor normale la bord

Masuri speciale luate la organizarea serviciului de garda:

in raport cu sistemul special de propulsie, cu specificul navei si daca nava transporta marfuri periculoase;

daca serviciul de garda este organizat pentru nava aflata in santier, in acest caz va tine seama de masuri speciale di siguranta a navei si de prevenirea si stingerea incendiilor in afara celor instituite in santier;

pt. desfasurarea in bune conditii a serviciului sefii de serviciu se vor ocupa de pregatirea personalului. La randul lor ata ofiterii de punte cat si cel de masina in calitate de sefi ai serviciului de garda vor face pregatirea personalului din subordine, vor constata prezenta/absenta acestora de la postul de la postul stabilit si starea in care se afla acesta

Comandantul verifica ofiterul de garda pe nava iar, cu ocazia verificarilor, personalul necorespunzator se inlocuieste;

la serviciul de garda participa ca sef al serviciului toti ofiterii de punte cu exceptia capitanului secund cand la bord sunt imbracati trei ofiteri de punte; un numar de timonieri 1-2 dupa schimbul de ambarcare si dupa caz marinari

la masina, cu exceptia sefului mecanic, toti ofiterii executa acest serviciu, 1 la 2 motoristi si dupa caz motoristi;

in serviciul de zi este incadrat celalalt personal alcatuit din:

la punte: sef echipaj; personal administrativ; radiotelegrafist;

la masina: ajutor ofiter mecanic; strungar, sudor; alt personal.

serviciul de garda se desfasoara in schimburi: ofiterul de punte este seful serviciului de garda pe nava, ofiterul mecanic are obligatia sa execute toate dispozitiile acestuia;

la navele petroliere echipa de garda se completeaza cu un pompagiu si dupa caz unul sau mai multi fochisti;

responsabilitatea conducerii serviciului de garda o are ofiterul de garda pe nava care trebuie sa fie un ofiter de punte brevetat cu exceptia navelor sub 500TRB si care nu transporta marfuri periculoase la care atributiile sefului de garda pot fi preluate de catre seful de echipaj;

planificarea serviciului se face pe baza de grafic de catre sefii de serviciu de la bord, grafic care se prezinta pentru aprobare comandantului. Graficele se afiseaza la loc vizibil prin grija capitanului secund se pastreaza la dosarul navei. Nu se accepta prestarea serviciului de garda in tura dubla, cu exceptia cazului cand din anumite motive nu s-a putut produce schimbul normal;

orice schimbare privind componenta echipei de garda se face doar cu aprobarea comandantului la propunerea sefilor de serviciu cu asigurarea unui inlocuitor corespunzator;

in caz de sinistru personalul aflat in serviciul de garda, personalul care urmeaza sa iasa din tura nu va parasi postul si va ramane in continuare si tura urmatoare;

in caz de sinistru personalul aflat in serviciul de garda trebuie sa actioneze conform rolului;

actiunea de mentinere a vitalitatii navei este condusa de ofiterul de garda de la punte, orice alta persoana care concura la aceasta actiune trebuie sa duca la indeplinire ordinele acestuia; dupa sosirea comandantului la bord, acesta preia intreaga conducere;

In timpul serviciului de garda personalului ii este interzis sa:

paraseasca postul;

intrerupa executarea activitatii de serviciu;

incredinteaza altei persoane atributiile de serviciu nu inainte de a fi schimbat conform graficului;

sa consume bauturi alcoolice, sa doarma (infractiuni – pedeapsa penala);

Ofiterul de garda trebuie sa se subordoneze comandantului de la care primeste ordine si instructiuni iar ordinele sale sunt obligatorii atat pentru personalul din serviciul sau cat si pentru personalul care se afla la bord. El isi desfasoara activitatea pe intreaga nava avand obligatia sa-l instiinteze pe . asupra locului in care se afla.

Ofiterul de garda raspunde de:

siguranta persoanelor de la bord;

paza si securitatea navei inclusiv a marfurilor;

conducerea activitatii personalului in caz de sinistru si a luptei pentru vitalitate;

instruirea echipajului si altor persoane imbarcate privind regulile de ordine si siguranta;

remedierea deficientelor constatate de organele de control.

Ofiterul care urmeaza sa preia serviciul trebuie sa primeasca urmatoarele informatii:

adancimea apei la dana;

pescajul navei;

ora si nivelul apei inalte respectiv joase de maree;

starea legaturilor navei si a ancorajului;

situatia masinilor si a disponibilitatii acestora in caz de urgenta;

asupra tuturor operatiilor care se executa la bord in special in legatura cu felul, cantitatea si repartitia marfurilor incarcate sau care urmeaza a fi incarcate precum si resturile de marfa ramase la bord dupa descarcarea anterioara;

nivelul apei in santina si tancurile de balast;

semnele de zi si luminile aprinse;

prezenta la bord a altor persoane (locul unde se afla);

starea de functionare a mijloacelor de stingere a incendiilor;

reglementarile portuare specifice;

ordinele comandantului in curs de executare;

posibilitatile dialogului intre nava, personalul de exploatare portuara si autoritatile portuare pentru solutionarea problemelor de serviciu sau urgente.

La luarea in primire a serviciului, ofiterul de garda trebuie sa se convinga personal asupra legaturilor navei si a ancorarii, asupra semnelor ancorate si a luminilor; el mai trebuie sa cunoasca natura marfurilor periculoase care se incarca/descurca si a masurilor care trebuie luate in caz de imprastiere sau incendiu dar si conditiile exterioare si circumstantele ce ar putea pune in pericol nava sau daca nava proprie pune in pericol alte nave.

Atributii in timpul serviciului de cart:

se efectueze rol de control pe nava si sa controleze modul cum se duc la indeplinire atributiile de catre celelalte persoane;

sa acorde atentie sigurantei navei si a persoanelor;

sa masoare pescajul;

sa supravegheze incarcarea pentru a preveni canarisirea navei si crearea unei asiete periculoase

sa urmareasca balastarea/debalastarea;

sa supravegheze modul de stivuire si amarare a marfurilor;

sa observe modul de exploatare a instalatiilor de incarcare/descarcare;

sa urmareasca si sa inregistreze cel putin o data la 6 ore situatia hidrometeorologica;

sa interzica fumatul la bord si sa asigure conditii de siguranta mai ales in magazii, cand se opereaza marfuri periculoase, cand se imbarca combustibil, cand stationeaza in zone petroliere;

ia masuri de siguranta navei atunci cand se receptioneaza un avertisment de furtuna, vreme rea in ceea ce priveste legaturile navei si marfurilor;

ia toate masurile pt. prevenirea poluarii, in special cu hidrocarburi;

in caz de sinistru sa emita semnale de alarma pe nava, sa-l informeze pe comandant si pana la sosirea acestuia la bord sa intreprinda masurile corespunzatoare;

sa solicite asistenta de la autoritatile portuare;

sa execute toate lucrarile pe care le ordona Capitania, in cazul in care nu pune in pericol nava proprie;

sa manevreze nava la cererea organelor de Capitanie in absenta comandantului in limita competentei atribuite;

daca situatia o impune sa dispuna ofiterului mecanic sa puna in functiune instalatia de CO2;

sa cunoasca starea de stabilitate a navei in orice moment;

sa acorde asistenta navelor si persoanelor aflate in pericol si sa intervina cu echipajul propriu pentru a acorda asistenta altor nave sau instalatii portuare;

sa ia toate masurile pentru a nu produce avarii in cazul in care urmeaza sa puna elicea navei in miscare;

sa urmareasca mentinerea ordinii si curateniei la bord;

predarea/primirea functiei se face prin proces verbal intocmit de catre predator;

trecerea responsabilitatii se considera definitiva prin semnarea procesului verbal de catre primitor.

REGISTRUL DE ORDINE AL COMANDANTULUI

Definitie: document de ordine interioara folosita la bordul navei pentru evidenta ordinelor pe care comandantul le transmite catre echipaj (modelul si dimensiunile se stabilesc de catre armator).

se pastreaza la bord timp de trei ani de la ultimul inscris dupa care se preda la armator cu adresa de inaintare;

se inscriu toate toate ordinele comandantului referitoare la organizarea si modul de organizare a activitatilor de catre personalul navigant; sefii de serviciu semneaza de luare la cunostinta in jurnal;

poate fi controlat de catre autoritatile de stat si de catre armator;

se pastreaza permanent la comandant.

REGISTRU DE PROCESE VERBALE AL OFITERULUI DE GARDA

Definitie: document de ordine interioara in care sunt inscrise procesele verbale ale ofiterilor la sfarsitul serviciului de garda prin care se preda si se primeste acest serviciu (modelul si dimensiunile se stabilesc de catre armator; parafarea se face da catre armator).

se pastreaza la bord timp de trei ani de la ultimul inscris dupa care se preda la armator cu adresa (=necesitatea conservarii probelor);

se completeaza pe timpul stationarii atunci cand se executa serviciul de garda si in el se inscriu:

data si ora incheierii procesului verbal;

numele si prenumele celor doi ofiteri;

pozitia navei si situatia acesteia;

datele referitoare la activitatile ce se desfasoara la bord;

alte date exprese cerute de catre armator si comandant;

evenimentele petrecute la bord;

daca nava este sub operatiuni – descrierea detaliata a operatiunilor;

se poate controla da catre autoritatile competente, de catre armator, comandant si capitanul secund.

se pastreaza la ofiterul de garda.

REGISTRUL DE SCARA

Definitie: document de ordine interioara a carui forma si continut sunt impuse de catre armator si parafate.

se pastreaza la bord timp de trei ani de la ultimul inscris;

se completeaza doar in stationare;

se inscriu:

persoanele care compun echipa de garda in frunte cu ofiterul, de la punte si masina urmand inscrierea celorlalti membrii de echipaj ce compun serviciul sau urca la bord pentru diferite probleme;

seful de echipa cu numarul de docheri cu care urca la bord;

rudele si prietenii personalului de la bord.

accesul la bord al vizitatorilor este permis doar cu aprobarea comandantului in orele in care nu se lucreaza, iar deplasarea lor este condusa de catre ofiterul garda sau o alta persoana desemnata de comandant;

se completeaza atat in porturile romanesti cat si in cele straine;

scopul completarii il constituie evidenta persoanelor prezenta la bord intr-un anumit moment si dovada ca ei au parasit sau bordul si cunoasterea exacta a locului in care ei pot fi gasiti in caz de pericol.

Mentinerea vitalitatii navei;

Prevenirea poluarii mediului

si a

accidentelor la bord

Nava se considera in buna stare de navigabilitate atunci cand este pregatita rezonabil pentru a preintampina pericolele marii, pericole obisnuite si este apta din toate punctele de vedere sa execute voiajul incredintat. In acest sens, nava trebuie sa posede calitati tehnice constructive:

etanseitate, soliditate, rezistenta corespunzatoare destinatiei sale;

sa sa fie echipata cu masini, instalatii, echipamente si materiale, harti si documente nautice, provizii, combustibil si celelalte rezerve necesare spre a intampina riscurile obisnuite de navigatie ale voiajului intentionat;

fie pregatita pentru a transporta in bune conditiuni marfurile si pentru a executa voiajul pentru care a fost angajata;

sa fie incadrata in mod corespunzator cu respectarea regulamentelor de stivuire si compatibilitate a marfurilor si a conditiilor de stabilitate impuse de Registrul Naval de Calificare;

sa respecte cerintele contractuale ale angajarii dupa caz.

Asigurarea bunei stari de navigabilitate a navei la inceputul voiajului constituie o obligatie a armatorului. Proba bunei stari de navigabilitate se face de reg. prin Certificatul de Clasa.

Comandantul si echipajul au obligatia de a mentine nava in stare buna permanent pe toata perioada exploatarii.

MENTINEREA VITALITATII NAVEI

Este o obligatie fundamentala a oricarui membru al echipajului. Pentru prevenirea situatiilor ce pot duce la periclitarea sigurantei navei, echipajul trebuie sa respecte cu strictete instructiunile referitoare la procesele tehnologice specifice navei atat in mars dar si in stationare.

Comandantul raspunde de organizarea si pregatirea echipajului pentru mentinerea si apararea vitalitatii si conduce nava in timpul luptei pentru vitalitate

Capitanul secund raspunde pentru starea tehnica a corpului navei precum si de existenta la bord conform inventarului si de starea materialului de avarie, incendiu si salvare, intocmeste roluri de vitalitate si conduce pregatirea echipajului in lupta pentru mentinerea vitalitatii. Pe baza ordinelor comandantului, secundul conduce nemijlocit lupta pentru vitalitate pe punte si in toate compartimentele navei cu exceptia compartimentului masini. in lipsa acestuia de la bord lupta este condusa de catre ofiterul de garda.

Seful mecanic raspunde de starea tehnica si de buna functionare a instalatiilor, mecanismelor si mijloacelor de lupta pentru vitalitate. Pe baza ordinelor comandantului, el conduce nemijlocit lupta pentru vitalitate in compartimentul masini. In lipsa acestuia de la bord, ofiterul de garda conduce activitatea.

Sefii de servicii raspund de starea compartimentelor din sectorul de activitate din toate punctele de vedere, inclusiv de functionarea mijloacelor de lupta pentru vitalitate precum si de intretinerea instalatiilor aflate in aceste incaperi.

Comandantul numeste la bord o comisie permanenta de vitalitate avand ca presedinte capitanul secund si membrii, sefii mec., electric, st. radio care verifica lunar starea corpului navei, a peretilor a usilor etanse, a instalatiilor si mijloacelor de lupta pentru vitalitate, a cablurilor si instalatiilor electrice si materialelor d salvare si avarie.

Orice persoana de la bordul navei care observa patrunderea apei in interior, trebuie sa raporteze imediat prin orice mijloc posibil comandantul sau ofiterul de cart/garda si sa ia masurile preventive.

MENTINEREA FLOTABILITATII SI STABILITATII NAVEI

La bordul fiecarei nave trebuie sa se gaseasca documentatia privind asigurarea flotabilitatii si stabilitatii de proiectant, aceasta documentatie se pastreaza la comandant iar organele tehnice care conduc reparatiile raspund de corectarea acesteia.

Pentru ducerea cu succes a actiunilor pentru mentinerea flotabilitatii navei comandantul, capitanul secund si seful mecanic pe baza documentelor specifice trebuie sa studieze din timp cazurile tipice de avarie grava legate de pierderea stabilitatii sau a rezervei de flotabilitate, elaborand masuri corespunzatoare pentru aceste situatii.

Prin grija capitanului secund si a sefului mecanic se intocmeste un tabel al portilor etanse si a altor deschideri care trebuie sa stea permanent inchise in mars precum si acelea care se inchid la ordin.

Personalul care lucreaza sau raspunde de compartimentele respective trebuie sa cunoasca acest tabel sa actioneze corespunzator si sa se asigure prin controale de respectarea cu strictete a ordinului privind inchiderea anumitor porti sau a altor deschideri.

La bordul navei trebuie sa fie asigurat in orice moment accesul in compartimentele incuiate. In acest scop, fiecare compartiment are doua chei din care una la persoana care are compartimentul in primire iar a doua la tabloul de chei, locul acestuia fiind fixat de catre capitanul secund si trebuie cunoscut de catre capitanul secund si ofiterul de garda. Cheile compartimentelor unde se gasesc valori se afla la tablou in plic sigilat.

Instalatiile de la bord, mai ales tubulaturile si valvulele trebuiesc piturate in culori diferite conform standardelor internationale. Gaurirea peretilor, a puntilor sau a partilor etanse este interzisa; numai comandantul poate aproba acest lucru in cazul unor avarii/deteriorari daca aceste masuri sunt necesare pentru salvarea oamenilor.

Garniturile de cauciuc de la porti, hublouri sau alte intrari trebuie mentinute in stare buna de intretinere.

Incaperile inchise trebuie aerisite periodic iar orificiile din bordaj se deschid numai la nevoie in timpul lucrarilor. Toate lucrarile in legatura cu deschiderile in bordaj se fac sub supravegherea capitanului secund si a sefului mecanic si se mentioneaza in Jurnalul de Bord.

Pe timpul executarii acestor lucrari iau urmatoarele masuri:

se tine la indemana materialul de vitalitate pentru a fi imediat folosit;

se mentin in stare buna de functionare mijloacele de golire a compartimentelor in care se lucreaza;

orice tubulatura demontata se astupa cu flansa oarba;

daca nava se afla pe doc, inaintea lansarii la apa se vor lua masuri de preintampinare a inundarii in timpul lansarii sau umplerii docului cu apa;

bordajul exterior al operei vii se controleaza de fiecare data cand nava este urcata pe doc iar rezultatul se consemna intr-un proces verbal de constatare incheiat cu reprezentantul santierului.

Mentinerea stabilitatii intre limitele prevazute de catre Registrul Naval de Constatare este o obligatie a comandantului si se realizeaza printr-o repartizare buna a greutatilor in planul transversal si longitudinal. In timpul exploatarii, comandantul are obligatia sa tina seama de toate restrictiile impuse de Registru.

BALASTAREA si DEBALASTAREA

Un tanc poate fi balastat, in raport cu scopul balastarii in trei variante:

partial;

complet;

complet presat.

Balastare partiala:se realizeaza conform unei scheme prin introducerea apei numai in anumite tancuri (balastare usoara).

Balastare totala (grea); toate tancurile de balast sunt pline.

Scopul balastarii:

marirea coeficientului de stabilitate transversala prin coborarea centrului de greutate;

reducerea suprafetei velice a navei prin micsorarea bordului liber;

marire stabilitatii de drum a navei prin cresterea pescajului;

reglarea asietei navei;

cresterea randamentului de propulsie al elicei.

Balsatarea navei este obligatorie in urmatoarele situatii:

cand nava nu are marfa;

cand nava transporta marfa de coeficient mic si pentru coborarea centrului de greutate se impune balastarea tancurilor inferioare;

nava are marfa sub capacitate si conditiile hidro-meteo impun cresterea stabilitatii;

nava transporta marfa pe punte si pierderea de stabilitate se compenseaza prin balastare (daca capacitatea de greutate permite)

Balastarea se realizeaza succesiv, tanc cu tanc in cazul tancurilor centrale si perechi in cazul tancurilor laterale in asa fel incat sa nu se balasteze simultan mai mult de doua tancuri.

Ordinea de balastare a tancurilor:

tancurile centrale (tanc cu tanc);

tancurile laterale inferioare perechi (Bb+Tb);

tancul de coliziune prova (forepic);

tancul de coliziune pupa (afterpic);

tancurile superioare laterale (perechi);

deep-tancurile (tancuri de afundare.)

De regula, balastarea se faca in stationare in port; daca marea este calmase poate face si la ancora – in rada. Nu se accepta balastarea in mars ci doar presarea in cazuri exceptionale.

Personalul navigant care are atributii privind balastarea este: comandantul ia decizia de balastarea si stabileste schema tinand cont de situatia si de locul in care se afle nava, de scopul balastarii, de conditiile hidro-meteo si de criteriile de stabilitate. aceasta schema se transmite capitanului secund o data cu inscrierea ordinului de balastare in Registrul de Evidenta al Balastarii.

Secundul se ocupa efectiv de balastare: il instiinteaza pe seful mecani; secundul comunica ordinul de balastare ofiterului de cart/garda de la punte si masina si se comunica persoanei insarcinate cu efectuarea sondelor la tancuri (3 persoane: ajutorul ofiterului mecanic de punte, seful de echipaj, marinarul de serviciu).

Secundul tine evidenta balastarii in timp si coordoneaza schimbarea balastarii de la un tanc la altul. La terminarea fiecarui tanc se noteaza ora si sonda.

Ofiterul de garda supravegheaza inclinarile si variatia pescajului. La terminare, raporteaza comandantului, inclusiv orice situatie deosebita. La predarea serviciului, ofiterul de garda transmite situatia balastarii daca s-a terminat sau nu.

Rezultatul balastarii se inregistreaza si in Registrul de Procese Verbale ale Comandantului.

Seminar 7

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Aceasta activitate, la bordul navei, se organizeaza in conformitate cu legislatia in vigoare. In scopul prevenirii, la bordul navei, nu se utilizeaza flacari deschise iar lucrarile ce se executa pe nava, care necesita operatiuni de sudura, se fac cu aprobarea sefului mecanic. Asemenea lucrari nu se fac in apropierea gurilor de ventilatie si a compartimentelor in care exista materiale inflamabile, decat numai dupa ce au fost luate toate masurile de siguranta. In compartimentele navei, inclusiv magazii, nu se utilizeaza iluminatul cu flacara deschisa. In magaziile si compartimentele inchise trebuie controlata temperatura, iar in cazul in care se constata o crestere apreciabila se vor lua masuri de aerisire si racire.

Deschiderile tancurilor de combustibil, valvulele si tubulaturile trebuie sa fie etans asigurate, cu exceptia gurilor de aerisire sau preaplin prevazute prin constructie.

Produsele combustibile, lichide sau solide, trebuie depozitate in locuri special amenajate, cele lichide in recipiente compatibili, iar compartimentele trebuie sa fie prevazute cu sisteme de aerisire. Prin constructie, astfel de compartimente sunt amplasate departe de sursele de aprindere. Pentru evitarea producerii incendiilor trebuie evacuata apa din santina, ori de cate ori aceasta exista si contine diferite hidrocarburi.

La navele care transporta produse petroliere se dispun masuri speciale in legatura cu utilizarea sculelor de lucru cum sunt ciocane, dalti care trebuie sa fie din bronz, hublourile si alte deschideri trebuie sa fie acoperite cu site metalice.

Mijloacele electrice de iluminat trebuie sa fie prevazute cu ecrane de protectie iar in cazul marfurilor periculoase cu filtre antideflagrante. Pe timpul incarcarii si descarcarii tot personalul de la bord este obligat sa respecte neconditionat instructiunile instituite pentru astfel de situatii. La navele care transporta marfuri periculoase se iau masuri suplimentare de prevenire a incendiilor.

In scopul prevenirii incendiilor circuitele electrice trebuie protejate cu sigurante standardizate si avand caracteristicile indicate de constructor.

La bordul navei pastrarea materialelor de curatenie mai ales cele imbibate cu petrol, se face in containere speciale sau se evacueaza peste bord. Pastrarea materialelor combustibile lichide in vase descoperite este interzisa. Lasarea sub tensiune a aparatelor electrice nesupravegheate, in special a celor de incalzire este interzisa.

Orice persoana de la bord care observa ca s-a declansat un incendiu trebuie sa anunte in timpul cel mai scurt ofiterul de cart/garda si in limita posibilului sa localizeze incendiul sau sa incerce sa-l combata. Secundul conduce lupta pentru stingerea incendiului pe toata nava cu exceptia compartimentului de masini, unde raspunderea revine sefului mecanic. In lipsa acestuia atributiunile revin ofiterului de garda.

PREVENIREA POLUARII MEDIULUI MARIN

Protectia mediului marin si respectarea legislatiei nationale si internationale este o obligatie fundamentala a tuturor persoanelor imbarcate. Navele trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

regulile de prevenire a poluarii;

regulile pentru controlul poluarii cu substante nocive sau daunatoare;

regulile pentru prevenirea poluarii cu ape uzate;

regulile pentru prevenirea poluarii cu gunoaie.

Reziduurile de hidrocarburi nu pot fi deversate in mare.

Navele sub incidenta Conventiei trebuie sa tina la bord un jurnal de evidenta a hidrocarburilor pe care il completeaza pentru fiecare operatiune privind colectarea si predarea reziduurilor. Acest jurnal se pastreaza la bord trei ani dupa ce s-a epuizat, comandantul avand obligatia sa elibereze copii dupa acest jurnal autoritatilor la cerere. Orice comandant care are nava implicata intr-un act de poluare are obligatia sa raporteze fara intarziere prin mijloacele cele mai rapide, detalii in legatura cu actul, armatorului dar si autoritatilor portuare cele mai apropiate.

PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNCA

Aceasta activitate se organizeaza conform normelor specifice de protectie a muncii in activitatile de la bordul navei. Comandantul navei si sefii de servicii sunt obligati in timpul lucrarilor pe care acestia le executa la bord si implicit pentru toate persoanele ce au acces la bord (docheri, prestatori de servicii, vizitatori). Capitanul secund este obligat sa verifice starea instalatiilor de ridicare a greutatilor si cu seful mecanic sa ia masurile de rigoare in cazul constatarii unor defectiuni. La prima deschidere a magaziilor, secundul va urmari ca seful de echipaj sa verifice starea scarilor de acces in magazii, sigurantele mingiilor ce raman a post, gurile de rujat, precum si alte deschideri in punti, cu care ocazie va dispune masurile corespunzatoare pentru inlaturarea cauzelor unor accidente.

Pe timpul operatiunilor este interzisa stationarea persoanelor sub greutatile suspendate, in calea paramelor sau a lanturilor de ancora.

Persoanele care lucreaza in arborada sau la inaltime trebuie sa fie asigurate cu centura de siguranta.

Pregatirea din punct de vedere al protectiei muncii se face astfel:

pregatirea generala teoretica 8h.

Pregatirea generala practica 8h.

Pregatirea speciala la bordul navei cel putin 1h o data pe luna.

Pregatirea specifica fiecarei lucrari dupa caz.

Instruirea se consemneaza intr-o fisa care este un tipizat pe sistem national. Si in care trebuie inscrise articolele ce au fost prelucrate (in conformitate cu normativele nationale).

ROLUL DE ECHIPAJ AL NAVEI

Are 2 intelesuri:

documentul in care se inregistreaza fiecare membru al echipajului de catre capitanie la cererea scrisa a armatorului, care pe timpul cat nava stationeaza se afla la capitanie, iar pe timpul voiajului la bord.

structura organizatorica a echipajului pentru a interveni in diferite situatii in cadrul organizarii in rol de incendiu, de gaura de apa, de om la apa, de abandon, rolul complex (cand apar combinatii de accidente si inlaturarea efectelor trebuie facuta simultan).

Un rol trebuie sa cuprinda urmatoarele parti:

denumirea rolului;

semnalul de alarma sonora;

numele participantilor pe functie, posturile si functiile care le au in rol;

sarcinile pe fiecare participant constand din aducerea materialelor si actionarea cu materialul;

Extras din rol pentru fiecare membru din echipaj se afiseaza in cabina la pat.

In cadrul rolului se are in vedere cuprinderea intregului echipaj, inclusiv a pasagerilor. Membrii echipajului indeplinesc sarcini iar pasagerii respecta instructiunile stabilite pe timpul desfasurarii rolului.

Copii dupa tabelele de rol se afiseaza pe baza unui program care cuprinde:

apelul de chemare;

verificarea prezentei;

starea in care este echipat;

se verifica daca s-a adus materialul, daca vestele de salvare s-au imbracat corect.

Pentru rolul de abandon se prevede intreg echipajul cu anumite restrictii pentru anumite functii dar functiile care nu actioneaza in cadrul rolului si se ocupa de exploatarea navei in continuare, in caz de abandon, au prevazute locuri in barca.

Exercitiile de rol se consemneaza in jurnalul de bord, inclusiv rezultatele.

PROCEDURI IN SITUATII DE SINISTRU

Comandantul navei are una din principalele obligatii sa asigure siguranta navigatiei prin mentinerea la zi a informatiilor in legatura cu:

prezenta gheturilor sau a epavelor;

posibilitatea unei furtuni tropicale;

intalnirea temperaturilor sub punctul de inghet asociate cu vanturi puternice care provoaca masive acumulari de gheata pe suprastructura si posibilitatea intalnirii unor vanturi de peste 10˚ Bf cu care ocazie, pe langa masurile necesare navei proprii sa transmita mesaje destinate statiilor de coasta si navelor din zona. O masura preventiva pentru nava proprie o constituie schimbarea de drum care sa permita indepartarea de zona periculoasa.

Comandantul navei care primeste un semnal, din orice sursa, de la o nava sau un avion din care rezulta ca este in pericol, este obligat sa se indeparteze cu toata viteza in ajutorul pers. si salvarea bunurilor. Daca din motive rezonabile, in special privind siguranta navei si echipajului propriu, nu poate duce la indeplinire aceasta obligatie va consemna in jurnalul de bord primirea mesajului si motivul pentru care nu i-a dat ajut.

Comandantul navei in primejdie, dupa ce se va consulta cu comandantii navelor care se indreapta spre locul pericolului, are obligatia sa se pronunte asupra navei pe care o prefera, iar celelalte sunt scutite de respectarea obligatiei.

In situatia in care nava proprie este inclusa intr-un grup de nave care cauta, fiecare nava este obligata sa respecte dispozitiile date de coordonator.

Devierea navei proprii de la drumul initial pentru asistenta, cautare si salvare se mentioneaza in jurnalul de bord.

In urma unui abordaj, daca starea tehnica a navei proprii este corespunzatoare cerintelor de flotabilitate si navigabilitate are obligatia sa asigure asistenta si salvare celeilalte nave care s-ar afla in pericol, iar parasirea locului fara consimtamant este interzisa si este infractiune.

In urma producerii unui sinistru, indiferent de cauza comandantul navei este obligat sa depuna toate eforturile pentru mentinerea flotabilitatii navei, sa indrepte nava catre uscat daca situatia o impune sau sa esueze in afara unui senal navigabil pentru a nu bloca circulatia, intrarea/iesirea dintr-un port.

In acelasi timp trebuie sa-si anunte armatorul, navlositorul si proprietarul marfii despre situatie. Odata cu intrarea in port sau cu contactul pe care il stabileste cu autoritatile sub jurisdictia carora se afla locul esuarii comandantul va depune un protest de mare.

Abandonarea navei este masura extrema ordonata de comandant atunci cand nava se scufunda. Nici una din persoanele de la bord nu are permisiunea sa paraseasca nava inainte de a se da ordinul de abandon.

Parasirea navei trebuie sa se faca daca la bord exista pasageri, in ordinea: femei si copii, batrani si barbati.

Pentru echipaj: personal nebrevetat, ofiteri, comandant.

La abandonarea navei vor trebui salvate, in masura in care imprejurarile permit, jurnalul de bord, de masini, al statiei radio, precum si alte acte si valori ale navei, marfurilor si personalului imbarcat.

Echipajul navei trebuie sa cunoasca normele de ordine si disciplina la bord, sa le aplice si sa le respecte; trebuie sa fie gata pentru a indeplini sarcinile de serviciu si mai ales cele legate de siguranta. Nerespectarea normelor de ordine si disciplina, atrage dupa sine sanctionarea contraventionala sau infractionala. Comandantul navei are obligatia sa sanctioneze orice persoana in cauza prin avertisment, retinerea in cabina, interzicerea de a parasi nava, iar in cazul infractiunii sa o predea autoritatii portuare. Fiecare navigator este obligat sa respecte prevederile legii privitoare la ordinea publica, prevenirea poluarii, regimul de trecere al frontierei de stat, legile vamale si sanitare atat in tara cat si in strainatate. Comandantul si sefii de servicii sunt obligati sa ia masuri pentru ca navigatorii sa cunoasca normele pe care sunt obligati sa le respecte. In toate cazurile de contraventie sau infractiune, comandantul este obligat sa informeze armatorul, agentul navei si clubul de asigurare pentru raspundere civila pentru rezolvarea operativa a situatiei astfel incat sa nu se inregistreze intarzieri.

Ori de cate ori se constata contraventii sau infractiuni de catre autoritati in strainatate, armatorul, pe langa informarea celor in drept va trebui sa ia masuri pentru remediere.

ACCESUL PERSOANELOR LA BORD

Accesul persoanelor la bord, in afara membrilor echipajului, este permisa cu aprobarea comandantului in cazul in care nu sunt legitimate prin atributiuni care privesc nava. La bord au acces persoanele imputernicite cu supravegherea si controlul navigatiei din Inspectoratul navigatiei si Capitaniile de Port, personalul apartinand societatilor armatoare, pilotii, personalul care supravegheaza zona de frontiera cat si orice alta persoana care presteaza o munca pentru nava (docheri, echipe de reparatii etc.).

In unele porturi, conform uzului local, la bord au acces cu stationare prin rotatie, politisti, vamesi, paznici. Acestia din urma se incadreaza in drepturi, asemenea membrilor echipajului, de hrana si cazare. Orice membru al echipajului care observa persoane care incearca sa intre fraudulos la bord, sau cu forta trebuie aduse la cunostinta comandantului care la randul sau anunta autoritatile portuare, atat in tara cat si in strainatate. Persoanele venite la bord in control sau in alt interes de serviciu se prezinta la comandantul navei, sau in lipsa acestuia la inlocuitor, sau la ofiterul de garda, caruia ii comunica scopul venirii la bord iar of. de garda are obligatia sa-l insoteasca si sa-l dea in primirea persoanei cu care pretinde ca are probleme de serviciu de rezolvat.

Persoanele care vin cu scop de control, la terminarea acestuia sunt obligate sa coboare de la bord, dupa ce au consemnat rezultatele controlului, dupa caz intr-un proces verbal sau in registrul de scara, sub semnatura, ocazie cu care inscrie si ora efectuarii controlului. La plecarea navei, toate persoanele ce nu fac parte din personalul imbarcat vor trebui sa coboare, iar daca in timpul marsului sunt gasite persoane straine acestea vor fi declarate si predate autoritatilor in primul port de escala, comandantul avand obligatia sa-l informeze pe armator imediat dupa constatarea prezentei unor astfel de persoane la bord cat si dupa predarea lor.

In timpul stationarii navei la ancora, in rada sau pe fluvii, permisiunea de a pleca de la bord se acorda la maxim jumatate din echipaj pe servicii si functii astfel incat sa se poata executa orice manevra ceruta de imprejurari (comandantul si seful mecanic secund, capitanul si seful mecanic). Atunci cand coboara de la bord membrul de echipaj trebuie sa fie pregatit cu privire la specificul normelor locale.

Ora de inapoiere la bord a echipajului se stabileste de comandant in raport cu prevederile legilor locale si programul navei. Daca la intoarcerea din oras un membru de echipaj considera ca are unele constatari care ar trebui comunicate comandantului sau aduse la cunostinta celorlalti membrii le va transmite comandantului cu toate amanuntele de care dispune. La bordul navei este interzisa introducerea urmatoarelor materiale:

arme de orice fel, munitii si alte echipamente militare fara aprobarea organelor competente;

materii si materiale explozive sau radioactive;

stupefiante sau droguri cu exceptia celor destinate pentru farmacia navei;

bauturi alcoolice;

animale vii;

seminte de plante;

marfuri pentru care se cer anumite acte legale.

Se interzice scoaterea de la bord a urmatoarelor materiale: arme munitii, echipamente militare fara aprobarea organelor competente.

REZOLVAREA LA BORD A PROPUNERILOR, SESIZARILOR, RECLAMATIILOR

Este de competenta comandantului. Orice membru al echipajului are dreptul sa se adreseze prin secund, verbal sau scris, cu problemele personale si sa ceara solutionarea acestora.

Comandantul este obligat sa examineze si sa clarifice in limita competentei cu operativitate maxima, potrivit legilor tarii, toate problemele. El raspunde de obiectivitatea cercetarilor efectuate si justetea raspunsurilor. El dispune capitanului secund, care dupa caz impreuna cu seful de serviciu implicat sa cerceteze situatia si sa intocmeasca un raport din care sa rezulte eventual si masurile ce se impun. Pentru problemele care depasesc competenta comandantului, indruma personalul imbarcat sa se adreseze organelor competente.

Capitanul secund raspunde de primirea, evidenta si urmarirea solutionarii propunerilor. El tine evidenta comandantului. Pe baza indicatiilor primite de la acesta efectueaza sesizarea si urmareste solutionarea. Ca urmare a acceptarii raportului si a propunerilor comunica raspunsul catre petent. Sefii de servicii si secundul efectueaza cercetarile si ca urmare intocmesc un raport si trag concluzii. Daca situatia se petrece la bordul unei nave de pasageri sarcinile secundului revin ofiterului intendent de la bord. Scrisorile primite de comandant trebuie solutionate la fata locului si de regula trebuie semnate.

In toate cazurile persoana la care se refera scrisoarea trebuie ascultata. In nici un caz nu se va da spre solutionare si cercetare o scrisoare persoanei la care se refera.

Seminar 8

CORESPONDENTA DE BORD

Ofiterul de marina, pentru a intocmi o corespondenta specifica activitatii pe care o desfasoara , trebuie sa posede unele calitati :

Sa cunoasca limba in care scrie, cu subtilitatile sale;

Sa realizeze insemnatatea, valoarea si caracterul juridic al documentului;

Sa stapaneasca specificul activitatii care face obiectul corespondentei;

Sa cunoasca principii generale de drept civil si comercial;

Sa utilizeze corect cerintele gramaticale si de punctuatie;

Sa fie capabil sa culeaga toate informatiile necesare expunerii din actul de corespondenta;

Sa fie capabil sa produca un document din toate punctele de vedere (timp si spatiu);

Utilizarea abrevierilor excesive si nerecunoscute in corespondenta, creeaza un stil neglijent, dificil si solicita cititorului o concentrare care iese din subiectul corespondentei, chiar daca cele de mai sus, sunt justificate de o economie de spatiu. Constructiile de prisos, cele pretentioase cat si cele sofisticate departeaza cititorul de obiect si scrisoarea devine plictisitoare.

REDACTAREA SCRISORILOR

Scrisorile sunt oficiale si particulare.Prin acestea se transmit idei, informatii, oferte, se adreseaza cereri etc. .Intr-o scrisoare particulara pot fi cuprinse mai multe idei, tratate intr-o anumita ordine, dupa cum doreste emitentul, spre deosebire de cea oficiala in care se trateaza o singura idee prezentata intr-o forma speciala si concisa.Daca scrisoarea particulara este corect sa fie scrisa de mana, cea oficiala trebuie dactilografiata si numai in cazuri de stricta necesitate, scrisa de mana.

Scrisoarea oficiala trebuie prezentata in fraze scurte si clare. Ideea trebuie fragmentata si fiecare fragment trebuie redat intr-un fragment distinct.

In pagina o scrisoare trebuie sa beneficieze de o margine la partea stanga si dreapta , care sa permita evitarea despartirii cuvintelor in silabe, mod in care se pot evita greselile, cu toate ca, marginea din dreapta apare nesimetric, respectiv dantelata.

Trebuie evitate pe cat posibil punctele de suspensie care obliga cititorul sa apeleze adesea la documente care deja sunt activate.Cu toate acestea pentru a scoate in evidenta anumite aspecte ale ideii de baza ,parti din fraza pot fi bol date sau subliniate .

Intr-o scrisoare oficiala nu se poate include un P.S. .Pentru a indeplinii cerintele de baza ale scrisorii oficiale,este recomandabil sa se scrie in prealabil un bruion (ciorna).

Intr-o scrisoare oficiala,nu sunt admise completari intre randuri,stersaturi sau adaugiri.

Ortografia sa fie impecabila ,iar daca avem ezitari ,trebuie sa se apeleze la o lucrare de specialitate, deoarece aceasta este interpretata ca o dovada elementara de politete. Deoarece punctuatia reprezinta respiratia frazei,ea aduce claritatea si fereste autorul de erori de interpretare.

Scrisoarea inainte de a fi expediata trebuie recitita,ocazie cu care se vor descoperi eventualele greseli ,erori sau neconcordante cu realitatea.

CE LIMBAJ FOLOSIM IN CORESPONDENTA ?

Pentru atingerea scopului propus, este necesar sa se foloseasca limbajul uzual ,acordand o atentie deosebita stilului, ca mod caracteristic de exprimare a gandirii si folosirea resurselor limbii in domeniul de activitate care nu trebuie sa tina seama de natura relatiilor dintre parteneri, in care context tratarea se face in cadrul strict al eticii si decentei.

Complexitatea problemelor tratate, modalitatea de abordare intr-un ton si cu un limbaj adecvat,pretind stilului anumite calitati:

Claritatea necesara interpretarii corecte a textului, care se realizeaza prin respectarea riguroasa a sensului real, propriu al cuvintelor folosite, acestea fiind cele mai potrivite pentru redarea ideii, evitand termenii cu mai multe intelesuri, acestea fiind acceptate in mod exceptional (navlu,contrastalii), evitand regionalismele, arhaismele si neologismele neasimilate.

Ori de cate ori este cazul se va apela la termenii cuprinsi in actele normative si in documentele de larga circulatie;

Pentru claritate se va urmarii succesiunea logica a elementelor, fara contradictii sau omisiuni in argumentatie;

Relatarea sa fie cat mai succinta si fidela precedata sau urmata de motivatii;

Frazele lungi constituite din cuvinte cautate, cu intentia de a nuanta ideile, cu folosirea figurilor de stil a expresiilor exagerate, prin exprimarea complicata si folosind cuvinte inutile dau un inteles confuz, rapesc cititorului timp, obosesc si indispun;

Simplitatea trebuie sa domine expunerea ideilor, evitand expresiile greoaie si eliminand formulele de incheiere care nu au legatura cu continutul;

Concizia este reprezentata de o formulare succinta a ideii exprimate;

Politetea este redata de tonul folosit, care trebuie sa fie cuviincios, binevoitor, chiar si atunci cand se reclama sau se exprima o nemultumire. Acesta creeaza o relatie armonioasa, genereaza intelegere si colaborare.

Corectitudinea se manifesta in primul rand prin tehnica utilizarii cuvintelor, a punctuatiei, a regulilor gramaticale;

Introducerea erorilor de limbaj, pe langa impresia nefavorabila pe care o face detinatorului, distrage atentia, facand un deserviciu emitentului care doreste sa concentreze atentia asupra obiectului scrisorii;

Un plus in favoarea corectitudinii il creaza forma scrisorii si naturaletea stilului.

CUM POATE FI STRUCTURATA O SCRISOARE?

In raport de tipul scrisorii ea se poate structura astfel:

Antetul,inclusiv nr.de inregistrare si data emiterii;

Adresa destinatarului;

Referinta in care se reda obiectul scrisorii succint;

Textul in care se dezvolta obiectul scrisorii;

Semnatura,respectiv stampila si mentiuni accesorii.

ANTETUL

Numele si adresa emitentului,iar dupa caz,forul superior.Mai poate fi inclus compartimentul de la care provine si elementul de corespondenta rapida (telefon, telex, fax, e-mail).

Pentru corespondenta , in cele mai multe cazuri se utilizeaza hartie cu antet tiparit,pentru copii, nefiind obligatorie utilizarea de astfel de hartie.Amplasarea in pagina se face uzual in partea stanga sus sau frontal in partea de sus, elementele fiind repartizate simetric in raport cu randul cel mai lung.Amplasarea fata de marginea din stanga se face la o distanta de 5 la 10 spatii. Denumirea firmei se scrie cu majuscule, iar celelalte elemente cu litere mici.Spatierea intre randuri este dubla si este la un rand daca se refera la aceeasi componente.Numarul si data pot fi aplicate cu o masina speciala, caz in care se tiparesc in partea dreapta sau se scriu normal sub antet.Daca antetul este incarcat cu elementele telefon, fax, e-mail, data, numarul, se pot scrie in dreapta sus.

Adresa destinatarului este constituita din : numele firmei,care poate include directia, departamentul, serviciul, daca sunt cunoscute, obligatoriu localitatea, urmata de codul postal,dupa caz strada si numarul. Daca judetul are acelasi nume cu localitatea, acesta nu se mai scrie. Dupa caz daca se cunoaste si numele persoanei careia ii este adresata, va fi scris si acesta.

Adresa destinatarului se scrie mai jos de antet si se amplaseaza in raport de tipul de scrisoare adoptat.

Numele firmei sau persoanei destinatare se scriu cu majuscule celelalte cu litere mici.Localitatea se scrie cu litere mari ,se poate sublinia, iar daca este reprezentata de un cuvant cu putine litere, acesta se spatiaza. Spre deosebire de antet ,elementele componente ale destinatarului se scriu in forma bloc, adica incep de la aceeasi verticala din partea stanga.

Referinta ( RE: sau referinta : ) este un element care usureaza clasarea corespondentei pe destinatari, in cadrul firmei si in cadrul arhivarii. Daca scrisoarea are dimensiuni reduse si obiectul este usor de stabilit referinta poare lipsi .

Continutul scrisorii include urmatoarele elemente:

Formula de introducere,care are drept scop sa creeze ambianta si sa-l sensibilizeze pe destinatar cu privire la continuarea lecturii. De regula este constituita dintr-o propozitie sau o fraza, care face legatura cu un fapt anterior,pe care corespondentii il cunosc sau care justifica scrisoarea;

Tratarea scrisorii – este alcatuita din doua parti:

Motivare – sunt redate datele si argumentele pe care se intemeiaza obiectul scrisorii.

Concluzia – se formuleaza obiectul scrisorii.

Dupa modul de succesiune sunt posibile doua metode de redactare:

directa – in care expunerea se face in ordinea “1,2”;

Indirecta – in care expunerea se face in ordinea “2,1”.

Alegerea se face de catre emitent, care trebuie sa tina seama de importanta si rolul motivatiei. Daca speta impune o motivare ampla, atunci se recomanda metoda a) in caz contrar metoda b).

Incheierea–inscriarea unei formule de salut sau de multumire .

Textul se inscrie la 3-4 spatii de destinatar sau de referinta.

Randurile se scriu la distanta de un spatiu,iar aliniatele la doua.

Semnatura si stampila . Semnatura emitentului de drept se trece in stanga jos, numele fiind precedat de calitatea pe care o are emitentul, iar daca apare un al 2-lea semnatar acesta se scrie in dreapta. Intre functie si nume se lasa pe verticala un spatiu de 2-3 randuri.In acest spatiu se semneaza. Daca scrisoarea este semnata de inlocuitori, inaintea functiei se trage o bara oblica sau se scrie litera “p”.Stampila se pune in dreapta semnaturii functiei celei mai mari.

Mentiunile accesorii pot fi reprezentate de anexe care insotesc scrisoarea si care sunt inscrise in partea stanga jos, la 3-4 spatii sub semnaturi. Daca anexele sunt in nr. mare, sau numele acestora este lung,se vor reda sub forma “numar de pagini.” Mai pot fi redate ca mentiuni accesorii, initialele persoanei care a intocmit documentul si a celei care a procesat, numarul exemplarelor si eventual raspandirea acestora sau pe scrisoare mai pot aparea notatii speciale, cu majuscule, amplasate in dreapta sus.

Cerinte suplimentare

O scrisoare trebuie sa faca o impresie placuta la prima vedere, prin forma antetului, prin calitatea hartiei si a plicului. Folosirea papetariei ieftine dovedeste lipsa de consideratie pentru adresant. De regula, hartia pentru corespondenta oficiala, este cu antet imprimat, petentul urmand sa redea pe hartie celelalte elemente. Dimensiunile hartiei folosite este de format A4 cu dimensiuni standart 210/294mm, iar pentru cele cu text redus, hartia A5 210/148.5mm. Pentru unele lucrari, tabele, grafice, se mai utilizeaza hartia A3 420/297mm. Culoarea hartiei este importanta si se recomanda hartia alba, deoarece in contrast cu tusul negru permite o citire odihnitoare.

Pentru realizarea copiilor, in cazul in care acestea sunt produse simultan cu originalul, pot fi utilizate culori diferite in raport cu destinatia exemplarului.

Scrisorile se expediaza in plicuri a caror dimensiune standard este:

pentru plicuri mici: 160 x 110mm atunci cand scrisoarea este de o singura pagina;

daca scrisoarea are de la 2 pagini in sus se folosesc plicuri medii: 160 x 230mm;

daca scrisoarea are si anexe se utilizeaza plicuri mari: 230 x 330mm.

In corespondenta moderna, plicurile pot fi prevazute cu fereastra prin care se poate citi adresa destinatarului direct pe scrisoare.

Adresa pe plic nu trebuie sa difere cu nimic fata de cea din scrisoare. De regula, ea trebuie sa cuprinda maxim 5 randuri, daca se impune un al 6-lea, acesta se va scrie in stanga-jos.

Mentiunile speciale se trec pe plic cu majuscule in stanga-sus. Adresa destinatarului se inscrie la circa 40% din distanta de la marginea din stanga a plicului si 30% fata de cea de sus. Randurile incep de la la aceeasi verticala.

Inregistrarea corespondentei

Numarul si data redate pe scrisoare, reprezinta elemente importante de evidenta si arhivare. Inregistrarea se face intr-un registru special numit: “Registru de Intrari si Iesiri”, unde, pe pagina din stanga prima coloana contine numar intreg si in continuare elementele corespondentei intrate, iar pe aceeasi linie, in dreapta, elementul corespondentei iesite.

Corespondenta care iese poarta acelasi numar cu cea intrata.

Cum se aranjeaza scrisoarea in pagina

Aranjarea in pagina, stilul si acuratetea reprezinta conditii speciale ale scrisorii comerciale. Ele trebuie amplasate in mod echilibrat si centrat armonios. O idee sau o componenta a unei idei, indiferent de numarul de fraze se reda intr-un paragraf. Intre randurile acestuia, distanta este de un spatiu, intre paragrafe, de 2.

Scrisoare trebuie sa aiba o manseta in partea stanga de 3-5cm si una in dreapta care sa permita scrierea completa a cuvintelor astfel incat sa impiedice despartirea in silabe.

Spatiul liber din stanga este necesar pentru referat, daca acesta este de proportie redusa. Daca scrisoarea depaseste marimea unei pagini continutul se va face pe o a doua foaie, in caz exceptional daca dimensiunea ramasa este redusa, se accepta scrierea pe verso.

Orice petent are libertatea sa-si aleaga forma de scrisoare si stilul pe care il considera cel mai potrivit cu exigentele personale.

Formele de scrisoare

Forma dantelata

antetul – in stanga sus / la mijlocul paginii-sus, simetric aranjat fata de randul cel mai lung;

destinatarul – centrat sub b antet;

referinta – de la verticala mansetei din stanga;

randurile textului – de la verticala din stanga, cu exceptia primului rand din paragraf, care incepe in interior spre dreapta 2-3cm.

Forma bloc

antetul – partea stanga-sus, cu toate elementele pe verticala mansetei;

referinta si destinatarul – la fel;

fiecare rand al textului incepe de la verticala stanga;

semnatura – dreapta-jos;

daca antetul cuprinde multe elemente, cum este cazul unei filiale, atunci elementele filialei se scriu in partea dreapta-sus;

Forma semi bloc

are dispunerea elementelor similar formei bloc, cu exceptia randului de inceput al paragrafului, care incepe in interior spre dreapta, 2-3cm.

Forma bloc completa

are toate elementele inclusiv semnatura incepute de la verticala mansetei din stanga;

este uzual sa se inscrie denumirea firmei care contine mai multe cuvinte ca parte componenta a antetului, In partea de sus fara a o fragmenta in doua trei parti.

Forma simplificata

are dispunerea elementelor similar formei bloc, cu exceptia antetului care se centreaza in parte de sus, pe mijlocul paginii.

Forma dantelat-suspendata

are forma elementelor dispusa asemenea elementelor bloc;

cu exceptia randurilor fiecarui paragraf, mai putin cel de la inceput, care se scriu catre interior fata de verticala mansetei din stanga cu 2-3cm.

Administrarea si exploatarea navei in siguranta

Pe baze statistice, s-a ajuns la concluzia ca circa 80% din accidentele de navigatie se datoreaza erorii umane. Cu toate acestea, nici in celelalte 20 de procente ramase, eroarea umana nu lipseste. O problema de baza, cu care se confrunta companiile de navigatie este aceea de a restrange ariile de activitate in care sunt implicate decizii umane si care produc direct sau indirect accidente, inclusiv poluare. Deciziile luate la uscat sunt la fel de importante ca si cele luate la bordul navei, fapt pentru care acestea trebuie sa se bazeze pe deplina intelegere a consecintei pe care o produce.

Organizatia Maritima Internationala, pentru a rezolva problema managementului in siguranta navigatiei, a dezvoltat un cod international pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii, cunoscut sub denumirea simbolica de ISM.

Prin aceasta se stabileste un standard international cu privire la regulile de organizare a managementului companiei. Introducerea ac. sist. necesita din partea companiei o documentare amanuntita a procedurilor care sa permita asigurarea atat la uscat cat si la bord a conditiilor optime de planificare, organizare, desfasurare si verificare conform cerintelor legislative, a activitatilor ce au implicatii asupra sigurantei si protectiei mediului.

Baza sistemului o constituie responsabilitatea si autoritatea persoanelor implicate si liniile de com. intre acestea. Sistemul permite companiilor sa-si masoare performantele pornind de la un sistem de referinta, creand astfel posibilitatea identificarii segmentelor in care se pot aduce imbunatatiri. Un sistem bine structurat permite companiei sa-si concentreze eforturile asupra cresterii si dezvoltarii numarului de proceduri si practici care aduc un grad sporit de siguranta in abordarea navei si a sit. de siguranta.

Compania care reuseste astfel sa dezvolte si sa aplice in mod corespunzator un sistem de management in siguranta trebuie sa se astepte la reducerea accidentelor de munca, a daunelor mediului si avariilor proprietatii.

Experienta din cadrul shipping-ului, coroborata cu experienta altor domenii de activitate, arata ca o companie poate beneficia de imbunatatirea nivelului de cunoastere si modul de abordarea a problemelor de siguranta si protectia mediului din partea personalului, precum si stabilirea unui sistem in ceea ce priveste siguranta la cresterea increderii din partea clientilor, a partenerilor si a moralului intern. Exista dovezi ca, pe parcursul timpului, apar beneficii economice ale sistemului, care aduc imbunatatiri eficientei prin reducerea intreruperilor in exploatarea navei, inclusiv a cererilor de despagubiri ca urmare a unor dezastre maritime.

Codul International de Management continutul in rezolutia IMO A(741/18) din 04.11.’93, a fost acceptata de Romania prin legea 85/97. Recunoscand ca nu exista doua companii de navigatie sau doi armatori identici, ca urmare a exploatarii navelor in conditii diferite, IMO a formulat Codul ISM pa baza de principii si obiective generale, astfel incat sa aiba asigurata o aplicare larga.

Obiectivele Codului sunt reprezentate de garantarea sigurantei pe mare, prevenirea accidentarii persoanelor pe mare si evitarea poluarii mediului. Pentru aceasta, organizatia impune companiilor o serie de obiective:

prevenirea – prin asigurarea unor practici sigure in exploatarea navei si a unui mediu de lucru fara pericole;

combaterea – prin stabilirea masurilor de siguranta si a procedurilor de actiune contra tuturor riscurilor identificate;

conexiunea inversa – prin stabilirea actiunilor colective de eliminare a cauzelor deficientelor si imbunatatirea continua a competentei personalului de la bord si de la tarm in ceea ce priveste administrarea si exploatarea in siguranta a navei, inclusiv pregatirea acestui personal pentru situatiile de urgenta.

Sistemul de exploatare in siguranta a navei trebuie sa asigure respectarea regulilor, reglementarilor obligatorii si a standardelor recomandate de organizatie, de administrare, de societate, de clasificare etc.

Cerintele acestui Cod sunt obligatorii incepand cu 1.05.’98 pentru navele de pasageri, tancuri petroliere, navele de transport gaze lichefiate, vrachiere si unitati marine de foraj , iar din iulie 2002 pentru toate celelalte nave comerciale cu un TRB>500t.r. Fiecare companie trebuie sa elaboreze, sa puna in aplicare si sa mentina un sistem de administrare si exploatare in siguranta a navei, sistem care trebuie sa includa:

o politica in domeniul sigurantei si protectiei mediului;

instructiuni si proceduri pentru garantarea exploatarii in siguranta a navelor, in conformitate cu regulamentele internationale si legislatia statelor de pavilion;

nivele de autoritate diferita si lini de comunicatii, care sa permita comunicatia intre membri personalului de la bord si cei de la uscat (?!..)

proceduri pentru raportarea accidentelor si a neconformitatilor fata de prevederile codului;

proceduri de pregatire si interventie pentru a face fata situatiilor de urgenta ;

proceduri pentru inspectii interne si control al managementului.

Pentru realizarea celor de mai sus, compania trebuie sa asigure punerea in aplicare si mentinerea politicii in domeniul sigurantei si protectiei mediului la toate nivelurile organizatorice, atat la bord cat si la uscat. In cadrul acestei politici, trebuie descrise obiectivele sistematic si trebuie conturata o strategie si un plan de actiune care sa asigure atingerea si mentinerea obiectivelor propuse. Documentul aferent trebuie sa ofere tertilor interesati o privire de ansamblu asupra intentiilor declarate ale companiei in ceea ce priveste administrarea si exploatarea in siguranta a navei.

Compania trebuie sa defineasca si sa stabileasca in scris responsabilitatea, autoritatea si relatiile reciproce dintre toate persoanele insarcinate cu conducerea, executarea si verificarea activitatilor legate de siguranta managementului si de prevenirea poluarii.

Compania raspunde de asigurarea resurselor adecvate si a suportului corespondentei de la uscat cu scopul de a permite persoanelor desemnate sa-si indeplineasca functiile.

Personalul implicat in exploatarea navelor , atat la uscat cat si pe mare, trebuie sa primeasca sarcinile definite precis, implicit responsabilitatile si autoritatile lor. Conducerea superioara, care detine responsabilitatea in final, are sarcina de a stabili in mod concret schema de organizare si atributiile in cadrul companiei, atat pentru personalul de la uscat cat si pentru cel navigabil. Ca modalitate practica, atat la bordul navelor cat si la uscat, se folosesc fisele de activitate, fisa postului, diagrama de organizare, regulamentul de organizare si functionare, care fac parte din manualul de proceduri, clauze in contractele de munca si de imbarcare .

Pentru ca sistemul de management sa fie mentinut in mod adecvat, este necesar sa fie verificata eficacitatea si gradul de implicare al acestuia, deficientele sa fie raportate la nivel responsabil si sa fie identificate si mobilizate persoanele calificate si resursele necesare pentru rectificarea deficientelor.

Avand in vedere cele de mai sus, pentru garantarea exploatarii in siguranta a fiecarei nave si pentru asigurarea legaturii intre companie si personalul de la bord, fiecare companie trebuie sa desemneze dupa caz o persoana sau mai multe la uscat care sa duca la indeplinire cerintele ISM. Responsabilitatea si autoritatea acestor persoane trebuie sa includa supravegherea aspectelor de exploatare a fiecarei nave si sa asigure alocarea resurselor corespunzatoare in functie de necesitati . Persoanele desemnate trebuie sa fie calificate in mod corespunzator si sa aiba experienta corespunzatoare sub toate aspectele si sa fie la curent cu politicile companiei in domeniul sigurantei si protectiei mediului. Ele trebuie sa aiba independenta si autoritatea necesare ajungerii la cel mai inalt nivel al companiei .

Persoanele desemnate trebuie sa aiba responsabilitate in ceea ce priveste actiunile colective si organizate si dispunerea auditului.

Responsabilitatea si autoritatea comandantului

In acest sens, compania trebuie sa defineasca in mod clar care este responsabilitatea comandantului cu privire la aplicarea politicii companiei in domeniul sigurantei si protectiei mediului, care trebuie sa fie motivarea echipajului pentru aplicarea acestei politici. De asemenea trebuie sa defineasca clar cum trebuie intocmite ordinele si instructiunile corespunzator.

Compania trebuie sa se asigure ca sistemul in vigoare la bordul navei, pune accentul in mod expres asupra autoritatii comandantului si ca autoritatea suprema apartine comandantului incluzand responsabilitatea de a lua decizii referitoare la siguranta si prevenirea poluarii si de a cere asistenta companiei daca este necesar.

Indicatiile cu privire la responsabilitatea si autoritatea comandantului constituie elemente importante in atingerea unor standarde de siguranta superioare si in realizarea unor colaborari eficiente intre nava si uscat, fapt pentru care comandantii trebuie incurajati si asistati la implementarea sistemului. Orice sistem de inspectii, verificari si bilanturi implementate de echipa de conducere de la uscat nu trebuie sa se suprapuna cu autoritatea suprema a comandantului.

Din punct de vedere al resurselor umane, compania trebuie sa asigure un comandant calificat care sa cunoasca bine sistemul si sa fie sprijinit pentru executarea in siguranta a sarcinilor sale .

De asemenea, compania trebuie sa se asigure ca fiecare nava dispune de un personal calificat, brevetat, cu aptitudini cerute de prevederile nationale si internationale din domeniu. Pe de alta parte trebuie sa stabileasca proceduri cu scopul de a se asigura ca personalul nou cat si cel transferat in functii noi legate de siguranta si protectia mediului primesc instructajul necesar pentru executarea sarcinilor ce le revin.

Compania trebuie sa identifice si sa elaboreze instructiuni pentru acele domenii de pregatire pe care le considera esential a fi efectuate inainte de imbarcare, stabilindu-le in scris si facandu-le cunoscute celor in drept.

Compania trebuie sa se asigure ca intreg personalul care este implicat in sistemul de management are un nivel adecvat de intelegere a regulilor si reglementarilor codului. Compania trebuie sa stabileasca proceduri prin care sa se asigure ca personalul navei primeste informatiile necesare privind sistemul de management al sigurantei in limba de lucru sau in limbile intelese de echipaj.

Compania trebuie sa se asigure ca navigatorii sunt capabili sa comunice in mod eficient intre ei pentru executarea sarcinilor conform sistemului.In acest sens , o latura importanta o constituie selectionarea personalului. Un prim pas pentru asigurarea eficientei unui sistem al sigurantei il constituie acela de a desemna un comandant care are nivelul necesar de pregatire, detine brevet recunoscut international si are competenta necesara de a comanda o nava de tipul in cauza .

La alcatuirea unui echipaj, compania trebuie sa ia in considerare urmatoarele aspecte:

felul operatiunii in care este implicata nava ;

natura si volumul de munca necesar a fi depus de echipaj;

In raport de acestea sa stabileasca pregatirea necesara membrilor de echipaj care sa le permita efectuarea in siguranta a sarcinilor de serviciu, in cadrul operarii normale a navei pe timpul situatiilor de urgenta:

sa ia in considerare gradul de formare al echipajului conceput de companie;

starea de sanatate a echipajului.

Compania de navigatie are urmatoarele responsabilitati cu privire la familiarizarea echipajului cu sarcinile legate de sistemul de management:

sa trimita informatii asupra sistemului si asupra particularitatilor navei catre personal, inaintea imbarcarii acestuia, personal care trebuie sa confirme ca a inteles continutul informatiei;

sa ofere instructaj pentru familiarizare la bordul navei sub indrumarea unui ofiter calificat in acest sens;

sa solicite personalului nou imbarcat sa completeze un chestionar sau sa participe la un program ghid care sa ajute la auto familiarizarea cu nava si sistemul;

sa permita o perioada de timp, de integrare, pentru predarea/primirea serviciului si ca urmare sa se intocmeasca documentatia care sa ateste insusirea si intelegere sistemului;

sa dezvolte pachete de programe video cu scopul familiarizarii care sa trateze problemele conceptului de sistem, care pot fi utilizate in combinatie cu instruirea practica la bordul fiecarei nave.

Compania trebuie sa se asigure ca personalul este familiarizat si cu celelalte conventii si reguli care se refera la aspectele operarii in siguranta a navei.

Instruirea echipajului trebuie sa se realizeze prin rolurile de exercitii si antrenament care sa atinga un nivel de performanta conform cu procedeele si cerintele stipulate in sistem.Rolurile trebuie sa acopere, pe cat posibil, situatiile de urgenta ce pot aparea la nava ,iar exercitiul trebuie sa aiba ca scop indeplinirea de catre echipaj a sarcinilor ce le revin conform standardelor companiei, menite sa controleze situatiile de urgenta aparute.Rezultatul controalelor, atat a rolurilor si analiza accidentelor cat si a situatiilor periculoase in care s-a aflat nava pot ajuta la identificarea cerintelor de pregatire suplimentara sau a modificarii procedurilor.

Compania trebuie sa aiba in vedere modalitatile necesare pregatirii individuale si sa verifice datele privitoare la calificare .De asemenea sa stabileasca proceduri pentru improspatarea si completarea cunostintelor pentru acele persoane care lucreaza in conditii speciale, respectiv de urgenta atat prin felul de pregatire la locul de munca, la uscat sau la bordul navei.

Este important ca toate procedurile si metodele de instructaj sa fie redactate intr-o maniera simpla si clara .In cazul in care sunt angajati agenti de crewing pentru selectionarea echipajului, compania de navigatie trebuie sa la furnizeze copii referitoare la procedurile specifice care sa fie puse la dispozitia personalului selectionat si desemnat pentru imbarcare .

Capacitatea personalului de a comunica cu alti membrii de echipaj trebuie verificata inca din faza de selectionare . Compania in cauza trebuie sa se asigure ca firmele de crewing au inteles acest lucru din faza de recrutare a personalului.

ELABORAREA PLANURILOR PT.

OPERATIUNILE LA BORDUL NAVEI

Compania trebuie sa stabileasca procedurile de intocmire a planurilor si instructiunilor pentru operatiunile principale cu privire la siguranta navei si care include prevenirea poluarii. In acest scop trebui definite clar procedurile si repartizate persoanelor calificate.

Accent deosebit trebuie pus pe actiunile preventive. Compania trebuie sa identifice operatiunile principale si sa instituie supravegherea si verificarea respectarii acestora.

Toate procedurile trebuie sa includa pe langa normele nationale si pe cele internationale; suplimentar, compania poate implementa ghiduri emise de organizatii specializate.

Instructiunile trebuie sa fie formulate cat mai simplu si fara posibilitatea de interpretare. Procedurile trebuie sa faca referire atat la operatiunile speciale cat si critice.

OPERATIUNILE SPECIALE de la bord sunt acelea unde erorile devin evidente numai dupa ce s-a creat o situatie speciala sau un accident.

Procedurile si instructiunile referitoare la aceste operatii trebuie sa contina metode de prevenire si verificari care sunt destinate corectiilor practice.

Printre operatiunile speciale se disting:

asigurarea etanseitatii corpului navei

siguranta navigatiei care include corectiile hartilor si a publicatiilor;

operatiuni care afecteaza fiabilitatea echipamentelor si a instalatiilor auxiliare;

operatiuni de intretinere;

operatiuni de buncherare si trans. de produse petroliere;

mentinerea stabilitatii;

prevenirea supraincarcarii ti suprasolicitarii corpului navei;

manipularea si marfurilor si a altor obiecte;

securitatea navei, terorismul si pirateria.

OPERATIUNI CRITICE sunt acelea in care o eroare poate produce imediat un accident sau o situatie care ar putea pune in pericol viata oamenilor, mediul sau siguranta navei. Printre acestea sunt:

navigatia in zone periculoase sau de trafic intens;

operatiuni in conditii meteo grele;

manipularea si depozitarea marfurilor periculoase si a substantelor toxice;

buncherarea si transformarea produselor petroliere;

operatiuni de manipulare a marfurilor la tancurile petroliere, la navele de produse chimice, L.P.G-uri etc.

operatiuni critice la instalatiile navei.

PREGATIREA PT. SITUATIILE DE URGENTA

Compania trebuie sa stabileasca proceduri prin care se identifica potentialele situatii de urgenta care pot aparea la bord, procedurile care sa se regaseasca in planul de urgenta de la bord si de la uscat.

Planurile de urgenta de la uscat pot include:

procedee pentru mobilizarea companiei in caz de urgenta;

schema si sarcinile persoanelor de la uscat care actioneaza;

procedeele pe tipuri de accidente si situatii periculoase;

procedee pentru stabilirea si mentinerea contactului nava – uscat;

existenta documentatiei care sa contina caracteristicile navei;

lista de control pe situatii de urgenta care sta la baza chestionarii personalului de la nava care permite determinarea masurilor si resurselor necesare;

lista cu numele si detaliile tuturor partilor care trebuie notificate si consultate;

metode de raportare pentru persoanele de la uscat si de la nava;

proceduri de comunicare si relatii cu mass-media si cu publicul;

planuri de rezerva aferente situatiilor de urgenta de lunga durata.

Planurile de urgenta de la bord trebuie sa tina seama de situatiile de urgenta care pot aparea pe o anumita nava cu referire la:

sarcinile si responsabilitatile de la bord;

actiunile ce trebuie intreprinse pentru mentinerea sub control a unei anumite situatii;

metodele si mijloacele de comunicatii folosite la bord;

procedeele pentru solicitarea asistentei din partea tertilor;

procedeele pentru notificarea catre companie si raportarea catre autoritatile competente;

procedeele referitoare la mentinerea comunicatiilor nava – uscat;

Exemple de situatii de urgenta

avarii la corp;

avarii la motorul principal;

coliziuni, esuari, alunecarea sau dezarmarea;

scurgeri de marfuri si contaminari;

incendii, inundatii;

necesitatea aruncarii peste bord a marfurilor;

accidente in compartimentul masini;

abandonarea navei;

om la apa;

cautare/salvare;

intrarea in spatii inguste;

accidente si raniri;

terorism/piraterie;

operatiuni in care este implicat un elicopter;

daune suferite din cauza conditiilor meteo.

INTRETINEREA NAVEI SI A ECHIPAMENTELOR

Compania trebuie sa stabileasca procedeele prin care sa asigure ca nava sa fie mentinuta intr-o stare potrivit cu regulile specifice. Pentru aceasta trebuie sa stabileasca procedee referitoare la inspectii, la masuri corective si cu referiri la inscrierile in Registre. De asemeni, procedee pentru identificarea echipamentelor si a instalatiilor a caror defectare brusca pe timpul exploatarii poate genera situatii periculoase. Aceste procedee trebuie sa includa incercari la intervale egale, inclusiv a echipamentelor care nu-s utilizate permanent.

Inspectiile care au fost efectuate se inregistreaza la nava in documentatia specifica. Ca urmare a inspectiei, trebuie sa se stabileasca care au fost reparatiile si actiunile de intretinere realizate conform planului de procedura.

Persoanele calificate de la uscat trebuie sa monitorizeze si sa furnizeze suportul tehnic necesar pentru implementarea procedurii. Mai trebuie stabilite proceduri care sa asigure buna stare de navigabilitate a navelor in orice moment.

Acestea trebuie sa includa masuri referitoare la asigurarea echipamentelor, a sculelor, a materialelor de intretinere, pieselor de schimb si a informatiilor tehnice necesare.

Minimul de proceduri preventive de intretinere trebuie elaborate pentru:

corp si suprastructuri;

echipamente de siguranta, de stins incendii si prevenire a poluarii;

echipam. de navigatie, de comunicatii, instalatia de guvernare;

echipam. de ancorare si manevra;

motorul principal si auxiliare;

echipam. de incarcare/descarcare.

Inspectiile initiate de companie trebuie planificate si duse la indeplinire de catre personalul competent calificat si experimentat. Pentru aceasta, compania elaboreaza dupa care trebuie desfasurata inspectia si proceduri de raportare a deficientelor constatate in cadrul carora trebuie mentionate si perioadele de timp pentru remedieri.

Documente: Compania trebuie sa elaboreze proceduri referitoare la controlul documentelor si a datelor cu referire la sistemul de administrare si exploatare a navei, printre care, proceduri care aplicate, sa permita constatarea ca documentele in vigoare sunt disponibile in toate locurile relevante si ca modificarile aduse acestor documente sunt examinate si aprobate de catre personalul competent si ca documentele depasite sunt extrase in cel mai scurt timp.

Procedurile aplicate acestor documente pot fi incluse intr-un manual separat. Tot in manual ar putea fi prevazute reguli de distribuire a documentului, locul in care trebuie sa existe si persoanele carora le sunt destinate,

Procedurile trebuie sa fie corespunzatoare tipului de nava.

VERIFICAREA EXAMINAREA SI EVALUAREA EFECTUATA DE CATRE COMPANIE

Compania trebuie sa efectueze audituri interne pentru a verifica daca activitatile legate de siguranta si prevenirea poluarii sunt in conformitate cu sistemul de administrare si exploatarea in siguranta a navei.

Compania trebuie sa evalueze periodic eficienta sistemului si sa stabileasca daca se impun modificari si revizuiri.

Persoanele care efectueaza auditurile nu trebuie sa faca parte din sectoarele auditate cu exceptia cazului in care aceasta nu este posibila din considerente ce tin de marimea si caracteristicile companiei.

Rezultatele se aduc la cunostinta intregului personal care are responsabilitati in sectorul respectiv.

Compania trebuie sa ia imediat masuri corective pentru remedierea deficientelor constatate.

Pentru desfasurarea auditorilor trebuie elaborat un plan in care sa se includa perioade de timp rezonabile.

DEFINITII

Pentru o mai buna intelegere a continutului acestui curs, sunt redate in continuare principalele definitii si prescurtari folosite in materialul de curs. Trebuie mentionat ca aceste definitii se aplica numai in contextul acestui material.

NR

TERMEN / PRESCURTARE

DEFINITIE

IMO

Organizatia Maritima Internationala

SOLAS

Conventia Internationala pentru Salvarea Vietii Umane pe Mare



MARPOL

Conventia Internationala pentru Prevenirea Poluarii de la Nave

CODUL INTERNATIONAL DE MANAGEMENT AL SIGURANTEI

(ISM CODE)

Codul international de management al operarii in siguranta a navelor maritime si de prevenire a poluarii, asa cum a fost adoptat prin Rezolutia IMO A 741(18) si asa cum ar putea fi el modificat in viitor de IMO

SISTEM DE MANAGEMENT AL SIGURANTEI (SMS)

Un sistem structurat si documentat care sa permita companiei sa implementeze in mod efectiv politica sa de operare in siguranta a navelor si de prevenire a poluarii mediului.

MANUAL DE MANAGEMENT

AL SIGURANTEI (SMM)

Politicile, procedurile si instructiunile, responsabilitatile si autoritatile definite, modul de comunicare intre nava si companie, sistemul de auditare, toate scrise si definite in conformitate cu cerintele Codului ISM.

DOCUMENT DE CONFORMARE (DOC)

Certificatul eliberat companiei de catre autoritatea de auditare prin care se certifica faptul ca sistemul de management al companiei este in conformitate cu cerintele Codului ISM.

CERTIFICAT DE MANAGEMENT

AL SIGURANTEI (SMC)

Certificatul eliberat navei de catre autoritatea de auditare prin care se certifica faptul ca sistemul de management al navei este in conformitate cu cerintele Codului ISM.

PLAN DE URGENTA

IN CAZ DE POLUARE (SOPEP)

Planul specific al navei pentru combaterea deversarilor de hidrocarburi asa cum este cerut de catre Conventia MARPOL si aprobat de societatea de clasificare a navei.

ADMINISTRATIE

Guvernul statului de pavilion al navei.

COMPANIE

In contextul acestui manual, Companie inseamna HISTRIA SHIPMANAGEMENT SRL CONSTANTA, care si-a asumat responsabilitatea de operare a navelor preluate de la diferiti armatori.

SIGURANTA, OPERARE SIGURA

Siguranta navei in navigatie, in port si la ancora; siguranta vietii si sanatatii echipajului si a personalului de la uscat; siguranta instalatiilor de la uscat si a altor proprietati; siguranta marfii si protectia mediului marin.

PERSOANA DESEMNATA

Persoana de la uscat cu acces direct la cel mai inalt nivel al managementului, care are responsabilitatea si autoritatea de a monitoriza aspectele de siguranta si prevenire a poluarii in operarea navei si de a asigura faptul ca resursele necesare si suportul Companiei sunt disponobile atunci cind sunt solicitate de catre Comandantul navei.

OPERAREA NAVEI

Orice activitate executata la bord, legata de navigatia in siguranta a navei, de siguranta operarii echipamentelor, pastrarea marfii de la incarcare pina la descarcare si de mentinerea navei in buna stare de navigabilitate.

SINISTRU

Situatie in care un pericol grav si imediat ameninta siguranta navei si viata echipajului, necesitind interventia imediata a asistentei de salvare. Se transmite prin mesaj de sinistru (SOS – MAYDAY).

URGENTA

Situatie in care un pericol grav ameninta nava si mediul marin, fara a ameninta imediat viata echipajului si care potae fi rezolvat prin interventia echipajului sau prin solicitare de asistenta exterioara. Se transmite prin mesaj de urgenta (XXX – PANPANPAN).

PERICOL

Situatie de navigatie sau meteorologica care poate prezenta un pericol pentru navigatie. Se transmite prin mesaj de securitate (TTT – SECURITE)

SITUATIE HAZARDOASA

O situatie care daca nu este corectata poate conduce la o situatie de urgenta sau la un accident.

RISC IDENTIFICAT

Operatie de evaluare a riscurilor, executata de echipajul navei sau desrisa in manualele de utilizare a echipamentelor sau in ghidurile de operare in siguranta.

AVARIE

Orice incident in care nava este implicata si care poate ameninta buna stare de navigabilitate a navei, siguranta echipajului de la bord sau a personalului de la uscat, siguranta marfii, a madiului inconjurator sau a oricarei alte proprietati.

POLUARE

Orice deversare de hidrocarburi sau alte substante daunatoare sau gunoaie, care depaseste rata stabilita de regulile MARPOL, de statele riverane sau alte reguli ale autoritatilor locale.

DEFECT

Orice stare tehnica improprie care poate periclita operarea echipamentelor in conformitate cu scopul utilizarii lor sau care poate duce la incidente/accidente sau non-conformitati.

NON-CONFORMITATE MAJORA

O deviere identificabila de la cerintele specificate in SMS sau o eroare sau orice lipsa identificabila a unui plan sau instructiune referitoare la operatiile principale de la bord, care poate periclita siguranta oamenilor, a navei, a marfii sau a mediului si care necesita o actiune corectiva imediata.

NON-CONFORMITATE

O situatie observata in care evidentele obiective indica neindeplinirea unei cerinte specifice.

VERIFICARE

Investigare pentru a confirma ca o anumita activitate este executata in conformitate cu cerintele specificate.

AUDIT

O examinare sistematica si independenta pentru a determina daca activitatea SMS si rezultatele acesteia sunt conforme cu aranjamentele planificate si daca aceste aranjamente sunt implementate efectiv si sunt adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse.

AUDITOR

Persoana care executa verificarea respectarii cerintelor Codului ISM si care intruneste calificarile necesare si cerintele specifice stipulate in Cod.

EVIDENTA OBIECTIVA

Informatie cantitativa sau calitativa, inregistrare sau declaratie de fapte referitoare la siguranta sau la existenta si implementarea elementelor unui SMS si care are la baza o observatie, masuratoare sau test si care poate fi verificata.

OBSERVATIE

Declaratie a faptelor efectuate in timpul unui audit si sustinuta de evidente obiective. Poate fi deasemenea o observatie facuta de auditor, referitoare la SMS, care daca nu este corectata poate duce in viitor la o non-conformitate.

ARMATOR

Armatorul inregistrat sau reprezentantul delegat de el, pentru fiecare nava aflata sun managementul Companiei. Acesta este considerat a fi persoana sau compania care are autoritatea de a incredinta managementul navei in sarcina Companiei Histria Shipmanagement SRL.

DCR = DOCUMENT CHANGE REQUEST = CERERE SCHIMBARE DOCUMENT

Cerere formala, emisa pe un formular standard definit de Companie, prin care se solicita o anumita schimbare/modificare in documentatia SMS / SMM.

AUDITEE = AUDITAT

Organizatia care urmeaza a fi auditata.

OPERATII    CRITICE LA BORD

Sunt acele operatii in care eroarea identificata poate cauza imediat un accident sau situatia care ameninta echipajul, mediul si nava, daca intsructiunile de prevenire nu au fost strict aolicate si monitorizate .

OPERATII    SPECIALE LA BORD

Sunt    acele operatii in care erorile pot deveni aparente numai dupa ce au creat situatii periculoase sau cand accidentul s-a produs deja, din cauza nerespectarii unor practici corecte de securitate .

Intrebari Seminar

1. In ce situatie se afla o nava cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile, instalatiile, echipamentele si dotarile sunt complete si in stare de functionare, echipajul este complet ?

a- in exploatare;

b-scoasa din exploatare;

c-dezarmata.

d-indiferenta.

2. In ce situatie se afla o nava cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile, instalatiile, echipamentele si dotarile sunt partial sau total scoase din functiune , echipajul este redus ca numar?

a- in exploatare;

b-scoasa din exploatare;

c-dezarmata

d-indiferenta.

3. In ce situatie se afla o nava cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile, instalatiile, echipamentele si dotarile sunt complete si puse in stare de conservare , nu are echipaj,ci doar paza asigurata de personal calificat iar nava este apta de a fi folosita conform destinatiei sale?

a- in exploatare;

b-scoasa din exploatare;

c-dezarmata

d-indiferenta

4. In ce situatie se afla o nava cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile, instalatiile, echipamentele si dotarile sunt partial sau total demontate si debarcate, nu are echipaj, ci doar paza asigurata de personal calificat ?

a- in exploatare;

b-scoasa din exploatare;

c-la parcul rece;

d-indiferenta

5. Cand un navigator este considerat membru al echipajului ?

a-daca este inscris in registrul matricol;

b-daca este inscris in rolul de echipaj;

c-daca este inscris in jurnalul de bord.

d-cand s-a ambarcat.

6. Cine are competenta de constituire a echipajului unei nave civile ?

a-armatorul sau bare-boat-istul;

b-armatorul cu consultarea prealabila a comandantului si sefului mecanic al navei;

c-armatorul.

d-ministerul transporturilor.

7. In ce cazuri se poate debarca un membru din aechipaj?

a-la cererea navigatorului cu aprobarea armatorului;

b-la cererea navigatorului si cu aprobarea comandantului navei;

c-la cererea comandantului navei si cu aprobarea navigatorului.

d-oricum.

8. Care este termenul de valabilitate al carnetului de marinar ?

a-termen nelimitat;

b-termen limitat la 1 an;

c-termen limitat la 5 ani.

d-termen limitat de autoritate.

9. Cine elibereaza canetul de marinar unui navigator si la cererea cui ?

a-Inspectoratul de navigatie la cererea navigatorului;

b-Capitania de port la cererea armatorului;

c-Capitania de port la cererea navigatorului.

d-Ministerul transporturilor.

10. Ce documente verifica Capitania portului inainte de eliberarea carnetului de marinar ?

a-certificatul de capacitate si foaia matricola;

b-actul de capacitate si avizul medical ;

c-brevetul si avizul medical.

d-cererea si vizita medicala.

11. Ce personal face parte din structura echipajului unei nave ?

a-personalul de punte, comandant, sef mecanic;

b-personal de masina, personal de telecomunicatii;

c-personal de punte, de telecomunicatii si sef mecanic.

d-personalul de punte si tehnologic.

12. Ce personal face parte din structura echipajului unei nave ?

a-personal de punte, personal de telecomunicatii;

b-comandant, personal de masina, radiotelegrafist;

c-comandant, sef mecanic, ofiter secund.

d-personal de masini, personal tehnologic.

13. Ce personal face parte din structura echipajului unei nave ?

a-comandant si personal de punte;

b-sef mecanic si personal de masina;

c-personal de masina, personal de punte.

d-personal medic-sanitar si tehnologic.

14. Cine urmareste respectarea ordinii, curateniei si a regulilor de politete si respect reciproc, de catre intregul personal ambarcat,in careuri?

a-sefii de careuri;

b-sefii de servicii;

c-sefii de compartiment;

d-comandantul si seful de echipaj.

15. Ce brevet poseda absolventul Universitate Maritima, facultatea Navigatie ?

a-brevet de ofiter maritim III;

b-brevet de ofiter maritim de punte aspirant;

c-brevet de ofiter maritim punte.

d-brevet de aspirant.

16. Ce este echipajul minim de siguranta al navei ?

a-echipajul stabilit conform legii, atestat prin certificat , fara de care o nava nu poate parasi portul;

b-echipajul care asigura siguranta navei;

c-echipajul constituit de armator pentru exploatarea in siguranta a navei, conform legii.

d-echipajul minim cu care o nava poate fi exploatata.

17. Ce atributiuni are echipajul minim de siguranta al navei ?

a-asigurarea pazei si siguranta navei atunci cand nava este in stationare,in rada sau in port, bazin, doc etc.precum si a manevrelor;

b-asigurarea pazei si siguranta navei atunci cand nava este in marsi sau in stationare sub operatiuni de incarcare;

c- asigurarea pazei si sigurantei navei atunci cand este in stationare.

d-atributiuni curente.

18. Ce atributiuni are echipajul minim de siguranta al navei ?

a-asigura conducerea in siguranta a navei, cand aceasta este in mars fara pilot la bord;

b-asigurarea conducerii in siguranta a navei atunci cand este in mars, asigurarea vitalitatii si asigurarea exploatarii in siguranta a masinilor;

c-asigurarea vitalitatii navei si combaterea incendiului la bord.

d-atributiuni curente.

19. Care sunt drepturile si obligatiile echipajului unei nave maritime ?

a-drepturile si obligatriile prevazute in Constitutie, in legislatia aplicabila salariatilor iar in perioada cat sunt ambarcati acelea specifice functiei pe care o ocupa;

b-drepturile si obligatriile prevazute in Constitutie, in legislatia aplicabila salariatilor iar in perioada cat sunt ambarcati acelea specifice functiei pe care o ocupa cat si acelea stabilite prin negocieri;

c-drepturile si obligatriile prevazute in Constitutie, in legislatia aplicabila salariatilor iar in perioada cat sunt ambarcati acelea specifice functiei pe care o ocupa cat si acele impuse de armatorul navei.

d-atributii prevazute in Regulamentul serviciului la bord.

20. Care sunt drepturile membrilor echipajului unei nave

a-sa exercite la bord functia la care ii da dreptul brevetul, certificatul sau meseria pe care o exercita la bord;

b-sa exercite la bord functia la care ii da dreptul brevetul, certificatul ,sa i se asigure cazare si hrana gratuita in conditiile corespunzatoare functiei;

c-sa exercite la bord functia la care ii da dreptul brevetul, certificatul ,sa i se asigure cazare gratuita in conditiile corespunzatoare functiei;

d-drepturile legale.

21. Care sunt drepturile membrilor echipajului unei nave ?

a-sa exercite la bord functia la care ii da dreptul brevetul, certificatul ,sa i se asigure cazare si hrana gratuita in conditiile corespunzatoare functiei;

b-sa i se acorde hrana pe timpul cat este ambarcat, echipament de lucru si de protectie, antidot si posibilitatea de odihna si recreere la bord pentru refacerea capacitatii de munca;

c-sa i se acorde hrana pe timpul cat este ambarcat, echipament de lucru si de protectie, antidot si posibilitatea de odihna si recreere pentru refacerea capacitatii de munca, intr-o unitate specializata.

d-drepturile legale.

22. Care sunt drepturile membrilor echipajului unei nave ?

a-sa i se asigure posibilitatea ridicarii permanente a nivelului de pregatire profesionala, asistenta medicala si tratament medical la bordul navei si in porturile de escala;

b-sa i se deconteze cheltuielile de transport intre porturile romanesti si straine ;

c-sa I se acorde recuperarea timpului de munca prin repatriere la optiunea armatorului.

d-drepturile legale.

23. Care sunt obligatiile membrilor echipajului unei nave ?

a-sa posede si sa prezinte la sosirea la bord: carnetul de marinar, brevetul sau certificatul de capacitate, certificatul international de vaccin, fisa individuala de protectia muncii si PSI :

b-sa posede si sa prezinte la sosirea la bord: carnetul de marinar avand inscrisa valabilitatea, brevetul sau certificatul de capacitate, certificatul international de vaccin, fisa individuala de protectia muncii si PSI :

c-sa posede si sa prezinte la prima sosire la bord: carnetul de marinar avand inscrisa valabilitatea , avizul medical si imbarcarea, brevetul sau certificatul de capacitate, certificatul international de vaccin, fisa individuala de protectia muncii si PSI ;

d-sa execute lucrari la bord.

24. Care sunt obligatiile membrilor echipajului unei nave ?

a-sa se prezinte la bord la prima sosire pentru imbarcare la data si ora stabilita de armator, sa presteze munca pentru care este incadrat si salarizat, sa respecte normele de convietuire si conduita in colectiv sa cunoasca si sa respecte normele de igiena individuala si colectiva;

b-sa se prezinte la bord la prima sosire pentru imbarcare la data si ora stabilita de armator, sa presteze munca pentru care este incadrat si salarizat, sa respecte normele de convietuire si conduita in colectiv sa cunoasca si sa respecte normele de igiena individuala si colectiva , si sa apere proprietatea;

c-sa se prezinte la bord la prima sosire pentru imbarcare la data si ora stabilita de armator, sa presteze munca pentru care este incadrat si salarizat, sa respecte normele de convietuire si conduita in colectiv sa cunoasca si sa respecte normele de igiena individuala si colectiva , sa apere proprietatea si sa-si procure pe contul sau linjeria individuala .

d-sa se incadreze in disciplina de la bordul navei.

25. Care sunt obligatiile membrilor echipajului unei nave ?

a-sa participe la manevrele navei si ale instalatiilor conform atributiunilor sale de serviciu sa mentina bunastare de navigabilitate a navei;

b-sa participe la manevrele navei si ale instalatiilor conform atributiunilor sale de serviciu sa mentina bunastare de navigabilitate a navei sa informeze pe comandant sau pe ofiterul de punte de cart;

c-sa participe la manevrele navei si ale instalatiilor conform atributiunilor sale de serviciu, sa mentina bunastarea de navigabilitate a navei, sa informeze pe comandant sau pe ofiterul de punte de cart / garda despre orice avarie pe care o constata.

d-cele regulamentare.

26. Care sunt obligatiile membrilor echipajului unei nave ?

a-sa participe la manevrele navei si ale instalatiilor;

b-sa participe la orice actiune ordonata de comandantul navei, iar in timpul cat se afla la bord in afara serviciului, sa fie apt si gata de a interveni fara intarziere la toate situatiile de alarma;

c-sa participe la orice actiune ordonata de comandantul navei, iar in timpul cat se afla la bord in afara serviciului, sa fie apt si gata de a interveni fara intarziere la toate situatiile de alarma, avand dreptul sa beneficieze de compensatie.

d-cele regulamentare.

27. Ce obligatii au membrii echipajului navei ?

a-sa previna orice fapta ce ar atrage sanctionarea contraventionala a navei, sa nu-si depaseasca competentele de serviciu stabilite si sa se supuna si sa dea concursul desfasurarii in bune conditii a controlului si cercetarilor efectuate la bord de comandantul navei;

b-sa previna orice fapta ce ar atrage sanctionarea contraventionala a navei, sa nu-si depaseasca competentele de serviciu stabilite si sa se supuna si sa dea concursul desfasurarii in bune conditii a controlului si cercetarilor efectuate la bord de comandantul navei , sau de organele capitaniei portului;

c-sa previna orice fapta ce ar atrage sanctionarea contraventionala a navei, sa nu-si depaseasca competentele de serviciu stabilite si sa se supuna si sa dea concursul desfasurarii in bune conditii a controlului si cercetarilor efectuate la bord de comandantul navei , de organele capitaniei portului, sau de alte organe de stat competente.

d-cele regulamentare.

28. Ce obligatii au membrii echipajului navei ?

a-sa informeze medicul de bord asupra oricaror imbolnaviri contractate in perioada de imbarcarepe nava, sa nu plece de la bord la debarcare fara aprobarea comandantului, obtinuta prin seful sau direct, fara a preda bunurile cabinei si materialele avute in gestiune;

b-sa informeze medicul de bord asupra oricaror imbolnaviri contractate in perioada de imbarcarepe nava, sa nu plece de la bord la debarcare fara aprobarea comandantului (sau a inlocuitorului acestuia), obtinuta prin seful sau direct, fara a preda bunurile cabinei si materialele avute in gestiune;

c-sa informeze medicul de bord asupra oricaror imbolnaviri contractate in perioada de imbarcarepe nava, sa nu plece de la bord la debarcare fara aprobarea comandantului (sau a inlocuitorului acestuia), obtinuta prin seful sau direct, fara a preda bunurile cabinei si materialele avute in gestiune si sa prezinte personalului de garda la scara navei, pentru control.

d-cele regulamentare.

29. Cand se face inzestrarea navei cu masini, aparate, utilaje, instalatii ?

a-tot timpul;

b-in timpul constructiei si in timpul cand nava este in serviciu;

c-cand apar cerinte legale si de conventie.

d-dupa nevoi.

30. Cand incepe dotarea navei cu materiale de inventar?

a-odata cu intrarea ei in serviciu;

b-la cererea echipajului prin comandantul navei;

c-cand apar cerinte pentru a asigura BSN.

d-la nevoie.

31. Cine aprovizioneaza nava cu materiale de consum , combustibil, apa ?

a-comandantul navei in conformitate cu procedurile regulamentare legale;

b-armatorul, in conformitate cu procedurile reglementarilor legale in vigoare, in baza cererilor de aprovizionare primite de la nava;

c-comandantul si armatorul, in conformitate cu procedurile reglementarilor legale in vigoare, in baza cererilor de aprovizionare primite de la nava.

d-furnizorii.

32. Cine realizeaza inzestrarea navei cu masini, aparate, utilaje?

a-armatorul navei;

b-comandantul cu sprijinul armatorului;

c-santierul naval respectiv ( constructor).

d-furnizorii.

33. Cine aproba si cum, dezafectarea si dezmembrarea unor mijloace tehnice de la bord, precum si debarcarea-imbarcarea (unor materiale)?

a-armatorul in scris;

b-Registrul Naval prin Ordonanta;

c-armatorul, la instructiunile RNR.

d-Comandantul navei.

34. Care sunt stocurile de siguranta care trebuie asigurate la bordul navei?

a-cantitatile necesare functionarii timp de 7 zile a tuturor masinilor sau motoarele principale de propulsie la viteza economica de mars, indiferent de zona de navigatie;

b-cantitatile necesare functionarii timp de 5 zile a tuturor masinilor sau motoarele principale de propulsie la viteza economica de mars, indiferent de zona de navigatie;

c-cantitatile necesare functionarii timp de 3 zile a tuturor masinilor sau motoarele principale de propulsie la viteza economica de mars, indiferent de zona de navigatie.

d-stocurile apreciate de conducerea navei.

35. Care sunt stocurile de siguranta care trebuie asigurate la bordul navei?

a-functionarea timp de 20 de zile a motoarelor auxiliare cu puterea cea mai mare, din doatarea navei, indiferent de zona de navigatie;

b-functionarea timp de 30 de zile a motoarelor auxiliare cu puterea cea mai mare, din doatarea navei, indiferent de zona de navigatie;

c-functionarea timp de 10 de zile a motoarelor auxiliare cu puterea cea mai mare, din doatarea navei, indiferent de zona de navigatie.

d-acelea stabilite de conducerea navei.

36. Care sunt stocurile de siguranta care trebuie asigurate la bordul navei?

a-apa potabila: apa de baut si pentru bucatarie necesara pe timp de 5 zile, pentru tot personalul imbarcat;

b-apa potabila: apa de baut si pentru bucatarie necesara pe timp de 10 zile, pentru tot personalul imbarcat;

c-apa potabila: apa de baut si pentru bucatarie necesara pe timp de 30 zile, pentru tot personalul imbarcat.

d-cantitatile stabilite de secundul navei.

37. Care sunt stocurile de siguranta care trebuie asigurate la bordul navei?

a-alimente: hrana pe timp de 3 zile pentru toate persoanele imbarcate;

b-alimente: hrana pe timp de 30 zile pentru toate persoanele imbarcate;

c-alimente: hrana pe timp de 15 zile pentru toate persoanele imbarcate.

d-stocurile stabilitede bucatar si aprobate de comandant.

38. Care este baza de calcul a cantitatilor care constituie stocul de siguranta?

a- normele regulamentare, prin instructiunile armatorului;

b- normele regulamentare, pentru fiecare tip de nava, prin instructiunile armatorului;

c- normele regulamentare, pentru fiecare tip de nava.

d-necesarul de consumla bord.

39. Cand si cum se inlocuieste stocul de siguranta de alimente?

a-la fiecare aprovizionare a navei,partial sau total dupa caz;

b-la expirarea termenului de garantie, partial sau total, dupa caz;

c-dupa consum, partial sau total, dupa caz.

d-la nevoie.

40. Cand se inlocuiesc materialele pirotehnice pentru nava si pentru ambarcatiunile de salvare precum si alimentele si medicamentele din dotarea ambarcatiunilor de salvare ?

a-la expirarea termenului de garantie, stabilit de producator, chiar daca nu au fost folosite;

b-daca au fost folosite;

c-inaintea expirarii termenului de garantie pentru ca nava sa nu fie in mars la data expirarii.

d-dupa utilizare.

41. Care este principiul de baza, care se aplica la bordul navei, in scopul mentinerii evidentei clare asupra mijloacelor materiale ale navei ?

a-principiul conservarii si manuirii bunurilor;

b-principiul ca fiecare material sau bun sa fie dat in primire unuia dintre membrii echipajului, care sa raspunda de gestionarea lor;

c-principiul gestiunii colective si individuale.

d-evidenta contabila.

42. In fata cui raspund persoanele din echipaj care au atributiuni de gestionar ?

a- comandantului si a serviciului de resort al armatorului;

b- comandantului si a serviciului de resort al navlositorului;

c- comandantului si a serviciului de resort al berbotistului.

d-in fata legii.

43. Pentru ce raspunde persoana din echipaj care are atributiuni de gestionar ?

a-pastrarea si gestionarea materialelor si bunurilor si tinerea evidentei scriptice;

b-pastrarea si conservarea materialelor si bunurilor si tinerea evidentei scriptice;

c-intretinerea si conservarea materialelor si bunurilor si tinerea evidentei scriptice.

d-pentru faptele proprii.

44. Cum si cui se repartizeaza mijloacele materiale cu care este dotata nava?

a-persoanelor din echipaj cu atributiuni la bord;

b-persoanelor din echipaj cu atributiuni de manuitori la bord;

c-pe baza de semnatura personal amembrilor de echipaj care au atributiuni de manuitori la bord.

d-persoanelor ambarcate la bordul navei.

45. Cine raspunde potrivit legii, disciplinar, material, civil sau penal, dupa caz, pentru pagubele aduse patrimoniului navei, din vina si in legatura cu activitatea sa ?

a-orice persoana imbarcata la bordul navei;

b-Comandantul navei si sefii de servicii;

c-gestionarii si manuitorii de gestiune.

d-tot personalul.

46. Cine are obligatia de a instrui personalul din subordine si sa-i acorde asistenta pentru asigurarea unei exploatari corecte , cu respectarea normelor de PM, a mijloacelor tehnice de la bordul navei ?

a-comandantul navei si sefii de servicii;

b-sefii de servicii;

c-comandantul navei, seful mecanic si capitanul secund.

d-centrul de perfectionare.

47. In conformitate cu ce se fac: reviziile, testarile si reparatiile navei,instalatiilor si echipamentelor de la bord?

a-cu instruciunile serviciului de specialitate al armatorului si cu prevederile actelor normative in vigoare;

b-cu instructiunile armatorului si cartea tehnica a instalatiei;

c-cu prevederile actelor normative in vigoare si instructiunile aferente.

d-cu normele in vigoare.

48. Ce inspecteaza comandantul navei, capitanul secund si seful mecanic impreuna cu reprezentantul santierului, dupa ridicarea navei pe doc?

a-corpul navei si suprastructurile;

b-nava, interioarele sale, tancurile, magaziile, carma etc.

c-starea carenei , chilelor de ruliu, carma, elicile,arborele port elica etc.

d-starea chilei navei si dupa caz celelalte parti ale navei.

49. Cand inceteaza raspunderea comandantului pentru siguranta ridicarii pe doc sau pe cala ?

a-in momentul voltarii primei legaturi;

b-in momentul intrarii etravei pe linia exterioara a portii docului, respectiv odata cu montarea saniilor sub nava;

c-in momentul intrarii etamboului pe linia exterioara a portii docului, respectiv odata cu montarea saniilor sub nava.

d-cand nava a fost definitiv ridicata din apa.

50. Cum si cu cine colaboreaza comandantul navei si sefii serviciilor de la bordul navei aflate in constructie sau in reparatii in santier ?

a-direct si permanent cu Comisia de supraveghere a armatorului;

b-direct si permanent cu serviciul tehnic al SN;

c-direct si permanent cu Comisia de supraveghere a armatorului si serviciul tehnic al SN.

d-direct si permanent cu constructorul.

51. Cine organizeza si conduce activitatea de studiere si cunoastere de catre intregul echipaj a caracteristicilor constructive si de exploatare ale navei si instalatiilor din dotarea navei precum si dupa caz a documentatiei respective ?

a-comandantul si seful mecanic al navei;

b-comandantul, capitanul secund si seful mecanic al navei;

c-comandantul si sefii serviciilor.

d-centrul de pregatire.

52. Cine si cum permite modificari in proiectele aprobate, indiferent de natura acestora(in legatura cu nava)?

a-armatorul in scris si dupa caz registrul naval de clasificare :

b-serviciul tehnic al armatorului, in scris;

c-registrul naval roman si seful mecanic instructor.

d-proiectantul navei.

53. Care sunt obligatiile persoanei care ia in primire o cabina la bordul navei?

a-sa primeasca cheia de la capitanul secund;

b-sa o primeasca prin proces verbal de predare-primire de la persoana pe care o inlocuieste in prezenta capitanului secund, sau a sefului de serviciu, dupa caz;

c-sa o primeasca cu proces verbal de predare primire de la persoana pe care o inlocuieste in prezenta comandantului navei.

d-nu are nici-o obligatie.

54. Ce obligatii are la debarcare persoana care are in primire o cabina la bordul navei?

a-sa predea cheia capitanului secund;

b-sa predea prin proces verbal de predare primire persoanei care o inlocuieste , in prezenta capitanului secund, sau a ofiterului intendent, dupa caz;

c-sa predea prin proces verbal de predare-primire persoanei care o inlocuieste in prezenta comandantului;

d-nu are nici-o obligatie.

55. Cine are dreptul la supliment de hrana si alimentatie de protectie la bordul navei?

a-personalul de la sectia masini;

b-intregul personal de la bordul navei;

c-personalul navigant care lucreaza in conditii grele sau vatamatoare;

d-nu este cazul.

56. Cine are obligatia: sa intocmeasca nota de comanda de aprovizionare cu alimente, sa efectuieze receptia calitativa si cantitativa a alimentelor, sa intocmeasca meniul saptamanal, sa controleze predarea alimentelordin cambuza la bucatarie ?

a-ofiterul maritim punte III si medicul de bord;

b-comitetul de cambuza;

c-comisia de cambuza;

d-bucatarul si cambuzierul.

57. Cine participa la manipularea la bord a alimentelor ambalate si a ambalajelor, de pe punte in cambuza si invers ?

a-personalul de punte si motoristii;

b-toti membrii echipajului care nu sunt in serviciu in momentul respectiv;

c-toti membrii echipajului navei;

d-personalul auxiliar de la bord cu exceptia ofiterilor.

58. Cand trebuie sa faca mambrii echipajului controalele medicale si vaccinele prevazute de reglementarile legale in vigoare ?

a-inainte de imbarcare, precum si periodic pe perioada imbarcarii:

b-inainte de imbarcare si anual ;

c-inainte de imbarcare si ori de cate ori este cazul;

d-la nevoie.

59. Cine acorda scutire medicala la bordul navei ?

a-medicul de bord in conformitate cu prevederile legale in vigoare sau de capitanul secund la navele care nu au cadru medical;

b-medicul de bord sau medicul de la uscat;

c-comandantul navei si medicul de bord;

d-comandantul navei in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

60. Cine organizeaza si urmareste executarea curateniei generale pe nava?

a-comandantul navei si sefii de servicii;

b-capitanul secund la punte si seful mecanic la masina;

c-capitanul secund;

d-medicul de bord si seful de echipaj.

61. Ce procura (asigura) armatorul, pe contul sau pentru fiecare persoana imbarcata ?

a-linjeria de pat, paturi, saltele, pasta pentru dinti, prosoape precum si sapunul necesar spalarii hainelor de lucru;

b-linjeria de pat, paturi, saltele, prosoape precum si sapunul necesar spalarii hainelor de lucru;

c-linjeria de pat, paturi, saltele, prosoape precum si sapunul necesar spalarii hainelor de lucru si obiectele de toaleta;

d-nu are nici-o obligatie .

62. Intretinerea si spalatul lenjeriei de pat si prosoapele se face prin grija armatorului asigurandu-se cel putin :

a-3 schimburi de pat si 3 prosoape ;

b-3 schimburi de pat si 6 prosoape ;

c-6 schimburi de pat si 6 prosoape ;

d-1 schimb de pat si 2 prosoape.

63. Cand se face curatenia si igienizarea bucatariei si a spatiilor anexa acesteia si a utilajelor si veselei de bucatarie ?

a-dupa fiecare pregatire a hranei ;

b-dupa fiecare pregatire a hranei, zilnic;

c-zilnic sub supravegherea bucatarului;

d-saptamanal cand se opreste activitatea.

64. Cine si cand face ordine si curatenie in cambuza, camere frigorifice, anticamere, culoare si spatii anexe ?

a-zilnic cambuzierul;

b-zilnic bucatarul;

c-zilnic ospatrul;

d-personalul auxiliar.

65. Cine si cand face curatenie pe culoarele interioaresi icaperile cu destinatie colectiva ?

a-zilnic, prin rotatie personalul de punte ;

b-saptamanal precum si ori de cate ori este cazul, de catre marinari;

c-saptamanal, personalul care utilizeaza culoarele si incaperile;

d-o data pe fiecare voiaj de catre intregul echipaj.

66. Cum este impartit personalul navigant ambarcat,inclusiv Comandantul, pe locuri de munca?

a-de punte, de masini, de telecomunicatii, tehnologic;

b-de punte, de masini, de telecomunicatii, tehnologic, administratie si auxiliar ;

c-de punte, de masini, de telecomunicatii,administratie si auxiliar, medico sanitar;

d-de punte, de masini, de telecomunicatii, tehnologic, administratie si auxiliar si de pescuit.

67. Cum este impartit echipajul navei din punct de vedere al ierarhiei ?

a-comandant, navigatori cu brevete, personal cu certificat de capacitate, alti membrii de echipaj;

b-comandant, navigatori cu brevete,navigatori cu certificat de capacitate, alti membrii de echipaj;

c-comandant,ofiteri, personal cu certificat de capacitate, alti membrii de echipaj;

d-comandant,brevetati, personal cu certificat de capacitate, alti membrii de echipaj.

68. Care sunt persoanele care au atributii de conducere la bordul navei maritime ?

a-comandantul navei, sefii de servicii,seful echipei de cart, seful stabilit prin rolurile de echipaj,seful numit termporar pentru conducerea unei activitati descurta durata ;

b-comandantul navei, sefii de servicii, seful stabilit prin rolurile de echipaj, seful numit termporar pentru conducerea unei activitati descurta durata ;

c-comandantul navei, sefii de servicii,seful echipei de cart (garda), seful stabilit prin rolurile de echipaj, seful numit termporar pentru conducerea unei activitati descurta durata ;

d- sefii de servicii,seful echipei de cart, seful stabilit prin rolurile de echipaj, seful numit termporar pentru conducerea unei activitati descurta durata ;

69. Cui ii incredinteaza armatorul nava si comanda acesteia, pentru realizarea misiunii ?

a-comandantului ;

b-comandantului si sefului mecanic;

c-comandantului si echipajului;

d-echipajului navei.

70. Cum procedeaza subalternul daca executarea ordinului dat de comandant (sef) poate duce la o situatie de pericol sau neajuns grav pentru nava , echipaj, pasageri, sau incarcatura ?

a-nu executa ordinul;

b-atrage atentia sefului care l-a dat, asupra consecintelor;

c-atrage atentia sefului care l-a dat, asupra consecintelor si nu executa ordinul;

d-raporteaza superiorilor.

71. Consiliul de bord este :

a-organ de decizie;

b-organ consultativ pe langa comandantul navei;

c-organ informativ pe langa comandantul navei;

d-organ de lucru al comandantului.

72. Consiliul de bord se intruneste :

a-in imprejurari extraordinare;

b-conform programului aprobat ;

c-la cererea a 2/3 din membrii sai;

d-odata pe voiaj.

73. Nava care urmeaza sa iasa in mare trebuie sa aiba :

a-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate;

b-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si registrul de procese verbale de garda;

c-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si fisele de pontaj;

d-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si manifestul vamal si caietul de cart;

74. Nava care urmeaza sa iasa in mare trebuie sa aiba:

a-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si mijloacele de stins incendiu, prevazute prin planul de constructie al navei.;

b-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si registrul de procese verbale de garda;

c-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si fisele de pontaj;

d-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si manifestul vamal si caietul de cart.

75. Nava care urmeaza sa iasa in mare trebuie sa aiba:

a-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si mijloacele de comunicatii radio, optice si acustice;

b-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si registrul de procese verbale de garda;

c-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si fisele de pontaj;

d-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si manifestul vamal si caietul de cart.

76. Nava care urmeaza sa iasa in mare trebuie sa aiba:

a-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si actele de bord valabile;

b-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si registrul de procese verbale de garda;

c-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si fisele de pontaj;

d-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si manifestul vamal si caietul de cart.

77. Nava care urmeaza sa iasa in mare trebuie sa aiba :

a-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si echipajul minim de siguranta;

b-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si registrul de procese verbale de garda;

c-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si fisele de pontaj;

d-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si manifestul vamal si caietul de cart.

78. Cine anunta autoritatile portuare despre plecarea navei?

a-comandantul navei;

b-comandantul navei prin agent;

c-agentul navei la terminarea operatiunilor :

d-un membru din echipaj nominat de comandant.

79. Ce ridica de la Capitania portului, in ziua plecarii, Comandantul sau ofiterul desemnat?

a-actele de bord;

b-actele de bord si planurile navei;

c-manifestul vamal si permisul de plecare;

d-actele de bord si permisul de plecare.

80. Ce document completat se depune la Capitania portului de catre persoana care ridica actele de bord?

a-permisul de plecare;

b-declaratia comandantului;

c-manifestul vamal si copia conosamentului;

d-declaratia insotita de permisul de plecare.

81. In ce caz se vor depune din nou actele de bord la Capitanie, de catre nava care le-a ridicat in vederea plecarii ?

a-in cazul in care nava mai stationeaza in port mai mult de 24 ore;

b-in cazul in care nava mai stationeaza in port mai mult de 12 ore;

c-in cazul in care nava mai stationeaza in port mai mult de 36 ore;

d-in cazul in care nava mai stationeaza in port .

82. Cine raporteaza comandantului navei terminarea pregatirii navei pentru mars si unde se consemneaza despre aceasta?

a-capitanul secund; in jurnalul de procese verbale;

b-capitanul secund, seful mecanic; in jurnalul de bord si de masini;

c-sefii de servicii; in jurnalul de bord;

d-capitanul secund, seful mecanic, ofiterul electrician; in caietul de cart.

83. Care este componenta echipei de control a navei care urmeaza sa plece din port?

a-reprezentantii: capitaniei, punct trecere frontiera, vamal portuar, serviciu sanitar portuar,inspectorat de carantina fito-sanitara;

b-reprezentantii: capitaniei, punct trecere frontiera, vamal portuar, serviciu sanitar portuar,inspectorat de carantina fito-sanitara si al armatorului;

b-a-reprezentantii: capitaniei, punct trecere frontiera, vamal portuar, serviciu sanitar portuar,inspectorat de carantina fito-sanitarasi al politiei port;

b-a-reprezentantii: capitaniei, punct trecere frontiera, vamal portuar, serviciu sanitar portuar,inspectorat de carantina fito-sanitara si al SLN.

84. Cine conduce nemijlocit manevra de iesire a navei din port?

a-ofiterul de cart asistat de pilot;

b-comandantul navei;

c-pilotul navei;

d-o persoana desemnata de comandant si asistata de pilot.

85. Ce trebuie sa verifice comandantul naveila sosirea pilotului la bord?

a-daca are ordin de mars;

b-daca are buletin de pilotaj si delegatie;

c- daca are brevet de pilot si buletin de pilotaj;

d-buletin de pilotaj si remorcaj.

86. Ce semneaza comandantul navei la terminarea manevrei de plecare ?

a-buletinul de pilotaj si anexa acestuia;

b-buletinul de pilotaj si chitanta de barcagii in 2 ex.

c-bonurile pentru remorchere si barcagii cu anexele respective;

d-buletinul de pilotaj, bonurile pentru remorchere si barcagii.

87. Cine si cum comunica comandantului navei : destinatia, ruta, ordinea porturilor de operare, durata planificata a voiajului?

a-navlositorul navei prin radiograma;

b-armatorul navei si navloritorul in BB; in scris;

c-directorul comercial al SC;

d-compartimenbtul comercial al societatii; in scris.

88. Cand se naviga cu viteza redusa ?

a-la intrarea si iesirea din port, fara pilot la bord;

b-la trecerea prin zonele in care se efectuiaza lucrari hidrotehnice, la intrarea si iesirea din port, in conditiide vizibilitate redusa, in apropiere de o zona cu adincime mica;

c-la trecerea prin zonele in care se efectuiaza lucrari hidrotehnice, la intrarea si iesirea din port, in conditiide vizibilitate redusa, in apropiere de o zona cu adincime mica la trecerea prin dreptul porturilor fluviale;

d-la trecerea prin zonele in care se efectuiaza lucrari hidrotehnice, la intrarea si iesirea din port, in conditiide vizibilitate redusa, in apropiere de o zona cu adincime mica la trecerea prin dreptul porturilor fluviale, la apropierea statiilor de ambarcare a pilotului.

89. Cum trebuie sa procedeze comandantul navei pe timp de furtuna ?

a-sa intre la adapost in port;

b-sa intre la adapostul coastei sau in rada portului;

c-sa paraseasca ancorajul si sa tina la capa;

d-sa intareasca ancorajul si veghea.

90. Cui trebuie anuntata sosirea navei in portul de escala?

a-administratiei portului si primitorului marfii;

b-armatorului si navlositorului;

c-armatorului si agentului acestuia din portul respectiv;

d-navlositorului si agentului acestuia din portul respectiv.

91. Care este primul document necesar a fi obtinut, la intrarea navei in port; cine il elibereaza?

a-manifestul vamal; organul vamal;

b-permisul de acostare;Capitania portului;

c-acceptul portuar; administratia portului;

d-libera practica; organele medico sanitarea ale portului.

92. In cat timp trebuiesc depuse actele de bord la Capitania portului ?

a-in 24 ore de la intrarea in port;

b-in termen de 12 ore de la intrarea navei in port sai inainte de inceperea oricarei operatiuni de incarcare/descarcare, trensbordare de marfa;

c-cel mai tarziu 6 ore de la sosire;

d-imediat dupa parasirea navei de catre echipa de control.

93. In ce cazuri autoritatea portuara interzice navei efectuarea de operatiuni de incarcare/descarcare, transbordare de marfa sau materiale precum si legatura cu uscatul?

a-daca nava nu are acte de bord si certificat de siguranta;

b-daca nu indeplineste conditiile prevazute in actele de bord;

c-daca nava nu are acte de bord, nu indeplineste conditiile prevazute de acestea, nu a obtinut libera practica si permisul de acostare;

d-nu arer autorizatia de libera practica si actele marfii.

94. Cine trebuie sa se afle permanent la bordul navei atunci cand nava: efectuiaza operatiuni de incarcare/descarcare, starea hidrometeorologica perecliteaza siguranta navei, nava se afla intr-un port strain?

a-Comandantul si intregul echipaj al navei;

b-Comandantul si seful mecanic;

c-cel putin 1/3 din echipaj;

d-Comandantul sau capitanul secund inclusiv echipajul corespunzator.

95. Poate ofiterul de garda pe nava sa conduca urmatoarele manevre : pe parame, plecare din dana, ancorare in acvatoriu,ancorare in rada si in ce situatie ?

a-la cerere Capitaniei portului, din necesitatea de a se asigura securitatea navei pe timpul stationarii cand de la bord lipseste comandantul si capitanul secund;

b-nu poate efectua aceste manevre , chiar la cererea Capitaniei sau armatorului;

c-dupa caz si imprejurari;

d-in cazuri exceptionale, daca are mandatul comandantului.

96. Cum se pot efectua in port, urmatoarele operatiuni : deratizare, deparazitare, debalastare, executarea de lucrari cu flacara deschisa, in zona petroliera, demontarea masinilor ?

a-cu luarea masurilor de securitate corespunzatoare;

b-cu aprobarea Capitaniei portului;

c-cu acordul comandantului navei;

d-cu aprobarea Administratiei portului.

97. Cum se procedeaza dupa terminarea manevrei de ancorare ?

a-se comunica liber la manevra si masini;

b-se determina punctul de ancorare;

c-se marcheaza pe harta punctul de ancorare, se inscrie in jurnalul de bord si se comunica Capitaniei portului;

d-se incepe serviciul de garda la punte si masina.

98. Cati membrii din echipaj trebuie sa se afle la bord pe timpul stationarii navei la ancora ?

a-cel putin 1/2 din totalul membrilor echipajului, comandantul sau secundul navei;

b-cel putin 1/3din totalul membrilor echipajului, comandantul sau secundul navei;

c-cel putin 2/3 din totalul membrilor echipajului, comandantul sau secundul navei;

d-echipa de garda, comandantul sau secundul navei.

99. Cum trebuie sa fie in timpul stationarii navei la ancora :aparatul motor, aparatele electrice de navigatie, mijloacele tehnice de observare, instalatiile de ancorare, manevra si guvernare ?

a-pe atentiune;

b-permanent in stare de functionare;

c-in repaos;

d-gata oricand.

100. Cine stabileste felul serviciului pe nava , cand aceasta se afla la ancora ?

a-comandantul navei;

b-capitanul secund la punte si seful mecanic la masini;

c-conform graficului de serviciu;

d-armatorul prin instructiuni.

101. Care este destinatia mijloacelor de comunicatii radio de la bord ?

a-sa asigure comunicatiile privind siguranta navigatiei si cele necesare pentru exploatarea navei, inclusiv comunicatiile oficiale;

b-sa asigure comunicatiile privind siguranta navigatiei si cele necesare pentru exploatarea navei si comunicatiile de urgenta, primejdie si securitate;

c-sa asigure comunicatiile privind siguranta navigatiei si cele necesare pentru exploatarea navei, inclusiv comunicatiile oficiale si comunicatiile de urgenta, primejdie si securitate;

d-sa asigure comunicatiile privind siguranta navigatiei si cele necesare pentru exploatarea navei, comunicatiile de urgenta, primejdie si securitate si comunicatiile particulare a membrilor echipajulu.

102. Cine are acces in cabina statiei radio la bordul navei ?

a-radiotelegrafistul si ceilalti membrii din echipaj;

b-personalul din serviciul radiocomunicatii, comandantul navei si organul de control autorizat;

c-toate persoanele autorizate de comandantul navei;

d-persoanele autorizate de armator prin ordin scris.

103. Cand pot fi utilizate mijloacele pirotehnice de semnalizare si de catre cine ?

a-in caz de primejdie de catre seful timonier;

b-in caz de primejdie pentru nava proprie, in scopul alertarii altor nave, sau a statiilor de coasta; de catre personalul din echipaj care poseda brevet de punte sau un certificat de capacitate de cel putin timonier maritim;

c-in caz de primejdie pentru nava proprie, in scopul alertarii altor nave, sau a statiilor de coasta; de catre personalul din echipaj care poseda brevet de punte sau un certificat de capacitate de cel putin timonier maritim si alte persoane autorizate de comandant;

d-in caz de primejdie pentru nava proprie, in scopul alertarii altor nave, sau a statiilor de coasta; de catre personalul din echipaj care poseda brevet de punte sau un certificat de capacitate de cel putin timonier maritim sau posesor de brevet de radiotelegrafist.

104. In ce conditii se desfasoara exercitiile de instruire si antrenare a echipajului in folosirea materialelor pirotehnice de semnalizare ?

a-cu aprobarea comandantului, pe timp de zi , in apele teritoriale;

b-sub indrumarea directa a unui ofiter de punte, in zona contigua;

c-cui aprobarea comandantului, pe timp de zi, in marea libera. La altitudine mica, in afara zonelor cu trafic intens;

d-in conditiile stabilite de comandantul navei dupa ce a avertizat prin aviz toate navele din zona.

105. Ce pregatiri initiale trebuiesc facute inainte de a incepe exercitiile de antrenament a echipajului ?

a-se vor avertiza eventualele nave aflate dincolo de orizontul vizibil;

b-se vor avertiza eventualele nave aflate dincolo de orizontul vizibil si se va face veghe pe frecventele de 500 kHz si 156,8 MHz;

c-se vor avertiza eventualele nave aflate dincolo de orizontul vizibil si se va face veghe pe frecventele de 600 kHz si 165,8 MHz;

d-se pregateste materialul pirotehnic si se explica echipajului modul de utilizare.

106. Ce document redacteaza comandantul navei la terminarea calatoriei, in baza caror date si cui il inainteaza ?

a-Protestul de mare ; in baza datelor furnizate desefii de servicii si se inainteaza Capitaniei portului;

b-Protestul de mare ; in baza datelor furnizate desefii de servicii si se inainteaza armatorului;

c-Raportul de calatorie, pe baza datelor , pe baza datelor furnizate de sefii de serviciu si se inainteaza armatorului;

d-Raportul de calatorie, pe baza datelor , pe baza datelor furnizate de sefii de serviciu si se inainteaza armatorului si navlositorului.

107. Cine intocmeste Protestul de mare, unde il depune si in ce termen?

a-Protestul de mare este intocmit de catre Comandantul navei si il depune la Capitania portului;

b-Protestul de mare este intocmit de catre Comandantul navei si il depune la Capitania portulu in termen de 12 ore de la intrarea in portul de escala;

c-Protestul de mare este intocmit de catre Comandantul navei si il depune la Capitania portului in termen de 24 ore inainte de a intra in portul de escala;

d-Protestul de mare este intocmit de catre Comandantul navei si il depune la Capitania portului in termen de 24 de ore de la sosire sau adapostirea navei in port.

108. Care sunt elementele care se au in vedere la elaborarea planului de munca pe baza caruia se desfasoara activitatea de intretinere a navei ?

a-starea tehnica, personalul siponibil, durata planificata a voiajului;

b-starea tehnica, personalul siponibil, durata planificata a voiajului materialele disponibile;

c-starea tehnica, personalul siponibil, durata planificata a voiajului timpul necesar pentru lucrarile curente;

d-starea tehnica, personalul siponibil, durata planificata a voiajului si conditiile hidrometeorologice care se asteapta a fi intalnite in timpul voiajului.

109. Care este scopul pentru care se organizeaza serviciul de cart pe comanda de navigatie si cand se instituie ?

a-conducerea in siguranta a navei si mentinerea unei veghe permanente vizuala si auditiva;

b-conducerea in siguranta a navei in siguranta si mentinerea unei veghe permanente vizuala si auditiva;

c-conducerea in siguranta a navei in navigatie si mentinerea unei veghe permanente vizuala si auditiva, pe timpul cat nava se afla in mars;

d-conducerea navei si mentinerea unei veghe permanente;

110. Care sunt aspectele de care trebuie sa tina cont Comandantul navei atunci cand decide asupra componentei echipei de cart?

a-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie;

b-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie, posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie;

c-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie, faptul canava este dotata cu pilot automat sau nu;

d-orice cerinte neobisnuite la care personalul de cart de pe puntea de comanda trebuie sa faca fata , care pot apare ca rezultat al unor imprejurari speciale in timpul navigatiei.

111. Care sunt aspectele de care trebuie sa tina cont Comandantul navei atunci cand decide asupra compontei echipei de cart?

a-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie, posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie;

b-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie, faptul canava este dotata cu pilot automat sau nu;

c-orice cerinte neobisnuite la care personalul de cart de pe puntea de comanda trebuie sa faca fata , care pot apare ca rezultat al unor imprejurari speciale in timpul navigatiei

d-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie;

112. Care sunt aspectele de care trebuie sa tina cont Comandantul navei atunci cand decide asupra componentei echipei de cart?

a-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie, faptul canava este dotata cu pilot automat sau nu;

b-orice cerinte neobisnuite la care personalul de cart de pe puntea de comanda trebuie sa faca fata , care pot apare ca rezultat al unor imprejurari speciale in timpul navigatiei

c-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie;

d-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie, posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie;

113. Care sunt aspectele de care trebuie sa tina cont Comandantul navei atunci cand decide asupra componentei echipei de cart?

a-orice cerinte neobisnuite la care personalul de cart de pe puntea de comanda trebuie sa faca fata , care pot apare ca rezultat al unor imprejurari speciale in timpul navigatiei

b-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie;

c-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie, posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie;

d-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie, faptul canava este dotata cu pilot automat sau nu;

114. Personalul care urmeaza sa intre in serviciul de cart va fi anuntat cu 15 minute inaintede ora inceperii serviciului cu exceptia persoanalului ce urmeaza sa intrein serviciu in carturile

a-o8.oo-12.00 si 16.00-20.00;

b-08.00-12.00 si 20.00-24.00;

c-08.00-12.00 si 12.00-16.00'

d-12.00-16.00 si 20.00-24.00.

115. Cu cate minute inainte, trebuie anuntat, personalul navigant care urmeaza a intra in serviciu, in carturile 08.00-12.00 si 12.00-16.00?

a-cu 30 minute;

b-cu 40 minute;

c-cu 15 minute;

d-cu 50 minute.

116. Ce I se interzice personalului de cart pe puntea de comanda ?

a-sa paraseasca postul, sa intretina discutii cu comandantul, sa doarma;

b-sa paraseasca postul, sa intretina discutii cu comandantul in probleme care nu privesc conducerea navei, sa doarma;

c-sa paraseasca postul, sa intretina discutii cu comandantul, cu ceilalti membrii ai echipei de cart , sa doarma;

d-sa paraseasca postul, sa intretina discutii cu comandantul , cu ceilalti membrii ai echipei de cart, cu pilotul sau cu orice alte persoane aflate pe puntea de comanda, in probleme care nu privesc direct conducerea navei, sa doarma.

117. Cui se subordoneaza ofiterul de cart pe puntea de comanda, pe cine reprezinta el si pe cine are in subordine si conduce?

a-se subordoneaza comandantului;reprezinta armatorul; echipa de cart;

b-se subordoneaza si reprezinta comandantul navei; are in subordine si conduce tot personalul aflat in serviciu de cart pe nava;

c-se subordoneaza si reprezinta comandantul navei; are in subordine si conduce tot personalul aflat in serviciu de cart pe nava, cu exceptia RTG de cart;

d-se subordoneaza si reprezinta comandantul navei; are in subordine si conduce tot personalul aflat in serviciu de cart, cu exceptia RTG de cart.

118. Pana cand poarta ofiterul de cart , raspunderea pentru conducerea in siguranta a navei, in navigatie?

a-pana la venirea comandantului pe comanda;

b-pana ce comandantul s-a documentat saupra situatiei;

c-pana in momentul in care comandantul, l-a instiintat, sau a dat direct comenzi la carma si masina;

d-pana cand comandantul a primit toate informatiile in legatura cu situatia navei.

119. Cand responsabilitatea pentru conducerea navei in navigatie, revine ofiterului de cart ?

a-cand a fost instiintat de comandant ca ii preda responsabilitatea;

b-cand comandantul a parasit timonieria si aintract in camera hartilor;

c-cand ofiterul de cart afost pus insituatia de a transmite ordine;

d-cand comandantul I-a cerut ofiterului de cart sa indeplineasca o sarcina legata de siguranta navigatiei.

120. Ce trebuie sa cunoasca ofiterul de cart ?

a-distanta de stopare la diferite regimuri de viteza;

b-caracteristicile de manevra ale navei inclusiv distanta de stopare la diferite regimuri de viteza;

c-raza de giratie si timpul de stopare al navei;

d-timpul de inertie a navei si raturnarea masinii.

121. Ce trebuie sa cunoasca ofiterul de cart care urmeaza sa ia in primire cartul pe puntea de comanda ?

a-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic;

b-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie;

c-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii;

d-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii si inclinarea navei.

122. Ce trebuie sa cunoasca ofiterul de cart care urmeaza sa ia in primire cartul pe puntea de comanda ?

a-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii;

b-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic;

c-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie;

d-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii si inclinarea navei.

123. Ce trebuie sa cunoasca ofiterul de cart care urmeaza sa ia in primire cartul pe puntea de comanda ?

a-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic

b-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii;

c-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii si inclinarea navei

d-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie.

124. Ce trebuie sa cunoasca ofiterul de cart care urmeaza sa ia in primire cartul pe puntea de comanda ?

a-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie.

b -instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic

c-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii si inclinarea navei

d-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii;

125. Ce are la dispozitie ofiterulo de cart, pe puntea de comanda, in timpul executarii serviciului

a-instalatia de chemare a echipajului, instalatia de guvernare, si cheia de alarmare radio;

b-instalatia de chemare a echipajului, instalatia de comunicare prin radiotelefon, instalatia principala de propulsie;

c-instalatia de alarmare a echipajului, instalatia de guvernare, si cheia de alarmare radio, instalatia si mijloacele de semnalizare optice si sonore;

d-toate instalatiile si materialele pirotehnice de semnalizare.

126. Ce raspunderi are ofiterul de cart , in timpul serviciului, pe puntea de comanda ?

a-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur;

b-sa asigure meitinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur , sa verifice drumul;

c-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur sa ia masuri din timp si hotarate pentru executarea manevrei de evitare a abordajelor si sa mentina nava pe drum;

d-sa asigure menitinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur.

127. Ce raspunderi are ofiterul de cart , in timpul serviciului, pe puntea de comanda ?

a-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur;

b-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur , sa verifice drumul;

c-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine deviatia compasului etalon, sa verifice drumul, sa mentina nava pe drum;

d-sa asigure menitinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur.

128. Ce raspunderi are ofiterul de cart , in timpul serviciului, pe puntea de comanda ?

a-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur;

b-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine deviatia compasului etalon, sa verifice drumul, sa mentina nava pe drum;

c-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur , sa verifice drumul;

d-sa asigure menitinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur.

129. Ce masuri trebuie sa ia ofiterul de cart in conditii de vizibilitate redusa ?

a-sa reduca viteza navei, sa se conformeze RIPAM, sa dispuna aprinderea luminilor;

b-sa reduca viteza navei, sa se conformeze RIPAM, sa aprinda luminile,sa puna in functiune si sa foloseasca radarul si radiotelefonul ;

c-sa reduca viteza navei, sa se conformeze RIPAM, sa dispuna aprinderea luminilor,sa puna in functiune si sa foloseasca radarul si sa-l anunte pe comandant ;

d-sa reduca viteza navei, sa se conformeze RIPAM, sa aprinda luminile,sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, radiotelefonul si sa impuna liniste in toate compartimentele.

130. Cum procedeaza ofiterul de cart la receptionarea unui mesaj de primejdie, urgenta sau securitate?

a-inscrie datele primite pe harta si in jurnalul de bord;

b-inscrie datele primite pe harta si in jurnalul de bord , il instiinteaza pe comandant si procedeaza in continuare conform ordinelor acestuia;

c-il informeaza pe comandant;

d-trimite mesajele si celorlalti ofiteri inclusiv comandantului.

131. Ce atributii are ofiterul de cart pe puntea de comanda, atunci cand nava este in stationare la ancora ?

a-sa asigure mentinerea unei veghe auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie;

b-sa asigure mentinerea unei veghe vizuale si auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei, dupa momentul terminarii manevrei,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie;

c-sa asigure mentinerea unei veghe vizuale eficiente, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei, dupamomentul terminarii manevrei,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie;

d-sa asigure mentinerea unei veghe auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie.

132. Ce atributii are ofiterul de cart pe puntea de comanda, atunci cand nava este in stationare la ancora ?

a-sa asigure mentinerea unei veghe, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie si sa-l cheme pe secund in caz de urgenta;

b-sa asigure mentinerea unei veghe vizuale si auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei, dupa momentul terminarii manevrei,daca ancora grapeaza sa ia toate masurile necesare cerute de situatie;

c-sa execute veghe auditiva continua la radiotelefon pe canalul international de primejdie si

apel , sa efectuieze teste de functionare a echipamentului de navigatie , sa urmareasca manevrele navelor din vecinatate vizual sau cu radarul;

d-sa asigure mentinerea unei veghe auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie.

133. Ce atributii are ofiterul de cart pe puntea de comanda, atunci cand nava este in stationare la ancora ?

a-sa asigure mentinerea unei veghe vizuale si auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei, dupa momentul terminarii manevrei,daca ancora grapeaza sa ia toate masurile necesare cerute de situatie;

b-daca vizibilitatea se inrautateste sa ia masuri de prevenire a unui accident de navigatie, printre care: sa se conformeze regulilor corespunzatoare din RIPAM, sa dispuna aprinderea luminilor de ancora, sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, sa asigure veghe suplimentara, sa impuna liniste deplina la bord si sa-l anunte pe comandant;

c-daca vizibilitatea se inrautateste sa ia masuri de prevenire a unui accident de navigatie, printre care: sa se conformeze regulilor corespunzatoare din RIPAM, sa aprinda luminile de ancora, sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, sa asigure veghe suplimentara, sa impuna liniste deplina la bord si sa-l anunte pe comandant;

d-daca vizibilitatea se inrautateste sa se conformeze regulilor corespunzatoare din RIPAM, sa aprinda luminile de ancora, sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, sa asigure veghe suplimentara, sa impuna liniste deplina la bord.

134. Ce atributii are ofiterul de cart pe puntea de comanda, atunci cand nava este in stationare la ancora ?

a-sa ia toate precautiunile posibile pentru protejarea mediului marin de poluare, sa urmareasca si sa inregistreze din ora in ora valorile elementelor meteorologice, sa asigure ca periodic sa fie executate ronduri de control pe nava de catre personalul din subordine din cartul sau , in toate cazurile de sinistru sa dea semnalele de alarma pe nava fara a astepta un ordin sau o aprobare speciala pentru aceasta;

b-daca vizibilitatea se inrautateste sa se conformeze regulilor corespunzatoare din RIPAM, sa aprinda luminile de ancora, sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, sa asigure veghe suplimentara, sa impuna liniste deplina la bord.

c-sa asigure mentinerea unei veghe, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei, dupa momentul terminarii manevrei,daca ancora grapeaza sa ia toate masurile necesare cerute de situatie;

d-sa ia toate precautiunile posibile pentru protejarea mediului marin de poluare, sa urmareasca si sa inregistreze cel putin odata pe cart valorile elementelor meteorologice, sa asigure ca periodic sa fie executate ronduri de control pe nava de catre personalul din subordine din cartul sau , in toate cazurile de sinistru sa dea semnalele de alarma pe nava fara a astepta un ordin sau o aprobare speciala pentru aceasta.

135. Ce atributii are ofiterul de cart pe puntea de comanda, atunci cand nava este in stationare la ancora ?

a-sa asigure mentinerea unei veghe vizuale eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei,daca ancora grapeaza sa ia toate masurile necesare cerute de situatie;

b-sa execute ordinele comandantului, la sosirea comandantului pentru prima data pe comanda, in timpul cartului respectiv, sa-i raporteze situatia si sa-i dea toate informatiile solicitate, sa interzica accesul pe puntea de comanda al altor persoane, la terminarea serviciului de cart sa completeze rublicile corespunzatoare cartului sau din jurnalul de bord si sa-l semneze;

c-sa ia toate precautiunile posibile pentru protejarea mediului marin de poluare, sa urmareasca si sa inregistreze cel putin odata pe cart valorile elementelor meteorologice, sa asigure ca periodic sa fie executate ronduri de control pe nava de catre personalul din subordine din cartul sau , in toate cazurile de sinistru sa dea semnalele de alarma pe nava fara a astepta un ordin sau o aprobare speciala pentru aceasta;

d-daca vizibilitatea se inrautateste sa ia masuri de prevenire a unui accident de navigatie, printre care: sa se conformeze regulilor corespunzatoare din RIPAM, sa aprinda luminile de ancora, sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, sa asigure veghe suplimentara, sa impuna liniste deplina la bord si sa-l anunte pe comandant;

136. In ce situatii ofiterul de cart este obligat sa-l instiinteze pe comandant si sa-i solicite sa vina pe puntea de comanda ?

a-daca se intalneste sau se asteapta vizibilitate redusa, daca miscarile celorlalte nave sau conditiile in care se desfasoara traficul maritim produce ingrijorare, daca primeste un mesaj de primejdie, de necesitate, de securitate, daca se constata dificultati in mentinerea drumului navei,atunci cand nu se vede uscatul , daca un navigator in timpul cartului manifesta rau de mare;

b-daca in mod neasteptat se vede uscatul sau un reper, daca a constatat erori mari in determinarea punctului navei, in caz de avarie la motorul principal, a instalatiei de guvernare, la schimbarea brusca a conditiilor hidrometeorologice, daca nava intalneste vreun pericol de navigatie, in momentul ajungerii la locul sau ora indicata de comandant prin consemn inscris pe harta sau in registru, la schimbarile de drum;

c-daca se intalneste sau se asteapta vizibilitate redusa, daca miscarile celorlalte nave sau conditiile in care se desfasoara traficul maritim produce ingrijorare, daca primeste un mesaj de primejdie, de necesitate, de securitate, daca se constata dificultati in mentinerea drumului navei,atunci cand nu se vede uscatul;

d- cand se vede uscatul sau un reper, daca a constatat erori in determinarea punctului navei, in caz de avarie la motorul principal, a instalatiei de guvernare, la schimbarea brusca a conditiilor hidrometeorologice, daca nava intalneste vreun pericol de navigatie, in momentul ajungerii la locul sau ora indicata de comandant prin consemn inscris pe harta sau in registru

137. In ce situatii ofiterul de cart este obligat sa-l instiinteze pe comandant si sa-i solicite sa vina pe puntea de comanda ?

a-daca se intalneste sau se asteapta vizibilitate redusa, daca miscarile celorlalte nave sau conditiile in care se desfasoara traficul maritim produce ingrijorare, daca primeste un mesaj de primejdie, de necesitate, de securitate, daca se constata dificultati in mentinerea drumului navei,atunci cand nu se vede uscatul, cand unui membru din echipa de cart manifesta rau de mare;

b-daca se intalneste sau se asteapta vizibilitate redusa, daca miscarile celorlalte nave sau conditiile in care se desfasoara traficul maritim produce ingrijorare, daca primeste un mesaj de primejdie, de necesitate, de securitate, daca se constata dificultati in mentinerea drumului navei,atunci cand nu se vede uscatul, cand apar nave in prova, sau la travers in td.;

c-daca in mod neasteptat se vede uscatul sau un reper, daca a constatat erori mari in determinarea punctului navei, in caz de avarie la motorul principal, a instalatiei de guvernare, la schimbarea brusca a conditiilor hidrometeorologice, daca nava intalneste vreun pericol de navigatie, in momentul ajungerii la locul sau ora indicata de comandant prin consemn inscris pe harta sau in registru

d-cand se vede uscatul sau un reper, daca a constatat erori in determinarea punctului navei, in caz de avarie la motorul principal, a instalatiei de guvernare, la schimbarea brusca a conditiilor hidrometeorologice, daca nava intalneste vreun pericol de navigatie, in momentul ajungerii la locul sau ora indicata de comandant prin consemn inscris pe harta sau in registru.

138. Ce ii este interzis ofiterului de cart pe puntea de comanda ?

a-sa paraseasca postul sau, sa predea cartul ofiterului care urmeaza sa-l schimbedaca constata ca acesta nu este capabil sa-si indeplineasca eficient sarcinile de serviciu, sa stea in camera hartilor o perioada de timp mai mare decat este strict necesar, sa intretina discutii cu comandantul, cu ceilalti membrii ai echipei de cart, cu pilotul, in probleme care nu privesc direct conducerea navei;

b-sa doarma, sa stea lungit, sa citeasca, sa manance,sa bea alte bauturi decat cele racoritoare nealcoolice, sa aiba alte preocupari in afara celor legate direct de executarea serviciului de cart, sa faca rondul pe nava;

c-sa modifice drumul si viteza navei, sau sa schimbe locul ancorarii ordonat de comandant, cu exceptia cazurilor de evitare a abordajelorsau a altor situatii de pericol pentru nava, sa permita calorlalti membrii ai echipei de cart sa aiba alte preocupari in afara celor legate direct de executarea serviciului de cart , sa remedieze defectiuni aparute la alidada;

d-sa paraseasca postul sau, sa stea in camera hartilor o perioada de timp mai mare decat este strict necesar, sa intretina discutii cu comandantul, cu ceilalti membrii ai echipei de cart, cu pilotul, in probleme in orice problema.

Ce ii este interzis ofiterului de cart pe puntea de comanda ?

a-sa paraseasca postul sau, sa predea cartul ofiterului care urmeaza sa-l schimbedaca constata ca acesta nu este capabil sa-si indeplineasca eficient sarcinile de serviciu, sa faca veghe vizuala inapoia traversului, sa stea in camera hartilor o perioada de timp mai mare decat este strict necesar, sa intretina discutii cu comandantul, cu ceilalti membrii ai echipei de cart, cu pilotul, in probleme care nu privesc direct conducerea navei;

b-sa doarma, sa stea lungit, sa citeasca, sa manance,sa bea alte bauturi decat cele racoritoare nealcoolice, sa aiba alte preocupari in afara celor legate direct deexecutarea serviciului de cart;

c-sa modifice drumul si viteza navei, sau sa schimbe locul ancorarii ordonat de comandant, cu exceptia cazurilor de evitare a abordajelorsau a altor situatii de pericol pentru nava, sa permita calorlalti membrii ai echipei de cartsa aiba alte preocupari in afara celor legate direct de executarea serviciului de cart sa schimbe harta de navigatie;

d-sa doarma, sa stea lungit, sa citeasca, sa manance,sa bea alte bauturi decat cele racoritoare nealcoolice, sa aiba orice preocupari chiar si in afara celor legate direct deexecutarea serviciului de cart.

Ce ii este interzis ofiterului de cart pe puntea de comanda ?

a-sa paraseasca postul sau, sa predea cartul ofiterului care urmeaza sa-l schimbedaca constata ca acesta nu este capabil sa-si indeplineasca eficient sarcinile de serviciu, sa stea in camera hartilor o perioada de timp mai mare decat este strict necesar, sa intretina discutii cu comandantul, cu ceilalti membrii ai echipei de cart, cu pilotul, in probleme care nu privesc direct conducerea navei;

b-sa doarma, sa stea lungit, sa citeasca, sa manance,sa bea alte bauturi decat cele racoritoare nealcoolice, sa aiba alte preocupari in afara celor legate direct deexecutarea serviciului de cart;

c-sa modifice drumul si viteza navei, sau sa schimbe locul ancorarii ordonat de comandant, cu exceptia cazurilor de evitare a abordajelorsau a altor situatii de pericol pentru nava, sa permita calorlalti membrii ai echipei de cartsa aiba alte preocupariin afara celor legate direct de executarea serviciului de cart;

c-sa modifice drumul si viteza navei, sau sa schimbe locul ancorarii ordonat de comandant inclusiv in cazuri de exceptiea avand drept scop evitarea abordajelor sau a altor situatii de pericol pentru nava, sa permita calorlalti membrii ai echipei de cartsa aiba alte preocupariin afara celor legate direct de executarea serviciului de cart.

141. Care sunt raspunderile timonierului de cart ?

a-tinerea carmei dupa compas, executarea corecta si la timp a ordinelor , observarea continua vizuala si auditiva , aprinderea si stingerea luminilor si verificarea functionarii luminilor de navigatie si semnalizare, executarea si mentinerea curateniei;

b-tinerea carmei dupa compas, executarea corecta si la timp a ordinelor , observarea continua vizuala si auditiva , pastrarea si manevrarea pavilioanelor si semnelor, aprinderea si stingerea luminilor si verificarea functionarii luminilor de navigatie si semnalizare, executarea si mentinerea curateniei

c-tinerea carmei dupa compas, executarea corecta si la timp a ordinelor , observarea continua vizuala si auditiva , pastrarea si manevrarea pavilioanelor si semnelor, verificarea functionarii luminilor de navigatie si semnalizare;

d- executarea corecta si la timp a ordinelor , observarea continua vizuala si auditiva , pastrarea si manevrarea pavilioanelor si semnelor, aprinderea si stingerea luminilor si verificarea functionarii luminilor de navigatie si semnalizare, executarea si mentinerea curateniei.

142. Care sunt atributiile timonierului de cart, cand se afla la timona?

a-sa manevreze timona, sa repete cu voce tare noul drum ordonat de ofiterul de cart, sa raporteze capul la compas din 10 in 10 grade , sa raporteze cand nava nu mai guverneaza , cand constata o dereglare la compas, timona, axiometru, cand mentinerea drumului ordonat se face cu dificultate, sa predea timonierului de schimb postul la timona in prezenta ofiterului;

b-sa manevreze timona, sa repete cu voce tare noul drum ordonat de ofiterul de cart, sa raporteze capul la compas din 10 in 10 grade , sa raporteze cand nava nu mai guverneaza , cand constata o dereglare la compas, timona, axiometyru, cand mentinerea drumului ordonat se face cu dificultate, sa predea timonierului de schimb postul la timona;

c-sa manevreze timona, sa raporteze capul la compas din 10 in 10 grade , sa raporteze cand nava nu mai guverneaza , cand constata o dereglare la compas, timona, axiometru, cand mentinerea drumului ordonat se face cu dificultate, sa predea timonierului de schimb postul la timona in prezenta ofiterului;

a-sa manevreze timona, sa repete cu voce tare noul drum ordonat de ofiterul de cart, sa raporteze capul la compas, sa raporteze cand nava nu mai guverneaza , cand constata o dereglare la compas, timona, axiometru, cand mentinerea drumului ordonat se face cu dificultate, sa predea timonierului de schimb postul la timona in prezenta ofiterului;

143. Care sunt atributiile timonierului de cart, cand se afla in ora liberea de la timona ?

a-sa execute veghe, sa observe aparitia unor faruri, fenomene hidrometeorologice, sa pastreze ordine,sa execute rondul de control la ordinul ofiterului de cart, sa anunte personalul din cartul urmator;

b-sa execute veghe, sa observe aparitia unor faruri, fenomene hidrometeorologice, sa pastreze ordine, sa aprinda si sa stinga luminile de navigatie,sa execute rondul de control la ordinul ofiterului de cart;

c-sa execute veghe, sa observe aparitia unor faruri, fenomene hidrometeorologice, sa pastreze ordine, sa aprinda si sa stinga luminile de navigatie,sa execute rondul de control la ordinul ofiterului de cart, sa anunte personalul din cartul urmator;

d- sa observe aparitia unor faruri, fenomene hidrometeorologice, sa pastreze ordine, sa aprinda si sa stinga luminile de navigatie,sa execute rondul de control la ordinul ofiterului de cart, sa anunte personalul din cartul urmator.

144. Ce reprezinta jurnalul de bord al navei ?

a-este un document juridic de evidenta si control al activitatii desfasurate la bordul unei nave;

b-este un document juridic de evidenta al activitatii desfasurate si al evenumentelor produse la bordul unei nave;

c-este un document de evidenta si control al activitatii desfasurate si al evenumentelor produse la bordul unei nave;

d-este un document juridic de evidenta si control al activitatii desfasurate si al evenumentelor produse la bordul unei nave.

145. Cum trebuie sa fie jurnalul de bord pentru a fi considerat document juridic?

a-sa fie numerotat, snuruit si parafat de catre una din Capitaniile de port;

b-sa fie numerotat, snuruit si completat corect;

c-sa fie numerotat, snuruit si parafat de catre una din Capitaniile de port dupa ce prealabil a fost vizat de Comandant;

d-sa fie numerotat, parafat de catre una din capitaniile de port dupa ca preal;abil a fost vizat de armator.

146. Cand incep notarile in jurnalul de bord si cand se face ultima notare ?

a-din ziua intrarii navei in serviciu pana in momentul incetarii activitatii de exploatare a navei;

b-din ziua intrarii navei in serviciu pana in momentul primirii ordinului dela armator;

c-din ziua punerii chilei navei pana in momentul incetarii activitatii de exploatare a navei;

d-din ziua intrarii navei in serviciu, zi comunicata de catre comisia de sepraveghere a navei ca aceasta este gata din toate punctele de vedere pana in momentul incetarii activitatii de exploatare a navei.

147. Cine inscrie, cand si cine semneaza notatiile jurnalului de bord ?

a-in timpul marsului ofiterul de cart, in timpul stationarii ofiterul de garda, iar la navele care nu au ofiter de cart se scrie si se semneaza da catre Comandantul sau conducatorul navei;

b-in timpul marsului ofiterulde cart, in timpul stationarii, la terminarea serviciului, iar la navele care nu au ofiter de cart se scrie si se semneaza da catre Comandantul sau conducatorul navei;

c-in timpul marsului, in timpul stationarii ofiterul de garda, la terminarea serviciului, iar la navele care nua au ofiter de cart se scrie si se semneaza da catre Comandantul sau conducatorul navei;

d-in timpul marsului ofiterulde cart, in timpul stationarii ofiterul de garda, la terminarea serviciului, iar la navele care nu au ofiter de cart se scrie si se semneaza da catre Comandantul sau conducatorul navei.

148. Ce se inscriu in jurnalul de bord ?

a-date privind identificarea voiajului, conditiile si desfasurarea navigatiei si manevrele navei, desfasurarea operatiunilor comerciale , tehnologice, amarare, balastare / debalastare si spalare tancuri;

b-date privind identificarea voiajului, conditiile si desfasurarea navigatiei si manevrele navei, desfasurarea operatiunilor comerciale , tehnologice, incarcare/descarcare, amarare, balastare / debalastare si spalare tancuri;

c-date privind identificarea voiajului, conditiile si desfasurarea navigatiei si manevrele navei, desfasurarea operatiunilor de incarcare/descarcare, amarare, balastare / debalastare si spalare tancuri;

d-date privind identificarea voiajului, manevrele navei, desfasurarea operatiunilor comerciale , tehnologice, incarcare/descarcare, amarare, balastare / debalastare si spalare tancuri.

149. Ce se inscriu in jurnalul de bord ?

a-date privind desfasurarea operatiunile de aprovizionare, lucrarile de constructie, andocare, oganizarea si desfasurarea activitatilor echipajului;

b-date privind desfasurarea operatiunile de aprovizionare, andocare, oganizarea si desfasurarea activitatilor echipajului

c-date privind desfasurarea operatiunile de aprovizionare, lucrarile de reparatii, andocare, oganizarea si desfasurarea activitatilor echipajului

d-date privind desfasurarea operatiunilor, lucrarile de reparatii, andocare, oganizarea si desfasurarea activitatilor echipajului.

150. Ce se inscriu in jurnalul de bord ?

a-evenimente deosebite produse la bord sau pe nave, accidente , ordinile si dispozitiile comandantului, alte date si activitati dispuse de armator, comandant sau organele de control;

b-evenimente deosebite produse la bord sau pe nave, accidente, ordinile si dispozitiile comandantului, alte date si activitati dispuse de armator , comandant, sau de autoritatile portuare;

c-evenimente deosebite produse la bord sau pe nave, ordinile si dispozitiile comandantului, alte date si activitati dispuse de armator sau comandant;

d-evenimente deosebite produse la bord sau pe nave, accidente , ordinile si dispozitiile comandantului, alte date si activitati dispuse de armator sau comandant.

151. Ce date privind identificarea voiajului se inscriu in jurnalul de bord?

a-data calendaristica, numarul de ordine al voiajului si al zilelor de voiaj, portul de plecare si de sosire, pozitia navei sau locul de ancorare/legare;

b-data calendaristica, numarul de ordine al voiajului, portul de plecare si de sosire, pozitia navei sau locul de ancorare/legare, adancimea apei sub chila;

c-data calendaristica, numarul de ordine al voiajului, portul de plecare si de sosire, pozitia navei sau locul de ancorare/legare;

a-data calendaristica, numarul de ordine al voiajului, portul de plecare, porturile intermediare si de sosire, pozitia navei sau locul de ancorare/legare.

152. Ce date privind conditiile de desfasurare a navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, schimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, darea si molarea remorcii, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei;

b-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii), schimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, darea si molarea remorcii, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei;

c- ordinul de mars sau manevra, schimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, darea si molarea remorcii, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei;

d-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, schimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei.

153. Ce date privind conditiile de desfasurare a navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, cshimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi;

b-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, cshimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, darea si molarea remorcii, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei;

c-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, cshimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei;

d-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, shimbari in ordinul de mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, darea si molarea remorcii, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei.

154. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a-intrarea si iesirea din port felul de navigatie, inceperea si terminarea manevrei pentru determinarea elementelor evolutive ale navei, drumurile deasupra fundului apei si drumul la compas giro si magnetic, deriva, corectia compasului, numarul de rotatii pe minut ale elicilor motoarelor principale de propulsie, viteza navei, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa;

b-intrarea si iesirea din port felul de navigatie, inceperea si terminarea manevrei pentru determinarea elementelor evolutive ale navei, drumurile deasupra fundului apei si drumul la compas giro si magnetic, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa;

c- corectia compasului, numarul de rotatii pe minut ale elicilor motoarelor principale de propulsie, viteza navei, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa;

d-intrarea si iesirea din port felul de navigatie, inceperea si terminarea manevrei pentru determinarea elementelor evolutive ale navei, drumurile deasupra fundului apei si drumul la compas giro si magnetic, deriva, corectia compasului, numarul de rotatii pe minut ale elicilor motoarelor principale de propulsie, viteza navei, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat.

155. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a- coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa;

b-viteza navei,, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologice inceperea si terminarea emiterii semnalelor fonice de vizibilitate redusa;

c-viteza navei, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsie in timpul manervrei sau in timpul evitarii abordajelor ;

d-viteza navei, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologice inceperea si terminarea emiterii semnalelor fonice de vizibilitate redusa.

156. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a- relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa;

b-relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa;

c- comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa;

d-distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa.

157. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a-alte masuri luate la bord in caz de vizibilitate redusa, masuri luate la bord de ofiterul de cart pe puntea de comanda, masuri speciale luate la bord in caz de vreme rea, inceperea si terminarea operatiunilor pentru compensarea aparatelor de navigatie, schimbarea orei bordului la trecerea dintr-un fus orar in altul;

b-alte masuri luate la bord in caz de vizibilitate redusa, masuri speciale luate la bord in caz de vreme rea, inceperea si terminarea operatiunilor pentru compensarea aparatelor de navigatie, schimbarea orei bordului la trecerea dintr-un fus orar in altul;

c-alte masuri luate la bord in caz de vizibilitate redusa, masuri luate la bord de ofiterul de cart pe puntea de comanda, inceperea si terminarea operatiunilor pentru compensarea aparatelor de navigatie, schimbarea orei bordului la trecerea dintr-un fus orar in altul;

d-alte masuri luate la bord in caz de vizibilitate redusa, masuri luate la bord de ofiterul de cart pe puntea de comanda, masuri speciale luate la bord in caz de vreme rea, inceperea si terminarea operatiunilor pentru compensarea aparatelor de navigatie.

158. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a- alte date privind conditiile de navigatie si manevra pe care Comandantul le considera necesare a fi inscrise in jurnalul de bord, date privind desfasurarea operatiunilor comerciale si tehnologice, incarcare/descarcare, amarare marfuri,balastare/debalastare, spalarea tancurilor,inmanarea NOR;

b- alte date privind conditiile de navigatie si manevra pe care Comandantul le considera necesare a fi inscrise in jurnalul de bord, date privind desfasurarea operatiunilor comerciale, incarcare/descarcare, spalarea tancurilor, obtinerea liberei practici,inmanarea NOR;

c- alte date privind conditiile de navigatie si manevra pe care Comandantul le considera necesare a fi inscrise in jurnalul de bord, date privind desfasurarea operatiunilor comerciale si tehnologice, incarcare/descarcare, amarare marfuri,balastare/debalastare, spalarea tancurilor, obtinerea liberei practici;

d- alte date privind conditiile de navigatie si manevra pe care Comandantul le considera necesare a fi inscrise in jurnalul de bord, date privind desfasurarea operatiunilor comerciale si tehnologice, incarcare/descarcare, amarare marfuri,balastare/debalastare, spalarea tancurilor, obtinerea liberei practici,inmanarea NOR.

159. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a-predarea si repredarea navei navlosite in time charter, numarul echipelor de muncitori portuari care lucreaza la fiecare magazie a navei si perioada de timp efectiv lucrata, numarul si felul utilajelor portuare care lucreaza la fiecare magazie a anvei si perioada de timp efectiv lucrata, deschiderea si inchiderea capacelor magaziilor;

b-predarea si repredarea navei navlosite in time charter, numarul echipelor de muncitori portuari care lucreaza la fiecare magazie a navei si perioada de timp efectiv lucrata, numarul si felul utilajelor portuare care lucreaza la fiecare magazie a anvei si perioada de timp efectiv lucrata, deschiderea si inchiderea capacelor magaziilor, inceperea si terminarea operatiunii de incalzire a marfii;

c numarul echipelor de muncitori portuari care lucreaza la fiecare magazie a navei si perioada de timp efectiv lucrata, numarul si felul utilajelor portuare care lucreaza la fiecare magazie a anvei si perioada de timp efectiv lucrata, deschiderea si inchiderea capacelor magaziilor, inceperea si terminarea operatiunii de incalzire a marfii ;

d-predarea si repredarea navei navlosite in time charter, numarul echipelor de muncitori portuari care lucreaza la fiecare magazie a navei si perioada de timp efectiv lucrata, perioada de timp efectiv lucrata, deschiderea si inchiderea capacelor magaziilor, inceperea si terminarea operatiunii de incalzire a marfii.

160. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a-date privind desfasurarea lucrarilor de reparatii,andocarea navei, inceperea si imobilizarea pentru reparatii si inspectii a masinii principale de propulsie, la masinile, utilajele, instalatiile si echipamentele navei, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilor in corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancoradin putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare;

b-date privind desfasurarea lucrarilor de reparatii,andocarea navei, inceperea si imobilizarea pentru reparatii si inspectii a masinii principale de propulsie, la masinile, utilajele, instalatiile si echipamentele navei, a lucrarilor de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei si la apendici, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare;

c-date privind desfasurarea lucrarilor de reparatii,andocarea navei, inceperea si imobilizarea pentru reparatii si inspectii a masinii principale de propulsie, la masinile, utilajele, instalatiile si echipamentele navei, a lucrarilor de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei si la apendici, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancoradin putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare;

d-date privind desfasurarea lucrarilor de reparatii,andocarea navei, inceperea si imobilizarea pentru reparatii si inspectii a masinii principale de propulsie, la masinile, utilajele, instalatiile si echipamentele navei, a lucrarilor de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei si la apendici, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancoradin putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare.

161. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a- lucrarile de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei si la apendici, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancoradin putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare;

b- lucrarile la corpul navei si la apendici, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancoradin putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare;

c- lucrarile de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancora din putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare;

d- lucrarile de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei si la apendici, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare.

162. Ce date privind organizarea si desfasurarea activitatii echipajului navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a-organizarea serviciului de cart/garda mentionand numele ofiterilor, inceperea si terminarea exercitiilor de rol cu echipajul, activitati executate de echipaj in afara orelor normale de program si in zilele de duminica si sarbatori legale, activitati din planul de munca care nu s-au executat si motivelerespective;

b-organizarea serviciului de cart/garda mentionand numele ofiterilor, activitati executate de echipaj in afara orelor normale de program si in zilele de duminica si sarbatori legale, activitati din planul de munca care nu s-au executat si motivelerespective;

c-organizarea serviciului mentionand numele ofiterilor, inceperea si terminarea exercitiilor de rol cu echipajul, activitati executate de echipaj in afara orelor normale de program si in zilele de duminica si sarbatori legale, activitati din planul de munca care nu s-au executat si motivelerespective;

d-organizarea serviciului de cart/garda mentionand numele ofiterilor,terminarea exercitiilor de rol cu echipajul, activitati executate de echipaj in afara orelor normale de program si in zilele de duminica si sarbatori legale, activitati din planul de munca care nu s-au executat si motivelerespective.

163. Ce date privind organizarea si desfasurarea activitatii echipajului navei se inscriu in jurnalul de bord ?

a-numarul si numele persoanelor legal aflate la bordcare se inscriu in drepturile de hrana, actele de indisciplina savarsite de membrii echipajului si masurile luate , avarii la corp produse in timpul navigatiei;

b-numarul si numele persoanelor legal aflate la bordcare se inscriu in drepturile de hrana, actele de indisciplina savarsite de membrii echipajului si masurile luate;

c-numarul si numele persoanelor legal aflate la bordcare se inscriu in drepturile de hrana, actele de indisciplina savarsite de membrii echipajului si masurile luate degradari sau pierderi de materiale;

d-numarul si numele persoanelor legal aflate la bordcare se inscriu in drepturile de hrana, actele de indisciplina savarsite de membrii echipajului si masurile luate , receptionarea semnalelor de primejdie, urgenta sau securitate transmise de alte nave si masurile luate.

164. Ce date privind evenimentele deosebite produse la bord sau pe mare, accidente etc.(si masurile luate), se inscriu in jurnalul de bord?

a-solemnitatea primirii la bord a pavilionului national, evenimente deosebite produse la bordul navei sau in legatura cu nava proprie (incendiu, esuare etc.), solicitarea asistentei si masurile luate, avariile la corpul navei, masini utilaje, pierderi de materiale si masurile luate, cazurile de boli infecto-contagioase sau epidemie, accidente de munca , activitati din planul de munca;

b-solemnitatea primirii la bord a pavilionului national, evenimente deosebite produse la bordul navei sau in legatura cu nava proprie (incendiu, esuare etc.), solicitarea asistentei si masurile luate, avariile la corpul navei, masini utilaje, pierderi de materiale si masurile luate, cazurile de boli infecto-contagioase sau epidemie, accidente de munca, organizarea serviciului de cart;

c-solemnitatea primirii la bord a pavilionului national, evenimente deosebite produse la bordul navei sau in legatura cu nava proprie (incendiu, esuare etc.), solicitarea asistentei si masurile luate, avariile la corpul navei, masini utilaje, pierderi de materiale si masurile luate, cazurile de boli infecto-contagioase sau epidemie, accidente de munca;

d-solemnitatea primirii la bord a pavilionului national, evenimente deosebite produse la bordul navei sau in legatura cu nava proprie (incendiu, esuare etc.), solicitarea asistentei si masurile luate, avariile la corpul navei, masini utilaje, pierderi de materiale si masurile luate, cazurile de boli infecto-contagioase sau epidemie, accidente de munca, primirea la bord a diferitelor materiale.

165. Ce date privind evenimentele deosebite produse la bord sau pe mare, accidente etc.(si masurile luate), se inscriu in jurnalul de bord?

a-inspectiile, controalele si cercetarile efectuate la bord, mentionand persoanele care le efectuiaza, obiectul inspectiei, controlului si cercetarii, constatarile facute si masurile luate, receptionarea semnalelor de primejdie, ordinele si dispozitiile comandantului;

b-inspectiile, controalele si cercetarile efectuate la bord, mentionand persoanele care le efectuiaza, obiectul inspectiei, controlului si cercetarii, constatarile facute si masurile luate, receptionarea semnalelor de primejdie, primirea la bord a diferitelor materiale;

c-inspectiile, controalele si cercetarile efectuate la bord, mentionand persoanele care le efectueaza, obiectul inspectiei, controlului si cercetarii, constatarile facute si masurile luate, receptionarea semnalelor de primejdie;

d-inspectiile, controalele si cercetarile efectuate la bord, mentionand persoanele care le efectuiaza, obiectul inspectiei, controlului si cercetarii, constatarile facute si masurile luate, receptionarea semnalelor de primejdie, deschiderea si inchiderea capacelor.

166. Ce date privind evenimentele deosebite produse la bord sau pe mare, accidente etc.(si masurile luate), se inscriu in jurnalul de bord?

a-receptionarea semnalelor de primejdie, urgenta sau securitate transmise de alte nave si masurile luate, observarea pe mare a epavelor sau ramasitelor de nave, a navelor si ambarcatiunilor afalate in pericol, identificarea unui pericol nou de navigatie, nemarcat pe harta, precum si observarea unor semnaleplutitoare, depunerea protestului de mare si a proceselor verbale;

b- receptionarea semnalelor de primejdie, urgenta sau securitate transmise de alte nave si masurile luate, observarea pe mare a epavelor sau ramasitelor de nave, a navelor si ambarcatiunilor afalate in pericol, identificarea unui pericol nou de navigatie, nemarcat pe harta, precum si observarea unor semnaleplutitoare, depunerea protestului de mare si a scrisorilor de protest;

c- receptionarea semnalelor de primejdie, urgenta sau securitate transmise de alte nave si masurile luate, observarea pe mare a epavelor sau ramasitelor de nave, a navelor si ambarcatiunilor afalate in pericol, identificarea unui pericol nou de navigatie, nemarcat pe harta, precum si observarea unor semnaleplutitoare, depunerea protestului de mare, inceperea si terminarea operatiunilor tehnologice;

d- receptionarea semnalelor de primejdie, urgenta sau securitate transmise de alte nave si masurile luate, observarea pe mare a epavelor sau ramasitelor de nave, a navelor si ambarcatiunilor afalate in pericol, identificarea unui pericol nou de navigatie, nemarcat pe harta, precum si observarea unor semnaleplutitoare, depunerea protestului de mare.

167. Ce date privind desfasurarea operatiunilor comerciale, incarcare/descarcare si amararea marfurilor, balastare/debalastare si spalarea tancurilor si masurile luate, se inscriu in jurnalul de bord?

a-obtinerea liberei practici, inmanarea NOR, predarea si repredarea navei navlosite pe timp, inceperea si terminarea operatiunilor de incarcare, amarare sau descarcare a marfurilor la fiecare magazie a navei ori pe punte, perioadele de intrerupere a operatiunilor si cauzele intreruperilor;

b-obtinerea liberei practici, inmanarea NOR, repredarea navei navlosite pe timp, inceperea si terminarea operatiunilor de incarcare, amarare sau descarcare a marfurilor la fiecare magazie a navei ori pe punte, perioadele de intrerupere a operatiunilor si cauzele intreruperilor;

c-obtinerea liberei practici,, predarea si repredarea navei navlosite pe timp, inceperea si terminarea operatiunilor de incarcare, amarare sau descarcare a marfurilor la fiecare magazie a navei ori pe punte, perioadele de intrerupere a operatiunilor si cauzele intreruperilor;

a-obtinerea liberei practici, inmanarea NOR, predarea si repredarea navei navlosite pe timp, terminarea operatiunilor de incarcare, amarare sau descarcare a marfurilor la fiecare magazie a navei ori pe punte, perioadele de intrerupere a operatiunilor si cauzele intreruperilor.

168. Unde se pastreaza jurnalul de bord al navei ?

a-la capitanul secund al navei iar in timpul serviciului de cart se tine la comanda de navigatiein pastrarea ofiterului de cart ;

b-la comandantul navei in stationare si la comanda in mars;

c-la ofiterul de garda iar in mars la capitanul secund;

d-la ofiterul de cart sau garda.

169. Cu ce scop se organizeaza serviciul de garda la bordul navei ?

a-cu scopul asigurarii sigurantei vietii persoanelor de la bord, paza si securitatea navei si a marfurilor de la bord, siguranta portului, prevenirea si stingerea incendiilorla nava proprie, posibilitatea interventiei pentru stingerea incendiilor in apropierea ei , precum si lupta pentru vitalitatea navei proprii, respectarea reglementarilor legale internationale, nationale si locale, mentinerea ordinii la bord, desfasurarea normala si in siguranta aactivitatilor la bord;

b-cu scopul asigurarii sigurantei vietii persoanelor de la bord, paza si securitatea navei si a marfurilor de la bord, siguranta portului, prevenirea si stingerea incendiilor la nava proprie, posibilitatea interventiei pentru stingerea incendiilor in apropierea ei , precum si lupta pentru vitalitatea navei proprii, mentinerea ordinii la bord, desfasurarea normala si in siguranta aactivitatilor la bord;

c-cu scopul asigurarii sigurantei vietii persoanelor de la bord, paza si securitatea navei si a marfurilor de la bord, siguranta portului, posibilitatea interventiei pentru stingerea incendiilor in apropierea ei , precum si lupta pentru vitalitatea navei proprii, respectarea reglementarilor legale internationale, nationale si locale, mentinerea ordinii la bord, desfasurarea normala si in siguranta aactivitatilor la bord;

d-cu scopul asigurarii pazei si securitatii navei si a marfurilor de la bord, siguranta portului, prevenirea si stingerea incendiilor la nava proprie, posibilitatea interventiei pentru stingerea incendiilor in apropierea ei , precum si luprta pentru vitalitatea navei proprii, respectarea reglementarilor legale internationale, nationale si locale, mentinerea ordinii la bord, desfasurarea normala si in siguranta aactivitatilor la bord;

170. Cine are responsabilitatea conducerii intregului personal care compune o echipa de garda?

a-comandantul navei;

b-capitanul secund al navei;

c-ofiterul de garda pe nava;

d-conducerea navei.

171. Cine aproba schimbari in componenta echipei de garda

a-comandantul navei;

b-capitanul secund al navei;

c-ofiterul de garda pe nava;

d-conducerea navei.

172. Ce i se interzic ofiterului de garda pe nava in timpul serviciului ?

a- sa intrerupa executarea activitatii ordonate sau sa incredinteze unei alte persoane executarea atributiilor de serviciu ce ii revin, inainte de a fi schimbat in mod corespunzator, si fara aprobarea ofiterului de garda , iar ofiterul de garda fara aprobarea comandantului, sa consume bauturi alcoolice, sa doarma;

b-sa paraseasca postul, sa intrerupa executarea activitatii ordonate sau sa incredinteze unei alte persoane executarea atributiilor de serviciu ce ii revin, inainte de a fi schimbat in mod corespunzator, si fara aprobarea ofiterului de garda , iar ofiterul de garda fara aprobarea comandantului, sa consume bauturi alcoolice, sa doarma;

a-sa paraseasca postul, sa intrerupa executarea activitatii ordonate sau sa incredinteze unei alte persoane executarea atributiilor de serviciu ce ii revin, inainte de a fi schimbat in mod corespunzator, si fara aprobarea ofiterului de garda;

d-sa paraseasca postul, sa incredinteze unei alte persoane executarea atributiilor de serviciu ce ii revin, inainte de a fi schimbat in mod corespunzator, si fara aprobarea ofiterului de garda , iar ofiterul de garda fara aprobarea comandantului, sa consume bauturi alcoolice, sa doarma.

173. Despre ce trebuie sa fie informat ofiterul de garda care urmeaza sa ia in primire functia de ofiter de garda pe nava, de catre of. care urmeaza sa predea functia de ofiter de garda pe nava ?

a-pescajul navei, starea legaturilor navei, situatia masinilor principale si gradul lor de disponibilitate pentru manevra in caz de urgenta, toate activitatile care se executa la bord, nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate;

b-adancimea apei la dana, pescajul navei, starea legaturilor navei, situatia masinilor principale si gradul lor de disponibilitate pentru manevra in caz de urgenta, toate activitatile care se executa la bord, nivelul apei in santina si tancurile de balast;

c-adancimea apei la dana, pescajul navei, starea legaturilor navei, toate activitatile care se executa la bord, nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate;

d-adancimea apei la dana, pescajul navei, starea legaturilor navei, situatia masinilor principale si gradul lor de disponibilitate pentru manevra in caz de urgenta, toate activitatile care se executa la bord, nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate.

174. Despre ce trebuie sa fie informat ofiterul de garda care urmeaza sa ia in primire functia de ofiter de garda pe nava, de catre of. care urmeaza sa predea functia de ofiter de garda pe nava ?

a- prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate,starea de functionare a mijloacelor de stingere a incendiului, reglementari portuare specifice, ordinele in curs de executare ale comandantului si alte ordine speciale, posibilitatile de comunicatii existente intre nava si personalul de exploatare portuara sau autoritatile portuare, in caz de urgenta sau pentru solicitarea asistentei;

b-nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate,starea de functionare a mijloacelor de stingere a incendiului, reglementari portuare specifice, ordinele in curs de executare ale comandantului si alte ordine speciale, posibilitatile de comunicatii existente intre nava si personalul de exploatare portuara sau autoritatile portuare, in caz de urgenta sau pentru solicitarea asistentei;

c-nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate,starea de functionare a mijloacelor de stingere a incendiului, reglementari portuare specifice;

d-nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate,starea de functionare a mijloacelor de stingere a incendiului, reglementari portuare specifice, ordinele in curs de executare ale comandantului si alte ordine speciale.

175. In timpul serviciului de garda ofiterul de garda pe nava trebuie sa acorde o atentie deosebita in ceace priveste :

a-paza securitatea navei si a marfurilor de la bord, pozitia si starea scarii de acces la bord, a lantului de ancora si a legaturilor navei, pescajul, adancimea apei sub chila, sa urmareasca si sa inregistreze cel putin odata la 6 ore valorile elementelor meteorologice , sa inregistreze momentele inceperii si terminarii oricarui fenomen meteorologic care are influienta asupra exploatarii comerciale a navei;

b-pozitia si starea scarii de acces la bord, a lantului de ancora si a legaturilor navei, pescajul, adancimea apei sub chila, sa urmareasca si sa inregistreze cel putin odata la 6 ore valorile elementelor meteorologice , sa inregistreze momentele inceperii si terminarii oricarui fenomen meteorologic care are influienta asupra exploatarii comerciale a navei, respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor, nivelul apei in santina si in tancurile de balast;

c-paza securitatea navei si a marfurilor de la bord, pozitia si starea scarii de acces la bord, a lantului de ancora si a legaturilor navei, pescajul, adancimea apei sub chila, sa urmareasca si sa inregistreze cel putin odata la 6 ore valorile elementelor meteorologice , sa inregistreze momentele inceperii si terminarii oricarui fenomen meteorologic care are influienta asupra exploatarii comerciale a navei, respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor, nivelul apei in santina si in tancurile de balast;

d-paza securitatea navei si a marfurilor de la bord, pozitia si starea scarii de acces la bord, a lantului de ancora si a legaturilor navei, pescajul, adancimea apei sub chila, sa inregistreze momentele inceperii si terminarii oricarui fenomen meteorologic care are influienta asupra exploatarii comerciale a navei, respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor, nivelul apei in santina si in tancurile de balast.

176. In timpul serviciului de garda ofiterul de garda pe nava trebuie sa acorde o atentie deosebita in ceace priveste :

a- respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor,, nivelul apei in santina si in tancurile de balast, sa dea semnalele corespunzatoare de alarma in caz de sinistru sau de pericol care ameninta nava si sa-l informeze pe comandant,sa acorde asistenta navelor si persoanelor in pericol,sa urmareasca mentinerea ordinii si curateniei interioare si exterioare a navei, sa inscrie in registrul de procese verbale ale ofiterului de garda toate evenimentele importante privind siguranta navei si exploatarea comerciala a navei;

b-nivelul apei in santina si in tancurile de balast, sa dea semnalele corespunzatoare de alarma in caz de sinistru sau de pericol care ameninta nava si sa-l informeze pe comandant,sa acorde asistenta navelor si persoanelor in pericol,sa urmareasca mentinerea ordinii si curateniei interioare si exterioare a navei, sa inscrie in registrul de procese verbale ale ofiterului de garda toate evenimentele importante privind siguranta navei si exploatarea comerciala a navei;

c- respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor,, nivelul apei in santina si in tancurile de balast,sa acorde asistenta navelor si persoanelor in pericol,sa urmareasca mentinerea ordinii si curateniei interioare si exterioare a navei, sa inscrie in registrul de procese verbale ale ofiterului de garda toate evenimentele importante privind siguranta navei si exploatarea comerciala a navei;

d . - respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor,, nivelul apei in santina si in tancurile de balast, sa dea semnalele corespunzatoare de alarma in caz de sinistru sau de pericol care ameninta nava,sa urmareasca mentinerea ordinii si curateniei interioare si exterioare a navei, sa inscrie in registrul de procese verbale ale ofiterului de garda toate evenimentele importante privind siguranta navei si exploatarea comerciala a navei.

177. Pe cine trebuie sa intampine ofiterul de garda pe nava , la scara navei si sa-i dea raportul, in legatura cu nava si activitatile desfasurate ?

a-pe comandantul navei si pe seful mecanic;

b-pe comandantul navei si pe toti sefii directi ai comandantului, in lipsa acestuia de la bord;

c-pe comandantul navei si pe navlositor;

d-pe nimeni.

178. Ce reprezinta Registrul de ordine ale comandantului la bordul navei ?

a-un document juridic cu aplicabilitate interioara pentru evidenta ordinelor date de comandant la bord;

b-un document de ordine interioara folosit la bordul navelor civile pentru evidenta ordinelor date de comandant la bord;

c-document de ordine interioara in care sunt inscrise toate ordinele primite la bordul navei de la armator, comandant si navlositor in legatura cu exploatarea navei;

d-un registru de evidenta a unor odine, dispozitii, instructiuni.

179. Ce este Registrul de scara si cand se completeaza ?

a-un jurnal in care se inscriu date despre scara ,de catre ofiterul de garda;

b-un Registru in care se inscriu date despre scarile de pescaj , de catre schipa de garda;

c-un document de ordine interioara folosit la bordul navelor civile pentru evidenta nomionala a persoanelor care intra sau pleaca de la bord, de catre timonierul de garda;

d-un document de ordine interioara folosit la bordul navelor civile pentru evidenta nomionala a persoanelor din echipajul navei care intra sau pleaca de la bord, de catre ofiterul de garda.

180. Ce trebuie sa posede o nava pentru a fi in buna stare de navigabilitate ?

a-calitatile tehnice constructive (etanseitate, soliditate,rezistenta) necesare, corespunzatoare destinatiei sale, sa fie incadrata cu echipaj regulamentar, sa fie echipata cu masinile, instalatiile, echipamentele si aparatele necesare executarii voiajului international, sa fie aprovizionata suficient cu materiale, hartile si documentele nautice;

b-calitatile tehnice constructive (etanseitate, soliditate,rezistenta) necesare, corespunzatoare destinatiei sale, sa fie incadrata cu echipaj regulamentar, sa fie echipata cu masinile, instalatiile, echipamentele si aparatele necesare executarii voiajului international, sa fie aprovizionata suficient cu materiale, hartile si documentele nautice, proviziile, combustibilul si celelalte rezerve necesare spre a intampina riscurile obisnuite de navigatie ale voiajului international;

c- sa fie incadrata cu echipaj regulamentar, sa fie echipata cu masinile, instalatiile, echipamentele si aparatele necesare executarii voiajului international, sa fie aprovizionata suficient cu materiale, hartile si documentele nautice, proviziile, combustibilul si celelalte rezerve necesare spre a intampina riscurile obisnuite de navigatie ale voiajului international;

d-calitatile tehnice constructive (etanseitate, soliditate,rezistenta) necesare, corespunzatoare destinatiei sale, sa fie echipata cu masinile, instalatiile, echipamentele si aparatele necesare executarii voiajului international, sa fie aprovizionata suficient cu materiale, hartile si documentele nautice, proviziile, combustibilul si celelalte rezerve necesare spre a intampina riscurile obisnuite de navigatie ale voiajului international.

181. Ce trebuie sa posede o nava pentru a fi in buna stare de navigabilitate ?

a-sa fie pregatita pentru a transporta in bune conditii marfurile si pentru a executa voiajul pentru care a fost angajata sau pentru a executa o anumita misiune, sa fie incarcata in mod corespunzator, cu respectarea regulilor de stivuire si compatibilitate a marfurilor si a conditiilor de stabilitate impuse de registrul naval de clasificare, sa respecte cerintele contractuale ale angajarii;

b- sa fie pregatita pentru a executa voiajul pentru care a fost angajata sau pentru a executa o anumita misiune, sa fie incarcata in mod corespunzator, cu respectarea regulilor de stivuire si compatibilitate a marfurilor si a conditiilor de stabilitate impuse de registrul naval de clasificare, sa respecte cerintele contractuale ale angajarii;

c- sa fie pregatita pentru a transporta in bune conditii marfurile si pentru a executa voiajul pentru care a fost angajata sau pentru a executa o anumita misiune, sa fie incarcata in mod corespunzator, cu respectarea regulilor de stivuire si compatibilitate a marfurilor si a conditiilor de stabilitate impuse de registrul naval de clasificare;

d- sa fie pregatita pentru a transporta in bune conditii marfurile si pentru a executa voiajul pentru care a fost angajata, sa fie incarcata in mod corespunzator, cu respectarea regulilor de stivuire si compatibilitate a marfurilor si a conditiilor de stabilitate impuse de registrul naval de clasificare, sa respecte cerintele contractuale ale angajarii.

182. Prin ce se face proba bunei stari de navigabilitate ?

a-prin documentatia existenta la bord in momentul plecarii;

b-prin actele de bord eliberate de registrul de supraveghere;

c-prin certificatul de clasa (in termen de valabiliutate);

d-prin miodul in care se prezinta nava dupa incarcare.

183. Cine raspunde la bordul navei maritime de organizarea si pregatirea echipajului pentru apararea si mentinerea vitalitatii naveii si conducerea in timpul luptei pentru vitalitate ?

a- sefii de servicii;

b-capitanul secund si seful mecanic;

c-comandantul navei;

d-comandantul navei si seful mecanic.

184. Cine raspunde de starea tehnica a corpului navei, de starea materialului de avarie, incendiu si salvare, intocmeste rolurile de vitalitate si conduce pregatirea echipajului in cadrul acestor roluri?

a- comandantul navei si seful mecanic;

b-capitanul secund;

c-sefii de servicii;

d-sefii de rol.

185. Cine si pe ce baza conduce nemijlocit lupta pentru vitalitate pe punte si in toate compartimentele navei,cu exceptia compartimentului masini ?

a-comandantul navei pe baza instructiunilor armatorului;

b-capitanul secund, pe baza ordinelor comandantului

c-sefii de servicii pe baza ordinelor comandantului;

d-capitanul secund si seful mecanic.

186. Cine numeste la bordul navei comisia permanenta de vitalitate?

a-Comandantul navei dupa instructiunile armatorului;

b-comandantul navei;

c-sefii de servicii;

d-capitanul secund.

187. Cine face parte din Comisia permanenta de vitalitate ?

a-capitanul secund,seful mecanic, seful electrician, seful statiei radio, seful de echipaj si un marinar;

b-capitanul secund,seful mecanic, seful electrician, seful statiei radio, seful de echipaj;

c-capitanul secund,seful mecanic, seful electrician, seful statiei radio, seful de echipaj si un ajutor ofiter mecanic;

d-capitanul secund,seful mecanic, seful electrician, seful statiei radio, seful de echipaj si medicul de bord.

188. Ce verifica lunar comisia permanenta de vitalitate de la bordul navei ?

a-starea corpului navei, a peretilor si portilor etanse, a instalatilor si mijloacelor de lupta pentru vitalitate, a echipamentelor radio, a cablurilor si instalatiilor electrice si a materialelor de salvare-avarii;

b-starea corpului navei, a peretilor si portilor etanse, a instalatilor si mijloacelor de lupta pentru vitalitate, a cablurilor si instalatiilor electrice si a materialelor de salvare-avarii;

c-starea peretilor si portilor etanse, a instalatilor si mijloacelor de lupta pentru vitalitate, a cablurilor si instalatiilor electrice si a materialelor de salvare-avarii;

d-starea corpului navei, a peretilor si portilor etanse, a instalatilor si mijloacelor de lupta pentru vitalitate, a cablurilor si instalatiilor electrice , a materialelor de salvare-avarii si de comunicatii.

189. Cine are obligatia sa studieze din timp cazurile tipice de avarie grava, legate de pierderea stabilitatii sau a rezervei de flotabilitate, elaborand masuri corespunzatoare pentru asemenea situatii, cu scopul de a duce cu succes a luptei pentru mentinerea flotabilitatii navei ?

a-comandantul, capitanul secund, radiotelegrafistul si seful mecanic;

b-comandantul, capitanul secund, medicul si seful mecanic;

c-comandantul, capitanul secund, seful mecanic si seful mecanic secund;

d-comandantul, capitanul secund, si seful mecanic.

190. Cine are obligatia sa ia masuri, conform normelor specifice de protectia muncii, pentru prevenirea accidentarii membrilor echipajului in timpul lucrarilor pe care acestia le executa la

bordul navei?

a-comandantul navei si seful mecanic;

b-comandantul navei si toti sefii de servicii de la bord;

c-comandantul navei si capitanul secund;

d-sefii de servicii de la bord.

191. Cine este obligat sa verifice starea instalatiilor de ridicare a greutatilor de la bord si sa ia masurile corespunzatoare in cazul constatarii unor defectiuni ?

a-comandantul si seful mecanic;

b-capitanul secund si seful mecanic;

c-capitanul secund si seful mecanic secund;

d- seful de echipaj si ajutorul ofiter mecanic.

192. Care sunt etapele prin care poate trece o societate comerciala pentru a se reorganiza ?

a-transformarea, fuzionarea, scindarea saufalimentul;

a-transformarea, fuzionarea, scindarea,lichidarea;

a-transformarea, fuzionarea, scindarea ;

a-transformarea, fuzionarea, scindarea, desfiintarea.

193. Care sunt fazele prin care trebuie sa treaca o societate comerciala pentru a inceta sa mai existe ?

a-dizolvarea , lichidarea patrimoniului si transformarea;

b-dizolvarea, lichidarea patrimoniului, fuzionarea si scindarea;

c-dizolvarea si lichidarea patrimoniului;

a-dizolvarea, lichidarea patrimoniului, fuzionarea si scindarea;

194. Care este ansamblul de operatiuni necesare pentru incheierea afacerilor angajate , in faza de lichidare a unei societati comerciale ?

a-conservarea patrimoniului, transformarea patrimoniului in disponibilitati lichide;

b-conservarea patrimoniului, transformarea patrimoniului in disponibilitati lichide si plata creditorilor societatii, prin despagubire integrala;

c-conservarea patrimoniului, transformarea patrimoniului in disponibilitati lichide si plata creditorilor societatii;

d-conservarea patrimoniului si plata creditorilor societatii.

195. Care sunt componentele bonitatii societatii comerciale ?

a-solvabilitatea, lichiditatea,eficienta;

b-solvabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea;

c-solvabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea tehnico economica a societatii;

d-solvabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea si bonitatea societatii comerciale.

196. Care sunt caile de verificare a bonitatii unei societati comerciale sau a unui partyener comercial ?

a-calea directa si calea indirecta ;

b-calea directa si declaratia personala a agentului comercial;

c-informatii obtinute de la banci sau alte surse;

d-scrisorile de intentie si de prezentare depuse de agentii economici.

197. Ce reprezinta falimentul pentru o societate comerciala ?

a-masura extrema care duce la fuzionarea societatii comerciale;

a-masura extrema care duce la transformarea societatii comerciale;

c-masura extrema care duce la dizolvarea societatii comerciale;

d-masura extrema care duce la salvarea societatii comerciale.

198. Care este calea juridica ,ceruta de comerciantul falit, care daca este admisa, are ca efect suspendarea executarii hotararii de declarare a falimentului ?

a-moratoriul si bonitatea;

b-moratoriul ;

c-lichidarea;

d-scindarea.

199. Ce fel de conventii pot interveni intre societatea comerciala debitoare si masa creditoare, asupra modului si termenelor de plata a creantelor pe care acestia le detin ?

a- concordat preventiv , amiabil si postfalimentar;

a- concordat preventiv, procesual si postfalimentar;

c- concordat preventiv , benefic si postfalimentar;

d- concordat preventiv si postfalimentar;

200. Care sunt elementele definitorii ale falimentului unei societati comerciale ?

a-dizolvarea, distribuirea produsului lichidarii, scindarea si sanctionara falitului;

b-fuzionarea, dizolvarea, distribuirea produsului lichidarii si sanctionara falitului;

c-dizolvarea, distribuirea produsului lichidarii si sanctionara falitului;

d-dizolvarea, lichidarea ,distribuirea produsului lichidarii si sanctionara falitului.

201. Potrivit Codului I.S.M. , fiecare companie de navigatie are obligatia sa stabileasca:

a)     obiectivele in domeniul managementului sigurantei,

b)     sa implementeze si sa mentina un sistem de management al sigurantei (SMS)

c)     Procedura de certificare pentru emiterea unui DOC

202. Toate companiile, care sunt proprietare de nave sau care administreaza nave care arboreaza pavilionul roman, trebuie sa obtina de la ANR:

a)         DOC pentru companie

b)         SMC pentru fiecare nava.

c)         manualul managementului companiei

ANR va emite DOC si SMC:

a)         raport de audit

b)         procedurilor conforme managementului la bordul navelor;

c)         actelor doveditoare privind legalitatea functionarii companiei

Pentru certificare fiecare companie va prezenta ANR urmatoarea documentatie:

a)         cererea de certificare-tip, conform modelului prezentat in anexa la prezentele norme metodologice;

b)         cargo planul fiecarei nave

c)         raportul auditului extern;

Procedura de certificare pentru emiterea unui DOC pentru o companie si a unui     SMC pentru o nava va cuprinde in mod normal urmatoarele etape:

a)         verificarea initiala;

b)       verificarea anuala sau intermediara;

c)       verificarea pentru reinnoire;

d)       verificarea suplimentara.

De catre cine se realizaza verificarile pentru certificarea DOC sau SMC?

a)                    comandanti

b)                    auditorii mandatati de MCTC

c)                    auditori din cadrul ANR

Verificarea initiala a companiei si a navelor se face prin parcurgerea urmatoarelor etape:

a)                    evaluarea SMS al companiei;

b)                    evaluarea SMS al navelor.

c)                    Evaluarea DOC a companiei

Ce reprezinta ISM:

Ce reprezinta SMS (Sistemul de management al sigurantei)?

Ce reprezinta DOC (Documentul de conformitate)?

Ce cuprinde SMM (Manualul de management al sigurantei)?

Ce reprezinta SMC (Certificatul de management al sigurantei)?

Ce reprezinta termenul „Companie”?

14) Dupa finalizarea evaluarii navelor si daca rezultatele sunt satisfacatoare, ANR va elibera:

a)           DOC pentru companie

b)           SMC pentru navele acesteia.

c)           DOC pentru fiecare nava

DOC se elibereaza ca urmare:

a)                    SMS implementat de companie este in concordanta cu cerintele Codului I.S.M.

b)                    SMS este efectiv pus in aplicare

c)                    Raportului de audit.

In cazul in care compania are mai multe sedii, este obligatoriu ca toate sediile sa fie inspectate cu ocazia verificarii initiale?

Verificarea anuala a DOC se face pe baza

Scopul audituri anuale este:

a)                       de a verifica functionarea efectiva a DOC

b)                      de a verifica functionarea efectiva a SMS

c)                       si orice modificari facute SMS sunt in concordanta cu cerintele Codului I.S.M.

Eliberarea si valabilitatea documentului de conformitate (DOC) se elibereaza?

a)                     se elibereaza unei companii

b) (S.M.C.) concorda cu cerintele Codului I.S.M.

c) ca urmare a unei verificari initiale a conformitatii cu cerintele Codului I.S.M.

20) Ce reprezinta Dovada obiectiva?

21) Ce se intampla cu navele noi care apar in companie dupa data eliberarii DOC si navele sunt de acelasi tip?

22) Dar daca navele sunt de tipuri diferite?

23) Care este valabilitatea DOC?

Cui se elibereaza documentul de conformitate interimar ?

25) Cine poate retrage DOC,SMC?

26) Certificatul de management al sigurantei (S.M.C.) se eliberaza?

a) unei nave

b) unei companii

c) nu se elibereaza

27) Ce verificare presupune obtinerea SMC?

28) Care este valabilitatea SMC/

29) DOC interimar va fi emis?

a) pentru a facilita implementarea initiala a Codului I.S.M.

b)                    o companie este nou-stabilita

c)                     noile tipuri de nave sunt adaugate, la un document de conformitate (DOC) existent.

Valabilitatea DOC interimar?

Ce verifica inainte de a emite un certificat de management al sigurantei interimar?

a) documentul de conformitate (DOC) sau documentul de conformitate interimar este relevant

pentru acea nava;

b) sistemul de management al sigurantei (S.M.S.), prevazut de companie pentru nava, include

elementele cheie ale Codului I.S.M. si a fost evaluat in timpul auditului pentru emiterea

documentului de conformitate (DOC) sau a fost demonstrat prin emiterea documentului de

conformitate interimar;

c) exista planuri pentru auditul navei in termen de 3 luni;

Verificarea conformitatii cu Codul ISM este realizata?

In cazul in care se constata nonconformitati majore in cadrul auditurilor referitoare la Codul I.S.M., ANR trebuie sa se asigure ca

In cazul in care unei companii i-a fost retras DOC, respectivei companii nu i se mai emite un document de conformitate interimar sau un nou DOC pana cand

In cazul retragerii DOC, din cauza unei nonconformitati majore, se retragANR trebuie sa ia masurile necesare pentru ca navele carora li s-a retras SMC

Emiterea unor noi SMC se va face numai dupa eliberarea unui nou DOC si numai dupa ce

In cazul in care unei nave i-a fost retras SMC, chiar daca DOC al companiei este valabil, ANR va lua masuri pentru

Unei nave careia i-a fost retras SMC din cauza unei nonconformitati majore nu i se va elibera un certificat de siguranta a managementului interimar. Un nou SMC poate fi eliberat numai dupa

  1. Enumerati minim 5 responsabilitati ale Cdt-ului inaintea plecarii navei din port:
  2. Masurile de siguranta pe care trebuie sa le ia Cdt-ul in conditii de vizibilitate redusa:
  3. La receptia unui semnal de primejdie sau de sinistru la nava proprie,Cdt-ul trebuie:
  4. In ce cazuri trebuie Cdt-ul sa fie chemat de urgenta pe puntea de comanda:
  5. Ce masuri de siguranta ia Cdt-ul in caz de furtuna:
  6. Ce ii este interzis Cdt-ului?
  7. Care sunt modurile in care Cdt-ul preia efectiv responsabilitatea conducerii navei si unde se noteaza aceasta ?
  8. La terminarea voiajului,Cdt-ul are ca obligatie sa?

1. La bordul fiecarei nave, trebuie sa se gaseasca un jurnal de bord. Acest jurnal

de bord trebuie completat conform instructiunilor pe care le contine.

Responsabilitatea pastrarii jurnalului de bord si a inscrisurilor in sarcina cui sunt?

2. Jurnalul de bord se elibereaza de catre?

Primul jurnal de bord trebuie sa aiba:

3.Institutia care elibereaza primul jurnal de bord, atesta aceasta printr-un , mentionand numele si numarul oficial al navei, numarul jurnalului de bord si data eliberarii. Acest certificat trebuie sa fie pastrat la bordul navei.

Eliberarea jurnalelor de bord ulterioare trebuie inscrisa in certificat.

4. Un nou jurnal de bord nu poate fi eliberat decat daca este prezentat .

5. Cat timp se pastreaza la bord Jurnalul de bord precedent si ce mentiune contine acesta?

6. Ce date contine Jurnalul de bord?

Sa se redacteze lucrarile corespunzatoare cazului pentru urmatoarea situatie in care se va afla o nava maritima sub operatiuni:

Nava Cotnari se va afla sub operatiuni de incarcare. La bord a fost adusa lista de incarcare din care lipsesc informatii in legatura cu 3 conosamente;

Nava se pregateste pentru transport, fapt pentru care necesita efectuarea unor reparatii la motorul principal, la instalatia frigorifica si la vinciul de ancora;

Marfa aferenta conosamentului nr. 2, care a sosit la nava pentru a fi incarcata, nu corespunde din punct de vedere al marcajului, asa cum a fost el inscris in Ordinul de incarcare;

Ofiterul secund al navei a efectuat instructajul echipajului conform instructiunilor primite de la comandant inaintea inceperii incarcarii marfurilor, privind: receptionarea, verificarea, numararea separarea si stivuirea in hambare;

In timpul incarcarii marfurilor la bordul navei, au aparut dispute intre pontatorii navei si cei ai incarcatorului, fapt ce a determinat ca ofiterul de garda sa opreasca incarcarea intre orele 14:00 si 14:45 la data de 23 decembrie 1998;

La data de 29 decembrie 1998 intre orele 09:15 si 10:20 a fost timp nefavorabil – a nins;

In timpul incarcarii, la data de 29 decembrie catre orele 10:30 au sosit la bord 12 cartoane cu imbracaminte textila, patate, iar dupa parerea echipajului petele provin din contactul coletelor cu apa si produse grase;

Stivuirea marfurilor in hambarul nr. 2 inferior se face defectuos, fiind lasate spatii moarte mai mari decat se poate accepta in mod normal;

Organul vamal a sosit la bordul navei la data de 30 decembrie, ora 12:00 si a solicitat efectuarea unui control general in legatura cu existenta la bord a unor marfuri de contrabanda;

In seara zilei de 28 decembrie catre ora 19:15, in bucataria navei s-a produs un incendiu care s-a soldat cu scoaterea acesteia din functiune, fiind necesare reparatii la peretii interiori, la plitele sobei si la cuptorul de paine;

In timpul presarii tancului de balast nr. 3 central, care in ultimul voiaj a fost utilizat pentru depozitarea de reziduuri din santina masinii, apa deversata prin preaplin a produs poluarea bazinului portuar;

Incarcarea navei s-a facut utilizand instalatiile bordului de catre docheri, acestia exploatandu-le in mod defectuos, fapt pentru care ofiterul de garda a dispus oprirea incarcarii, inchiderea hambarului nr. 2 in ziua de 29 decembrie, orele 11:12 pana la orele 12:30 cand seful de echipa a schimbat vincierul;

In timpul parasirii navei de catre echipa de docheri nr. 231, docherul Ionescu Petre a alunecat pe scara de bord fracturandu-si piciorul drept;

Comandantul navei a cerut ofiterului maritim punte III sa faca aprovizionarea navei cu alimente pentru voiaj;

Timonierul Ion Marga solicita schimb pentru ramanerea in concediu de odihna pentru anul in curs;

Marinarul Varvara Iane solicita o adeverinta, ceruta de Judecatoria Constanta, pentru faptul ca nu s-a prezentat la procesul in care este chemat ca martor la data de 15 octombrie, cand nava se afla in voiaj international;

Ofiterul secund solicita ofiterului maritim punte III sa comande material de amarare a marfurilor care urmeaza sa fie incarcate pe puntea navei;

Marinarul Vasilescu cere colegului de cabina sa continue curatenia inceputa si neterminata la magazia inferioara nr. 3.

Inrebari examen MAN anul 3 Disciplina ISM

1.Definiti Codul I.S.M

2.Definiti termenul Companie

3.Definiti termenul Administratie

4.Definiti termenul Sistemul de management al sigurantei

5.Definiti termenul Documentul de conformitate

6.Definiti termenul Certificatul de management al sigurantei

7.Definiti termenul Dovada obiectiva

8.Definiti termenul Observatie

9.Definiti termenul Nonconformitate

10.Definiti termenul Nonconformitate majora

11.Definiti termenul Data aniversara

12.Definiti termenul Conventie

13.Obiectivele companiei in domeniul managementului sigurantei sunt

14.Sistemul de managemnet trebuie sa asigure

15.Care sunt Prevederile functionale pentru sistemul de management al sigurantei

16.Practici privind Politica sigurantei maritime si protectia mediului

17.Obiectivele companiei privind politica de siguranta si protectia mediului

18.Pentru realizarea obiectivelor privind politica de siguranta si protectia mediului cit si implementarea lor la toate nivelurile, atat la bordul navei, cat si la uscat, conducerea companiei:

19.Practici privind Politica de instruire a personalului

20.Practici privind Politica la abuzul de alcool si droguri

21.Persoana desemnata de la uscat este raspunzatoare de urmatoarele aspecte:

22.Responsabilitatile si autoritatea comandantului privind impemntarea sistemului

23.Comandantul navei este raspunzator pentru urmatoarele aspecte privind Codul ISM

24.Responsabilitatea si autoritatea companiei privind politica de resurse si personal – respectiv comandant

25.Responsabilitatea si autoritatea companiei privind politica de resurse si personal – respectiv echipajul navei

26.Angajarea personalului navigant si familiarizarea lui cu sarcinile de lucru.

27.Elaborarea planurilor pentru operatiunile de la bordul navei

28.La baza elaborarii planurilor pentru operatiunile de la bordul navei s-a avut in vedere

29.Pregatirea pentru situatii de urgenta

30.Planurile de urgenta

31.Exercitiile de urgenta

32.Rapoartele de neconformitate

33.Implementarea actiunilor corective

34.Intretinerea navei si a echipamentelor sale obligatiile companiei

35.Pentru indeplinirea acestor cerinte privind intretinerea navei si a echipamentelor, compania trebuie sa se asigure ca:

36.Proceduri ale companiei referitoare la inspectiile facute la bordul navei

37.Evidenta lucrarilor de intretinere

38.Proceduri cu privire la contolul documentelor care se refera la sistemul de managemnat al siguranteii

39.Sistemul de management al sigurantei al companiei este structurat pe trei nivele:

40.Manualul politicii companiei

41.Manualul procedurilor companiei

42.Documentele din nivelul III

43.Normele generale ale companiei

44.Instructiunile generale se refera la:

45Instructiunile de exploatare a navei

46.Planurile de contingenta

47.Manualul de pregatire SOLAS

48.Controlul documentelor

49.Certificarea si verificarea periodica a companiei

50.Certificarea si verificarea periodica

51.Certificarea interimara

52.Un certificat de management al sigurantei interimar poate fi emis :

53.Aplicarea Codului ISM in Romania

54.Verificarea conformitatii cu Codul I.S.M.

55.Eliberarea certificatelor de management al sigurantei in conformitate cu cerintele Codului I.S.M. amendat

56.Pentru certificare fiecare companie va prezenta Autoritatatii Navale Romane urmatoarea documentatie:

57.Procesul de certificare

58.Procesul de certificare pentru emiterea unui document de conformitate-DOC pentru o companie si a unui certificat de management al sigurantei-SMC pentru o nava va cuprinde in mod normal urmatoarele etape:

59.Verificarea initiala a companiei si a navelor se face prin parcurgerea urmatoarelor etape:

60.Eliberarea si valabilitatea documentului de conformitate-DOC

61.Eliberarea si valabilitatea certificatului de management al sigurantei-SMC

62.Proceduri cu privire la nonconformitatile majore observate, relative la Codul I.S.M.

63.Mandatarea auditorilor

64.Conducatorului echipei de audit ii revin si responsabilitatile privind:

65.Cerinte privind competenta auditorilor-sefi (lead auditor)

66.Conditii minime pentru mandatarea auditorilor

67.Manualul de pregatire SOLAS

68.Semnalele de urgenta pentru minim 3 sitatii

69.Pe nava, in locurile de adunare in caz de urgenta, in punctele de comanda, la locurile de munca, in salile de mese etc. trebuie sa fie afisate in mod vizibil rolurile de urgenta si instructiuni privind:

70.Persoane care merg cu nava pentru prima data, inclusiv cele care se ambarca temporar, trebuie sa fie instruite de catre un ofiter responsabil in mod corespunzator, imediat dupa ce au urcat la bord, cu privire la urmatoarele probleme:

71.Fiecare exercitiu de abandon trebuie sa includa:

72.Ce trebuie luat de pe nava in caz de abandon

73.Atunci cand s-a dat alarma de “om la apa”, procedura este urmatoarea:

74.Ordinea in care trebuie imbracata vesta de salvare este urmatoarea:

75.Fazele imbracarii costumului de imersiune sunt urmatoarele:

76.Rachetele de semnalizare cu parasuta

77.Facla luminoasa de mana

78.Geamanadurile fumigene plutitoare

79.Aruncatorul de bandula

80.Pentru lansarea bandulei, se va proceda in felul urmator:

81.Lansarea manuala pluta de salvare

82.Lansarea automata pluta de salvare

83.Oglinda de semnalizare

84.Ancora de furtuna

85.Emegency Position Indicating Radio Beacon – EPIRB

86.Search and Rescue Radar Transponder – SART

87.Exista doua moduri de operare a radiobalizei:EPIRB

88.Operarea automata EPIRB

89.Operarea manuala EPIRB

90.Semnalul de primejdie

91.Apelul de primejdie transmis prin radiotelefon se va face in secventele urmatoare:

92.Informatiile de primejdie transmise prin radiotelefon:

93.Ordinea de transmisie a mesajelor de primejdie prin radiotelefon:

94.Daca se cere tacere in eterin cayul uniu mesaj de primejdie, se vor folosi cuvintele

95.In timpul operatiunilor de salvare, helicopterul foloseste de obicei un dispozitiv special pentru ridicarea sau coborarea persoanelor. De regula, helicopterele mari lasa si un membru al echipajului propriu sa coboare pe nava pentru a asista la evacuarea persoanelor. Pentru aceasta, capatul cablului de ridicare poate fi prevazut cu unul dintre urmatoarele mijloace:

96.Incendii de materiale combustibile solide (clasa A)

97.Agenti de racire

98.Agenti de inabuire

99.Inhibitori de flacara

100.Echipa de lupta impotriva incendiilor pe punte : are urmatoarele sarcini operative:

101.Echipa de lupta impotriva incendiilor din spatiile de masini : are urmatoarele sarcini operative:

102.Comandantul navei este persoana din echipaj calificata si brevetata

103.Comandantul raspunde in conditiile legii de:

104.Comandantul are in primire si pastreaza urmatoarele documente

105.Comandantul are urmatoarele atributii:

106.Comandantul are urmatoarele raspunderi inaintea plecarii din port:

Intrebari din laboratoare

107.In conditii de vizibilitate redusa, comandantul trebuie sa ia urmatoarele masuri de siguranta:

108.Pe timp de furtuna comandantul trebuie sa ia urmatoarele masuri:

109.Comandantul navei trebuie sa se afle pe puntea de comanda si se preia efectiv responsabilitatea conducerii navei in siguranta in urmatoarele situatii:

110.Sarcinile comandantului privind organizarea si conducerea echipajului:

111.Interziceri la care este supus comandantul

atributii ale sefilor de serviciu:

112.Capitanul secund raspunde in activitatea de la bord de urmatoarele:

113.Cu privire la nava, capitanul secundul are urmatoarele raspunderi

114.Cu privire la marfa, capitanul secundul are urmatoarele raspunderi:

115.Cu privire la echipaj, capitanul secundul are urmatoarele raspunderi:

116.Capitanul secund are urmatoarele atributii privind organizarea si conducerea echipajului

117.Capitanul secund are urmatoarele atributii privind mentinerea vitalitatii navei:

118.Capitanul secund are urmatoarele atributii privind administrarea fondurilor si bunurilor navei:

119.Subgestiunea ofiterului de punte care raspunde de navigatie se compune din:

120.Ofiterul cu navigatia pastreaza urmatoarele documente:

121.Ofiterul cu navigatia – atributii:

122.Obligatiile sefului de echipaj:

123.Raspunderi sefului de echipaj:

124.Atributii sefului de echipaj:

125.Afisarea descrierii semnalelor de incendiu

126.Planurile si schemele de combatere a incendiilor

127.In timpul exercitiilor, se va urmari daca fiecare participant a inteles si s-a conformat cu privire la:

128.Pe nava exista mai multe instalatii fixe pentru stingerea incendiilor: enumeratile

129.Lungimea furtunelor pentru hidranti este de:

130.Instalatia de stins incendiile cu apa furnizeaza apa si pentru:

131.Detectarea incendiilor se realizeaza cu:

132.Pe nava exista doua seturi complete de echipamente de pompier compuse fiecare din:

133.Pentru a se preveni sau controla posibilitatea aparitiei unui incendiu,care sunt cele trei elemente implicate

134.Incendiile pot fi tinute sub control si stinse prin suprimarea calduri,iar principalul obiectiv este:

135.Incendiile produse de materiale combustibile solidesunt provocate adesea

136.upta impotriva incendiilor produse de materiale combustibile se duce in principal cu

137.Enumerati agentii de inabusire?.

138.Cine conduce lupta impotriva incendiilor la bord?.

139.Actiunile sunt purtate de doua echipe de combatere a incendiilor!Care sunt acestea?

140.Lupta impotriva incendiilor pe nava implica mai multe actiuni,care sunt acestea?

141.Echipa de lupta impotriva incendiilor pe punte are urmatoarele sarcini operative:

142.Echipa de lupta impotriva incendiilor din spatiile de masini are urmatoarele sarcini operative:

143.Comandantul navei impreuna cu ofiterul maritim I si cu seful mecanic vor trebui:

144.Organizarea rolurilor de urgenta pe nava este materializata intr-un tabel general! Unde este afisat acest tabel general?

145.Rolul de incendiu trebuie sa contina:

146.In timpul exercitiilor, se va urmari daca fiecare participant a inteles si s-a conformat cu privire la:

147.Fiecare exercitiu de incendiu trebuie sa includa:

148.Pe nava exista doua seturi de echipamente de pompier.Unde se afla acestea?

149.Imediat dupa descoperirea unui incendiu si declansarea alarmei, trebuie parcursi urmatorii pasi:

150.Detectarea incendiilor se realizeaza cu:

151.Se va folosi in mod direct jeturi de apa pentru stingerea incendiilor produse de gaze petroliere lichefiate?

152.Imaginati-va ca sunteti la bord si va aflati in echipa de lupta impotriva incendiilor pe punte.Ce sarcini veti lua?

153.Daca pe nava se afla pasageri la bord,vor participa in echipele de lupta impotriva incendiilor?

154.Cine este responsabil verificarea echipamentelor de stins incendiu?

155.Potrivit Codului I.S.M. , fiecare companie de navigatie are obligatia sa stabileasca:

156.Toate companiile, care sunt proprietare de nave sau care administreaza nave care arboreaza pavilionul roman, trebuie sa obtina de la ANR:

157.Pentru certificare fiecare companie va prezenta ANR urmatoarea documentatie:

158.Procedura de certificare pentru emiterea unui DOC pentru o companie si a unui SMC pentru o nava va cuprinde in mod normal urmatoarele etape:

159.Verificarea initiala a companiei si a navelor se face prin parcurgerea urmatoarelor etape:

160.Dupa finalizarea evaluarii navelor si daca rezultatele sunt satisfacatoare, ANR va elibera:

161.DOC se elibereaza ca urmare:

162.In cazul in care compania are mai multe sedii, este obligatoriu ca toate sediile sa fie inspectate cu ocazia verificarii initiale?

163.Verificarea anuala a DOC se face pe baza

164.Scopul audituri anuale este:

165.Eliberarea si valabilitatea documentului de conformitate (DOC) se elibereaza?

166.Ce reprezinta Dovada obiectiva?

167.Ce se intampla cu navele noi care apar in companie dupa data eliberarii DOC si navele sunt de acelasi tip?

168.Dar daca navele sunt de tipuri diferite?

169.Care este valabilitatea DOC?

170.Cui se elibereaza documentul de conformitate interimar ?

171.Cine poate retrage DOC,SMC?

172.Certificatul de management al sigurantei (S.M.C.) se eliberaza?

173.Ce verificare presupune obtinerea SMC?

174.Care este valabilitatea SMC/

175.DOC interimar va fi emis?

176.Valabilitatea DOC interimar?

177.Ce verifica inainte de a emite un certificat de management al sigurantei interimar?

178.Verificarea conformitatii cu Codul ISM este realizata?

179.In cazul in care se constata nonconformitati majore in cadrul auditurilor referitoare la Codul I.S.M., ANR trebuie sa se asigure ca

180.In cazul in care unei companii i-a fost retras DOC, respectivei companii nu i se mai emite un document de conformitate interimar sau un nou DOC pana candIn cazul retragerii DOC, din cauza unei nonconformitati majore, se retrag.

181.ANR trebuie sa ia masurile necesare pentru ca navele carora li s-a retras SMS

182.Emiterea unor noi SMC se va face numai dupa eliberarea unui nou DOC si numai dupa ce

183.In cazul in care unei nave i-a fost retras SMC, chiar daca DOC al companiei este valabil, ANR va lua masuri pentru

184.Unei nave careia i-a fost retras SMC din cauza unei nonconformitati majore nu i se va elibera un certificat de siguranta a managementului interimar.

185.Un nou SMC poate fi eliberat numai dupa.

186.Cand si cum se inlocuieste stocul de siguranta de alimente?

187.Cand se inlocuiesc materialele pirotehnice pentru nava si pentru ambarcatiunile de salvare precum si alimentele si medicamentele din dotarea ambarcatiunilor de salvare ?

188.Care este principiul de baza, care se aplica la bordul navei, in scopul mentinerii evidentei clare asupra mijloacelor materiale ale navei ?

189.In fata cui raspund persoanele din echipaj care au atributiuni de gestionar

190.Pentru ce raspunde persoana din echipaj care are atributiuni de gestionar ?

191.Cum si cui se repartizeaza mijloacele materiale cu care este dotata nava?

192.Cine raspunde potrivit legii, disciplinar, material, civil sau penal, dupa caz, pentru pagubele aduse patrimoniului navei, din vina si in legatura cu activitatea sa ?

193.Cine are obligatia de a instrui personalul din subordine si sa-i acorde asistenta pentru asigurarea unei exploatari corecte , cu respectarea normelor de PM, a mijloacelor tehnice de la bordul navei ?

194.In conformitate cu ce se fac: reviziile, testarile si reparatiile navei,instalatiilor si echipamentelor de la bord?

195.Ce inspecteaza comandantul navei, capitanul secund si seful mecanic impreuna cu reprezentantul santierului, dupa ridicarea navei pe doc?

196.Cand inceteaza raspunderea comandantului pentru siguranta ridicarii pe doc sau pe cala ?

197.Cum si cu cine colaboreaza comandantul navei si sefii serviciilor de la bordul navei aflate in constructie sau in reparatii in santier ?

198.Cine organizeza si conduce activitatea de studiere si cunoastere de catre intregul echipaj a caracteristicilor constructive si de exploatare ale navei si instalatiilor din dotarea navei precum si dupa caz a documentatiei respective ?

199.Cine si cum permite modificari in proiectele aprobate, indiferent de natura acestora (in legatura cu nava)?

Care sunt obligatiile persoanei care ia in primire o cabina la bordul navei?

200.Ce obligatii are la debarcare persoana care are in primire o cabina la bordul navei?

201.Cine are dreptul la supliment de hrana si alimentatie de protectie la bordul navei?

202.Cine are obligatia: sa intocmeasca nota de comanda de aprovizionare cu alimente, sa efectuieze receptia calitativa si cantitativa a alimentelor, sa intocmeasca meniul saptamanal, sa controleze predarea alimentelordin cambuza la bucatarie ?

203.Cine participa la manipularea la bord a alimentelor ambalate si a ambalajelor, de pe punte in cambuza si invers ?

204.Cand trebuie sa faca mambrii echipajului controalele medicale si vaccinele prevazute de reglementarile legale in vigoare ?

205.Cine acorda scutire medicala la bordul navei ?

206.Cine organizeaza si urmareste executarea curateniei generale pe nava?

207.Cand se face curatenia si igienizarea bucatariei si a spatiilor anexa acesteia si a utilajelor si veselei de bucatarie ?

208.Cine si cand face ordine si curatenie in cambuza, camere frigorifice, anticamere, culoare si spatii anexe ?

209.Cine si cand face curatenie pe culoarele interioaresi incaperile cu destinatie colectiva ?

210.Cum este impartit echipajul navei din punct de vedere al ierarhiei ?

211.Care sunt persoanele care au atributii de conducere la bordul navei maritime ?

212.Cui ii incredinteaza armatorul nava si comanda acesteia, pentru realizarea misiunii ?

213.Cum procedeaza subalternul daca executarea ordinului dat de comandant (sef) poate duce la o situatie de pericol sau neajuns grav pentru nava , echipaj, pasageri, sau incarcatura ?

214.Consiliul de bord este :

215.Consiliul de bord se intruneste :

216.Cine anunta autoritatile portuare despre plecarea navei?

217.Ce ridica de la Capitania portului, in ziua plecarii, Comandantul sau ofiterul desemnat?

218.Ce document completat se depune la Capitania portului de catre persoana care ridica actele de bord?

219.In ce caz se vor depune din nou actele de bord la Capitanie, de catre nava care le-a ridicat in vederea plecarii ?

220.Cine raporteaza comandantului navei terminarea pregatirii navei pentru mars si unde se consemneaza despre aceasta?

221.Care este componenta echipei de control a navei care urmeaza sa plece din port?

222.Cine conduce nemijlocit manevra de iesire a navei din port?

223.Ce trebuie sa verifice comandantul naveila sosirea pilotului la bord?

224.Ce semneaza comandantul navei la terminarea manevrei de plecare ?

225.Cine si cum comunica comandantului navei : destinatia, ruta, ordinea porturilor de operare, durata planificata a voiajului?

226.Cand se naviga cu viteza redusa ?

227.Cum trebuie sa procedeze comandantul navei pe timp de furtuna ?

228.Cui trebuie anuntata sosirea navei in portul de escala?

229.Care este primul document necesar a fi obtinut, la intrarea navei in port; cine il elibereaza?

230.In cat timp trebuiesc depuse actele de bord la Capitania portului ?

231.In ce cazuri autoritatea portuara interzice navei efectuarea de operatiuni de incarcare/descarcare, transbordare de marfa sau materiale precum si legatura cu uscatul?

232.Cine trebuie sa se afle permanent la bordul navei atunci cand nava: efectuiaza operatiuni de incarcare/descarcare, starea hidrometeorologica perecliteaza siguranta navei, nava se afla intr-un port strain?

233.Poate ofiterul de garda pe nava sa conduca urmatoarele manevre : pe parame, plecare din dana, ancorare in acvatoriu,ancorare in rada si in ce situatie ?

234.Cum se pot efectua in port, urmatoarele operatiuni : deratizare, deparazitare, debalastare, executarea de lucrari cu flacara deschisa, in zona petroliera, demontarea masinilor ?

235.Cum se procedeaza dupa terminarea manevrei de ancorare ?

236.Cati membrii din echipaj trebuie sa se afle la bord pe timpul stationarii navei la ancora ?

237.Nava in exploatare:

238.Nava scoasa din exploatare:

239.Nava la parcul rece:

240.Nava dezarmata:

241.Personalul navigant imbarcat

242.Rolul de echipaj(capiatnie)

243.Imbarcarea

244.Debarcarea

245.Echipajul navei, pe locuri de munca, este structurat astfel:

246.Echipajul, la bordul navei este ierarhizat astfel:

247.Aceasta ierarhizare este constituita din urmatoarele functii:

248.Echipajul minim de siguranta

249.Ofiterul de marina, pentru a intocmi o corespondenta specifica activitatii pe care o desfasoara , trebuie sa posede unele calitati :

250.Scrisorea particulara.

251.Scrisoarea oficiala

252.Limbajul folosit in corespondenta ?

253.Concizia pentru o scrisosre reprezinta

254.Politetea pentru o scrisosre reprezinta.

255.Corectitudinea pentru o scrisosre reprezinta

256.Cum poate fi structurata o scrisoare?

257.Antetulunei scrisori

258.Adresa destinatarului unei scrisori :

259.Referinta ( RE: sau referinta : ) unei scrisori

260.Continutul scrisorii include urmatoarele elemente:

261.Dupa modul de succesiune sunt posibile doua metode de redactare a unei scrisori

262.Semnatura si stampilarea unei scrisori .

263.Scrisorile se expediaza in plicuri a caror dimensiune standard este:

264.Inregistrarea corespondentei

265.Cum se aranjeaza scrisoarea in pagina

265.Formele de scrisoare sunt

266.Forma dantelata a unei scrisori

267.Forma bloc a unei scrisori

268.Forma semibloc a unei scrisori

269.Forma bloc completa a unei scrisori

270.Forma simplificata a unei scrisori

271.Forma dantelat-suspendata a unei scrisori








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate