Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
» Lucrari de pregatire a cuplarilor


Lucrari de pregatire a cuplarilor


LUCRARI DE PREGATIRE A CUPLARILOR

Debitarea tablelor si profilelor se executa prin unul din procedeele folosite in mod curent: taiere oxigaz, taiere cu plasma, taiere cu foarfeca ghilotina. Prelucrarea canalului de sudura se executa in general prin taiere oxigaz sau cu plasma, de preferinta la masini automate sau portative. Formele mai speciale (prelucrare U, U/ V, etc.) se prelucreaza la masini unelte sau prin alte procedee (cioplire cu pistolul pneumatic, polizare. Dupa debitarea sau prelucrarea prin taiere oxigaz se curata prin polizare. Zgura si metalul ars rezultate din taiere. Bavurile cauzate de taierea cu foarfecele ghilotina vor fi polizate la nivel. Adancimea imperfectiunilor muchiilor pentru sudare dupa debitare sau prelucrare nu trebuie sa depaseasca limitele mentionate in documentatia de executie (desene, manual de asigurare a calitatii). Daca nu este altfel specificat, adancimea rizurilor nu va depasi 0,5 mm. Cand aceste valori sunt depasite muchiile se indreapta prin polizare si unde este cazul, prin sudare si polizare. Marginile tablelor (pieselor) ce se sudeaza (canal de sudura + zone alaturate pe o latime de 10 ÷ 15 mm) trebuie sa fie curate si sa nu prezinte oxizi, rugina, grasimi, sau alte impuritati. Curatarea marginilor in vederea sudarii se executa prin periere sau prin polizare.



In situatiile in care grundul pasivant depaseste grosimea prescrisa de producator in fisa tehnica, ca accesibila pentru sudare, pentru siguranta obtinerii unor imbinari de colt de buna calitate, se recomanda indepartarea grundului pasivant de pe marginile osaturii si table. Pentru a se asigura asezarea corespunzatoare a suportului ceramic in dreptul intersectiilor, cordoanele de sudura cap la cap sudate deja se vor poliza la nivelul tablei, pe partea radacinii pe o portiune de 15-20 mm, realizandu-se o trecere lina intre zona polizata si cea nepolizata (fig. 10 anexa 1).

Tablele (piesele) ce urmeaza a fi sudate nu trebuie sa fie umede in timpul prinderii in puncte de sudura. In cazul existentei umezelii, imbinarea va fi uscata cu flacara oxigaz, sau printr-o alta metoda (ex.: cu jet de aer uscat si lipsit de urme de ulei).

Principalele forme si dimensiuni ale rosturilor utilizate in S.N.D. Galati, conform procedurilor de sudare avizate, sunt urmatoarele:

IMBINARI CAP LA CAP

IMBINARI DE COLT

Observatii:

- Pentru alte forme si dimensiuni de prelucrare ale rosturilor prezentate ca detalii in documentatia de executie, are prioritate documentatia.

Valorile permise ale nealinierii sau dezaxarii tablelor si metode de corectare in cazul depasirii limitelor admise, vor fi conform Manual de asigurare a calitatii pe proiect. Tolerantele la formarea panourilor sunt urmatoarele:

Asamblarea in vederea sudarii

Asamblarea prin prindere in puncte de sudura se executa prin procedeul electric manual cu electrozi inveliti sau prin procedeul MIG-MAG cu sarma plina sau tubulara.

Polaritatea curentului folosit la prinderea in puncte de sudura: inversa (polul "+" la electrod) in cazul electrozilor cu invelis bazic, iar in cazul electrozilor cu invelis rutilic, polaritate directa (polul "-" la electrod) sau asa cum este specificat de producator pe pachetul de electrozi.

Se vor folosi numai electrozi care indeplinesc conditiile de depozitare, manipulare si uscare conform prescriptiilor. Transportul si utilizarea electrozilor la fiecare loc de munca se face in cutii termoizolante prevazute cu capac etans.

Valori orientative ale curentului de sudare (se vor consulta si indicatiile de pe pachetul de electrozi):

Diametrul electrodului [ mm ]

Curent sudare [ A ]

Electrodul trebuie sa fie intr-un plan perpendicular pe elementele imbinate cap la cap si intr-un plan bisector la imbinarile de colt. Unghiul dintre electrod si directia de sudare 70 - 80s. Zgura si stropii de sudura se vor indeparta obligatoriu. Amorsarea arcului se face intotdeauna intr-un punct ce urmeaza a fi acoperit cu sudura. Este interzisa amorsarea arcului electric in afara imbinarii, pe materialul de baza. Grosimea punctelor de sudura pentru imbinari cap la cap, trebuie sa fie 0,6÷0,7 din grosimea materialului, dar max. 3 mm pentru piese pana la 10 mm si 3÷6 mm pentru piese cu grosimea mai mare de 10 mm. In cazul imbinarilor de colt, punctele de prindere trebuie sa aiba calibrul 0,8÷1din calibrul sudurii propriu-zise.

Lungimea unei suduri de prindere trebuie sa fie de 2 - 2,5 ori grosimea materialului care se sudeaza, dar nu mai mare de 70 mm.

Distantele dintre punctele de prindere (pasul) trebuie sa fie aproximativ egale, 300-400 mm (in situatii deosebite, cand realizarea acestor distante nu este posibila, valorile se pot micsora in functie de situatia concreta); in cazul pieselor subtiri pana la 10 mm, distanta dintre punctele de prindere va fi 50-150 mm. La prinderea in puncte de sudura a elementelor de osatura care urmeaza a fi sudate discontinuu, se va tine cont si de dimensiunile sudurilor discontinui si indicatiile date in Tabelul de suduri / proiect.

Punctele de prindere trebuie sa fie incluse in cordoanele de sudura discontinui si nu intre acestea.

Pentru table ≤ 7 mm, prinderea in puncte de sudura a osaturii se va efectua cu un rost (luft) de 1 mm, realizat cu ajutorul distantierelor confectionate in S.N.D. Galati. Aceste distantiere se vor amplasa la intervale de 300 -500mm. In cazul imbinarilor care se intersecteaza, punctele de sudura se vor executa la o distanta "h" fata de punctul de intersectie, de min. 100 mm. In cazul sudarii automate cap la cap a panourilor, distanta de la primul punct de sudura pana la marginea tablei, va fi de cca. 100 mm. Placutele de capat vor avea dimensiunile 80x300 si aceeasi grosime cu tablele panoului. Ordinea de executie a punctelor de sudura va fi co.

In cazul sudurilor de colt bilaterale, prinderea se face succesiv pe ambele parti, mentinand cu echere unghiul corect. Piesele groase si rigide se prind in suduri in mai multe straturi (de obicei doua) care se depun in sensuri opuse si in trepte pentru a evita suprapunerea inceputurilor si sfarsiturilor de suduri. Atunci cand sudura propriu-zisa se executa cu preincalzire, prinderea in puncte de sudura se va executa cu preincalzirea locala a metalului de baza, la o temperatura egala cu temperatura de preincalzire pentru sudare sau mai mare ca aceasta cu pana la 500.

Preincalzirea se executa lent si uniform cu flacara oxiacetilenica. Se preincalzeste locul ce se prinde, precum si portiunile alaturate pe o latime de 4 ori grosimea tablei, insa nu mai putin de 100 mm de ambele parti ale imbinarii. Nu se va efectua operatia de prindere in puncte de sudura la temperaturi ale mediului ambiant sub -10° C, fara precautii speciale (preincalzire). Nu se admite prinderea in puncte de sudura a unor imbinari realizate printr-o centrare fortata, sau corectarea asamblarii dupa prinderea cu sudura, in ambele cazuri existand pericolul de fisurare.

Punctele de sudura trebuie sa fie de calitate. Ele nu trebuie sa prezinte defecte ca: pori, santuri, cratere, fisuri etc. Punctele de sudura de calitate se vor topi bine in timpul procesului de sudare propriu-zisa. Punctele de sudura care prezinta defecte se vor indeparta prin polizare si vor fi inlocuite cu altele de buna calitate. In cazul utilizarii elementelor tehnologice temporare (piepteni), se vor respecta urmatoarele indicatii:

A. Distanta dintre piepteni:

a) la sectii plane: d ≥ 800 mm;

b) la sectii cu raza de curbura mare (bordaje, sectii de fund): d ≥ 500 mm;

c) la sectii de curbura mica (gurna, extremitati) d ≥ 300 mm;

B. Pieptenii se vor monta pe partea completarii la radacina, si numai daca nu este posibil, se pot monta si pe partea cusaturii de baza.

C. Grosimea punctelor de sudura a = 2 - 5 mm in functie de grosimea pieptenului.

D. Lungimea totala a punctelor de sudura pe pieptene, va fi cel mult un sfert din distanta dintre piepteni.

E. Lungimea punctului de sudura L = 20 - 40 mm.

In cazul in care sudarea propriu-zisa se efectueaza pe suport ceramic, asamblarea tablelor se va realiza numai cu ajutorul elementelor tehnologice temporare (piepteni sau bride+pene), dispuse pe partea radacinii. Acestea vor avea decupare corespunzatoare pentru a permite lipirea suportului ceramic. Latimea suportului ceramic impreuna cu folia autoadeziva este de cca. 80 mm. Executantul are responsabilitatea de a alege, regla si mentine parametrii procesului asa cum au fost precizati pentru a evita aparitia neconformitatilor.

Limitele de acceptabilitate ale pregatirii in vederea sudarii(forme si dimensiuni rosturi,dimensiuni puncte de prindere) vor fi cele prezentate in aceasta instructiune, corelate cu valorile din documentatia de executie.

In cazul depasirii limitelor permise se vor efectua remedieri conform recomandarilor din Manualul de asigurare a calitatii pe proiect sau conform Norme de calitate si remediere 01.60.11.00 "c", daca nu este altfel specificat.

TOLERANTE PENTRU DIFERITE TIPURI DE IMBINARI

DISTANTA INTRE SUDURI

Distanta minima intre sudurile invecinate

Sudura cap la cap fata de sudura cap la cap

Sudura cap la cap fata de sudura de colt a unei intarituri Taiere in zigzag peste cordoanele

de sudura

Sudura cap la cap fata de marginea tablei / imbinarea cu o tabla adiacenta





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate