Protectia diferential longitudinala a motoarelor sincrone de putere

Protectia diferential longitudinala a motoarelor sincrone de putere

Pentru comanda si protectia motoarelor sincrone se folosesc contactoare cu relee de protectie, pentru regimurile cu conectari frecvente sau intrerupatoare cu de­clansatoare pentru motoarele de putere care necesita decomnectarea rapida de la reteaua de alimentare.

La aparitia pendularilor in reteaua la care este conectat statorul motorului sin­­cron se produc pulsatii mari ale curentului din stator. Acest curent variabil pro­du­­ce un flux variabil in timp care induce o tensiune electromotoare in infasurarea ro­torica. Pe aparitia acestei componente se bazeaza schema de protectie diferen­ti­al longitudinala prezentata in figura 5.11.

Schema utilizeaza un transformator de curent TC conectat in circuitul ro­torului, un releu maximal de curent F₁, un releu intermediar K_1­T cu un contact cu tem­po­rizare la deschidere, un releu de timp K₂T si un releu intermediar K₃ cu un rol de de­clansare a intrerupatorului principal Q si de dezexcitare al rotorului prin in­ter­me­diul A.D.R. In regim sincron prin infasurarea rotorului generatorului sincron nu circula decat curentul continuu produs de excitatoarea G_cc.

La iesirea din sincronism, datorita pendularilor, componenta alternativa a cu­ren­tului care apare in circuitul rotorului este sesizata de transformatorul de curent TC, se excita releul maximal F₁, releul intermediar cu temporizare K₁T actioneaza si releul de timp K₂T co­manda dupa timpul reglat, prin intermediul releului K₃ declansarea motorului si dez­excitarea sa.

Figura 5.11. Schema electrica desfasurata monofilara de comanda si protectie impotriva iesirii din sincronism a unui motor sincron

Ms-motor sincron, TC-transformator de curent, F₁-releu maximal de curent,

K₁T, K₂T-relee de temporizare, K₃-releu intermediar, G_cc-excitatrice,

R_ex-rezistenta de reglaj, Q-intrerupator principal, BD-bobina declansatorului.

Temporizarea realizata prin intermediul releului K₁T este necesara pentru ca in timpul pen­du­larilor curentul ar putea sa devina mai mic decat curentul de re­ve­ni­re al releului F₁, oprindu-se pentru scurta durata alimentarea releului K₂T. Prin con­tactul sau releul K₁T asi­gura deci prelungirea duratei impulsului. Releul de timp K₂T este necesar ca protectia sa nu actioneze intempestiv la aparitia unor com­ponente, ce urmeaza a fi inlaturate de pro­tectiile specifice impotriva scurt­cir­cu­itelor.