Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
Ambarcatiuni


Ambarcatiuni




AMBARCATIUNI

Ambarcatiunile sunt nave mici si foarte mici capabile sa pluteasca si sa se deplaseze pe apa cu propulsie proprie realizata cu rame si vele la barci , sau cu motor la salupe .

Ele sunt folosite atat in activitatea portuara , cat si in activitatea navelor pentru indeplinirea a numeroase servicii , dupa cum urmeaza :

legatura dintre nave , legatura dintre navele aflate la ancora cu uscatul , transportul personalului , proviziilor , materialelor si pieselor de schimb ( de volum si gabarit adecvat ) ;


asigurarea diferitelor manevre privind : transportul si fundarisirea ancorelor si ancoroatelor ; transportul la mal a paramelor de legare a navei pe timpul acostarii ;transportul furtunelor de alimentare cu apa de la o nava la alta ; transportul paramei de remorca de la remorcher la nava remorcata .

executarea diferitelor lucrari in afara bordului , cum ar fi spalatul , raschetatul si pituratul bordajului , lucrari de lant si la ancora , reparatii la corpul navei deasupra liniei de plutire ;

executarea sondajelor in jurul navei ancorate sau in prova navei catre un loc de acostare necunoscut ;

asigurarea pregatirii marinaresti si activitati sportive a echipajului prin exersarea trasului la rame si manevrarea barcilor cu vele ;

efectuarea lucrarilor sub apa cu scafandrii grei , sau scafandrii autonomi prin asigurarea serviciului la pompa si coborarea sub apa , sau ridicarea la suprafata a acestora .

BARCI CU RAME si VELE

Barca este cea mai mica nava , capabila sa pluteasca pe apa si sa se deplaseze pe distante relativ scurte folosind drept propulsie rame , vele sau motor .

Clasificarea barcilor :

Dupa felul propulsiei

cu rame si vele

cu motor

cu propulsie proprie actionata manual

Din punct de vedere al formei corpului :

baleniere ( care au prova si pupa ascutita )

barci ( cele care au pupa dreapta ( taiata ) cu tablou ) .

Dupa numarul de rame : ( rame plus carmaciul )

barca de 10 + 1

barca de 8 + 1

barca cu 2 sau 4 rame ( pui )

Din punct de vedere al destinatiei :

barci de salvare , sunt barci speciale destinate actiunii de salvare , a echipajului si persoanelor ambarcate la bord , in caz de naufragiu .De obicei ele sunt de tip baleniera , prevazute cu chesoane de aer , pentru a le asigura flotabilitatea chiar in cazul umplerii cu apa si au o capacitate mare de transport . Sunt prevazute cu rame si vele sau actionate manual sau cu motor .

barcile de serviciu sunt barcile folosite pentru executarea diferitelor servicii necesare navelor atunci cand se afla in rade si porturi .

NOMENCLATURA si CONSTRUCTIA BARCILOR

Barca este constituita dintr-o structura de rezistenta osatura barcii , si un invelis exterior bordajul .

Principalele elemente constructive sunt :

Chila , piesa fundamentala a osaturii de rezistenta , terminata la prova cu etrava si la pupa cu etamboul .

Coastele sunt elemente de osatura transversala prinse in partea inferioara de chila ( la barci se numesc crevace ) .

Filele chilei , invelisul exterior al fundului barcii

Filele de bordaj , invelisul exterior dispus in continuarea invelisului fundului ce etanseaza corpul barcii , peste coaste .

Copastia , element cu care se termina bordajul .

Pe fundul barcii , in imediata apropiere a chilei , sunt dispuse unul sau doua orificii inchise cu dopuri filetate din bronz sau aluminiu . Aceste orificii servesc la evacuarea apei din barci atunci cand sunt ridicate la grui sau pe cavaleti .

( cavaletii sunt suporti din metal sau din lemn pe care se amplaseaza barcile sau butoaie ).

In interiorul barcii se mai gasesc :

Bancurile sunt banci sau scanduri transversale pe care stau marinarii cand trag la rame , sunt prinse in coltare , la margine ( la bordaj ) si sprijinite la mijloc in pontili care la randul lor se sprijina pe carlinga ( carlinga = piesa in sistemul longitudinal de osatura situata deasupra chilei pentru sporirea rezistentei barcii ).

Banchetele sunt scanduri longitudinale in camera barcii pe care stau persoanele transportate ( la barci tip baleniera cu chesoane de aer , banchetele se continua de-a lungul bordajului pana la prova .

Panourile si gratarele sunt confectionate din lemn si asezate de-a lungul barcii .

Camera barcii este spatiul cuprins intre ultimul banc si pupa barcii ( stau persoanele transportate





Spatele barcii este o placa de lemn care inchide camera barcii

Puntiri sunt portiunile care acopera corpul barcii la prova si la pupa

( analogul puntii la nave , care acopera corpul navei ) .

Barcile de salvare au prevazute pe bordaj niste ochiuri , de care se leaga in bucle o saula tin-te bine , cu ajutorul careia se pot sustine in stare de plutire naufragiatii cazuti in apa .

Pe fundul barcii de salvare , in exterior se gasesc niste manere de manevra , care in afara faptului ca servesc ca niste chile de ruliu , servesc si la readucerea in pozitie normala a barcii rasturnate in mare .


9 banchet ; 10 locas pentru furchet ; 11 ochiuri ; 12 tin-te bine ; 13 coltare ;

14 carlig de ridicare ; 15 inel ; 16 barbeta ; 17 bratara ; 18 panou ; 19 butoias de apa ; 20 cheson ; 21 brau ; 22 centura ; 23 file ; 24 cheson de aer ; 25 balamalele carmei .

 


Barcile se construiesc , de obicei din lemn . In functie de anumite calitati ale materialelor lemnoase , pentru fiecare parte a barcii , pentru fiecare element de detaliu sunt materiale preferate . Astfel , pentru osatura de rezistenta se folosesc materiale din ulm , dud , frasin ; pentru bordaj pin , cedru , teck ; pentru copastie stejar , frasin , fag si teck ; pentru rame frasin si fag ; pentru arborada pin sau brad .

Dupa modul in care sunt asezate filele de bordaj ( scandurile ) se deosebesc mai multe sisteme de cnstructie :

Sistemul suprapus care consta in fixarea filelor de bordaj ( scandurilor exterioare ) cu marginile suprapuse una peste alta . sistemul suprapus se foloseste in general la constructia balenierelor .


Sistemul latin sau sstemul neted consta in aranjarea filelor de bordaj alaturate una langa alta ( lipite ) .



Sistemul diagonal , care consta dintr-un bordaj dublu alcatuit din file asezate diagonal fata de chila ( la un unghi de 45 0 ) si in directii opuse . Bordajul interior are filele inclinate cu capetele superioare spre pupa , iar bordajul exterior in sens invers spre prova .

ACCESORIILE BARCILOR

Orice barca cu rame si vele este inzestrata cu o serie de obiecte de armament necesare pentru manevra , navigatie si semnalizare , vitalitate , salvare .

In categoria obiectelor de armament destinate manevrei barcilor sunt incluse : ramele , carma cu echea , ancora , ancora cu parama de ancorare , ancora de furtuna , cangea gradata in picioare ( serveste ca sonda ) , barbetele de la prova si pupa , aparatoarele ( mici baloane de acostare ) , arborada , greementul si velatura , precum si toate piesele fixate de corpul barcii inele , ocheti , cavile , tacheti , carlige de ridicare si care servesc la diverse manevre .

Ramele sau vaslele pot avea forme si dimensiuni diferite in functie de marimea si destinatia barcii pe care o deservesc .

Compunere :

pana , partea lata in forma de lopata

bratul , prelungirea sub forma cilindrica a penei

mansonul , de piele pe care se sprijina rama in furchet ( sau dama )

contra greutatea ( genunchi )

manerul


Carma barcii este o piesa demontabila care se fixeaza in pupa barcii prin doua balamale simple . Ea se compune din doua piese principale pana carmei si echea .

Echea poate avea forma unei bare ( eche dreapta ) sau a unui sector ( eche rotunda ) . Se fixeaza in capul penei carmei care intra intr-un locas al echei 1. Guvernarea barcii cu echea dreapta se efectueaza direct , manevrand echea cu o mana spre stanga sau dreapta , iar in cazul echei rotunde se manevreaza trotele 2 , saule fixate la extremitatile echei rotunde 8 .


Ancora barcii este de regula un ancorot mic , fie din categoria ancorelor de tip amiralitate , fie o ancora cu mai multe brate fixe ( tip gheara de pisica ) . parama de ancorare poate fi un lant sau o parama vegetala subtire .

Cangea este o prajina de lemn , care are la unul din capete o armatura din fier sau bronz terminata cu un carlig simplu sau dublu . Cangea se foloseste la acostarea si plecarea barcii pentru a apuca si apropia barca sau a o impinge si a o indeparta .

Barbetele sunt capete de parama fixate la prova si la pupa , care servesc ca parame de legare pentru acostarea barcii sau ca remorci in cazul remorcarii .

In categoria obiectelor de armament destinate pentru navigatie si semnalizare in inventarul barcii intra : compasul de barca , ambalat in cutie , cu dispozitiv de iluminat pentru noapte , bastonul de pavilion cu pavilionul , pavilioane de semnalizare cu bratele , sonde de mana , felinar de vant , lanterna , pistol de semnalizare cu cartusele respective sau rachete de semnalizare actionate la mana .



In categoria obiectelor de armament destinate pentru vitalitatea barcii sunt incluse : ghiordelul ( o galeata de lemn sau din panza impermeabila ) , ispolul de forma unui foras ingust cu margini inalte pentru scos apa afara din barca , trusa cu scule de marangozerie ciocan , topor , cleste , dalta , dopuri de lemn , pene , cuie , calti , ac si ata de vele , cutit de gabier .

In categoria obiectelor de armament destinate pentru salvare , in inventarul barcii sunt prevazute : centuri sau veste de salvare pe numarul persoanelor prevazute a intra in barca ; unu doi colaci de salvare , trusa cu medicamente, butoias cu apa potabila .

TIPURI DE AMBARCATIUNI CU VELE


barca populara :este o ambarcatiune cu derivor cu catarg fixat spre prova si o vela aproximativ triunghiulara sustinuta la partea sa superioara de un pic legat de catarg aproape vertical .

Iola este o ambarcatiune de concurs , cu corpul lat , prevazut cu derivor rabatabil si cu punte . Are un catarg si o singura vela ( randa - bermudiana ) care se invergheaza introducand grandeele de invergare si de intinsura in canalele practicate in ghiu si in catarg . Vela are ca semn distinctiv un cerc rosu .


finul este o ambarcatiune asemanatoare cu iola , deosebirile constau in faptul ca finul are forme mai fine sin viteza mai mare ; nu are sarturi si straiuri ; catargul este fixat in chila si in punte , face corp comun cu ghiul si se roteste odata cu miscarea ghiului . Derivorul este rabatabil si carma nedemontabila . Vela are ca semn distinctiv doua linii ondulate paralele .



snaipul , este o ambarcatiune usoara cu doua vele - un foc si o randa . Corpul se construieste din lemn , cu punte , derivor rabatabil si carma nedemontabila. Are un catarg sustinut de doua sarturi , un strai si un ghiu . Randa are ca semn distinctiv o becatina in zbor .


-olandezul zburator sau F.D.-ul este una dintre cele mai rapide ambarcatiuni sportive cu vele . Catargul este sustinut de doua sarturi si un strai , derivorul este rabatabil si carma dintr-o singura bucata demontabila . Olandezul zburator are doua vele - o randa si un foc mai lat decat la celelalte ambarcatiuni . Pentru navigatia cu vant de pupa este dotat cu o vela auxiliara numita balon . Randa poarta ca semn distinctiv literele F.D.

starul este o ambarcatiune mai solida si mai mare ca precedentele . Starul are corp solid , cu sectiunea in forma de V , carma complet imersa si un derivor fix , format dintr-un bulb de forma ovala fixat de corp cu o tabla groasa . Catargul ceva mai inalt decat la celelalte ambarcatiuni este sustinut de cate doua sarturi in borduri , doua straiuri in prova si cate o pataratina rabatabila in fiecare bord . Catargul este prevazut si cu una doua crucete     ( vergi mici ) .


Starul are doua vele - un foc si o randa . Pe vela poarta semnul distinctiv al clasei star - o stea rosie in cinci colturi .

cuterul este o ambarcatiune mare care poate lua la bord 5 - 8 persoane . Corpul este compartimentat cu chesoane de aer pentru a realiza nescufundarea in caz ca este plin cu apa . Are derivor fix si carma imersa . Catargul este sustinut ca si la star cu sarturi , straiuri si pataratine . Are doua vele - un foc si o randa - cu care poate realiza o viteza pana la 10 noduri .


LUCRARI DE INTRETINERE si CURATENIE LA BORDUL NAVELOR

Curatenia mica se executa in fiecare dimineata inainte de ridicarea pavilionului ( inainte de ora 8.00 ) si consta in :

inlaturarea apei (zapezii ) de pe punte

stergerea prafului si umezelii de pe instalatiile si mecanismele de punte

maturarea si aerisirea incaperilor

stergerea geamurilor

spalarea podelei , culoarelor si careurilor ( salilor de mese )

maturarea si spalarea scarilor si furbisarea alamurilor

Curatenia mare se executa o data pe saptamana , de obicei sambata si se incepe cu scoaterea din cabine si careuri a covoarelor , saltelelor si lenjeriei de pat , care se intind pe punte la soare pentru aerisire . Intre timp in cabine se face curatenie generala - se spala podelele metalice si cele acoperite cu linoleum , se sterg mobilele de praf , se spala peretii in locurile unde vopseaua s-a murdarit .

La exterior , se sterg de praf peretii suprastructurilor si se curata eventualele pete sau murdaria aparuta peste vopsea . Se dau capoatele jos de pe aparate si instalatii . Se curata paramele de sarma si se ung . Se inlocuiesc saulele de pavilion






Politica de confidentialitate


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Navigatie




LANSAREA MANUALA A PLUTEI DE SALVARE
Planificarea voiajului
DESCRİEREA İNSTALATİİLOR Sİ SİSTEMELOR AUXİLİARE DE BORD
Executarea voiajului
Managementul activitatilor din transportul portuar
NAVA MARITIMA DE TRANSPORT
Senzori de teledetectie
DEZESUAREA NAVEI CU MIJLOACELE BORDULUI
NAVIGATIA MIXTA
DETERMINAREA ELEMENTELOR CURBEI DE GIRATIE