Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
Transformatoare trifazate cu conversie radiala sau axiala (infasurari cilindrice,concentrice)


Transformatoare trifazate cu conversie radiala sau axiala (infasurari cilindrice,concentrice)




Transformatoare trifazate cu conversie radiala sau axiala (infasurari cilindrice,concentrice)

Partea II Sinteza(Proiectarea)

1 Breviar

1.1 Solutii constructive

-miez magnetic trifazat,nesimetric (3 coloane-c,2juguri-j),dispuse in acelasi plan

-infasurari cilindrice,dispuse concentric (fig.1a),sau alternat (fig.1b)




Fig.1a

In cazul infasurarilor concentrice,(fig.1a),infasurarea de joasa tensiune(JT,avand w1 spire,parcurse de curentul de faza If1)este dispusa interior,langa miez,iar infasurarea de inalta tensiune(IT),cu w2 spire,parcurse de curentul de faza If2, la exterior.

Fig.1b

In cazul variantei cu infasurari alternate(fig.1b),infasurarile sunt divizate in np (numar par) perechi de semibobine,fiecare cu w1/np ,respectiv w2/np spire,parcurse de curentii If,1,respectiv If,2 , aceasta solutie constructiva fiind utilizata in special pentru transformatoarele uscate, racite cu aer.

1.2 Vectorul Poynting si dimensiunile principale ale transformatoarelor

Transformatorul electric este un convertor electromagnetic static,in care se realizeaza o conversie de tip electric-electric(E-E). Puterea electromagnetica este preluata de la sursa de catre infasurarea primara si transmisa infasurarii secundare, prin spatiul dintre cele doua infasurari(cu suprafata AP -aria Poynting,m2)-sediul campului magnetic de scapari, cu densitatea de suprafata a puterii electromagnetice SP(VA/m2) -vectorul Poynting.

Dintre multiplele dimensiuni geometrice ce pot caracteriza ansamblul electromagnetic al transformatorului (dimensiunile miezului magnetic,dimensiunile infasurarilor,etc) ca dimensiuni principale vor fi considerate dimensiunile suprafetei de transfer a puterii electromagnetice intre cele doua infasurari ale transformatorului (convertorului), respectiv dimensiunile principale ale suprafetei Poynting (AP ).

a ) b)

Fig.2

1.2.1 Transformatoare cu infasurari concentrice (transformatoare cu conversie radiala)

In cazul transformatoarelor cu infasurari concentrice puterea electromagnetica (Se) absorbita de infasurarea primara ( considerata receptoare) de la sursa de alimentare, este transferata infasurarii secundare (generatoare) prin suprafata laterala a cilindrului de dimensiuni D12 (diametrul mediu al cilindrului de scapari, respectiv diametrul mediu al infasurarilor) si HB (lungimea liniilor campului magnetic de scapari) fig.1a, in acord cu teorema generala a puterii (energiei) electromagnetice, prin care se introduce vectorul Poynting ca densitate de suprafata a puterii electromagnetice transferate: (1)

  In relatia (1), Es (V/m) reprezinta intensitatea campului electric indus prin transformare (un vector orientat in lungul spirei in sensul curentului la infasurarea generatoare si in sens invers la infasurarea receptoare), Hs(A/m) intensitatea campului magnetic de scapari (un vector axial pentru configuratia din fig.2.a, cu distributia trapezoidala cunoscuta), iar (m2) aria laterala a cilindrului de scapari, relatie valabila in marimi instantanee.

Vectorul Poynting rezulta astfel radial, fiind indreptat spre infasurarea secundara, regim de generator a transformatorului,transformatoarele cu infasurari concentrice putand fi denumite ca transformatoare cu conversie de tip radial.

In regim sinusoidal, se defineste puterea electromagnetica aparenta S ca semiprodusul valorilor de varf si respectiv ca produsul valorilor efective ale acestora (extinzand formal aceasta notiune si in ceea ce priveste campul magnetic ), astfel incat relatia (1) devine:

(VA) (2)

unde D12 ( diametrul mediu al infasurarilor ) si HB ( lungimea de calcul a liniilor campului magnetic de scapari , egala aproximativ cu inaltimea infasurarilor) reprezinta dimensiunile geometrice principale ale transformatorului ,iar -factorul de geometrie (arhitectura) a transformatorului radial.

Intensitatea campului electric indus Es(V/m)), se obtine aplicand legea inductiei electromagnetice unei spire (medii) de diametru D12, traversata de campul magnetic principal, respectiv din tensiunea de spira

(V/m), unde (V) (3)

unde BFe reprezinta valoarea, de varf, a inductiei magnetice in miezul magnetic (coloana), iar AFe aria de fier corespunzatoare.

Intesitatea campului magnetic de scapari se determina din legea circuitului magnetic

(A/m), unde , reprezinta panza de curent : ( ).

Inlocuind aceste rezultate in relatia (2) se obtine:

(VA) (4)

respectiv puterea aparenta (pe coloana) a transformatorului.

Impedanta Poynting se defineste ca raportul dintre si obtinandu-se expresia :

() unde () si (5)

1.2.2 Transformatoare cu infasurari alternate (transformatoare cu conversie axiala)

In cazul transformatoarelor cu infasurari alternate simetric, alcatuite din perechi de semibobine, campul magnetic de scapari este orientat radial ,cu distributia n-trapezoidala din fig 2.b, astfel incat vectorul Poynting rezulta axial, aceste transformatoare putand fii denumite transformatoare cu conversie axiala.

Suprafata de transfer a puterii electromagnetice (AP) este de forma unei coroane circulare (tip saiba) de latime L cu diametrul mediu Dm -dimensiunile principale ale transformatorului axial(fig.2..b),iar -factorul de geometrie al transformatorului cu conversie axiala.

Puterea electromagnetica transferata axial prin cele np suprafete Poynting () se calculeaza cu relatia :

(VA) (6)

unde s-au avut in vedere relatiile : si cu

Impedanta Poynting(),definita ca raportul dintre si ,se calculeaza cu expresia ;

, unde () si (factorul de geometrie ) (7)

fiind cu atat mai mare cu cat numarul de bobine n este mai mare.

Relatia pierderilor Joule (PJ ) si a fluxului termic (Qt )

1.3.1 Transformatoare cu infasurari concentrice

Daca se considera infasurarea (concentrica) ca o panza de curent de grosime (), inaltime HB si diametru mediu D12, si desitatea (medie) de curent J ,sunt valabile relatiile;

, (8)

unde , in A/m, este densitatea lineara de curent a panzei de curent.

Pierderile Joule din infasurare,respectiv din panza de curent,se pot scrie astfel sub forma :

(W) (9)

Fluxul termic unitar, pe suprafata de transfer a puterii electromagnetice(AP ),in acelasi timp si suprafata de referinta pentru transmisia caldurii prin convectie, se poate astfel determina cu urmatoarea relatie:

(W/m2) (10)

respectiv, fluxul termic unitar este proportional cu sarcina termica a transformatorului ().

Din expresia de mai sus, se poate obtine relatia de calcul a pierderilor Joule ,exprimate in u.r. :

(u.r) (11)

astfel incat pierderile Joule nominale, exprimate in u.r., sunt numeric egale cu raportul dintre intensitatile campului electrocinetic (EJ) respectiv indus (Es).

Relatia (11) este fundamentala, stabilind cea mai simpla si concisa exprimare in u.r. a pierderilor Joule -respectiv a rezistentei infasurarii (in unitati relative r =pJ ), ca raportul dintre intensitatea campului electric de conductie () si intensitatea campului electric indus().

Pe de alta parte, avand in vedere relatia pierderilor de scurtcircuit () relatia (11) se mai poate scrie sub forma :

(VA/m2) (12)

respectiv, vectorul Poynting este numeric egal cu raportul dintre fluxul termic unitar (Qt, W/m2) si pierderile Joule (pJ1, u.r.) din infasurare, stabilindu-se astfel o relatie directa intre solicitarea termica (medie) a transformatorului (proportionala cu fluxul termic unitar Qt), pierderile de scurtcircuit (pkn) si vectorul Poynting (Sp).

1.3.2 Transformatoare cu infasurari alternate

Relatii similare se obtin si pentru transformatoarele cu infasurari alternate,respectiv:   

-panza de curent:

,unde ,

-pierderile Joule (W)

(W)

-fluxul termic pe suprafata de transfer(conversie):

= (W/m2)

-pierderile Joule(u.r.)

(u.r.) (13)

1.4 Relatia tensiunii de scurtcircuit (uk)

Componenta reactiva a tensiunii (nominala) de scurtcircuit este, (in u.r.),numeric egala cu reactanta de scurtcircuit,respectiv cu reactanta de scapari: (u.r) (14)

Pe de alta parte,la scurtcircuit nominal transformatorul absoarbe din retea puterea reactiva nominala:

(u.r.) (15)

Utilizand notiunea de densitate de volum a puterii de magnetizare, (VAr/m3),si avand in vedere ca la scurtcircuit campul magnetic (de scapari) actioneaza exclusiv in aer ()

componenta reactiva a tensiunii de scurtcircuit se poate determina cu relatia:

(u.r) , unde (16)

1.4.1 Transformatoare cu conversie radiala (infasurari concentrice)

Pentru transformatoarele de tip radial cu infasurari concentrice (de largime radiala a1 respectiv a2 distantate cu a12 ,fig.1a), componenta reactiva a tensiunii de scurtcircuit (ukr) se poate determina cu relatia generala (16), unde , respectiv (VAr), astfel incat: (u.r.)    (17)

respectiv,avand in vedere relatia impedantei Poynting(5), ,se obtine:

unde (m) (18)

1.4.2 Transformatoare cu conversie axiala

In cazul transformatoarelor de tip axial, cu infasurari alternate simetric (fig.1.b), cele n bobine cu grosimea axiala , respectiv ,distantate cu ,sunt conectate in serie ,astfel incat,componenta reactiva a tensiunii de scurtcircuit ,se determina cu relatia:

respectiv,avand in vedere relatia impedantei Poynting(7), ,se obtine:

, unde si (m) (19)

1.5. Relatia factorului (mediu) de umplere a infasurarilor (ku

1.5.1 Transformatoare cu conversie radiala(cu infasurari concentrice)

Se defineste factorul mediu de umplere a infasurarilor concentrice (ku) ca raportul dintre aria neta de material conductor 8aluminiu sau cupru),ocupata, in sectiune, de conductoarele celor doua infasurari (w1SW1+w2SW2) si aria de gabarit a acesteia (a1+a2)*HB:

= (20)

unde si sunt factori de umplere individuali pentru cele doua infasurari :

Din relatia de definitie (20) se poate explicita suma ():

= (m) (21)

unde s-a inlocuit (conform relatiei 11), si .

Din rel. (21), daca se inlocuieste , se obtine ecuatia pentru largimea echivalenta a canalului de scapari (),cu solutia:

(m) , unde (22)

respectiv o relatie analitica importanta pentru marimea (in mod uzual estimata cu o relatie empirica),evaluata asfel in concordanta cu principalele date de proiectare ale transformatorului:materialul infasurarilor si temperatura de functionare(),frecventa(),parametri de scurtcircuit(,),factorul mediu de umplere a infasurarilor.

1.5.2 Transformatoare cu conversie axiala(cu infasurari alternate,simetric)

Se definesc factorii de umplere individuali, ai celor doua infasurari cu relatiile:

(23)

si respectiv factorul mediu de umplere al celor doua infasurari:

= (24)

Din relatia de definitie (24) se expliciteaza suma ():

=(m) (25)

unde s-a inlocuit , si .

Din rel. (25), daca se inlocuieste , se obtine ecuatia pentru largimea echivalenta a canalului de scapari (),cu solutia:

(m) , unde (m2) (26)

1.6. Tensiunea de spira(Usp)



Pentru transformatoarele cu conversie radiala(infasurari concentrice),pornind de la expresia de calcul a componentei reactive a tensiunii de scurtcircuit,(18), ,unde se inlocuieste ,si , obtine:

(V) ,unde     (27)

In mod similar,pentru transformatoarele cu conversie axiala(infasurari alternate,simetric),pornind de la relatia ,se obtine:

(V), unde     (28)

1.7. Algoritmi de dimensionare (Algoritmul tensiunii de spira)

Relatia de baza este relatia tensiunii de spira,care permite generarea analitica a secventelor de calcul pentru dimensiuni geometrice,solicitari electromagnetice,consumuri de materiale,etc.,in functie de factorul de geometrie ,si principalele date de proiectare(putere,frecventa,parametri de scc.,etc).

1.7.1 Transformatoare cu conversie radiala (infasurari concentrice)

Pentru factorul de geometrie variabil (),se calculeaza :

a) Tensiunea de spira , unde ),rel.22

b) Sectiunea de fier(utila) a miezului magnetic:,(se adopta o valoare pt.)

Obs. Valoarea inductiei magnetice in miez,BFe, se poate obtine in functie de performantele dorite la mersul in gol, respectiv po,n si io,n (in u.r.),avand in vedere urmatoarele relatii:

si , unde (w/kg) si (Var/kg)

si respectiv :, unde (u.r.) si (u.r.)

astfel incat valoarea corespunzatoare a inductiei magnetice(BFe) rezulta din urmatoarea egalitate:

c) Diametrul coloanei(circulara):, unde ,

- kiz,Fe ,coeficientul de izolatie a tolelor (0.9.0.95)

- coeficientul geometric de umplere a coloanei,in functie de numarul de trepte (..1)

d) Dimensiunile principale(diametrul mediu D1,2 si inaltimea medie a infasurarilor Hb):

- (m), unde ,unde

- ,unde Lw este lungimea medie a spirelor (de joasa si inalta tensiune)

e) Solicitari electromagnetice,si termice:

-vectorul Poynting (VA/m2), (V/m),,A/m

- densitatea (medie) de curent :,(A/mm2),

- fluxul termic pe suprafata de transfer: ,

f) Dimensiunile ferestrei(FxH):

-largimea ferestrei: (m)

-inaltimea ferestrei: (m),

g) Consumuri de materiale active(cupru,fier)

-consumul specific de cupru(aluminiu): (kg/VA)

-consumul de fier

-in cele 3 coloane: (kg),

-in cele doua juguri: (kg)

-consumul specific de fier: (kg/VA)

h) Parametri de mers in gol (po ,io)

- pierderile de putere activa, in miez: =(u.r.)

- pierderile de putere reactiva, in miez: (u.r.)

- curentul de mers in gol: (u.r.)

1.7.2 Transformatoare cu conversie axiala (infasurari alternate,simetric)

Se adopta nr. de perechi de semibobine .,nr.par.Pentru ,se calculeaza urmatoarele secvente de calcul:

a) Tensiunea de spira ,

b) Sectiunea de fier(utila) a miezului magnetic:

c) Diametrul coloanei(circulara):,unde

d) Dimensiunile principale:

,cu >, unde , si respectiv

e) Solicitari electromagnetice,si termice:

-vectorul Poynting (VA/m2), (V/m),,A/m

- densitatea (medie) de curent :,(A/mm2),

- fluxul termic pe suprafata de transfer: , (W/m2)

f) Dimensiunile ferestrei(FxH):

-largimea ferestrei: (m)

-inaltimea ferestrei: (m), unde (m)

g) Consumuri de materiale active(cupru,fier)

-consumul specific de cupru(aluminiu): (kg/VA)

-consumul de fier

-in cele 3 coloane: (kg),

-in cele doua juguri: (kg)

-consumul specific de fier: (kg/VA)

h) Parametri de mers in gol (po ,io)

- pierderile de putere activa, in miez: =(u.r.)

- pierderile de putere reactiva, in miez: (u.r.)

- curentul de mers in gol: (u.r.)

1.8 Date de proiectare orientative

a) distante de izolatie,in functie de tensiunea nominala a infasurarii

Un (kV)

Uinc (kV)

a01 (cm)

a12 (cm)

a22 (cm)

h10 (cm)

b) factorul geometric de umplere a coloanei(kg),in functie de numarul de trepte

Sn(kVA)

nt

kg

c) pierderi de magnetizare(tabla laminata la rece)

BFe (T)



pFe    (W/kg)

qFe (Var/kg)

d)valori recomandate pentru inductia magnetica-table laminate la rece

Sn    (kVA)

>1000

BFe,c (T)

e) factori de umplere ai infasurarilor


f) proprietati fizice materiale conductoare(cupru,aluminiu)

Propr. Fiz.

r Wm

la 20oC

a (1/oC)

d (kg/m3)

s

(N/m2)

c

(J/kg0C)

l

(W/moC)

Material

Cupru

Aluminiu

g) solicitari termice (infasurari cupru,racire ulei)

Sn kVA)

>10000

J(A/mm2)

A(A/cm)

Qt(W/m2)

Obs: Fluxul termic Qt s-a calculat cu relatia:,pentru m,

h) costuri unitare materiale active(in USD/kg)

Anul

Aluminiu



Cupru

2. Program de calcul (date de proiectare, algoritmul Usp, solutia optima)

%SOTCR Sinteza Optimala trafo trifazat conversie radiala (inf.cilindr.conc)

%S1. Date de proiectare

1 Date nominale(vezi A1)

2 Date constructive

2.1 Date constructive miez magnetic(3 coloane,nesimetric)

Sc=Sn/3;%puterea electromagnetica,pe coloana

kizfe=0.95%factor de izolatie tole(oxizi ceramici)

kg=0.92 %factor geometric de umplere a coloanei(nt=6)

kuc=kg*kizfe;%coeficientul total de umplere a coloanei

%proprietati material tole- tabla Armco M6 0.35 mm

dfe=7600;%densitate

xfe=1;%cost unitar(u.m/kg)

%caracteristici pierderi de putere activa pfet(b)-W/kg,si %reactiva,qfet(b)-VAr/kg

b=[1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8] %(T)

pfet=[0.5 0.6 0.7 0.82 0.95 1.1 1.32 1.6 2];% W/kg

qfet=[1.46 2.1 3.1 4.5 6.7 10.1 15.8 25 48]; %VAr/kg inclusiv intrefieruri

%aproximare analitica curbe pierderi tabla laminata la rece

a1=.44 ;n1=2.4; %propunere pentru p10=0.44W/kg

ppfe=a1.*(b.^n1);% expr analitica p10=0.44

b1=1.46; c1=0.0002; %propunere pentru q10=1.46VAR/kg

n2=2;n3=21;

qqfe=b1.*(b.^n2)+c1.*(b.^n3);%expr analitica

plot(b,ppfe, ,b,pfet,

plot(b,qqfe, ,b,qfet,

%S1.2.2 Date constructive infasurari(cilindrice concentrice,stratificat))

dcu=2700;%Aluminiu (dcu=8900,Cupru)

xcu=2;%cost unitar Aluminiu (u.m./kg),(xcu=3,pt cupru)

ro1=3.7e-8;%rezistivitate aluminiu,la 75 grade(2.1e-8 pt cupru)

ro2=ro1;

ku1=.66;%factor de umplere infasurare j.t.

ku2=.38;%factor de umplere infasurare i.t

ku=2*ku1*ku2/(ku1+ku2) );%factor mediu de umplere al celor 2 infasurari

%schema de izolatie(trafo in ulei,cl.iz.A,Un=10kV,)

a01=.005;a12=.018;a22=.02;h01=.045;h02=h01;

%date exploatare

Tfa=50000;%timp de functionare actualizat,in h

xp=5e-5;%cost unitar energie activa (u.m./Wh)

%S2 Algoritm de optimizare (algoritmul Usp)

%S2.1 Calcule preliminarii

%a)determinare inductie in fier Bfe

b=[1:.05:1.8];

qqfe=b1.*b.^n2+c1.*b.^n3;

ppfe=a1.*b.^n1;

fp=ion.*ppfe;

fq=pon.*sqrt(qqfe.^2+ppfe.^2);

plot(b,fp,b,fq); %rezulta Bfex la intersectir

grid

Bfen=Bfex;%pt fp=fq

%b)calcul grosime(radiala) infasurari

miuo=pi*4e-7;

omega=2*pi*fn;

RR=16*ro1*ukr/(3*miuo*2*pi*fn*pkn*ku);

as=(a12+sqrt(a12^2+RR))/2;%as=a12+(a1+a2)/3

a=3*(as-a12); %a=a1+a2

%S2.2 Algoritmul Usp(beta)

%a)tensiunea de spira,sectiunea si diametrul coloanei

dx=0.1 %pasul de variatie beta=pi*D12/Hb (factor de geometrie)

for n=1:50

beta(n)=0.5+n*dx ;

Usp(n)=sqrt(miuo*omega*Sc*as*beta(n)/(ukr));

Afe(n)=sqrt(2)*Usp(n)/(omega*Bfen);

D(n)=sqrt(4.*Afe(n)/(pi*kuc));

%b)dimensiuni principale si solicitari electromagnetice

dD=3*as-2*(a12-a01);

D12(n)=D(n)+dD;%diametrul mediu al celor doua infasurari

Hb(n)=(pi*D12(n))/beta(n);%inaltimea medie a celor doua infasurari

Ap(n)=(pi*D12(n))*Hb(n);%suprafata(aria)de transfer (Poynting)

Sp(n)=Sc/Ap(n);%densitatea de putere (vectorul Poynting,VA/m2)

Es(n)=Usp(n)/(pi*D12(n));%intensitatea campului electric (de transformare)V/m

Hs(n)=Sp(n)/Es(n);%intensitatea campului magnetic(de scapari),A/m

Zp(n)=Es(n)/Hs(n);%impedanta Poynting

J(n)=(pkn*Es(n))/(2*ro1);%densitatea medie de curent,in cele doua infasurari

Qt1(n)=(ro1*J(n))*Hs(n);%fluxul termic unitar,pe suprafata Poynting

plot(beta,D12, ,beta,Hb, %dimensiuni principale

plot(beta,Qt1)

%c)dimensiuni fereastra(F*H)

F(n)=(2*(a+a01+a12)+a22)*n/n; %largimea ferestrei

H(n)=Hb(n)+h01+h02; %inaltimea ferestrei

Lj(n)=2*F(n)+3*D(n); %lungimea jugului

%d)consumuri si costuri specifice fier/cupru

Mfec(n)=3*dfe*Afe(n)*H(n);%kg

Mfej(n)=2*dfe*Lj(n)*Afe(n);%Afej=Afec

cfec(n)=Mfec(n)/Sn;%kg/VA

cfej(n)=Mfej(n)/Sn;

cfe(n)=cfec(n)+cfej(n);

kfe(n)=xfe*cfe(n);%u.m/VA

ccu(n)=dcu*pkn/(ro1*J(n)^2);

kcu(n)=xcu*ccu(n);

cm(n)=cfe(n)+ccu(n);

km(n)=kfe(n)+kcu(n);

plot(beta,cm, ,beta,km,

%e)pierderi in fier si putere de magnetizare

ppfen=a1*Bfen^n1;%W/kg

qqfen=b1*Bfen^n2+c1*Bfen^n3;%VAr/kg

pfe(n)=cfe(n)*ppfen;

qfe(n)=cfe(n)*qqfen;

io(n)=sqrt(pfe(n)^2+qfe(n)^2);

po(n)=pfe(n);

ke(n)=(pfe(n)+pkn*alfam^2)*Tfa*xp;%cost specific pierderi in exploatare,u.m/VA

%f)criterii de optimizare

dpo(n)=(po(n)-pon)/pon;

dio(n)=(io(n)-ion)/ion;

plot(beta,dpo, ,beta,dio, %criteriul po,io

plot(beta,cm, ,beta,km,

plot(beta,ke, ,beta,km,

grid

3.Solutia optima

Avand in vedere criteriile de optimizare utilizate (criteriul dpo, dio, cm,km,ke),se va adopta un factor de geometrie optim (betax),corespunzator numarului n=nx,listandu-se urmatoarele marimi (optime) :

n=nx

betax=beta(n)

diox=dio(n)

dpox=dpo(n)

Spx=Sp(n)

Apx=Ap(n)

D12x=D12(n)

Hbx=Hb(n)

Esx=Es(n)

Hsx=Hs(n)

Jx=J(n)

Qt1x=Qt1(n)

Bfex=Bfen

Afex=Afe(n)

Dx=D(n)

Fx=F(n)

Hx=H(n)

Ljx=Lj(n)

Uspx=Usp(n)

ax=a

ccux=ccu(n)

cfex=cfe(n)

cmx=cm(n)

kmx=km(n)








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Electronica




Variatoare de tensiune alternativa
"Calitatea alimentarii"- in ce scop?
MODULUL DE IESIRE
PROIECT ELECTRIC Reabilitare Statie de Epurare Timisoara
ASPECTE PRIVIND STRUCTURA UNUI STRUNG REVOLVER CU COMANDA NUMERICA CU POSIBILITATE DE PRELUCRARE
Proiect A.S.C.N. - Sa se proiecteze un automat secvential pentru preambalari in industria alimentara
MODELUL MATEMATIC AL TRADUCTORULUI DE VITEZA
MASURAREA CURENTULUI SI TENSIUNII ELECTRICE
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA TIRISTOARELOR
Actionare electrica cu motor de c.c. si redresor semicomandabil