 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri |
| Tehnica mecanica |
AMBARCATIUNI
Ambarcatiunile sunt nave mici si foarte mici - capabile sa pluteasca si sa se deplaseze pe apa cu propulsie proprie realizata cu rame si vele la barci , sau cu motor la salupe .
Ele sunt folosite atat in activitatea portuara , cat si in activitatea navelor pentru indeplinirea a numeroase servicii , dupa cum urmeaza :
legatura dintre nave , legatura dintre navele aflate la ancora cu uscatul , transportul personalului , proviziilor , materialelor si pieselor de schimb ( de volum si gabarit adecvat ) ;
asigurarea diferitelor manevre privind : transportul si fundarisirea ancorelor si ancoroatelor ; transportul la mal a paramelor de legare a navei pe timpul acostarii ;transportul furtunelor de alimentare cu apa de la o nava la alta ; transportul paramei de remorca de la remorcher la nava remorcata .
executarea diferitelor lucrari in afara bordului , cum ar fi spalatul , raschetatul si pituratul bordajului , lucrari de lant si la ancora , reparatii la corpul navei deasupra liniei de plutire ;
executarea sondajelor in jurul navei ancorate sau in prova navei catre un loc de acostare necunoscut ;
asigurarea pregatirii marinaresti si activitati sportive a echipajului prin exersarea trasului la rame si manevrarea barcilor cu vele ;
efectuarea lucrarilor sub apa cu scafandrii grei , sau scafandrii autonomi prin asigurarea serviciului la pompa si coborarea sub apa , sau ridicarea la suprafata a acestora .
BARCI CU RAME si VELE
Barca este cea mai mica nava , capabila sa pluteasca pe apa si sa se deplaseze pe distante relativ scurte folosind drept propulsie rame , vele sau motor .
Clasificarea barcilor :
Dupa felul propulsiei
cu rame si vele
cu motor
cu propulsie proprie actionata manual
Din punct de vedere al formei corpului :
baleniere ( care au prova si pupa ascutita )
barci ( cele care au pupa dreapta ( taiata ) cu tablou ) .
Dupa numarul de rame : ( rame plus carmaciul )
barca de 10 + 1
barca de 8 + 1
barca cu 2 sau 4 rame ( pui )
Din punct de vedere al destinatiei :
barci de salvare , sunt barci speciale destinate actiunii de salvare , a echipajului si persoanelor ambarcate la bord , in caz de naufragiu .De obicei ele sunt de tip baleniera , prevazute cu chesoane de aer , pentru a le asigura flotabilitatea chiar in cazul umplerii cu apa si au o capacitate mare de transport . Sunt prevazute cu rame si vele sau actionate manual sau cu motor .
barcile de serviciu sunt barcile folosite pentru executarea diferitelor servicii necesare navelor atunci cand se afla in rade si porturi .
NOMENCLATURA si CONSTRUCTIA BARCILOR
Barca este constituita dintr-o structura de rezistenta - osatura barcii , si un invelis exterior - bordajul .
Principalele elemente constructive sunt :
Chila , piesa fundamentala a osaturii de rezistenta , terminata la prova cu etrava si la pupa cu etamboul .
Coastele sunt elemente de osatura transversala prinse in partea inferioara de chila ( la barci se numesc crevace ) .
Filele chilei , invelisul exterior al fundului barcii
Filele de bordaj , invelisul exterior dispus in continuarea invelisului fundului ce etanseaza corpul barcii , peste coaste .
Copastia , element cu care se termina bordajul .
Pe fundul barcii , in imediata apropiere a chilei , sunt dispuse unul sau doua orificii inchise cu dopuri filetate din bronz sau aluminiu . Aceste orificii servesc la evacuarea apei din barci atunci cand sunt ridicate la grui sau pe cavaleti .
( cavaletii sunt suporti din metal sau din lemn pe care se amplaseaza barcile sau butoaie ).
In interiorul barcii se mai gasesc :
Bancurile sunt banci sau scanduri transversale pe care stau marinarii cand trag la rame , sunt prinse in coltare , la margine ( la bordaj ) si sprijinite la mijloc in pontili care la randul lor se sprijina pe carlinga ( carlinga = piesa in sistemul longitudinal de osatura situata deasupra chilei pentru sporirea rezistentei barcii ).
Banchetele sunt scanduri longitudinale in camera barcii pe care stau persoanele transportate ( la barci tip baleniera cu chesoane de aer , banchetele se continua de-a lungul bordajului pana la prova .
Panourile si gratarele sunt confectionate din lemn si asezate de-a lungul barcii .
Camera barcii este spatiul cuprins intre ultimul banc si pupa barcii ( stau persoanele transportate
Spatele barcii este o placa de lemn care inchide camera barcii
Puntiri sunt portiunile care acopera corpul barcii la prova si la pupa
( analogul puntii la nave , care acopera corpul navei ) .
Barcile de salvare au prevazute pe bordaj niste ochiuri , de care se leaga in bucle o saula tin-te bine , cu ajutorul careia se pot sustine in stare de plutire naufragiatii cazuti in apa .
Pe fundul barcii de salvare , in exterior se gasesc niste manere de manevra , care in afara faptului ca servesc ca niste chile de ruliu , servesc si la readucerea in pozitie normala a barcii rasturnate in mare .
9 banchet ; 10 locas pentru furchet ; 11 ochiuri ; 12 tin-te bine ; 13 coltare ;
14 carlig de ridicare ; 15 inel ; 16 barbeta ; 17 bratara ; 18 panou ; 19 butoias de apa ; 20 cheson ; 21 brau ; 22 centura ; 23 file ; 24 cheson de aer ; 25 balamalele carmei .
Barcile se construiesc , de obicei din lemn . In functie de anumite calitati ale materialelor lemnoase , pentru fiecare parte a barcii , pentru fiecare element de detaliu sunt materiale preferate . Astfel , pentru osatura de rezistenta se folosesc materiale din ulm , dud , frasin ; pentru bordaj pin , cedru , teck ; pentru copastie stejar , frasin , fag si teck ; pentru rame frasin si fag ; pentru arborada pin sau brad .
Dupa modul in care sunt asezate filele de bordaj ( scandurile ) se deosebesc mai multe sisteme de cnstructie :
Sistemul suprapus care consta in fixarea filelor de bordaj ( scandurilor exterioare ) cu marginile suprapuse una peste alta . sistemul suprapus se foloseste in general la constructia balenierelor .
Sistemul latin sau sstemul neted consta in aranjarea filelor de bordaj alaturate una langa alta ( lipite ) .
Sistemul diagonal , care consta dintr-un bordaj
dublu alcatuit din file asezate diagonal fata de chila ( la un unghi de 45 0
) si in directii opuse . Bordajul interior are filele inclinate cu capetele superioare spre pupa
, iar bordajul exterior in sens invers spre prova .
ACCESORIILE BARCILOR
Orice barca cu rame si vele este inzestrata cu o serie de obiecte de armament necesare pentru manevra , navigatie si semnalizare , vitalitate , salvare .
In categoria obiectelor de armament destinate manevrei barcilor sunt incluse : ramele , carma cu echea , ancora , ancora cu parama de ancorare , ancora de furtuna , cangea gradata in picioare ( serveste ca sonda ) , barbetele de la prova si pupa , aparatoarele ( mici baloane de acostare ) , arborada , greementul si velatura , precum si toate piesele fixate de corpul barcii - inele , ocheti , cavile , tacheti , carlige de ridicare si care servesc la diverse manevre .
Ramele sau vaslele pot avea forme si dimensiuni diferite in functie de marimea si destinatia barcii pe care o deservesc .
Compunere :
pana , partea lata in forma de lopata
bratul , prelungirea sub forma cilindrica a penei
mansonul , de piele pe care se sprijina rama in furchet ( sau dama )
contra greutatea ( genunchi )
manerul
Carma barcii este o piesa demontabila care
se fixeaza in pupa barcii prin doua balamale simple . Ea se compune din
doua piese principale - pana carmei si echea
.
Echea poate avea forma unei bare ( eche dreapta ) sau a unui sector ( eche rotunda ) . Se fixeaza in capul penei carmei care intra intr-un locas al echei 1. Guvernarea barcii cu echea dreapta se efectueaza direct , manevrand echea cu o mana spre stanga sau dreapta , iar in cazul echei rotunde se manevreaza trotele 2 , saule fixate la extremitatile echei rotunde 8 .
Ancora barcii este de regula un ancorot mic , fie din categoria ancorelor de tip amiralitate , fie o ancora cu mai multe brate fixe ( tip gheara de pisica ) . parama de ancorare poate fi un lant sau o parama vegetala subtire .
Cangea este o prajina de lemn , care are la unul din capete o armatura din fier sau bronz terminata cu un carlig simplu sau dublu . Cangea se foloseste la acostarea si plecarea barcii pentru a apuca si apropia barca sau a o impinge si a o indeparta .
Barbetele sunt capete de parama fixate la prova si la pupa , care servesc ca parame de legare pentru acostarea barcii sau ca remorci in cazul remorcarii .
In categoria obiectelor de armament destinate pentru navigatie si semnalizare in inventarul barcii intra : compasul de barca , ambalat in cutie , cu dispozitiv de iluminat pentru noapte , bastonul de pavilion cu pavilionul , pavilioane de semnalizare cu bratele , sonde de mana , felinar de vant , lanterna , pistol de semnalizare cu cartusele respective sau rachete de semnalizare actionate la mana .
In categoria obiectelor de armament destinate pentru vitalitatea barcii sunt incluse : ghiordelul ( o galeata de lemn sau din panza impermeabila ) , ispolul de forma unui foras ingust cu margini inalte pentru scos apa afara din barca , trusa cu scule de marangozerie - ciocan , topor , cleste , dalta , dopuri de lemn , pene , cuie , calti , ac si ata de vele , cutit de gabier .
In categoria obiectelor de armament destinate pentru salvare , in inventarul barcii sunt prevazute : centuri sau veste de salvare pe numarul persoanelor prevazute a intra in barca ; unu - doi colaci de salvare , trusa cu medicamente, butoias cu apa potabila .
TIPURI DE AMBARCATIUNI CU VELE
barca populara :este o ambarcatiune cu
derivor cu catarg fixat spre prova
si o vela aproximativ triunghiulara sustinuta la partea sa superioara de
un pic legat de catarg aproape vertical .
Iola este o ambarcatiune de concurs , cu corpul lat , prevazut cu derivor rabatabil si cu punte . Are un catarg si o singura vela ( randa - bermudiana ) care se invergheaza introducand grandeele de invergare si de intinsura in canalele practicate in ghiu si in catarg . Vela are ca semn distinctiv un cerc rosu .
finul este o ambarcatiune asemanatoare cu iola , deosebirile constau in faptul ca finul are forme mai fine sin viteza mai mare ; nu are sarturi si straiuri ; catargul este fixat in chila si in punte , face corp comun cu ghiul si se roteste odata cu miscarea ghiului . Derivorul este rabatabil si carma nedemontabila . Vela are ca semn distinctiv doua linii ondulate paralele .
snaipul , este o ambarcatiune usoara cu doua vele - un foc
si o randa . Corpul se construieste din lemn , cu punte , derivor
rabatabil si carma nedemontabila. Are un catarg sustinut de doua sarturi ,
un strai si un ghiu . Randa are ca semn distinctiv o becatina in zbor .
-olandezul zburator sau F.D.-ul este
una dintre cele mai rapide ambarcatiuni sportive cu vele . Catargul este
sustinut de doua sarturi si un strai , derivorul este rabatabil si
carma dintr-o singura bucata demontabila . Olandezul zburator are doua
vele - o randa si un foc mai lat decat la celelalte ambarcatiuni . Pentru
navigatia cu vant de pupa este dotat cu o vela auxiliara numita balon . Randa poarta ca semn
distinctiv literele F.D.
starul este o ambarcatiune mai solida si mai mare ca precedentele . Starul are corp solid , cu sectiunea in forma de V , carma complet imersa si un derivor fix , format dintr-un bulb de forma ovala fixat de corp cu o tabla groasa . Catargul ceva mai inalt decat la celelalte ambarcatiuni este sustinut de cate doua sarturi in borduri , doua straiuri in prova si cate o pataratina rabatabila in fiecare bord . Catargul este prevazut si cu una doua crucete ( vergi mici ) .
Starul are doua vele - un foc si o randa . Pe vela poarta semnul
distinctiv al clasei star - o stea rosie in cinci colturi .
cuterul este o ambarcatiune mare care poate lua la bord 5 - 8 persoane . Corpul este compartimentat cu chesoane de aer pentru a realiza nescufundarea in caz ca este plin cu apa . Are derivor fix si carma imersa . Catargul este sustinut ca si la star cu sarturi , straiuri si pataratine . Are doua vele - un foc si o randa - cu care poate realiza o viteza pana la 10 noduri .
LUCRARI DE INTRETINERE si CURATENIE LA BORDUL NAVELOR
Curatenia mica se executa in fiecare dimineata inainte de ridicarea pavilionului ( inainte de ora 8.00 ) si consta in :
inlaturarea apei (zapezii ) de pe punte
stergerea prafului si umezelii de pe instalatiile si mecanismele de punte
maturarea si aerisirea incaperilor
stergerea geamurilor
spalarea podelei , culoarelor si careurilor ( salilor de mese )
maturarea si spalarea scarilor si furbisarea alamurilor
Curatenia mare se executa o data pe saptamana , de obicei sambata si se incepe cu scoaterea din cabine si careuri a covoarelor , saltelelor si lenjeriei de pat , care se intind pe punte la soare pentru aerisire . Intre timp in cabine se face curatenie generala - se spala podelele metalice si cele acoperite cu linoleum , se sterg mobilele de praf , se spala peretii in locurile unde vopseaua s-a murdarit .
La exterior , se sterg de praf peretii suprastructurilor si se curata eventualele pete sau murdaria aparuta peste vopsea . Se dau capoatele jos de pe aparate si instalatii . Se curata paramele de sarma si se ung . Se inlocuiesc saulele de pavilion
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
