Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
STUDIU privind progresul realizat de Romania in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie. Masurile necesare pentru indeplinirea obligatiilor stabilite de Directiva 2001/77/EU.


STUDIU privind progresul realizat de Romania in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie. Masurile necesare pentru indeplinirea obligatiilor stabilite de Directiva 2001/77/EU.




STUDIU

privind progresul realizat de Romania in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie.

Masurile necesare pentru indeplinirea obligatiilor stabilite de Directiva 2001/77/EU.




Scopul studiului

Prezentul studiu isi propune sa analizeze progresele realizate de Romania in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie in conformitate cu obligatiile ce-i revin ca stat membru al Uniunii Europene, asa cum rezulta din prevederile Directivei 2001/77/EU din 17 septembrie 2001 privind promovarea energiei produse din surse regenerabile de energie. De asemenea, studiul abordeaza problema utilizarii surselor regenerabile de energie in Romania din perspectiva obiectivului obligatoriu privind contributia acestora in consumul energetic in Uniunea Europeana (20%), stabilit de Consiliul European in martie 2007.

In functie de constatarile privind progresele facute la cinci ani de la aparitia Directivei, sunt propuse in capitolul 11 o serie de masuri care sa impulsioneze activitatea in acest domeniu si care sa asigure indeplinirea obiectivului (tintei) nationale stabilite pana in anul 2010.

Consideratii generale

In "Cartea Verde - o strategie europeana pentru energie durabila, competitiva si sigura" elaborata de Comisia Europeana in anul 2000 se pun bazele pentru o noua politica energetica europeana globala.

Din punct de vedere energetic si al dezvoltarii durabile, Europa se confrunta astazi cu o serie de provocari dintre care cele mai importante sunt:

- dependenta exagerata de sursele energetice ale altor regiuni ale globului, dintre care multe sunt amenintate de instabilitate; cererea de energie, asigurata cu resurse din afara Uniunii Europene in procent de 50%, urmeaza sa creasca la 70% daca nu se iau masuri, la orizontul anului 2030.

- obligatia indeplinirii sarcinilor din Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Efectele schimbarilor climatice sunt din ce in ce mai evidente iar cererea de energie este in crestere; se estimeaza ca emisiile de CO2 vor creste cu aproximativ 60% pana in anul 2030, accelerand fenomenul de incalzire globala.

- Europa nu si-a dezvoltat inca piete de energie interne complet competitive, ceea ce ar face ca cetatenii si companiile din statele Uniunii sa se bucure de avantajele securitatii alimentarii si de preturi mai mici.

Una din modalitatile de punere in aplicare a noilor politici este cresterea gradului de utilizare a energiei provenite din surse regenerabile. Beneficiile dezvoltarii resurselor regenerabile de energie asa cum sunt ele prezentate de documentele programatice ale Uniunii Europene sunt urmatoarele:

- imbunatatiri strategice ale securitatii aprovizionarii cu energie;

- reducerea pe termen lung a volatilitatii preturilor care afecteaza Uniunea Europeana in calitate de cumparator de combustibili fosili;

- sporirea competitivitatii industriei tehnologiilor energetice din Uniunea Europeana;

- reducerea poluarii aerului si a emisiilor de gaze cu efect de sera;

- imbunatatirea situatiei economice si sociale a regiunilor rurale izolate, etc.

In acest sens, Uniunea Europeana a elaborat Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei produse din surse regenerabile pe piata interna de energie electrica.

3. Obiectivele politicilor prevazute in Directiva 2001/77/EC

Directiva 2001/77/EC cere Statelor Membre o serie de masuri de crestere a productiei de energie din surse regenerabile, prin crearea de facilitati agentilor economici ce promoveaza folosirea acestor resurse. Aplicarea directivei trebuie facuta prin emiterea de reglementari legislative - legislatie primara si secundara, prin forme concrete ce sunt lasate la alegerea fiecarui Stat Membru.

Principalul obiectiv (tinta) stabilit in Directiva este acela ca sursele regenerabile sa reprezinte 12% din consumul total de energie in anul 2010, iar din consumul total de energie electrica 22,1% sa fie acoperit din surse regenerabile.

Pornind de la acest obiectiv, Statele Membre trebuie sa-si stabileasca "tinte nationale" si programe de actiune pentru utilizarea surselor regenerabile. In cazul in care tintele nationale nu sunt corelate cu obiectivul general, Comisia Europeana va putea impune obiective (tinte) nationale cu caracter obligatoriu.

Pentru verificarea indeplinirii obiectivelor nationale, Directiva prevede la art. 3 obligatia intocmirii si publicarii unor rapoarte privind realizarea tintelor nationale, cu o periodicitate de doi ani. Ultimul raport privind progresul realizat in domeniul utilizarii surselor regenerabile de energie in Statele Membre ale Uniunii Europene COM(206)849 final arata ca la nivelul anului 2005 energia electrica din surse regenerabile a contribuit cu 14,5% la consumul total de energie electrica din Uniunea Europeana, ceea ce reprezinta mai putin de 7% din totalul surselor de energie utilizate, in conditiile in care consumul total de energie electrica a crescut cu circa 2% pe an (referirile sunt pentru statele UE- 25, fara Bulgaria si Romania).

Cu privire la performantele diferitelor State Membre, raportul mentioneaza urmatoarele:

- noua State Membre au inregistrat performante bune, unele atingandu-si obiectivele in avans; Germania si Spania au inregistrat progrese importante. Cu toate eforturile acestor tari, Uniunea Europeana poate in cel mai bun caz sa ajunga la o pondere a energiei din surse regenerabile de 19% din consumul de energie electrica in 2010 si la o contributie de 10% din consumul de energie primara - ceea va insemna neindeplinirea obiectivul (tintei) stabilite de Directiva 2001/77/EC;

- 11 State Membre par sa nu reuseasca sa-si indeplineasca angajamentele nationale;

- in unele State Membre ponderea energiei electrice din surse regenerabile este chiar in scadere (pe fondul cresterii consumului);

- hidrocentralele raman sursa dominanta in domeniul surselor regenerabile de energie, insa energia eoliana si biomasa incep sa joace un rol important ("energia eoliana reprezinta un succes clar, inregistrand o crestere considerabila in Europa si o piata globala in continua crestere; biomasa - uriasul adormit incepe sa se trezeasca, iar biogazul si combustia multipla au inregistrat progrese in ultimii doi ani; energia solara fotovoltaica a inregistrat o crestere continua in ultimii 5 ani dar reprezinta un potential pe termen lung").

Ca urmare a evenimentelor petrecute in anul 2006, cand Uniunea Europeana s-a vazut tot mai expusa la instabilitatea surselor de aprovizionare cu resurse energetice si la cresterea preturilor acestora pe pietele internationale de energie, constatand si insuccesul partial in actiunea de dezvoltare a surselor regenerabile de energie, s-a decis pregatirea unui nou set de politici energetice avand ca orizont anul 2020. In noul set de politici energetice se incadreaza si propunerea "Foaie de parcurs pentru energie regenerabila" inaintata de Comisia Europeana Consiliului si Parlamentului European - document COM(2006)848 final /16 ian 2007. Foaia de parcurs, apreciind nerealizarea obiectivelor din Directiva 2001/77/EU "ca un esec al politicii si un rezultat al incapacitatii sau al lipsei vointei de a sprijini declaratiile politice prin stimulente politice si economice", stabileste necesitatea "schimbarii modului de promovare a surselor regenerabile de energie in cadrul UE", respectiv:

- "consolidarea si extinderea cadrului de reglementare actual al Uniunii. Este important mai ales sa se asigure ca toate Statele Membre iau masuri necesare pentru cresterea ponderii surselor regenerabile de energie in ansamblul energiei"

- cadrul politicii viitoare privind sursele regenerabile de energie "sa aiba la baza obiective obligatorii pe termen lung si un cadru politic stabil'" si "sa promoveze continuarea eforturilor menite sa indeparteze barierele nejustificate din calea dezvoltarii surselor regenerabile de energie";

- modalitatea prin care Statele Membre intentioneaza sa-si atinga obiectivele trebuie stabilita in planuri nationale de actiune, care trebuie notificate Comisiei;

- obiectivul global al Uniunii trebuie sa se reflecte in obiective nationale obligatorii.

Noile obiective stabilite sunt urmatoarele:

- ponderea surselor regenerabile de energie in ansamblul energetic al Uniunii trebuie sa atinga 20% in 2010;

- productia de energie electrica din surse regenerabile va creste la 34% din consumul total de energie electrica in 2020;

- energia eoliana va contribui cu 12% din energie electrica produsa in UE pana in 2020;

- sectorul biomasei va creste semnificativ, folosind lemn din culturi energetice si deseuri organice in centralele electrice;

- celelalte tehnologii cum ar fi energia fotovoltaica, cea termica solara, energia valurilor si a mareelor, vor inregistra o dezvoltare mai rapida dupa scaderea pretului lor.

4. Preluarea in legislatia romaneasca a prevederilor Directivei 2001/77/EC

In cadrul procesului de aderare, Romania s-a angajat prin documentul de pozitie Capitolul 14 Energie sa preia in legislatia proprie prevederile Directivei 2001/77/EU. Principalele acte normative promovate in legislatia primara romaneasca, cu adresabilitate directa la prevederile directivei sunt urmatoarele:

. Legea Energiei Electrice 578/2006;

. HG 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie (cu modificarile stabilite de HG 958/ 2005);

. HG 1535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie;

. HG 1429/2004 pentru aprobarea Regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile;

. HG 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie (cu modificarile si completarile aduse de HG 958/2005).

. HG 1395/2005 privind aprobarea Programului de masuri existente si planificate pentru promovarea producerii si consumului de energie electrica din surse regenerabilede energie.

La acestea se adauga urmatoarele acte normative din legislatia primara si secundara ce contin prevederi referitoare la promovarea surselor regenerabile de energie fara a fi considerate reglementari ale acestui domeniu:

. HG 890/2003 privind aprobarea "Foii de parcurs din domeniul energiei din Romania";

. Legea 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii;

. Legea 143/1999 privind ajutorul de stat;

. HG 867/2003 privind aprobarea Regulamentului de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public;

. HG 540/2004 de aprobare a Regulamentului de acordare a licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice;

. Ordinul nr. 25/2004 al presedintelui ANRE pentru aprobarea "Codului comercial al pietei angro de energie electrica".

In cele ce urmeaza vom face pe scurt prezentarea continutului actelor normative ce reglementeaza domeniul energiei produse din surse regenerabile.

. Legea Energiei Electrice nr. 578/2006 reglementeaza cadrul pentru desfasurarea activitatilor din sectorul energiei electrice. Printre obiectivele de baza pentru activitatile din sector este si "promovarea utilizarii surselor noi si regenerabile de energie" careia legea ii dedica Cap. V, cu reglementari privind conditiile tehnice de utilizare si comercializare, facilitati si modul de stabilire a acestora pentru dezvoltarea si utilizarea surselor regenerabile.

. HG 443/2003 reglementeaza cadrul legal necesar promovarii programului de crestere a contributiei surselor regenerabile de energie la balanta energetica a tarii. Hotararea stabileste obiectivul national pentru promovarea surselor regenerabile de energie, responsabilitatile privind stabilirea masurilor pentru realizarea obiectivului, stabilirea garantiilor de origine a energiei electrice si a accesului la retea.

. HG 1535/2003 aproba "Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie" in Romania, strategie care sa dea viata "obiectivului national". Dupa ce face inventarul potentialului surselor regenerabile de energie ale tarii, hotararea stabileste obiectivele strategice, caile si actiunile de promovare a surselor regenerabile.

. HG 1429/2004 aproba Regulamentul de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile, documentele necesare, criteriile si conditiile de acordare a garantiilor de origine.

. HG 1892/2004 stabileste sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile - sistemul cotelor obligatorii combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi.

. HG 1395/2003 aproba programul de masuri existente si planificate pentru promovarea producerii si consumului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie. Programul inventariaza masurile existente si actele normative prin care au fost aprobate si stabileste noi masuri pentru anii 2005-2006.

5. Obiectivele si sarcinile de valorificare a surselor regenerabile de energie

5.1. La nivelul Uniunii Europene

Situatia in Uniunea Europeana la nivelul 2005/2006 conform Raportului Nr. 6 "State of renewable energies in Europe 2006"  

EOLIAN

White Paper prevede pentru 2010: 40.000 MW putere instalata.

Realizat 2005: puterea instalata 40.517 MW si 69,1 TWh energie electrica.

Realizat 2006: 48.000 MW, crestere de 20%.

Prognoza pentru 2010: 70.000 MW.

Lideri sunt Germania (18.427 MW si 26.500 TWh) si Spania (9.900 MW si 20.700 TWh) care impreuna realizau peste 70% din productia de origine eoliana din UE in 2005. Ambele state folosesc sistemul de preturi fixe (Feed-in tariff).

FOTOVOLTAIC

White Paper prevede pentru 2010: 3.000 MWelectric putere instalata.

Realizat 2005: puterea instalata 2.172 MW.

Realizat 2006: 3.420 MW - o crestere de peste 50%.

Prognoza pentru 2010 este de peste 8.700 MW.

In 2006 piata a fost de 1.245 MW cu lideri: Germania 1.150 MW, Spania 60 MW, Italia, Franta, Austria. 20 de tari din UE au sistemul de finantare de tip preturi fixe.

► SOLAR TERMIC

White Paper prevede pentru 2010: 100 milioane m2 in UE.

Realizat 2005: energie termica 12.087 MWtermic cu 17,267 milioane m2.

Prognoza pentru 2010: 22.500 MWtermic si 32,1milioane m2.

MICRO-HIDRO

White Paper prevede pentru 2010: 14.000 MW 

Realizat 2005: 11.600 MW si 41,92 TWh (cele mai mari capacitati: Italia, Franta, Spania, Germania, Austria si Suedia).

Prognoza pentru 2010: 12.800 MW, fara indeplinirea tintei.

BIOMASA

White Paper prevede pentru 150 Mtep (biocombustibili + biogaz + deseuri urbane + biomasa solida), respectiv 55 Mtep pentru energie electrica, 75 Mtep energie termica, 19 Mtep pentru transport.

Realizat 2005: 72,3 Mtep (biocombustibili: 3,3 Mtep, biogaz: 5 Mtep, deseuri urbane: 5,3 Mtep, biomasa: 58,8 Mtep).

Prognoza pentru 2010: 103,7 Mtep (biocombustibili: 9,9 Mtep - tinta este de 18 Mtep, biogaz: 8,7 Mtep - tinta este de 15 Mtep, deseuri urbane: 6,5 Mtep, biomasa 78,6 Mtep, ceea ce va reprezenta doar 70% din valoarea prevazuta a fi realizata.

Realizat 2005: energie electrica din biomasa solida 44,10 TWh.

Biomasa este utilizata cu predilectie in Germania, Franta, Suedia, Finlanda Polonia, Spania, Austria. Pentru cogenerare: Finlanda, Suedia, Germania, Olanda, Marea Britanie, Italia, Austria.

ENERGIE GEOTERMALA

White Paper prevede pentru : putere electrica instalata 1.000 MWelectric

Realizat 2005: 842 MWelectric (contributie: Italia, Portugalia, Franta).

Prognoza pentru 2010: 988 MWelectric

White Paper prevede pentru : putere termica instalata 5.000 MWtermic.

Realizat 2005: 7484 MWtermic din care: 5379 MWtermic la temperaturi joase (pompe de caldura) si 2109 Mwtermic la temperaturi inalte.

Prognoza pentru 2010: 13.760 MWtermic.

Tabelul1 prezinta sintetic valorile de mai sus.

Tabelul 1. Obiectivele Uniunii Europene in domeniul surselor regenerabile de energie

Tipul de resursa

(MW)

Prognoza pentru 2010 (MW)

Cartea Alba 2010 (MW)

Crestere

Eolian

70.000

40.000

+ (75%)

Fotovoltaic

2.172/3.420

8.700

+ (200%)

Hidro

11.600

12.800

14.000

Biomasa

72,3 Mtep

103,7 Mtep

150 Mtep

- (30%)

Biocombustibili

3,3 Mtep

9,9 mil. tep

18 mil.tep

- (40%)

Geotermal

Termic

Electric

7.487 MWt

842 MWe

13.760 MWt

988 MWe

5.000 MWt

1.000 MWe

+ (300%)

0

Solar Termic

17,2 mil.m2

12.09 MWt

32,1 mil.m2

22.500 MWt

100 mil.m2

- (70%)

TOTAL UE

Realizat 2005: total energie din surse regenerabile - 6,38% din consumul total de energie primara (66,1% biomasa, 22,2% hidro, 5,5% eolian, 5,5% geotermal, 0,7% solar).

Estimare 9% din consumul total de energie primara (tinta de 12%), datorita diminuarii productiei de energie in centralele hidroelectrice, din cauza unei perioade mai indelungate de seceta.

13,97% din consumul total de energie electrica (66% hidro, 16% eolian, 16% biomasa, 1,2% geotermal, 0,8% solar).

5.2 La nivelul Romaniei

Romania a fost una din primele tari candidate la Uniunea Europeana care a transpus in legislatia nationala prevederile Directivei 2001/77/CE. Desi isi asumase ca data de intrare in Uniune data de 1 ianuarie 2007, preluarea in legislatie a prevederilor Directivei s-a facut integral in anii 2003-2004. Acest lucru a fost favorizat si de faptul ca reglementarile pietei de energie incepusera sa fie implementate din anii 2001-2002.

HG 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile stabileste urmatorul obiectiv (tinta):

ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile

de energie in consumul brut de energie electrica urmeaza

sa ajunga la 30% in anul 2010.

ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile

de energie in consumul national brut de energie urmeaza

sa ajunga la 11% pana in anul 2010.

Hotararea mai precizeaza ca "promovarea producerii si consumului de energie electrica din surse regenerabile, inclusiv de centralele hidro mari, constituie un obiectiv de interes national."

Prin HG 958/2005, art.1, obiectivul se modifica in parte, respectiv:

. ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile

de energie in consumul brut de energie electrica urmeaza

sa ajunga la 33% in anul 2010.

Detalierea obiectivului national prin stabilirea structurii productiei de energie electrica si termica din surse regenerabile este facuta de HG 1535/2003, cap. 4. In aceasta hotarare sunt prezentate ca sarcini de valorificare urmatoarele:   

- punerea in functiune in perioada 2003-2010 de capacitati noi de producere a energiei din surse regenerabile insumand 441,5 MW (energie electrica) respectiv 3.274,64 mii tep (energie termica). Pentru perioada 2011-2015 se prevede instalarea unei puteri totale de 789 MW (energie electrica) si 3.527,7 mii tep (energie termica). Capacitatile energetice noi pe tipuri de resurse si pentru cele doua perioade sunt prezentate in Tabelul 2.

- obtinerea prin valorificarea surselor energetice regenerabile si reducerea importurilor de resurse energetice, la nivelul anului 2010, a unor cantitati de energie electrica de 19650 GWh (energie electrica) si 3.274,64 mii tep, respectiv 23.367 GWh si 3.527,7 mii tep (energie termica). Contributia pe surse la productia de energie electrica este prezentata in Tabelul 3. Ponderea surselor regenerabile de energie in consumul total de resurse primare este prezentata in Tabelul 4.

Tabel 2. Capacitati energetice noi si efortul investitional total in perioada 2003-2010, respectiv 2011-2015.

Surse

regenerabile

de energie

Perioada: 2003 - 2010 Perioada: 2011- 2015

Capacitati Efort investitional Capacitati Efort investitional

noi total noi total

(mil. Euro) (mil. Euro)

Solar-termic 7,34 mii tep 75,0 16,0 mii tep 93,0

Solar-electric 1,50 MW 7,5 9,5 MW 48,0

Eolian 120,0 MW 120,0 280,0 MW 280,0

Hidro (≤10 Mw) 120,0 MW 150,0 120,0 MW 120,0

Biomasa termic 3249,8 mii tep 240,0 3487,8 mii tep 200,0

Biomasa electric 190,0 MW 280,0 379,5 MW 400,0

Geotermal 17,5 mii tep 15,0 23,9 tep 12,0

TOTAL* 431,5 Mw 887,5 789,0 Mw 1153,0

*Totalul se refera la puterea instalata exclusiv pentru producerea de energie electrica.

Tabel 3. Productia prognozata de energie electrica din surse regenerabile de energie pe termen mediu si lung.

Surse regenerabile de energie

2010

( MWh)

2015

(MWh)

Energie solara

1.860

11.600

Energie eoliana

314.000

1.001.000

Energie hidro total

din care: hidro ≤ 10MW

18.200.000

1.100.000

18.700.000

1.600.000

Biomasa

1.134.000

3.654.000

Geotermal

_

TOTAL

19.650.000

23.367.000

Ponderea energiei electrice din surse regenerabile in consumul total de energie electrica

30,00%

30,40%

Tabel 4. Ponderea surselor regenerabile de energie in consumul total de resurse primare in Romania.

Surse regenerabile

de energie

Anul 2000

(mii tep)

Anul 2010

(mii tep)

Anul 2015

(mii tep)

Energie solara:

- solar termic

- solar electric

--

--

--

7,50

7,34

0,16

17,00

16,00

1,00

Energie eoliana



--

27,00

86,10

Energie hidro:

- hidro mare

- hidro mica

1.272

1.185

87

1.565,20

1.565,20

94,60

1.608,20

1.470,60

137,60

Energie din biomasa

- biomasa termic

- biomasa electric

2.772

2.772

--

3.347,30

3.249,80

97,50

3.802,00

3.487,80

314,20

Energie geotermala

--

17,50

23,90

TOTAL

(inclusiv hidro mare)

4.044

4.946,00

5.537,20

PONDERE in consumul total de resurse primare de energie

10,01 %

11,00 %

11,20 %

Sintetizand prevederile de detaliu cuprinse in tabelele de mai sus si comparandu-le cu obiectivul (tinta) rezulta urmatoarele:

- energie electrica produsa din surse regenerabile la nivelul anului 2010:

19650 GWh.

- total energie produsa din surse regenerabile la nivelul anului 2010:

4946,0 mii tep.

Fara a se prezenta valoarea prognozata pentru consumul brut de energie electrica si pentru consumul national brut de energie, in document se declara ca la nivelul anului 2010 obiectivul (tinta) privind utilizarea surselor regenerabile este de 30%, respectiv 11% (Tabelele 2 si 3).

Pentru a verifica totusi probabilitatea indeplinirii obiectivului (tintei) stabilite prin HG 443/2003, am luat ca valori de referinta prognozele pentru consumul brut de energie electrica si consumul national brut de energie din alte documente strategice, respectiv Foaia de Parcurs din Domeniul Energiei, aprobata prin HG 890/2003, si Proiectul Politicii Energetice a Romaniei in perioada 2006-2009, document aflat in curs de aprobare la Ministerul Economiei si Finantelor.

Aceste documente ofera urmatoarele valori de referinta:

Foaia de parcurs :

- prognoza consumului brut de energie :

- scenariul de baza 58900 GWh.

- scenariul alternativ 59400 GWh.

- prognoza consumului national brut de energie electrica:

47650 mii tep

Proiectul Politicii Energetice:

- prognoza consumului brut de energie electrica:

66100 GWh

- prognoza consumului national brut de energie :

40070 mii tep.

Referindu-ne la aceste repere, rezulta in ordine urmatoarele valori procentuale de indeplinire a tintei: 33,4%, 30,8% si 29,72 referitor la consumul brut de energie electrica si 10,37% si 12,34% referitor la consumul national brut de energie. Se poate aprecia ca valorile absolute ale productiei de energie pe surse stabilite in Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie aprobata prin HG 1535/2003 nu vor asigura indeplinirea obiectivului (tintei) stabilite la nivelul anului 2010. In plus, statisticile romanesti cu privire la sursele regenerabile de energie includ hidrocentralele de mari dimensiuni, care datorita problemelor majore sociale si de mediu nu mai sunt luate in calcul la nivel european in aceasta categorie pentru anul 2020; in acest sens, este necesara alinierea la standardele utilizate in Uniunea Europeana si stabilirea unor obiective realiste si ambitioase in domeniul surselor regenerabile de energie.

Legat de obiectivul (tinta) stabilit pentru valorificarea surselor regenerabile de energie trebuie facute urmatoarele comentarii:

1. prezentarea obiectivului (tintei) ca procent din consumul brut de energie electrica respectiv din consumul national brut de energie atat timp cat acestea nu se cunosc (asa cum s-a procedat in HG 443/2003), face ca aceasta tinta sa fie extrem de "imprecisa", riscand nerealizarea la sfarsitul perioadei. De aceea, in conditiile in care valorile la care ne raportam sunt valori prognozabile, este necesar ca energia produsa din surse regenerabile sa fie stabilita in valori absolute, asa cum s-a procedat in HG 1535/2003.

2. prezentarea energiei produse din surse regenerabile ca "un mix al surselor de energie" poate conduce la realizarea obiectivului (tintei) numai pe seama uneia din surse neglijand dezvoltarea altora chiar daca acestea au un potential important. Este necesar ca valoarea ce se doreste a fi obtinuta prin utilizarea surselor regenerabile de energie sa fie defalcata pe toate sursele care au potential, in concordanta cu politica de dezvoltare a fiecareia dintre acestea.

3. in cazul Romaniei, avand in vedere structura actuala a surselor regenerabile de energie, realizarea obiectivului (tintei) poate fi influentata substantial de realizarea productiei in centralele hidroelectrice, respectiv de hidraulicitatea periodei. In anii ploiosi, cand productia de energie in centralele hidroelectrice depaseste cu 10-20% valoarea productiei normale, cantitatea suplimentara de energie obtinuta poate compensa usor nerealizarile in productia din alte surse.

Exemplificam cu realizarile din anii 2005 si 2006 in centrale hidroelectrice.

Anul 2005 - productie hidro totala 20.200 GWh

- 34,3% din consumul de energie electrica - indeplinirea obiectivului (tintei) pentru anul 2010

Anul 2006 - productie hidro totala 18.150 GWh

- 30,8% din consumul de energie electrica - indeplinirea obiectivului (tintei) pentru anul 2010

4. modificarea obiectivului (tintei) de la 30% la 33%, efectuata prin HG 958/2005, s-a realizat tocmai pentru a nu ramane in situatia in care productia curenta a centralelor hidroelectrice in anul hidrologic mediu, de 17.700 GWh/an, ar fi asigurat indeplinirea obiectivului in absenta productiei din alte surse regenerabile.

Nivelul actual al productiei ar fi asigurat indeplinirea obiectivului (tintei) la un consum brut de energie electrica de pana la 59.000 GWh/an, ceea cea ar fi insemnat indeplinirea obiectivului inclusiv pentru anul 2010. Actualul obiectiv (tinta) de 33% este mai realist, indeplinirea acestuia numai pe seama energiei produse in centralele hidroelectrice nu s-ar mai realiza decat pentru o productie bruta de energie electrica de pana la 53.700 GWh.

Din aceste motive, consideram ca defalcarea obiectivului (tintei) in productie de energie electrica /termica pe fiecare din sursele cu potential utilizabil in Romania, aprobata prin HG 1535/2003 este corecta, creand obligatii clare pentru dezvoltarea fiecarei resurse cu potential.

6. Potentialul surselor regenerabile de energie in Romania

Romania, datorita pozitiei geografice, reliefului si conditiilor climatice ce rezulta din acestea, poate fi considerata "o tara cu resurse regenerabile modeste". Sursele regenerabile pot avea insa o contributie importanta la balanta de energie a tarii si la diminuarea ponderii importului de resurse energetice. Utilizarea lor poate fi facuta in sisteme centralizate - sistemul energetic national, sisteme locale centralizate de producere combinata a energiei electrice si termice, dar si pentru alimentarea cu energie electrica si termica a zonelor izolate, in cazul carora racordarea la sistemele centralizate este ne-economica.

In cele ce urmeaza vom face un inventar al surselor regenerabile de energie cu potential exploatabil in Romania potrivit prezentarii facute in HG 1535/2003, cu comentarii privind potentialul acestora dar si a fezabilitatii de utilizare ca surse de energie alternativa.

6.1. Energia solara

Potentialul energetic solar rezulta din cantitatea de energie provenita din radiatia solara, care in Romania are o valoare medie evaluata la 1100 KWh/m2/an. Distributia geografica a potentialului energetic solar prezinta cinci zone, din care zona 0 cu potential de peste 1250 KWh/m2/an, iar zona IV cu potential sub 950 KWh/m2/an.

Radiatia solara cu valori mai mari de 1200kWh/m /an se inregistreaza pe o suprafata mai mare de 50% din suprafata totala a tarii. Utilizarea potentialului energetic solar urmeaza a se face prin:

- sisteme solare termice pentru caldura si apa calda menajera din locuinte individuale sau instalatii centralizate de mica anvergura. Pentru a fi utilizate cu eficienta ridicata aceste sisteme trebuie sa functioneze "in regim hibrid" cu alte sisteme termice conventionale sau neconventionale. Potentialul utilizabil in sistemele solare termice este apreciat la 1434 mii tep.

- sisteme de conversie in energie electrica (fotovoltaice) utilizate in principal pentru alimentarea cu energie electrica a unor consumatori izolati cu consumuri mici de energie. Potentialul exploatabil prin sisteme fotovoltaice in Romania este apreciat la 1200 GWh/an.

NOTA

Ponderile sistemelor fotovoltaice instalate in UE :

- sisteme instalate total cumulat: 3418 MWe din care 3311 MWe sisteme conectate la retea si 108 MWe sisteme autonome.

- sisteme instalate in 2006: total - 1245 MWe din care 1238 MWe sisteme conectate la retea si 7 MWe sisteme autonome.

Prognoza pentru 2010 este de 8700 MWe fata de 3000 MWe din Cartea Alba.

Dinamica extrem de accelerata a procesului de instalare de noi sisteme este bazat pe dezvoltarea unei productii de module si/sau celule fotovoltaice de puteri mai mari de 10 MWp.

Situatia cu producatorii de celule fotovoltaice in lume in 2006 este urmatoarea :

Tari

Productie (MWp)

Japonia

1100

Germania

750

Spania

200

Franta

50

China+Taiwan

500

SUA

200

Exista deja productie de module si in tarile noi membre ale UE (P>50 MW), Cehia, Ungaria, Bulgaria.

6.2. Energia eoliana

Potentialul energetic eolian rezulta din utilizarea energiei vantului cu turbine eoliene (aerogeneratoare) cu puteri instalate unitare mari (la actualele tehnologii peste 750 kW pentru a obtine o eficienta rezonabila), conectate la sistemul energetic si mai putin functionand izolat in solutii hibride cu baterii de acumulatori in tampon) pentru alimentarea cu energie a unor consumatori izolati.

Distributia geografica este facuta pe cinci regiuni distincte, pe zone orografice. Valorile medii ale potentialului eolian variaza intre: - peste 1800W/m2 - la viteze de peste 11,0 m/s pentru regiunea I/zona montana inalta si valori sub 50 W/m2 - viteze sub 3,5 m/s pentru regiunea V /zona dealuri si podisuri.

Regiunile cu potential energetic eolian ridicat sunt: zona litoralului Marii Negre, podisurile Munteniei si Dobrogei si zonele montane inalte (greu de exploatat datorita fenomenelor de iarna). Potentialul teoretic eolian este apreciat la 23.000 GWh/an cu o putere instalata de pana la 14.000 MW. Zona litoralului, inclusiv zona off-shore, are un potential de cca. 4500 GWh/an, cu o putere instalata de cca. 2000 MW. Studii recente facute de ICEMENERG arata ca potentialul tehic exploatabil are valori de cca. 3600 MW cu o productie de energie de cca. 8000 GWh.

6.3. Energia hidroelectrica

Potentialul hidroenergetic al raurilor interioare ale Romaniei (inclusiv partea din potentialul raurilor de granita Dunare, Prut, Tisa) este evaluat la cca. 40.000 GWh/an din care:

34000 GWh/an in amenajari de mare putere

6000 GWh/an in amenajari de mica putere (cu puteri mai mici

sau egale cu 10 MW)

Se prevede realizarea unui numar de 780 de centrale hidroelectrice de mica putere cu o putere totala instalata de 2150 MW.

Observatii: HG 1535/2003 nu face precizarea ce categorie de potential hidroenergetic este prezentata si nici cat din aceasta valoare mai este astazi disponibila pentru a fi amenajata. Aceasta deoarece spre deosebire de celelalte resurse regenerabile a caror utilizare este la inceput si pentru care potentialul exploatabil este identic cu potentialul total al tarii, exploatarea potentialului hidroenergetic al tarii in centrale hidroelectrice mari dar si in centrale de mica putere este inceputa de mult timp, hidroenergia intrand cu o pondere mare in balanta energetica a tarii. In strategia dezvoltarii surselor regenerabile de energie, energia hidroelectrica trebuie sa intre numai cu acea parte care nu a fost inca valorificata.

6.4. Energia biomasei

Potentialul energetic al biomasei rezultat din utilizarea produselor/ reziduurilor vegetale drept combustibili este evaluat la cca 7594 mii tep/an (318*10.9 MJ/an) si se compune din:

reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc 1175 mii tep (49,8*10.9 MJ/an).

deseuri de lemn - rumegus si alte resturi de lemn 487 mii tep (20,4*10.9 MJ/an).

deseuri agricole rezultate din cereale - tulpini de porumb, resturi vegetale de vita de vie etc. 4799 mii tep (200,9*10.9 MJ/an)

biogaz 588 mii tep (24,6*10.9 MJ/an).

deseuri si reziduuri menajere urbane 545 mii tep (22,8*10.9 MJ/an).

Valorificarea energetica se face in principal in caldura - prin ardere in sobe sau cuptoare pentru incalzirea locuintelor individuale sau pentru prepararea hranei si mai putin prin arderea in cazane energetice de abur sau apa fierbinte, pentru incalzire industriala sau producere de energie electrica.

NOTA

In Romania utilizarea lemnului in scop energetic este aproape in intregime destinata incalzirii, in timp ce pentru productia de energie electrica aceasta nu reprezinta o preocupare pentru moment. Anual in Romania se foloseste o cantitate de lemn de foc de circa 3 milioane m3, din toate speciile. Tipurile de componente de biomasa lemnoasa, ca subprodus secundar forestier, potential disponibile pentru productia de energie electrica, din paduri si terenuri acoperite cu vegetatie lemnoasa, sunt:

- arbori intregi (de mici dimensiuni, sau din specii nevaloroase "comercial")

- resturi de exploatare (craci, ramuri si varfuri ramase de obicei in padure)

- cioate si radacini

- nuiele, lastari si drajoni

- deseurile lemnoase rezultate din prelucrare de-a lungul lantului lemnului

Cumulat, biomasa totala potential disponibila (mii tone substanta uscata - mii tone SU) pentru recoltare in vederea utilizarii pentru producere de energie electrica este cuprinsa intre 240.000 si 290.000 tone SU/an. In stare proaspata (uscata in aer, umiditate 40%) aceasta cantitate de biomasa este aproape dubla.

O solutie pentru cresterea cantitatii de biomasa potential disponibila pentru producerea de energie electrica o reprezinta ,,culturile energetice" (specii selectionate, cu potential energetic superior, cu ciclul de exploatare de 1 - 3 ani, cu productie crescanda din primul an in al 3-lea an si cu o durata de exploatare pana la 10, maxim 15 ani).

Culturile energetice constand din soiuri de salcie/rachita selectionata sunt cultivate in tarile nordice (cel mai mare cultivator este Suedia, cu 17,000 ha). Recolta maxima este de 8-10 tone SU/ha/an in Suedia si minima in Irlanda de 5 tone SU/ha/an. In Italia, experimental, s-a constatat ca productia ajunge cu usurinta la 15-20 tone SU/ha/an, in conditii de irigare. Cultura este apreciata ca fiind usoara si relativ ieftina. Apa este un factor limitativ pentru aceasta cultura, productia fiind conditionata de asigurarea apei macar prin amplasarea culturilor in zone cu disponibilitate a apei freatice. Pretul per tona SU este cuprins intre 38 si 86 euro, livrata la o distanta medie de 50 km. Austria cultiva 150.000 ha de culturi energetice (10% din suprafata totala a terenurilor agricole). Plopul creste in climate mai calde decat salcia, este recoltat la un ciclu de 4 - 6 ani, cu o productivitate de 6-15 tone SU/ha/an.

Pentru Romania, specialistii de la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice apreciaza ca prin masuri adecvate de sprijin suprafata cultivata cu rachita ar putea creste, si am putea estima suprafete de 1000 ha pe an in judetele de maxima favorabilitate si 500 ha pentru judetele de favorabilitate mai mica. Substituirea culturilor agricole clasice pe suprafete mici, intr-o anumita formula spatiala, ar putea aduce avantaje intreprinzatorilor privati, prin diversificarea productiei de pe terenurile agricole.

Cantitatea anuala estimata de biomasa lemnoasa ce s-ar putea realiza prin introducerea culturilor energetice ar fi de 72.000 - 320.000 tone SU/an pentru o suprafata cultivata de 21.000 ha. Cantitatea de energie electrica ce s-ar putea obtine anual ar fi de 216 - 960 GWh/an (considerand 1 tona lemn uscat in aer echivalent energetic a 3 MWh).

6.5. Energia geotermala

Romania detine surse geotermele in ape de adancime - cu exploatare prin foraj extractie, "de joasa entalpie" (cu temperaturi cuprinse intre 25C si 60C) si de temperatura medie (cu temperaturi cuprinse intre 60C si 125C). Resursele geotermale de joasa entalpie se utilizeaza la incalzire si prepararea hranei in locuinte individuale, sectoare industriale sau agro-zootehnice (sere, solarii, ferme).

Potentialul energetic geotermal al Romaniei este evaluat la cca. 167 mii tep (7000*10.6 GJ/an). In prezent se afla in functiune 70 de sonde de apa calda (cu temperaturi peste 60C) in diferite zone geografice si se afla in conservare sau rezerva 45 de sonde cu potential energetic atestat.

In sinteza in Tabelul 5 extras din HG 1535/2003 se prezinta valorile potentialului diverselor surse regenerabile de energie ce pot fi valorificate in Romania asa cum au fost acestea inventariate la data intocmirii Hotararii.

Tabelul 5. Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania.

Sursa de energie Potentialul Echivalent economic Aplicatie

regenerabila energetic energie

anual (mii tep)

Energie solara: 60x10^6 GJ 1.433,0 Energie

- termica termica

- fotovoltaica 1.200 GWh 103,2 Energie

electrica

Energie eoliana 23.000 GWh 1.978,0 Energie

electrica

Energie hidro, din 40.000 GWh Energie

care: sub 10 MW 6.000 GWh 516,0 electrica

Biomasa 318x106 GJ 7.597,0 Energie

termica

Energie geotermala 7x106 GJ 167,0 Energie

termica

7. Responsabilitati si competente in promovarea surselor regenerabile de energie stabilite in legislatia actuala

Fundamental in reusita actiunii de promovare a surselor regenerabile de energie este modul in care sunt stabilite responsabilitatile si competentele autoritatilor si institutiilor din executivul statului si modul in care acestea sunt duse la indeplinire. Legislatia in vigoare stabileste urmatoarele responsabilitati si competente:

7.1. Guvernul Romaniei

Legea 578/2006.

ART.4(1) Strategia energetica nationala defineste obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu si lung si modalitatile optime de realizare a acestora, in conditiile asigurarii unei dezvoltari durabile a economiei nationale. Strategia energetica se elaboreaza de catre ministerul de resort si se aproba de catre Guvern, cu consultarea organizatiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali si a reprezentantilor mediului de afaceri.

ART.5(1) Politica energetica se concretizeaza intr-un program cuprinzand masuri de stimulare a activitatilor de investitii, cercetare-dezvoltare etc., aprobat prin hotarare a Guvernului.

(2) Guvernul, ministerul de resort, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale iau masuri pentru realizarea obiectivelor inscrise in programul prevazut la alin. (1) si examineaza, anual sau ori de cate ori este necesar, stadiul indeplinirii prevederilor acestuia.

7.2. Ministerul Economiei si Finantelor

Legea 578/2006.

ART. 4 (2) Politica energetica, urmarind directiile stabilite prin strategia energetica, este elaborata de ministerul de resort pe baza programului de guvernare, pentru un interval de timp mediu si cu considerarea evolutiilor probabile pe termen lung, cu consultarea organizatiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali si a reprezentantilor mediului de afaceri, avand in vedere, in principal:

a) constituirea cadrului institutional corespunzator, prin definirea organismelor si a autoritatilor competente pentru realizarea acestei politici;

g) dezvoltarea surselor regenerabile de energie si cogenerarii de inalta eficienta, cu acordarea de prioritate energiei electrice pentru asezarile izolate;

ART. 6 Ministerul de resort elaboreaza strategia energetica nationala si politica energetica si asigura ducerea la indeplinire a acesteia, in conditiile prevederilor prezentei legi, avand urmatoarele atributii principale:

a) elaboreaza programe si planuri de masuri pentru aplicarea politicii Guvernului in sectorul energiei electrice, inclusiv a programelor de eficienta energetica si de promovare a surselor regenerabile de energie;

b) elaboreaza proiecte de acte normative pentru sectorul energiei electrice;

c) asigura elaborarea de studii pe baza carora urmeaza a fi stabilite prioritatile privind investitiile de interes strategic din sectorul energiei elecrice.   

f) are calitatea de autoritate contractanta privind concesionarea in sectorul energiei electrice;

g) ia masuri pentru realizarea instalatiilor de producere a energiei electrice, care permit utilizarea, in conditiile eficientei economice, a combustibililor inferiori din resurse interne, precum si valorificarea unor cantitati prestabilite de resurse regenerabile si secundare de energie;

j) implementeaza politica energetica a Guvernului, referitoare la continuarea promovarii cogenerarii, ca solutie eficienta de acoperire a consumului national de energie termica si la utilizarea surselor regenerabile de energie.

ART. 25 (1) Pot face obiectul unei concesiuni energetice bunurile proprietate publica sau privata a statului, activitatile si serviciile publice de interes national din domeniul energiei electrice.

(2) Calitatea de autoritate concedenta o are ministerul de resort pentru bunurile proprietate publica sau privata a statului ori pentru activitatile sau serviciile publice de interes national.

HG 443/2003.

ART. 4(1) Ministerul Industriei si Resurselor, in colaborare cu Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, elaboreaza in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari un program vizand masurile existente si planificate pentru realizarea obiectivului prevazut la art. 3 alin. (1).

(2) Programul prevazut la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului, se actualizeaza o data la 5 ani si cuprinde inclusiv masuri pentru stimularea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

ART. 5 (1) Ministerul Industriei si Resurselor, in colaborare cu Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, elaboreaza si publica, in termen de 2 ani de la data publicarii programului prevazut la art. 4 alin. (1), primul raport privind realizarea obiectivului prevazut la art. 3 alin. (1), tinand cont, in principal, de factorii climatici care pot afecta atingerea acestuia si care indica compatibilitatea masurilor luate cu angajamentele Romaniei privind schimbarile climatice.

(2) Raportul elaborat conform prevederilor alin. (1) se actualizeaza o data la 2 ani.

7.3. Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei - ANRE

HG 443/2003.

ART.6(1) Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei va elabora, pe baza unor criterii obiective, transparente si nediscriminatorii, regulamentul de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie.

(2) Regulamentul prevazut la alin. (1) va fi supus aprobarii Guvernului de catre Ministerul Industriei si Resurselor, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari.

(4) Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei elaboreaza si pune in aplicare regulamentul de supraveghere a emiterii garantiilor de origine care sa asigure corectitudinea si credibilitatea acestora. Totodata, va comunica Ministerului Industriei si Resurselor masurile luate pentru a asigura fiabilitatea sistemului de garantare in vederea includerii in raportul prevazut la art. 5 alin. (1).

ART.7(1) Autoritatile competente evalueaza cadrul de reglementare din sfera de responsabilitate aplicabila activitatii de producere de energie electrica din surse regenerabile de energie si, dupa caz, efectueaza sau propun modificari in vederea:

a) reducerii barierelor de reglementare si a altor bariere in calea cresterii productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie;

b) simplificarii si accelerarii procedurilor de autorizare;

c) asigurarii obiectivitatii, transparentei si caracterului nediscriminatoriu al regulilor de autorizare, precum si corelarii cu specificul diverselor tehnologii care utilizeaza surse regenerabile de energie.

(2) Autoritatile competente au obligatia sa furnizeze Ministerului Industriei si Resurselor rezultatele evaluarilor prevazute la alin. (1).

ART.8(2) Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei prevede, prin reguli de functionare a pietei de energie electrica, preluarea cu prioritate si comercializarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, in masura in care functionarea Sistemului energetic national permite aceasta.

(3) Racordarea la retelele electrice a producatorilor de energie electrica din surse regenerabile de energie se efectueaza in conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

(4) Regulamentul prevazut la alin. (3) se elaboreaza de catre Ministerul Industriei si Resurselor, in caloborare cu Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, si va cuprinde:

a) obligatia operatorilor de retea de a oferi o estimare cuprinzatoare si detaliata a costurilor asociate racordarii oricarui nou producator care doreste sa se racordeze la retea;

b) mecanismul de repartizare a costurilor aferente racordarii la retea si intaririi retelei intre toti producatorii care beneficiaza de aceste investitii;

c) reguli concurentiale de executare a lucrarilor de racordare la retea.

7.4. Agentia Romana pentru Conservarea Energiei

HG 443/2003.

ART. 5(1) Ministerul Industriei si Resurselor, in colaborare cu Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, elaboreaza si publica, in termen de 2 ani de la data publicarii programului prevazut la art. 4 alin. (1), primul raport privind realizarea obiectivului prevazut la art. 3 alin. (1), tinand cont, in principal, de factorii climatici care pot afecta atingerea acestuia si care indica compatibilitatea masurilor luate cu angajamentele Romaniei privind schimbarile climatice.

(2) Raportul elaborat conform prevederilor alin. (1) se actualizeaza o data la 2 ani.

8. Scheme suport si cadrul de reglementare adoptate in Romania pentru promovarea surselor regenerabile de energie

Directiva 2001/77/EC porneste de la premiza ca atingerea obiectivelor (tintelor) nationale nu se poate face fara existenta unor scheme de sustinere a promovarii producerii energiei din surse regenerabile (scheme existente in unele tari la data aparitiei Directivei, sau necesar a fi introduse acolo unde acestea nu exista)

Necesitatea folosirii unor scheme suport deriva din faptul ca preturile de producere a energiei electrice din surse regenerabile sunt relativ mai ridicate decat preturile de productie a energiei produse din surse conventionale.

Diferenta de pret este datorata faptului ca unele tehnologii de valorificare a surselor regenerabile nu sunt inca suficient de evoluate (maturizate) dar si neinternalizarii costurilor externe in costurile de producere in cazul energiei din surse conventionale (costuri de mediu, costuri de explorare, deschidere de zacaminte si de post utilizare, riscuri sociale si economice etc). Exista de asemenea evidente diferente de preturi de producere intre diverse zone geografice, datorate in special intensitatii (consistentei) potentialului natural al surselor.

Dintre tehnologiile utilizate in prezent pentru valorificarea surselor regenerabile de energie cea mai matura este tehnologia hidroenergetica, urmata de cea eoliana (devenita matura in ultimii ani).

Promovarea mai rapida a surselor regenerabile de energie depinde de:

- existenta unor scheme suport - mecanisme financiare care sa asigure suportarea unei parti din investitiile noi sau a unei parti din costurile de productie in perioada de exploatare, prin exceptie de la regulile economiei de piata clasice.

- un cadru de reglementare adecvat si stabil care sa sustina aplicarea schemelor suport pe o durata medie/lunga de timp, pentru a atrage si a mentine increderea investitorilor.

Adoptarea unor scheme suport si a unui cadru de reglementare adecvat trebuie sa asigure urmatoarele :

- atragerea si mentinerea interesului si increderii investitorilor pe o durata de timp de 7-10 ani

- compatibilitatea cu mecanismele pietii interne de energie si cu principiile pietei generale de capital

- costuri cat mai reduse pentru consumatorii de energie electrica. Chiar daca aceste cheltuieli se vor dovedi ulterior eficiente, astazi ele sunt percepute ca si cheltuieli suplimentare (neeconomice).

- promovarea simpla si imediata a lucrarilor de valorificare a potentialului surselor regenerabile de energie.

8.1. Schemele suport

Schemele suport au menirea de a face energia electrica provenita din surse regenerabile ,,mai competitiva'', putand intra in concurenta pe piata de energie cu energia produsa din surse conventionale. Schemele suport consacrate in practica economica de-a lungul timpului se pot localiza in sustinerea:

- cheltuielilor de capital (fonduri de investitii). O parte din cheltuielile de capital sunt obtinute de investitor prin intermediul schemelor suport. Investitile avand valoarea initiala diminuata vor intra cu o pondere mica in structura pretului de producere a energiei (amortismente) ceea ce va permite ca pretul de cost al energiei sa aiba valori competitive cu celelalte surse de energie.

Schemele suport de sustinere a cheltuielilor de capital isi propun acoperirea unei parti din valoarea investitiei (din fonduri de la bugetul statului, sau din fonduri speciale constituite in acest sens - fond de dezvoltare a surselor regenerabile, fond de mediu etc.), dobanzi preferentiale la creditele bancare sau masuri fiscale de reducere a taxelor si impozitelor la lucrarile de investitii. Schemele suport localizate in sustinerea cheltuielilor de capital sunt mai putin utilizate in Uniunea Europeana.

- pretului de vanzare a energiei. Energia electrica produsa din surse regenerabile va fi acceptata pe piata la preturi mai mari de vanzare decat cele stabilite pe piata concurentiala a energiei. Diferenta dintre pretul de producere a energiei din surse regenerabile (mai mare) si pretul pietii (mai redus) va fi suportat prin redistribuire catre toti consumatorii.

Schemele suport de sprijin prin pretul energiei electrice cele mai utilizate in Uniunea Europeana sunt :

sistemul de preturi fixe (feed-in tariff)

sistemul cotelor obligatorii

(Aceste scheme sunt prezentate pe scurt in casetele de mai jos.)

8.2. Cadrul de reglementare

Schemele suport isi pot dovedi eficienta numai daca sunt promovate si sustinute de o serie de reglementari care completeaza legislatia primara si secundara din domeniu, asigurand conditiile de aplicare si de monitorizare a rezultatelor. In conformitate cu prevederile Directivei 2001/77/EU, cadrul de reglementare trebuie sa asigure urmatoarele:

- garantarea originii energiei electrice produse din surse regenerabile la nivel national si european in scopul identificarii cantitatilor de energie, a locului de producere iar in cazul centralelor hidroelectrice si a puterii instalate; pentru a se putea stabili caror surse de energie li se aplica schemele suport (art. 5. din Directiva).

- stabilirea modului de autorizare a capacitatilor de productie, aplicabila unitatilor ce produc energie electrica din surse regenerabile.

- reducerea/eliminarea barierelor administrative - simplificarea procedurilor de autorizare a noilor unitati care sa tina seama de particularitatile tehnologiilor folosite in valorificarea resurselor regenerabile (art. 6. din Directiva).

- stabilirea de facilitati in preluarea energiei electrice produse din surse regenerabile (art. 7. din Directiva).

- garantarea dreptului producatorilor de energie din surse regenerabile de a utiliza retelele electrice de transport si distributie, crearea unui sistem echitabil de stabilire a costurilor implicate de noul racord sau de intarirea retelei existente in zona.

Acolo unde se dovedeste necesar, Statele Membre pot impune distribuitorilor sau transportatorilor de energie asumarea integrala sau partiala a investitiei in liniile de racord ale producatorilor de energie din surse regenerabile (art.7 din Directiva).

Sistemul de preturi fixe (feed-in tariff)

Sistemul "feed-in tariff" consta in obligatia achizitiei de catre furnizorii si consumatorii de energie electrica a energiei produse din surse regenerabile la un tarif fix (feed-in tariff) a carui valoare se stabileste pentru fiecare sursa in concordanta cu tehnologia folosita. Tarifele incasate de producatori sunt superioare preturilor de productie avand scopul de a permite recuperarea investitiei intr-un interval rezonabil de timp si cu un profit corespunzator.

Diferenta dintre pretul pietii si tarifele feed-in este impartita la nivel national intre operatorii de distributie si se reflecta in cresterea pretului la consumatorul final.

Valorile feed-in tariff pot fi unice la nivelul tarii sau diferentiate pe zone geografice (in functie de potentialul zonei, conditii de valorificare, grad de asigurare etc).

Valorile feed-in tariff se pot mentine constante un numar de ani pentru a garanta securitatea investitorilor sau se pot ajusta periodic in functie de strategia de dezvoltare adoptata.

Sistemul cotelor fixe

Sistemul cotelor fixe consta in impunerea obligatiei furnizorilor si consumatorilor de energie electrica de a achizitiona o anumita cantitate de energie (cota obligatorie) provenita din surse regenerabile, la preturi stabilite prin negociere pe piata libera de energie, iar producatorilor obligatia de a produce aceasta cantitate de energie.

Indeplinirea obligatiei de catre producatori se face prin primirea unui numar de "certificate verzi" corespunzator cantitatii produse (un certificat verde pentru fiecare MWh produs), iar de catre furnizori si consumatori prin obligatia cumparararii unui numar de certificate verzi corespunzator cotelor impuse. Certificatele verzi au o valoare ce se stabileste pe o piata de tranzactionare. Tranzactionarea certificatelor verzi si stabilirea valorii acestora se face pe o "piata a certificatelor verzi" independenta de piata energiei.

In acest fel, producatorii de energie din surse regenerabile primesc diferenta dintre pretul de vanzare pe piata (mai mic) si pretul de producere (eventual mai mare), iar furnizorii si consumatorii platesc aceasta diferenta prin valoarea certificatelor verzi. Sistemul presupune penalitati in cazul in care obligatiile nu sunt respectate.

8.2.1. Aplicarea in Romania a "sistemului cotelor obligatorii combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi"

HG 1892/4.11.2004, modificata prin HG 958/18.08.2005, stabileste urmatorele elemente ce tin de aplicarea sistemului :

- nivelul cotelor anuale pana in anul 2010 (stabilite de HG 1892/2004 art. 4. si modificate de HG 958/2005) care asigura indeplinirea obiectivului (tintei) national:

2005 0,7% -

2006 1,4% 2,22%

2007 2,2% 3,74%

2008 2,9% 5,26%



2010 4,3% 8,30%*

* pentru perioada 2010-2012

- furnizorii de energie electrica sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatile de energie electrica furnizate anual consumatorilor finali (art.5.).

- emiterea lunara de catre Operatorul de Transport a certificatelor verzi producatorilor de energie electrica din surse regenerabile de energie pentru energia livrata in retea (art.6.). Pentru fiecare Mwh produs se acorda un certificat verde.

- valoarea de tranzactionare a certificatelor verzi se stabileste prin mecanisme concurentiale pe piata bilaterala sau pe piata centralizata.

Cadrul de tranzactionare pentru certificatele verzi este asigurat de Operatorul pietei de energie. Furnizorii care nu realizeaza cota obligatorie platesc contra-valoarea certificatelor verzi achizitionate la valoarea maxima. Sumele de bani care rezulta din neindeplinirea cotelor obligatorii sunt colectate de Operatorul de Transport si Sistem, care le aloca in "sistem concurential pe proiecte de cercetare si dezvoltare in domeniul resurselor regenerabile'". Aceste prevederi au fost modificate prin HG 958/2005, sumele de bani colectate urmand sa fie alocate anual in baza unei proceduri elaborate de ANRE pentru :

a) achizitia de la producatori a certificatelor verzi oferite pe piata dar netranzactionate;

b) redistribuirea catre producatorii de energie electrica din surse regenerabile in functie de numarul de certificate verzi vandute si de tipul de tehnologie de producere.

HG 958/2005 face precizarea ca prevederile hotararii se aplica ,,energiei produse din urmatoarele surse de energie regenerabile: energie hidro produsa in centrale cu o putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW, puse in functiune sau modernizate incepand cu anul 2004, energie eoliana, solara, geotermala, biomasa, a valurilor precum si hidrogen produs din surse regenerabile de energie''.

8.2.2. Aprobarea "Regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile" - prin HG 1429/2.09.2004

Regulamentul a fost elaborat de ANRE si stabileste in principal urmatoarele:

- garantiile de origine se acorda producatorilor de energie electrica, pentru energia produsa din surse regenerabile la solicitarea acestora (solicitarea este obligatorie);

- autoritatea competenta infiinteaza si tine la zi "registrul unic al garantiilor de origine".

De asemenea, a fost aprobata "Procedura de supraveghere a emiterii garantiilor de origine pentru energie electrica produsa din surse regenerabile de energie", prin Ordinul 23/30.09.2004 al ANRE. Procedura stabileste activitatile care trebuie indeplinite pentru asigurarea corectitudinii si credibilitatii garantiilor de origine, partile implicate si responsabilitatile acestora in procesul de emitere a garantiilor de origine.

8.2.3. Organizarea pietei certificatelor verzi

In aceasta privinta, au fost emise in principal urmatoarele ordine ANRE:

a) "Regulamentul de organizare si functionare a pietei certificatelor verzi'', Ordin ANRE 40/2005, modificat ulterior prin Ordinul ANRE 22/18.10.2006

b) "Procedura pentru monitorizarea pietei de certificate verzi", Ordin ANRE 38/2006

c) "Procedura de alocare a sumelor de bani rezultate din neindeplinirea de catre furnizorii de energie a cotelor obligatoriii de achizitie de certificate verzi", Ordin ANRE 45/2005, modificat de Ordinul ANRE 5/17.03.2006.

8.2.4. Declararea si considerarea ca productie prioritara a productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie

In acest sens s-a pornit de la prevederile Codului Comercial al Energiei Electrice, care la cap. 13, intitulat "Regulile productiei prioritare", stabileste modalitatile concrete de tranzactionare pe piata angro de energie a cantitatilor de energie produse de producatori ce au primit acest drept preferential. Pentru nominalizarea acestora a fost aprobat "Regulamentul pentru calificarea productiei prioritare de energie electrica", Ordin ANRE 33/2004, modificat de Ordinul ANRE 39/13.12.2006. Regulamentul stabileste in principal ca energia electrica bazata pe surse regenerabile este calificata ca Productie Prioritara Necontrolabila, cu exceptia unitatilor de productie hibride care utilizeaza atat surse regenerabile (biomasa) cat si surse conventionale de energie primara, cele geotermale si cele care utilizeaza surse hidro cu posibilitate de control a debitului uzinat la nivel de cel putin o zi (aceasta se califica drept Productie Prioritara Controlabila).

8.2.5. Reglementarea modului de racordare la retelele electrice a producatorilor de energie electrica din surse regenerabile

In acest sens sunt in vigoare urmatoarele reglementari:

- "Regulamentul privind racordarea utilizatorilor de retele electrice de interes public", aprobat prin HG 867/17.07.2003

- "Regulamentul pentru stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public", aprobat prin Ordinul ANRE 45/21.12.2006.

- "Procedura de solutionare a neintelegerilor privind racordarea utilizatorilor la retele electrice de interes public si emiterea avizelor de amplasament", aprobata prin Ordinul ANRE 10/23.07.2004.

- "Metodologia pentru emiterea avizelor de amplasament de catre operatori de retea", aprobata prin Ordinul ANRE 38/2003.

- "Metodologia de stabilire a compensatiilor banesti intre utilizatorii racordati in etape diferite la reteaua de distributie", aprobata prin Ordinul ANRE 28/2003.

Desi aceste reglementari nu contin prevederi referitore strict la racordarea producatorilor de energie din surse regenerabile, acestea raspund in totalitate cerintelor in acest domeniu stabilite de Directiva 2001/77/EU, asigurand:

- definirea etapelor si procedurilor necesare pentru stabilirea solutiilor sau a variantelor de solutii posibile si comparabile (rezonabile) din punct de vedere economic, pentru racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public;

- solutionarea operativa, eficienta, echidistanta si transparenta a neintelegerilor aparute intre operatorii de retea si utilizatori in procesul de racordare a acestora la retelele electrice de interes public.

Aplicarea reglementarilor contribuie la asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la retelele electrice, oferind acestora posibilitatea de a alege solutia pe care din punctul lor de vedere, o considera cea mai avantajoasa tehnic si economic, pentru racordarea la retea.

Se afla in curs de aprobare si o propunere de modificare a Regulamentullui de racordare aprobat prin HG 867/2003, propunere aflata in discutie publica (vezi pagina de web ANRE - www.anre.ro) unde este prevazut ca "realizarea lucrarilor de intarire a retelei electrice in amonte de punctul de racord pentru crearea conditiilor tehnice necesare unui utilizator este in responsabilitatea Operatorului de retea si se face pe cheltuiala lui. Daca lucrarile din aceasta categorie nu sunt prevazute in programele de investitii ale acestuia si nu exista posibilitatea realizarii lor corelat cu instalatia de racordare...utilizatorul va suporta cheltuiala lucrarilor urmand ca aceasta sa i se returneze prin diminuarea temporara a tarifului de transport" (art. 43 din proiectul noului Regulament de racordare).

8.2.6. Autorizarea executiei lucrarilor de constructie a capacitatilor de producere a energiei din surse regenerabile

Autorizarea executiei lucrarilor de construire a capacitatilor de producere a energiei din surse regenerabile este reglementata in principal de prevederile Legii 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor, cu completarile si modificarile aduse de Legea 453/2001 si de Ordinul MLPTL 1943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/2001 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructie.

La acestea se adauga o serie de ordine departamentale care detaliaza modul de obtinere a avizelor pentru diverse domenii de interes (avizul de mediu, de gospodarire a apelor, sanitar, de prevenire si stingere a incendiilor, avizul Comisiei Nationale pentru Monumente Istorice, etc.).

Desigur ca in lege si reglementarile adiacente nu exista prevederi exprese pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire a capacitatilor de producere a energiei din surse regenerabile, dar prevederile acestora asigura in totalitate si acest domeniu specific al constructiilor energetice.

Cerintele legislative sunt in principal urmatoarele:

- executarea lucrarilor de constructie este permisa numai pe baza unei "autorizatii de construire", care se emite la solicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra terenului, ori a altui act care-i confera dreptul de construire (concesiune). Autorizatia de construire este emisa de catre imputernicitii administratiei locale (presedintele Consiliului Judetean, primar), in functie de importanta lucrarii si de amplasarea acesteia in teritoriu (intravilan, extravilan).

- in vederea simplificarii procedurii de autorizare si reducerii la minimum a timpului necesar indeplinirii formalitatilor de autorizare a executiei lucrarilor, institutiile administrative din teritoriu au organizate structuri de specialitate in vederea emiterii "acordului unic", respectiv a obtinerii in numele solicitantului a avizelor legale necesare pentru:

- conformarea cu cerintele legislatiei de gospodarire a apelor, de protectie a mediului, de siguranta industriala, de siguranta a sanatatii populatiei si securitate a muncii, de protectie civila, de protectie impotriva incendiilor, etc.

- satisfacerea exigentelor specifice zonelor speciale sau protejate

- conditiile de racordare la retelele de comunicatii si la retelele de utilitati din zona

- stabilirea influentelor ce le pot avea noile instalatii asupra altor instalatii tehnologice din zona.

- autoritatile administrative abilitate sa autorizeze lucrarile de constructii emit la cererea solicitantilor ce si-au definit dorinta si scopul constructiei, prin prezentarea unui "studiu de fezabilitate" al lucrarii, un "certificat de urbanism". Certificatul de urbanism este un act de informare ce se emite in termen de cel mult 30 de zile prin care i se fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiei la data solicitarii si stabileste cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista avizelor si acordurilor legale necesare in vederea autorizarii.

- emiterea avizelor si/sau acordurilor urmeaza a fi obtinute apoi pe plan local prin grija emitentului autorizatiei (in baza fiselor tehnice completate de solicitant) care se includ in acordul unic. Avizele pentru conditiile speciale de amplasament sau impuse de autorizarea functionariii investitiei sunt obtinute de solicitant.

In baza acordului unic, a avizelor/acordurilor obtinute de solicitant si a proiectului pentru autorizarea lucrarilor de construire (PAC) se elibereaza autorizatia de construire in termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete.

8.2.7. Reglementarea modului de acordare a autorizatiilor si licentelor specifice sectorului energiei electrice

Potrivit prevederilor Legii Energiei - Legea 318/2003 art.13 (1) si (2):

- "realizarea de noi capacitati energetice, precum si retehnologizarea celor existente se desfasoara pe baza de autorizatii de infiintare'' iar

- "producerea, transportul, serviciul de sistem, distributia si furnizarea energiei electrice, precum si activitatile operatorului pietei de energie electrica si cele de furnizare de servicii tehnologice de sistem se desfasoara pe baza de licente".

Reglementarea modului de acordare a autorizatiilor si licentelor in sectorul energiei electrice se face potrivit "Regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice", aprobat prin HG 540/7.04.2004. Potrivit regulamentului, acordarea autorizatiilor/licentelor este de competenta autoritatii in domeniu, respectiv ANRE. Din categoria instalatiilor de producere a energiei electrice este obligatorie obtinerea autorizatiei de infiintare numai pentru "realizarea de noi obiective sau retehnologizarea obiectivelor constituite din una sau mai multe capacitati de producere a energiei electrice/electrice si termice daca puterea instalata este mai mare de 10 MW''.

Obtinerea licentelor este obligatorie pentru "toate capacitatile de producere puse in exploatare comerciala". Persoanele fizice pot solicita licente numai pentru exploatarea comerciala a unor capacitati de producere a energiei electrice/electrice si termice in cogenerare a caror putere instalata este de la 250 kW pana la 1 MW. Durata de valabilitate a unei licente pentru activitatea de producere este de 25 de ani. Acordarea autorizatiilor/ licentelor se face in termen de maximum 60 de zile de la data solicitarii.

Art.13 (2) al HG 540/2004 prevede ca "in scopul promovarii producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie in cazul solicitarii de autorizatie de infiintare pentru realizarea/retehnologizarea unor capacitati energetice, sau de licente pentru exploatarea comerciala a acestora, durata prevazuta se reduce cu 50%".

8.2.8. Redactarea unor ghiduri pentru orientarea investitorilor in etapele pe care le implica realizarea unei investitii in capacitati de productie a energiei electrice din surse regenerabile

Realizarea unor asemenea ghiduri este recomandata de Directiva si urmareste orientarea investitorilor in procedurile ce tin de realizarea unei investitii in capacitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile. ANRE a elaborat si publicat pe pagina sa de web un astfel de ghid, intitulat "Ghidul producatorului de energie electrica din surse regenerabile'", de 7 pagini. Analizand continutul acestuia rezulta evident ca este mult prea sumar si ofera prea putine informatii privind procedurile de autorizare a construirii unei capacitati de productie energetica; pentru a fi cu adevarat un indrumar practic, acesta trebuie completat.

Asa cum rezulta din prevederile legislative prezentate mai sus se poate aprecia ca cerintele Directivei Uniunii Europene privind simplificarea si accelerarea procesului de autorizare, asigurarea obiectivitatii, transparentei si caracterului nediscriminatoriu al reglementarilor de autorizare sunt teoretic indeplinite, existand o buna coordonare intre autoritatile competente in privinta termenelor de solutionare a cererilor de autorizare. Din punct de vedere practic, accelerarea procesului de autorizare depinde de profesionalismul celor care compun structurile administrative imputernicite cu emiterea autorizatiei de construire.

9. Ce s-a realizat pana in prezent in domeniul promovarii productiei energiei electrice din surse regenerabile

Din capitolele anterioare a rezultat ca preluarea sarcinilor rezultate din Directiva 77/2001/EU s-a facut in perioada 2003-2004. Drept inceput al actiunii in Romania poate fi considerata aparitia HG 1535/18 decembrie 2003, privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In anul 2004 ANRE a elaborat si aprobat principalele reglementari din domeniu. Era probabil ca primele rezultate sa apara in anul 2005. In cele ce urmeaza vom prezenta realizarile in domeniul producerii energiei electrice din surse regenerabile in anii 2005 si 2006. Exprimata sintetic, in termenii Directivei, situatia este urmatoarea :

ANUL 2005

productie de energie din surse regenerabile: 20.199.922 MWh.

din care: energie hidroelectrica    20.199.525 MWh.

energie eoliana 397 MWh.

Lista producatorilor de energie electrica din surse regenerabile in anul 2005 este data in Tabelul 6.

Tabelul 6. Lista producatorilor de energie electrica din surse regenerabile de energie si productia de energie realizata in anul 2005.

Nr. crt.

Denumire producator

Nr. Licenta producator

Tip SRE

Pi [MW]

Nr. centrale

Productia de energie [MWh]

S.C. HIDROELECTRICA S.A

hidro

ENERGY HOLDING S.R.L.

hidro

S.C. ISPH S.A.

hidro

UZINSIDER GENERAL CONTRACTOR S.A.

hidro

S.C. HIDRAL INVEST S.A.

hidro

S.C. UZINA MECANICA SADU S.A., Filiala C.N. ROMARM S.A.

hidro

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A.

hidro

S.C. ESPE ENERGIA S.R.L.

hidro

S.C. COLTERM S.A.

hidro

S.C. SEMAG S.A. TOPLET

hidro

S.C. APAVIL S.A. VALCEA

hidro

Administratia Nationala 'APELE ROMANE'

hidro

S.C. ILEXIMP S.R.L

vant

S.C. ECOPROD ENERGY S.R.L.

vant

TOTAL

Sursa: Raport anual pentru emiterea de garantii de origine pentru anul 2005 ANRE.

Anul 2005 este anul in care sistemul de certificare a originii energiei electrice a devenit functional in Romania. Au primit garantii de origine 14 producatori dintre care 2 producatori de energie eoliana si 12 producatori de energie hidro. Productia de energie hidroelectrica a fost realizata in:

- 20.090.461 MWh in centralele SC Hidroelectrica (99,45%).

- 109.461 Mwh in centralele celorlalti 11 producatori hidro.

In total a beneficiat de garantie de origine o productie de energie de 7608 MWh, din care 94,42% energie hidroelectrica si 5,58% energie eoliana, primind certificate verzi doar 3 producatori (SC Hidroelectrica pentru 7184 MWh energie hidroelectrica, SC ILEXIMP si SC ECOPROD ENERGY pentru 424 MWh energie eoliana).

La sfarsitul anului, structura capacitatii de productie a fost urmatoarea:

- 6285,83 MW in centralele hidroelectrice.

din care: 5950,74 MW in centrale hidro mari (>10 MW)

- 0,91 MW in agregate eoliene. Cele doua agregate apartin la doi producatori privati de energie.

Capacitatea de 335,09 MW a centralelor de mica putere se regaseste intr-un numar de 254 centrale apartinand:

- 226 centrale cu capacitatea de 290,96 Mw in administrarea SC Hidroelectrica

- 28 centrale cu capacitatea de 43,22 MW apartinand unui numar de 11 producatori.

In acest an au fost puse in functiune capacitati cu o putere de 12,12 MW (centralele Valenii de Munte HA1- 5MW, Traisteni 2- 1,2 MW, Zervesti 1,52 MW si HA 4 Portile de Fier II - 4,4 MW spor de putere dupa retehnologizare, toate apartinand SC Hidroelectrica).

ANUL 2006.

productie de energie din surse regenerabile: 18.328.623Mwh.

din care: energie hidroelectrica 18.327.964 Mwh.

energie eoliana 659 Mwh.

Lista producatorilor de energie electrica din surse regenerabile care au primit garantii de origine in acest an s-a marit cu inca 9 producatori, Tabel 7.

Productia de energie hidroelectrica a fost realizata de:

- 18.234.580 MWh in centralele SC Hidroelectrica (99,46%).

- 93.384 MWh in centralele celorlalti 19 producatori hidro.

In total a beneficiat de garantie de origine o productie de energie de 22.745MWh din care 98,5% energie hidroelectrica si 1,5% energie eoliana, primind certificate verzi doar 6 producatori (SC Hidroelectrica pentru 20749 MWh, Energy Holding 500 MWh, Luxten Lighting 728 MWh pentru productie de energie hidroelectrica si SC ILEXIMP 114 MWh, SC ECOPROD ENERGY 137 MWh, SC Pentium 409 MWh pentru productie de energie eoliana). Restul producatorilor din totalul de 23 care au primit garantii de origine sunt producatori hidro care detin capacitati de productie puse in functiune inainte de anul 2004 si nu au fost retehnologizate.

Capacitatea de productie la sfarsitul anului:

- 6298,97 MW in centralele hidroelectrice

din care: - 5956,74 MW in centrale hidro mari (>10 Mw).

- 342,23 MW in centrale hidro de mica putere (≤10 Mw).

- 2,56 MW in agregate eoliene. Cele trei agregate eoliene apartin unui numar de trei producatori privati de energie.

Capacitatea de 342,23 MW a centralelor de mica putere se regaseste intr-un numar de 261 centrale apartinand:

- 195 centrale cu capacitatea de 277,42 MW - SC Hidroelectrica.

- 66 centrale cu capacitatea de 64,81 MW - 19 producatori.

In acest an au fost puse in functiune capacitati cu o putere de 11 MW (centralele Valenii de Munte HA2- 5 MW si Subcetate-Strei HA2- 6 MW apartinand SC Hidroelectrica).

Observatie: Se remarca o crestere a numarului de producatori privati, a numarului de centrale si a puterii instalate apartinand acestora. Aceasta se datoreaza actiunii de vanzare de centrale hidroelectrice de mica putere aflate in administrarea SC Hidroelectrica, in acest an fiind definitivate documentele de vanzare si predare a unui numar de 30 de centrale.

Alte realizari in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie

In Romania, la nivelul anului 2006, puterea instalata in dispozitive fotovoltaice era de aproximativ 150 kWe din care 50 kWe au fost instalati in acest an. Nici una din instalatii nu a fost realizata datorita sistemului de promovare a surselor regenerabile. Tinta de 1500 kWe din 2010 pare greu de indeplinit in condintiile legislatiei actuale. Ar insemna sa fie instalati 450 kw/an incepand din 2008, ceea ce ar insemna o investitie medie de 2,7 milioane de Euro/an.

Tabelul 7. Lista producatorilor de energie electrica din surse regenerabile de energie licentiati in anul 2006.

Nr. crt.

Denumire producator

Nr. Licenta producator

Tip SRE

Pi [MW]

Nr. centrale

S.C. LUXTEN LIGHTING CO S.A.

hidro

S.C. PENTIUM S.R.L.

vant

S.C. RAFINARIA STEAUA ROMANA S.R.L.

hidro

S.C. ROMELECTRO S.A.

hidro



S.C. EXPLOATARE SISTEM ZONAL PRAHOVA S.A.

hidro

S.C. ELECTROMAGNETICA S.A

hidro

S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A.

hidro

S.C. ELSID S.A.

hidro

S.C. NEPTUN S.A.

hidro

Legat de cresterea numarului de producatori de energie electrica din surse hidroenergetice, trebuie aratat ca in parte acestia provin din vanzarea de centrale hidroelectrice de mica putere de catre SC Hidroelectrica si nu din realizarea de noi capacitati prin investitii.

Privatizarea centralelor hidroelectrice de mica putere din administrarea SC Hidroelectrica prin vanzarea de active se desfasoara in baza HG 653/2003 si 881/2004 pentru aprobarea strategiei de privatizare a unor societati comerciale aflate in portofoliul Ministerului Industriilor si Resurselor pentru anul 2003, respectiv 2004 si a HG 184/2005 privind aprobarea Strategiei de accelerare a privatizarii si atragerii de investitii pentru agentii economici din portofoliul Ministerului Economiei si Comertului.

Actiunea de privatizare prin vanzarea de active a inceput in anul 2004 si ca urmare a acesteia au fost vandute pana in prezent un numar de:

Anul 2004 - 2005 18 centrale de mica putere.

22,91 MW putere instalata.

61,66 GWh/an energie de proiect.

Anul 2005 10 centrale de mica putere.

12,15 MW putere instalata.

36,9 GWh/an energie de proiect.

Anul 2006 20 centrale de mica putere.

6,93 MW putere instalata.

23,57 GWh/an energie de proiect.

TOTAL 48 centrale de mica putere.

41,99 MW putere instalata.

122,13 GWh/an energie de proiect.

Desigur ca actiunea de privatizare in sine poate fi considerata o operatiune economica binevenita, in acest caz avand rolul de a atrage capital pentru proiectele de dezvoltare ale SC Hidroelectrica, dar si pentru retehnologizarea centralelor privatizate (conditie care a fost impusa cumparatorului).

Privatizarea a avut insa si un rol negativ, blocand actiunile de investitii in noi capacitati. Daca investitorii nu ar fi avut la indemana solutia de a deveni producatori de energie din surse regenerabile prin cumpararea unor capacitati existente, ar fi investit in realizarea unor noi capacitati

Este evident ca pentru un investitor solutia de a cumpara capacitati de productie existente este mult mai facila, aceasta evitand indeplinirea unor operatii cu mare incarcatura birocratica - obtinerea de terenuri, autorizatie de construire, vize si acorduri etc. Daca tinem seama ca SC Hidroelectrica mai are sarcina de a privatiza inca 100 de centrale hidroelectrice de mica putere (cu o putere instalata de cca. 130 MW), din cele pe care la mai are in administrare, rezulta ca exista riscul de a bloca pentru mai multi ani constructia de centrale hidroelectrice de mica putere si cresterea gradului de valorificare a potentialului hidroenergetic al Romaniei.

Concluziile practice ce se pot trage dupa doi ani de la crearea si punerea in functiune a cadrului de reglementare a mecanismelor de promovare a productiei de energie electrica din surse regenerabile sunt urmatoarele:

- singurul domeniul in care s-au obtinut realizari in ceea ce priveste capacitatile puse in functiune este cel al energiei hidroelectrice. Realizarile sunt insa foarte modeste: punerea in functiune a unor puteri instalate de numai 12,12 MW in anul 2005 si 11 MW in anul 2006. Sporul de productie de energie adus de aceste capacitati in anul hidrologic mediu este de cca. 40 GWh/an. Se poate spune si faptul ca aceste realizari nu au legatura cu actiunea de promovare ci reprezinta o continuare a aplicarii strategiei de dezvoltare a SC Hidroelectrica.

- realizarile in domeniul energiei eoliene sunt extrem de modeste: numai trei unitati de putere relativ mica insumand 2,56 MW cu o productie anuala de energie de cca 1 GWh/an. In acest domeniu sunt in pregatire cateva proiecte de mai mare anvergura avand puneri in functiune in 2007.

- cantitatea de energie care a beneficiat de garantii de origine in anul 2006 a fost de numai 30353 GWh.

- atragerea in mica masura a capitalului privat in actiunea de promovare a surselor de energie regenerabila. La nivelul anului 2007 sunt licentiati doar 15 producatori de energie cu capital privat si acestia dispun de unitati cu puteri instalate si productii de energie mici.

10. Analiza critica a actualului sistem de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile prin prisma realizarilor din anii 2005 - 2006

Asa cum rezulta din capitolul anterior, dupa trecerea a doi ani de la adoptarea pachetului de masuri care, materializand prevederile Directivei 77/2001/EU, isi propunea sa determine cresterea productiei de de energie prin realizarea de noi capacitati care sa valorifice potentialul surselor regenerabile de energie din Romania, rezultatele sunt extrem de modeste.

Din cele de mai sus rezulta ca se impune o analiza critica a sistemului de promovare a utilizarii energiei din surse regenerabile, a eficientei si eficacitatii componentelor sale - scheme de sprijin, prevederi ale cadrului de reglementare, modul in care este condusa actiunea de catre institutiile administratiei locale si centrale abilitate prin lege, etc.

10.1. Schemele suport

Alegerea schemei suport reprezinta cheia succesului in promovarea surselor regenerabile de energie, deoarece aceasta determina profitabilitatea investitiilor in realizarea de noi capacitati, este elementul principal cu care investitorii sunt atrasi spre acest domeniu. Directiva nu impune utilizarea unei anumite scheme de sustinere, lasand la latitudinea fiecarui stat sa aleaga schema cea mai adecvata pentru a atrage si mentine interesul investitorilor pentru acest domeniu, insa in functie de suportabilitatea consumatorilor de energie, care in final preiau aceasta "nota de plata".

Romania a adoptat ca tip de schema suport "sistemul de cote obligatorii combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi". Pentru a putea alege intre cele doua scheme suport consacrate - cote obligatorii si feed-in tariff este necesara evaluarea eficacitatii si eficientei acestora. Argumentele pro si contra sunt trecute in tabelul de mai jos. Intr-o analiza corecta trebuie avuta in vedere si experienta altor tari care au avut realizari in acest domeniu. In Europa se recunoaste ca sistemul care a produs efecte deosebite in stimularea investitiilor si incurajarea perfectionarii tehnologiilor in domeniul energiei regenerabile este sistemul feed-in tariff.

Cote obligatorii.

Feed - in tariff.

Eficacitate

+ Garanteaza (teoretic) atingerea obiectivelor (tintei) prin impunerea cotelor obligatorii, aplicand penalitati in cazul neconformarii de catre furnizori.

+ Obiectivele (tintele) sunt transparente si se pot modifica corelat cu strategia energetica.

-------- ----- ------ ---

Nesiguranta investitorilor datorita variatiilor posibile pe piata ale preturilor energiei/valorii de tranzactionare a certificatelor verzi.

- Administrarea pietii certificatelor verzi este o chestiune relativ complicata.

Da o perspectiva foarte clara investitorului privind durata de recuperare a investitiei, garanteaza siguranta investitiei.

+ Permite diferentierea sprijinului pe tipuri de resurse, zone cu potential diferit si pentru anumite perioade de timp, in corelare cu strategia energetica a tarii.

-------- ----- ------ -

- Nu garanteaza indeplinirea obiectivului (tintei)

Eficienta

+ Incurajeaza concurenta, producatorii fiind stimulati sa produca cu costuri cat mai mici.

Mecanismele create sunt adecvate economiei de piata.

-------- ----- ------ --

- In situatia nerealizarii cotelor obligatorii prin aplicarea penalizarilor, preturile la consumator cresc.

- Presupune importante costuri de administrare.

+ Nu implica costuri pentru administrare.

-------- ----- ------ ----

- Nu incurajeaza concurenta.

Acest sistem este utilizat in majoritatea tarilor Uniunii Europene (cu exceptia a sapte tari - Italia, Marea Britanie, regiunea Valonia din Belgia, Polonia, Suedia, Bulgaria si Romania). Sistemul de cote fixe nu s-a dovedit deosebit de stimulativ, o parte din tarile care l-au practicat in decursul timpului - Franta, Spania, Grecia - abandonandu-l.

Din analiza indicatorilor de eficacitate si eficienta prezentati in tabelul de mai sus rezulta ca adoptarea deciziei de utilizare in Romania a sistemului de cote obligatorii combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi nu a fost solutia cea mai buna.

Experienta acumulata pana in prezent in aplicarea sistemului evidentiaza urmatoarele "puncte slabe" ale sistemului adoptat:

- nu este deosebit de stimulativ daca avem in vedere ca pretul certificatelor verzi a fost limitat la valori intre 24 si 42 euro/MWh, in timp ce in tarile europene valoarea acestora este sau poate fi mult mai mare, ajungand pana la 100 euro/MWh in Italia. Limitarea valorii maxime la care se pot tranzactiona certificatele verzi prin masuri administrative poate descuraja investitorii.

- piata certificatelor verzi nu este si nu va putea fi o piata veritabila, deoarece numarul certificatelor verzi disponibile la vanzare va fi intotdeauna inferior necesarului rezultat din cotele anuale. In esenta, piata certificatelor verzi se reduce la un sistem de colectare a penalizarilor datorate nerealizarii de catre furnizori a volumului de certificate verzi corespunzator cotelor obligatorii.

- o imprecizie a sistemului adoptat a fost aceea ca dupa lansarea strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie nivelul cotelor anuale pana in anul 2010 aprobate prin HG 1892/2004 a fost modificat substantial prin HG 958/2005. Mai mult, Hotararea prevede dreptul ANRE "de a modifica anual cotele obligatorii in prima decada a lunii decembrie in conditiile in care cererea de certificate verzi este mai mare decat oferta". Aceste modificari introduc arbitrarul in sistem, inlatura obligatia furnizorilor de a achizitiona/produce certificate verzi - chiar realizand singuri investitii in noi capacitati, pentru a evita plata penalizarilor - ceea ce creaza neincredere in sistemul adoptat. Pentru anul 2006, prin Ordinul ANRE 37/2006, tinand seama de numarul redus de certificate verzi emise pentru acest an si a celor reportate din anul precedent, cota obligatorie de achizitie de certificate verzi de catre furnizorii de energie electrica, a fost modificata si stabilita la 2,38% din cota legala de 2,22 % pentru 2006. Astfel, s-a ajuns la situatia ca fata de 1.291.440 certificate verzi ce trebuiau generate in anul 2006 (2,22% cota obligatorie stabilita prin HG 958/2005 si 58.173 GWh consum de energie) au fost emise doar 22.745 certificate. Prin aplicarea cotei obligatorii modificate, furnizorii au fost obligati sa cumpere doar 23.497 certificate verzi, respectiv un plus de numai 752 certificate fata de cele care au fost distribuite producatorilor de energie. Suma rezultata din neindeplinirea cotelor obligatorii de achizitie de certificate verzi, care ar fi trebuit sa fie de 294,996 milioane RON (calculata cu un pret de 232,52 RON/certificat neachizitionat) a fost de numai 1,268 milioane RON si a fost impartita producatorilor de energie din surse regenerabile cu ponderi de alocare calculate in functie de numarul de certificate verzi vandute si de tipul de tehnologie utilizat. Deci faptul care fi putut sa fie o parghie de co-interesare a investitorilor in capacitati de producere a energiei din surse regenerabile a fost anulat de decizia de a reduce valoarea cotei obligatorii la un nivel extrem de redus.

- discutabila este si decizia ulterioara adoptata prin HG 958/2005 si Ordinul ANRE 5/20006 privind modificarea procedurii de alocare a sumelor de bani rezultate din neindeplinirea de catre furnizorii de energie a cotelor obligatorii de achizitie a certificatelor verzi. Repartizarea acestor sume "pe principii concurentiale pentru proiecte de cercetare si dezvoltare in domeniul valorificarii surselor regenerabile'' a fost modificata in "catre producatorii de energie din surse regenerabile".

Observatie: datele de mai sus sunt preluate din "Raport privind functionarea pietei de certificate verzi in anul 2006" - ANRE mai 2007.

10.2. Cadrul legislativ si de reglementare a mecanismelor de promovare a energiei produse din surse regenerabile

Din prezentarea facuta in capitolul 4 rezulta ca in Romania a fost creat cadrul legislativ general pentru domeniul energiei si au fost transpuse prevederile Directivei 2001/77/EU referitoare la promovarea productiei de energie din surse regenerabila de energie. A fost promovat de asemenea, prin grija Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniu - ANRE, intregul volum de reglementari necesare aplicarii mecanismelor de promovare a productiei de energie electrica din surse regenerabile asa cum se arata in cap. 8.2.1. - 8.2.4.

Mecanismul de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile este functional din noiembrie 2005. In cadrul prevederile legislative in vigoare au fost identificate o serie de elemente ce pot fi considerate ca influentand negativ procesul de promovare a energiei produse din surse regenerabile dupa cum urmeaza:

- HG 958/2005 "pentru modificarea HG 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie si pentru modificarea si completarea HG 1892/2004 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile":

- Art. 2 (2) "prevederile prezentei hotarari se aplica energiei electrice produse din urmatoarele surse de energie regenerabila: energie hidro produsa in centrale cu o putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW, puse in functiune sau modernizate incepand cu anul 2004, energie eoliana, solara, geotermala, biomasa, a valurilor, precum si hidrogen produs din surse regenerabile de energie''.

Apreciem ca aplicarea mecanismelor de promovare si pentru energia produsa in centralele modernizate, (centralele modernizate find cele "la care au fost executate un ansamblu de lucrari care au condus la imbunatatirea caracteristicilor tehnico-economice si de mediu ale acestora si a caror valoare a reprezentat cel putin 30% din valoarea de inlocuire a centralei") ar conduce in conditiile actuale, de promovare de catre Ministerul Economiei si Finantelor a strategiei de privatizare a centralelor hidroelectrice de mica putere din administrarea SC Hidroelectrica, la blocarea aproape totala a actiunii de realizare de noi centrale hidroelectrice.

Asa cum am aratat in partea finala a capitolului 9, pentru investitorii privati este mult mai profitabil sa cumpere centralele de mica putere si sa le retehnologizeze decat sa construiasca noi capacitati. In acest fel, sarcina de valorificare a potentialului mini-hidro al tarii ar fi mult intarziata, deoarece cantitatea de energie ce s-ar realiza suplimentar in centralele retehnologizate (max 15-25%) ar fi mult prea redusa fata de cea care s-ar obtine in centralele noi.

- Art. 3 (2) "Valoarea anuala a cotelor obligatorii poate fi modificata in perioada 2005-2007, in prima decada a lunii decembrie, prin ordin al presedintelui ANRE in cazul in care puterea instalata in centralele de producere a enegiei electrtiice din surse regenerabie de energie nu poate asigura cererea de certificate verzi conform prezentei hotarari".

Modificarea valorii cotelor obligatorii stabilite pentru realizarea obiectivului (tintei) nationale duce la compromiterea indeplinirii acesteia. Practic, mecanismul creat, ce impunea obligatia furnizorilor de a achizitiona certificate verzi, sau de a plati penalizari in cazul lipsei acestora, este anulat, iar sumele provenite din penalizari, ce puteau fi utilizate pentru investitii in noi capacitati sunt pierdute.

- Art. 4 "Pentru perioada 2005-2012 valoarea anuala minima si maxima de tranzactionare a certificatelor verzi este echivalentul in lei al sumei de 24 euro/certificat, respectiv echivalentul in lei al sumei de 42 euro/certificat, calculat la cursul de schimb stabilit de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi lucratoare a lunii decembrie din anul precedent''.

Limitarea valorii de cumparare a certificatelor verzi la valori mult inferioare preturilor din alte tari conduce la o limitare a posibilitatii de recuperare a cheltuielilor de capital intr-un interval de timp rezonabil (8-10 ani), ceea ce descurajeaza investitorii.

10.3. Reglementarea modului de racordare la retelele electrice a producatorilor de energie electrica din surse regenerabile

In capitolul 8.2.5. au fost prezentate reglementarile in vigoare in acest domeniu. Se poate aprecia ca reglementarile emise pana in prezent raspund in totalitate cerintelor stabilite in acest domeniu de Directiva 77/2001/EU, cu o singura exceptie: modul in care se rezolva problema "realizarii si platii lucrarilor de intarire a retelei in amonte de punctul de racord al unui nou consumator la o retea existenta".

Potrivit prevederilor "Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public" aprobat prin HG 867/2003 in vigoare:

"In cazul in care pentru racordarea utilizatorilor sunt necesare lucrari de modificare sau deviere a instalatiilor electrice existente ale Operatorului de retea rezultate din avizul de amplasament acestea se vor face de catre Operatorul de retea ca titular pe cheltuiala utilizatorului'' (Art.37.1).

Acest lucru creeaza cadrul unor abuzuri din partea Operatorului de retea in sensul ca acesta va fi tentat sa faca o serie de dezvoltari ale retelei de distributie pe cheltuiala utilizatorilor. Este evident ca pentru utilizator, in cazul nostru pentru investitorul intr-o noua capacitate de producere a energiei, acest fapt inseamna un efort investitional suplimentar consistent, care afecteaza eficienta economica investitiei.

Pentru alinierea la prevederile Directivei, care in Art. 7 stabileste ca: "acolo unde este necesar tarile membre pot impune distribuitorilor sau transportatorilor de energie electrica asumarea integrala a costurilor de racordare a producatorilor de energie din surse regenerabile'', se afla in curs de aprobare si o propunere de modificare a Regulamentului de racordare aprobat prin HG 867/2003, propunere aflata in discutie publica (vezi pagina de web ANRE - www.anre.ro).

Noul Regulament de racordare va avea aceasta prevedere :

- Art. 43 (1) "realizarea lucrarilor de intarire a retelei electrice in amonte de punctul de racord pentru crearea conditiilor tehnice necesare unui utilizator este in responsabilitatea Operatorului de retea si se face pe cheltuiala lui".

- Art. 43 (3) "daca lucrarile din aceasta categorie nu sunt prevazute in programele de investitii ale acestuia si nu exista posibilitatea realizarii lor corelat cu instalatia de racordare...utilizatorul va suporta cheltuiala lucrarilor urmand ca aceasta sa i se returneze prin diminuarea temporara a tarifului de transport".

Daca aceasta modificare va fi aprobata se va putea spune ca din punct de vedere al reglementarilor, racordarea la retea a noilor producatori de energie din surse regenerabile este in totalitate rezolvata.

10.4 Reglementarea modului de autorizare a executiei lucrarilor de construire a capacitatilor de producere a energiei din surse regenerabile

In capitolul 8.2.6. au fost prezentate in detaliu reglementarile privind autorizarea executiei lucrarilor de constructii in general, cu aplicabilitate si la autorizarea executiei lucrarilor de construire a capacitatilor de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Se poate aprecia ca autorizarea executiei lucrarilor este bine reglementata, prevederile legale concentrand atat cat este posibil elementele procedurale si termenele de emitere a documentelor respective, certificatul de urbanism, acordul unic si autorizatia de construire. Desi obtinerea autorizarii executiei lucrarilor reprezinta prin excelenta o procedura birocratica, pot aparea intarzieri suplimentare datorita unor functionari ai administratiei locale aflati pe circuitul emiterii documentelor, sau necunoasterii de catre investitori a procedurilor legale. In acest sens, emiterea unor ghiduri pentru orientarea investitorilor in etapele pe care le implica realizarea unei investitii in capacitati de productie a energiei electrice din surse regenerabile ar fi extrem de utila si ar raspunde recomandarii exprese a Directivei 77/2001/EU. Apreciem ca "Ghidul producatorului de energie electrica din surse regenerabile" elaborat si publicat de ANRE pe pagina sa web trebuie sa fie mult imbunatatit.

10.5. Reglementarea modului de autorizare si licentiere specifice domeniului energiei electrice

Conform celor prezentate in capitolul 8.2.7., procedura de acordare a "autorizatiilor de infiintare" pentru noi capacitati energetice/capacitati energetice retehnologizate si a "liceentelor" pentru desfasurarea activitatilor de producere, transport, servicii de sistem, distributie si furnizare sunt rezolvate corespunzator. Procedurile existente sunt clare iar termenele de emitere sunt reduse la minimum. Apreciem ca nu sunt elemente ce trebuiesc perfectionate in acest domeniu.

10.6. Responsabilitati si competente in promovarea producerii energiei din surse regenerabile

Punerea in practica a strategiei de valorificare a surselor regenerabile in Romania reprezinta o actiune de mare complexitate si se desfasoara pe un mare interval de timp. Crearea cadrului de reglementare a activitatilor pe care le implica mecanismele de promovare a capacitatilor de producere a energiei electrice este o conditie absolut necesara dar nu si suficienta pentru indeplinirea sarcinii (tintei) nationale.

Indeplinirea sarcinii (tintei) nationale impune conducerea actiunii de catre unul din organele de specialitate ale administratiei publice centrale - minister sau agentie nationala din subordinea unui minister. A conduce aceasta actiune inseamna a initia, a coordona si a executa o serie de activitati cu caracter lucrativ - comercial, activitati la care participa autoritati ale administratiei publice centrale si locale, institutii publice, societati comerciale cu capital de stat in baza unor atributii si competente stabilite prin lege dar si investitori si societati comerciale private a caror activitate va putea fi cointeresata prin parghiile economiei de piata.

Analizand reglementarile emise pana in prezent se poate aprecia ca responsabilitatile si competentele stabilite nu sunt clare. Practic se poate aprecia ca nici una din organele de specialitate ale Guvernului nu este imputernicita sa conduca aceasta actiune.

Aceasta concluzie se desprinde evident din analiza prevederilor legislative ce reglementeaza domeniul :

- Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie aprobata prin HG 1535/2003 prevede si un "program orientativ de valorificare". Acest program contine o serie de masuri concrete a caror indeplinire ar fi putut contribui la dezvoltarea productiei de energie din surse regenerabile, daca ar fi fost aplicate de catre cei responsabili. Din nefericire acest program nu are bine definite responsabilitatile si nici sursa fondurilor ce urmeaza a fi utilizate. Drept responsabili sunt nominalizate o serie de institutii, autoritati administrative ale statului care nu sunt imputernicite prin lege sa execute activitati economice si nici nu au aparat propriu pentru a desfasura astfel de activitati. Astfel, Ministerului Economiei si Comertului ca responsabil alaturi de autoritatile locale, ANRE, ARCE, Administratia Nationala Apele Romane, SC Hidroelectrica, ICEMENERG dar si societati private li se stabilesc ca sarcini urmatoarele:

- intocmirea de studii de fezabilitate pentru valorificarea surselor energetice regenerabile solar-termale si solar fotovoltaice, eoliene, hidroenergetice, biomasa si geotermale care sa asigure realizarea capacitatilor stabilite in strategie.

- realizarea de instalatii pilot si demonstrative in domeniile solar-termal, biomasa termal si eolian.

- explorari geotermale si statii experimentale.

- implementare proiecte de executie de noi capacitati.

Este evident ca aceste sarcini nu pot fi indeplinite decat de o structura dedicata acestei activitati si dimensionata corespunzator volumului sarcinilor. La fel de superficial este tratata in acest ,,program orientativ de valorificare'' si problema fondurilor din care se realizeaza aceste actiuni indicandu-se fara nici un fel de baza ,,fonduri interne'' si ,,fonduri externe'' pentru o suma de 1375 milioane de euro, ce vor fi cheltuite pana in anul 2015.

- HG 1395/2005 ,,privind aprobarea programului de masuri existente si planificate pentru promovarea producerii si consumului de energie din surse regenerabile'', prevede de asemenea un set de masuri care sunt in sarcina Ministerului Economiei si Comertului dupa cum urmeaza :

- identificarea actiunilor si masurilor individuale de dezvoltare si implementare in baza Strategiei nationale privind schimbarile climatice si pentru promovarea productiei de energie din surse regenerabile de energie.

- identificarea de amplasamente ale instalatiilor de exploatare a surselor regenerabile de energie, determinarea pretulurilor de cost si posibilitatilor de finantare a investitiilor in domeniul surselor regenerabile de energie.

- aplicarea de masuri de amortizare accelerata, potrivit prevederilor legale in vigoare.

- finantarea de la buget pentru sustinerea investitiilor in surse regenerabile de energie - sprijin financiar pentru proiecte de investitii in surse regenerabile de energie si protectia mediului.

- finantarea (partiala/totala) de la bugetul de stat a programelor de cercetare si pentru realizarea de centrale/instalatii pilot in domeniul surselor regenerabile de energie.

- finantarea proiectelor de surse regenerabile de energie din fonduri structurale si de coeziune.

- participarea Romaniei la programul multianual Europa Inteligenta - solicitarea de proiecte si asigurarea cofinantarii pentru promovarea surselor regenerabile de energie.

Si din acest program rezulta o diversitate de sarcini deosebit de complexe, unele avand o formulare destul de neclara, ce nu pot fi realizate de catre Ministerul Economiei si Comertului.

Din enumerarea responsabilitatilor si competentelor stabilite de Legea 318/2003 si HG 443/2003 prezentate in capitolul 8 rezulta evident ca Ministerului Economiei si Finantelor i se recunoaste rolul de elaborator de strategii, acte normative, programe si planuri de masuri in domeniul valorificarii surselor de energie recuperabila din Romania; nu rezulta evident ca aceasta actiune de amploare va fi condusa de catre acesta. Mai mult, cu structura actuala a ministerului in care functioneaza doar o directie de specialitate (Directia Generala Politica Energetica), ministerul nu ar putea indeplini aceasta sarcina.

Este de mentionat ca in cadrul procesului de pregatire a cadrului institutional pentru coordonarea, gestionarea si implementarea asistentei financiare comunitare - accesarea fondurilor structurale in sectorul energiei - a fost creat in baza HG 497/2004 Organismul Intermediar pentru Energie (OIE) in cadrul Directiei Generale Politica Energetica. Se recunoaste in acest fel ca managementul unor actiuni de anvergura de importanta economica deosebita pentru tara nu se poate realiza decat prin structuri dedicate. Acest organism are structura necesara rezolvarii unor actiuni lucrative ce tin de implementarea unor proiecte si actiuni concrete in domeniul energiei. Cu atat mai mult in noile conditii este dificil de crezut ca Ministerul Economiei si Comertului ar mai putea indeplini si misiunea de a conduce implementarea strategiei de valorificare a surselor de energie regenerabila.

11. Propuneri pentru cresterea eficientei sistemului de promovare a utilizarii surselor regenerabile de energie

Asa cum s-a aratat in extenso in capitolele anterioare, in Romania a fost creat un mecanism de promovare productiei de energie din surse regenerabile. Mecanismul creat transpune in Romania sarcinile rezultate din Directiva 2001/77/EU si are ca scop cresterea substantiala a contributiei energiei din surse regenerabile la balanta de energie si putere a tarii, reducerea dependentei de sursele de energie externa dar si indeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Directiva stabileste in esenta obligatia stabilirii unor mecanisme de stimulare a utilizarii surselor regenerabile de energie, eliminarea oricaror bariere in calea promovarii acestora inclusiv a celor de reglementare, simplificarea procedurilor administrative, tinand seama de particularitatile tehnologice de producere a energiei din surse regenerabile.

Eficacitatea si eficienta unui sistem economic-administrativ se judeca intotdeauna dupa efectele pe care le produce in domeniul la care se refera. Asa cum am aratat in capitolul 10, in cei doi ani de aplicare a mecanismului de promovarea a productiei de energie din surse regenerabile rezultatele obtinute sunt extrem de modeste. Prin prisma rezultatelor se poate aprecia ca mecanismul creat nu este suficient de stimulativ si nu atrage investitori, sau mai are o serie de "puncte slabe" care franeaza/impiedica obtinerea rezultatelor dorite. Un singur lucru este insa cert: continuarea in ritmul actual a promovarii energiei din surse regenerabile nu va putea duce la indeplinirea sarcinii (tintei) nationale stabilita prin HG 443/2003. Analiza de detaliu a mecanismului creat si implementat a evidentiat necesitatea unor perfectionari ale sistemului de promovare dupa cum urmeaza.

11.1. Cresterea elementului stimulativ al mecanismului

Elementul stimulativ al sistemului care este de altfel motorul intregului mecanism de promovare il constituie tipul de schema suport adoptat. Din cele doua sisteme practicate pe plan european Romania l-a adoptat pe cel mai putin utilizat in tarile europene respectiv sistemul ,,de cote obligatorii'' combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi. Anterior aparitiei HG 443/2004 pentru fundamentarea deciziei in aceasta problema Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE a intocmit studiul intitulat ,,Analiza cadrului de reglementare si actiuni necesare privind producerea energiei electrice din surse regenerabile de energie''. Studiul cerceteaza pe baza analizei multicriteriale schemele de sustinere ce ar putea fi utilizate in Romania pentru stimularea productiei de energie electrica din surse regenerabile (feed-in tariff, cote obligatorii si un sistem mixt feed-in tariff si cote obligatorii) si ajunge la urmatoarea concluzie: ,,pentru Romania, tara in care astfel de scheme de sustinere nu sunt inca aplicate se poate implementa sistemul mixt (feed-in tariff si cote obligatorii), prin abordarea succesiva a acestor scheme. Pentru inceput o perioada determinata se aplica feed-in tariff (in scopul stimularii investitiilor in domeniu si cresterii cotei de energie din surse regenerabile in productia de energie electrica), urmand ca pe masura consolidarii pietei de energie din surse regenerabile sa se treaca la sistemul de cote obligatorii pentru indeplinirea tintei propuse''.

Fara a se cunoaste ratiunile carea au schimbat aceasta concluzie la aparitia HG 443/2003 a fost impus ca sistem de sprijin sistemul de cote obligatorii.

In capitolul 10.1. au fost prezentate in mod mai detaliat dezavantajele sistemului suport adoptat si avantajele sistemului feed-in tariff, efectele benefice pe care le-a produs acesta din urma in cele 20 tari europene in care se aplica.

MASURA 1. Modificarea prevederilor HG 443/2003 in ceea ce priveste schema de sustinere ce va fi utilizata in Romania. Adoptarea sistemului feed-in tariff si modificarea in consecinta a reglementarilor ANRE derivate din aceasta decizie.

11.2. Modificarea/completarea cadrului legislativ si de reglementare a mecanismelor de promovare a energiei din surse regenerabile

In Capitolul 10.2. au fost prezentate cateva din prevederile cadrului legislativ si de reglementare care au fost identificate ca avand o influenta negativa asupra procesului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile. Este cazul aplicarii mecanismelor de stimulare si pentru energia electrica produsa in centralele hidroelectrice modernizate (modernizare insemnand o investitie de minimum 30% din valoarea de inlocuire a centralei).

Desigur ca procesul de modernizare reprezinta in sine un proces necesar impus de fiabilitatea scazuta si varsta avansata a unor echipamente din centralele hidroelectrice, care poate conduce in final la obtinerea unei cantitati suplimentare de energie (teoretic nu mai mare de 10 -15%), dar acest proces nu trebuie sa blocheze constructia de noi centrale. La noi procesul este legat si de actiunea de privatizare a cca 150 de centrale hidroelectrice de mica putere din administrarea SC Hidroelectrica. Este evident ca investitorii prefera sa cumpere si sa modernizeze aceste centrale cu sume mult mai mici decat cele necesare realizarii de investitii noi. Mai mult, pare inechitabil ca pentru realizarea modernizarii pentru care se face o investitie redusa sa primesti certificate verzi pentru intreaga cantitate de energie ce urmeaza a fi produsa de centrala. De aceea, pentru aceasta perioada trebuie sa se renunte la acordarea de stimulente pentru energia produsa in centralele hidroelectrice de mica putere ce se modernizeaza.

MASURA 2. Modificarea art. 2.(2) din HG 958/2005 in sensul eliminarii sintagmei "sau modernizate".

. acceptarea modificarii de catre ANRE a valorii cotelor obligatorii pentru realizarea obiectivului (tintei) nationale, cote stabilite initial prin HG 1892/2004 si modificate in sensul cresterii, prin HG 958/2005. Acceptarea prin art. 3 (2) din HG 958/2005 face sa dispara elementul obligatoriu al suportarii de catre furnizorii de energie a penalizarilor in situatia in care pe piata nu sunt disponibile certificate verzi. Obligatia de a plati penalizari i-ar fi putut determina si pe furnizori de energie sa dezvolte capacitati de producere a energiei din surse regenerabile.

Acceptarea modificarii cotelor pe anii 2005 si 2006 a impiedicat colectarea unor sume de bani importante care ar fi putut contribui la finantarea investitiilor in noi capacitati. Din aceste motive consideram ca acest articol trebuie anulat.

MASURA 3. Anularea art. 4 (2) al HG 958/2005 care permite ANRE modificarea cotelor anuale obligatorii.

limitarea valorii anuale de tranzactionare a certificatelor verzi la echivalentul in lei intre valorile minime si maxime, 24 euro/certificat respectiv 42 euro/certificat pentru intervalul 2005 -2012, stabilite prin art. 4 al HG 958/2005.

In conditiile aplicarii ca mecanism de promovare sistemul de cote obligatorii combinat cu tranzactionarea certificatelor verzi, valoarea acestora constituie singurul element stimuativ ce-i determina pe investitori sa investeasca in capacitati de producere in domeniul surselor de energie regenerabile. Comparand valorile de tranzactionare ale certificatelor verzi din Romania si cele din tarile Uniunii Europene constatam ca in Romania se tranzactioneaza certificate verzi la valorile cele mai scazute, ceea ce face ca sistemul de promovare sa fie putin atractiv. Pretul mediu anual de tranzactionare ale certificatelor verzi practicate in Belgia - regiunea Valonia a fost in 2006 de 103 euro/certificat, iar in Italia pretul mediu a crescut continuu incepand de la 98,9 euro/certificat in anul 2003 la 139,1 euro/certificat in anul 2006.

MASURA 4. Modificarea prevederilor art. 4 din HG 958/2005 in sensul cresterii valorii limitelor minime si maxime intre care se pot tranzactiona certificatele verzi, in asa fel incat daca se mentine ca mecanism de promovare sistemul de cote obligatorii combinat cu tranzactionarea certificatelor verzi acesta sa devina mult mai stimulativ.

. obligatia consumatorilor (in cazul nostru al detinatorilor de capacitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile) de a realiza si plati lucrarile de intarire a retelei de evacuare a energiei in amonte de punctul de racord desi aceasta este in gestiunea/proprietatea companiei de distributie/furnizare.   

Aceasta obligatie instituita de actualul "Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public", aprobat prin HG 867/2003, este neconforma cu prevederile Directivei 77/2001/EU, care cere ca aceste costuri sa fie asumate integral de catre distribuitorii sau transportatorii proprietari ai retelelor. Diminuarea valorii de investitie in capacitati de productie noi din surse regenerabile, cu costurile necesare intaririi retelei de evacuare a energiei (care uneori aveau valori exagerate) constituie o facilitate importanta pentru potentialii investitori.

MASURA 5. Modificarea prin hotarare de guvern a prevederilor ,,Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public'' in sensul introducerii obligatiei distribuitorului sau transportatorului de energie electrica sa realizeze si sa suporte cheltuiala cu lucrarile de intarire a retelei in amonte de punctul de racord.

11.3. Crearea si abilitarea unei structuri de management al procesului de promovare a producerii si utilizarii energiei din surse regenerabile

In capitolul 10.6. s-a aratat ca indeplinirea obligatiilor ce revin Romaniei in domeniul producerii si utilizarii energiei din surse regenerabile nu se pot realiza fara un management al proceselor. Principala deficienta a legislatiei din domeniul este aceea ca responsabilitatile si competentele puse in sarcina Ministerului Economiei si Comertului nu pot fi indeplinite. Prin definitie, Ministerul Economiei si Finantelor este o "structura de autoritate" atat ca atributii generale conferite prin legea de organizare cat si prin modul de organizare, fiind dimensionat pentru a exercita autoritatea in domeniu si nu pentru a face managementul unor procese de o asemenea complexitate desfasurate pe un larg orizont de timp cum este procesul de punere in practica a Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie.

Practica ultimilor ani a aratat ca managementul proceselor complexe, desfasurate la nivel national, ce angreneaza in rezolvarea sarcinilor organele de specialitate ale administratiei publice centrale si organele administratiei locale care mobilizeaza alaturi de bani publici fonduri de investitii private sau fonduri europene se face cu bune rezultate prin crearea alaturi de ministerul cu autoritate in domeniu a unor Unitati de Management specializate.

Asa a procedat Ministerul Economiei si Finantelor infiintand :

- Unitatea de Management a Proiectului (UMP) pentru managementul proiectului ,,Inchiderea Minelor si Atenuarea Impacului Social'' (Minerit I) si a proiectului ,,Inchiderea Minelor, Refacerea Mediului sii Regenerarea Socio Economica'' (Minerit II) finantate prin imprumuturi BIRD.

- Organismul Intermediar pentru Energie (OIE) pentru coordonarea, gestionarea si implementarea asistentei financiare comunitare in domeniul energiei.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile are de asemenea o astfel de structura :

- Unitatea de Management a Proiectului (UMP) pentru managementul ,,Proiectului de diminuare a riscurilor in cazul producerii calamitatilor naturale si pregatirea pentru situatii de urgenta'' finantat tot printr-un imprumut BIRD.

In sensul celor de mai sus consideram ca rezolvarea multiplelor sarcini necesare pentru implementarea Strategiei in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie se poate face prin crearea in cadrul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei (ARCE) a unei Unitati de Management a Proiectului ,,Implementarea Strategiei nationale in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie''.

MASURA 6. Infiintarea prin Hotarare de Guvern in cadrul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei (ARCE) a Unitatii de Management a Proiectului ,,Implementarea Strategiei nationale in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie''.

11.4. Alte masuri pentru implementarea strategiei nationale in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie

In situatia actuala, in care nu exista o autoritate a statului responsabila de aplicarea mecanismului de valorificare a surselor regenerabile de energie, procesul de realizare a unor noi capacitati se desfasoara la "initiativa" investitorilor si a autoritatilor locale, care nu intotdeauna au capabilitatea de a se orienta intr-un domeniu de afaceri atat de complicat. Singura societate care a desfasurat activitati in acest domeniu a fost SC Hidroelectrica, care a facut investitii in noi capacitati, in principal in centrale hidroelectrice mari pe baza strategiei proprii de dezvoltare.

Nu exista o baza de date centralizata privind zonele cu potential, sau un portofoliu de proiecte care sa-i orienteze pe investitori si nici o institutie abilitata care sa raspunda la astfel de solicitari. In foarte multe situatii, investitori straini in cautare de proiecte au fost "plimbati" pe la mai multe organe de specialitate ale administratiei centrale si locale, fara a gasi raspunsul complet la intrebarile pe care le-au pus.

In cadrul managementului procesului de implementare a Strategiei nationale de valorificare a surselor de energie regenerabila in situatia in care legislatia stabileste doar valorile obiectivului national (tintei) in cantitate de energie si defalcarea acesteia pe surse, o importanta deosebita trebuie acordata urmatoarelor probleme :

- inventarierea pe baza de masuratori si studii a zonelor de potential maxim exploatabil pe fiecare tip de resursa.

- stabilirea pe baza unor studii de prefezabilitate a unor locatii/ amplasamente pentru capacitati de productie pe regiuni geografice si administrative pe tipuri de surse energetice. Studiile de prefezabilitate vor trebui sa prezinte principalele date tehnice si indicatorii economici ai investitiei calculati pe baza de indici.

- intocmirea unui portofoliu de proiecte pe tipuri de resurse si regiuni administrative. Popularizarea prin organele administratiei centrale si locale a portofoliuli de proiecte.

- stabilirea tehnologiilor ce vor fi utilizate in diversele aplicatii.

- stabilirea proiectelor pilot si demonstrative si a temelor de cercetare in domeniu ce se realizeaza prin programele nationale de cercetare.

- elaborarea unui program de finantare a proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie. In program se vor stabili sursele de finantare si valorile anuale asigurate si necesare: de la bugetul de stat, inclusiv fondurile de dezvoltare proprii ale societatilor cu capital de stat, de la fondurile structurale, Fondul de mediu etc.

- elaborarea unui Ghid pentru orientarea investitorilor in etapele pe care le implica realizarea unor noi capacitati in domeniul producerii energiei din surse regenerabile.

Masurile derivate sunt urmatoarele:

MASURA 7. Efectuarea prin intermediul ARCE - Unitatea pentru Managementul Proiectului a unui inventar al surselor regenerabile - pe surse si regiuni.

MASURA 8. Intocmirea unui portofoliu de proiecte pe tipuri de resurse si zone geografice/administrative si punerea la dispozitie a acestuia autoritatilor administratiei centrale si locale pentru a fi prezentate investitorilor interesati. Fiecare proiect din portofoliu va avea o documentatie de prezentare cu principalii indicatori tehnico-economici ca date orientative pentru eventualii investitori.

MASURA 9. Elaborarea la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii a unui Program national de cercetare tehnologica in domeniul utilizarii surselor regenerabile de energie care sa coordoneze si sa finanteze toate studiile si proiectele pilot/ demonstrative in domeniul utilizarii surselor de energie regenerabila.

MASURA 10. Elaborarea la nivelul Ministerului Economiei si Finantelor a unui program de finantare pe termen de 3-5 ani, care sa reuneasca toate modalitatile de finantare pe care statul le poate garanta pentru sustinerea actiunii de promovare a surselor regenerabile de energie.

Aceste propuneri de masuri trebuie sa faca obiectul analizei Ministerului Economiei si Finantelor si adoptarea lor sa fie facuta printr-o Hotarare de Guvern, care sa completeze legislatia actuala in domeniul promovarii utilizarii surselor de energie regenerabila.

12. Concluzii

1. Din punct de vedere energetic si al dezvoltarii durabile Europa se confrunta in prezent cu o serie de provocari dintre care cele mai importante sunt:

- dependenta exagerata de sursele energetice ale altor regiuni ale globului, dintre care multe sunt amenintate de instabilitate. Cererea de energie, asigurata cu resurse din afara Uniunii Europene in procent de 50%, urmeaza sa creasca la 70% la nivelului anului 2030 daca nu se au masuri.

- obligatia indeplinirii sarcinilor din Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Efectele schimbarilor climatice sunt din ce in ce mai evidente, iar cererea de energie este in crestere; se estimeaza ca emisiile de CO2 vor creste cu aproximativ 60% pana in anul 2030 accelerand fenomenul de incalzire globala.

2. Una din modalitatile de punere in aplicare a noilor politici energetice elaborate de Uniunea Europeana este cresterea gradului de utilizare a energiei provenite din surse regenerabile.

3. In acest sens, Uniunea Europeana a elaborat Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei produse din surse regenerabile pe piata interna a electricitatii. Directiva 2001/77/EC impune Statelor Membre o serie de masuri de crestere a productiei de energie din surse regenerabile, prin crearea de facilitati agentilor economici ce promoveaza folosirea acestor resurse.

4. Prevederile Directiva 2001/77/EC au fost transpuse in legislatia romaneasca in anii 2003-2004. Prin HG 443/2003 si HG 958/2005 pentru promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile au fost stabilite urmatoarele obiective:

- ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie in consumul brut de energie electrica urmeaza sa ajunga la 33% in anul 2010.

- ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie in consumul national brut de energie urmeaza sa ajunga la 11% pana in anul 2010.

5. Romania, datorita pozitiei geografice, reliefului si conditiilor climatice ce rezulta din acestea, poate fi considerata "o tara cu resurse regenerabile modeste". Sursele regenerabile pot aduce insa o contributie importanta la balanta de energie a tarii si la diminuarea ponderii importului de resurse energetice.

6. Dupa doi ani de la crearea si punerea in functiune a cadrului de reglementare a mecanismalor de promovare a productiei de energie electrica din surse regenerabile se poate aprecia ca rezultatele sunt extrem de modeste. Singurul domeniul in care s-au inregistrat realizari in ceea ce priveste capacitatile puse in functiune este cel al energiei hidroelectrice - puteri instalate de numai 12,12 MW in anul 2005 si 11 MW in anul 2006. Sporul de productie de energie adus de aceste capacitati in anul hidrologic mediu este de cca. 40 GWh/an.

7. In conformitate cu scopul propus, studiul face o analiza critica a sistemului de promovare a utilizarii energiei din surse regenerabile, a eficientei si eficacitatii componentelor sale - scheme de sprijin, prevederi ale cadrului de reglementare, modul in care este condusa actiunea de catre institutiile administratiei locale si centrale abilitate prin lege, etc. si identifica o serie de deficiente existente. Doua dintre acestea sunt considerate drept cauze principale pentru lipsa de rezultate in actiunea de promovare a utilizarii energiei din surse regenerabile:

- adoptarea ca schema suport a sistemului de cote obligatorii.

- lipsa unei autoritati a statului care sa conduca procesul atat de complex al promovorii surselor regenerabile de energie

8. Se poate aprecia ca mecanismul de promovare a productiei de energie din surse regenerabile adoptat nu este suficient de stimulativ si nu atrage investitori. Din cele doua sisteme de scheme suport practicate pe plan european, Romania l-a adoptat pe cel mai putin utilizat in tarile europene, respectiv sistemul ,,de cote obligatorii'' combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi.

9. Rezolvarea multiplelor sarcini legate de implementarea Strategiei in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie se poate face prin crearea in cadrul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei (ARCE) a unei Unitati de Management a Proiectului ,,Implementarea Strategiei nationale in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie''.

10. Au fost facute de asemenea o serie de propuneri pentru perfectionarea cadrului legislativ si de reglementare a mecanismelor de promovare a energiei produse din surse regenerabile, reglementarea modului de racordare la retelele electrice a producatorilor de energie electrica din surse regenerabile, reglementarea modului de autorizare a executiei lucrarilor de construire a capacitatilor de producere a energiei din surse regenerabile.

11. Se spera ca pachetul de masuri propus in Capitolul 11 sa fie supus analizei Ministerului Economiei si Finantelor si promovat printr-o Hotarare de Guvern in completarea si perfectionarea mecanismului actual de promovare a utilizarii surselor de energie regenerabila.



Tep - tona echivalent petrol 11,6 MWh.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate