Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
» Circuite de semnalizare - Protectii de rezerva


Circuite de semnalizare - Protectii de rezerva




Circuite de semnalizare

Pentru buna exploatare a unei statii este necesar ca, in permanenta, personalul operativ sa cunoasca starea instalatiei, aparitia starilor de deranjament sau avarie, in acest scop, statiile sunt prevazute cu panouri de semnalizare de avarie, semnalizarile preventive temporizate si netemporizate.

Pe langa aceste semnalizari, in statie mai exista o serie de semnalizari descentralizate cu care se poate urmari pozitia diverselor aparate de comutare ( intrerupatoare, separatoare, contactoare) sau de reglare ( comutatoare de ploturi; pozitia miezului la bobina de stingere).

In figura 11.4 este prezentata una dintre variantele schemei de panou de semnalizari centrale pentru statii de 110 Kv si MT.




Lampa L din panoul de semnalizari centrale trebuie sa fie in permanenta aprinsa. La arderea unei sigurante de alimentare a PSC, aceasta lampa va palpai, avand a doua alimentare din bareta de palpaire BP si un minus direct din bareta –BS.

Semnalizarea de avarie. La deconectarea intrerupatorului unui element din statie, prin protectiile proprii sau prin automatizari, datorita faptului ca apare o neconcordanta intre pozitia cheii de comanda pentru anularea semnalului sonor, intrerupatorul respectiv si pozitia intrerupatorului (prin CSA) – se alimenteaza bareta de semnalizare a avariei BSA care va duce la actionarea releului LRSi care, la randul lui, va actiona hupa si o caseta care constituie semnalul optic de avarie.

Pentru a putea anula acest semnal este nevoie de a se pune in concordanta cheia de comanda a intrerupatorului deconectat (cel a carui lampa inclusa palpaie) cu pozitia acestuia si apasarea butonului 4Bt pentru anularea semnalului sonor.

Semnalizarile preventive pot fi netemporizate, care au rolul de a avertiza optic si acustic aparitia unor abateri in instalatie fata de regimul normal si care nu pot dispare intr-un timp relativ scurt, si temporizate- semnalizari care averizeaza optic si acustic o abatere care nu s-a restabilit dupa un timp prestabilit.

Fiecare dintre elementele ce alcatuiesc statia au semnalizari proprii formate din relee de semnalizare sau casete cu becuri care actioneaza la orice abatere de la regimul normal de functionare, dar in acelasi timp alimenteaza baretele de semnalizare preventiva BSP, a carui numar variaza dupa marimea si complexitatea statiei si care produc actionarea releelor de semnalizare la impuls din PSC, aprind casete specializate din cadrul PSC si avertizeaza aparitia abaterii.

O bareta de semnalizari preventive culege de la celulele statiei acelasi tip de deranjament- avand corespondent in PSC cate o caseta. Astfel 1 BSP este o bareta care culege semnale de tipul ’’ardere sigurante de comanda’’, ‘’ardere sigurante de semnalizare’’. O alta bareta culege informatia ‘’clapeta neridicata’’, ‘’lipsa tensiune la protectia de distanta’’, o alta berete a functionat protectia ‘’declansare sigurante automata 1 celula de masura’’, etc.

O parte din baretele de semnalizare alimenteaza prin intermediul cheii IC- din PSC, releul de semnalizari la impuls netemporizat, iar cealalta parte a baretelor, prin aceiasi cheie, releul de semnalizari la impuls temporizat. Acesta din urma este folosit la semnalizarea dereanjamentelor care pot avea un caracter pasager si pot dispare intr-un timp scurt –cum ar fi ‘’ pornire pompa MOP’’, ‘’punere la pamant in curent continuu’’,etc.

Pentru personalul operativ dintr-o statie, una din indatoririle principale la preluarea serviciului de tura este aceea de a controla buna functionare a tuturor casetelor de semnalizare din PSC si din panourile fiecarei celule (acolo unde semnalizarile sunt realizate cu casete) si de a verifica semnalizarea sonora din PSC.

Prima verificare se efectueaza prin comutarea cheii IC din PSC care are trei pozitii : ‘’O ‘’,’’lucru’’,’’incercare casete’’- pe pozitia ‘’incercare casete’’ care, prin intermediul baretelor de semnalizare preventiva, alimenteaza toate lampile din casete.

Verificarea sonora, se efectueaza prin apasarea butoanelor Ibt, respectiv 2Bt si 3Bt si se anuleaza din butoanele 4Bt, respectiv 5Bt.

Semnalizari de pozitie- sunt semnalizari care indica pozitia echipamentului de comutatie( intrerupatori si separatoare), despre care s-a vorbit in paragrafele anterioare, sau semnalizari la distanta a pozitiei comutatorului de ploturi printr-un dispozitiv de masurare logometric, sau a miezului la bobina de stingere printr-un voltmetru de acord, care culege o cadere de tensiune pe un autotransformator, a carui cursor este actionat de miezul bobinei de stingere.

Circuite pentru protectii si automatizari

Totalitatea dispozitivelor ce au menirea de a separa un elemente de a separa un element sau o parte din instalatie, in caz de defect sau sau evitarea unui regim anormal de functionare a instalatiei constituie protectia si automatizarile instalatiei.

Pentru ca o protectie sau automatizare sa-si indeplineasca rolul in bune conditii, acestea trebuie sa respecte anumite conditii :

selectivitatea- sa deconecteza numai elemnetul avariat, restul instalatiei sa ramana in functie ;

sensibilitatea- sa sesizeze defecte sau stari anormale ale instalatiei la abateri cat mai mici fata de regimul normal de functionare ;

siguranta- sa lucreze corect la aparitia unei abateri de la regimul normal ;

rapiditate- sa elimine defectele intr-un timp suficient de scurt pentru a nu afecta retul instalatiei prin extinderea avariei.

Protectiile si automatizarile vor deconecta numai intrerupatorul elemnetului care participa la o stare anormala fata e regimul normal de functionare, existand astfel, deteriorarea unor echipamente importante din instalatii (transformatoare, autotransformatoare, transformatoare de masura etc), sau, in cazul liniilor de transport energie interconectate prin automatizari, poate restabili regimul normal de functionare, daca defectul a fost pasager si s-a autolichidat.

Fiecare element dintr-o statie sau post de transformare este echipat cu un panou care cuprinde protectiile specifice fiecarui element in parte- protectiile de care ne vom ocupa in paragrafele urmatoare si de asemeni, in statii, exista automatizari individualizate, dar care deservesc partial sau total elementele statiei(DPP,DASf, DRRI, PDB,etc.) .

Protectia transformatoarelor si autotransformatoarelor de mare putere cu neutrul legat la pamant

Transformatoarele sau autotransformatoarele constituie elementele cele mai importante intr-o staite, de aceea se prevad protectii prin relee apte sa lichideze rapid atat un defect interior, cat si unul exterior, ce ar putea afecta integritatea lor constructiva.

Pe acest criteriu, putem clasifica criteriile ce deservesc un transformator sau autotransformator in :

protectii de baza, protectia de gaze-protectia diferentiala longitudinala-valabila pentru transformatoarele sau autotransformatoarele cu puteri mai mari de 10 MVA ;

protectie de cuva(chevelier), in cazul transformatoarelor sub 10 MVA ;

protectiile de rezerva protectii de distanta, monopolara la transformatoare sau autotransformatoare cu puteri mai mari de 200 MVA, protectie maximala simpla sau cu blocaj voltmetric la puteri intre 10 si 200 MVA.

In afara de aceste protectii, la untransformator sau autotransformator mai exista si protectia de suprasarcina si supratemperaturi, care nu declanseaza intrerupatorii, dar cu o temporizare prestabilita, semnalizeaza depasirea unor parametri normali de functionare.

Protectia de gaze. Elementul principal al acestei proiectii il constituie releul Buchholtz, care lucreaza la degajari de gaze, datorita unor defectiuni interne ale transformatorului, sau autotransformatorului. Acest releu are, de regula, doua contacte, care, prin pozitionarea lor in circuitul de ulei, pot semnaliza aparitia gazelor, iar daca degajarea de gaze este intrensa, este actionat cel deal doilea contact care da impulsul de declansare la intrerupatorii de pe toate infasurarile.

Protectia diferentiala longitudinala. Actioneaza,de regula, la defecte interioare si exterioare ale transformatorului, in zona cuprinsa intre transformatoarele de curent de pe toate infasurarile.

Protectia de cuva(Chevelier). Este o protectie folosita la transformatori cu puteri sub 40 MVA, care sesizeaza defectele aparute ca urmare a distrugerii izolatiei dintre infasurari si punerea la masa a infasurarii.

Defectul este sesizat de un transformator toroidal de curent montat pe legatura la masa a cuvei transformatorului, secundarul sau alimentand un releu de curent sensibil, a carui functionare comanda declansarea pe ambele parti aler transformatorului.

Conditiile de baza pentru realizarea acestei proiectii este ca transformatorul sa fie izolat fata de masa. Functionarea protectiei este semnalizata de un releu de semnalizare aflat in panoul de protectie al transformatorului.

Protectii de rezerva

Protectia de distanta. Este utilizata, in general, la transformatoarele si autotransformatoarele cu puteri mai mari de 200 MVA, pe partea de 220 Kv si 400 Kv, dar sunt cazuri cand se folosesc si pe partea de 110 Kv. Aceasta protecie este necesara datorita faptului ca protectia maximala nu este suficient de sensibila in regimuri minimale de functionare. Protectia de distanta este, de regula, bidirectionala, sesizand defecte atat in amonte cat si in aval de reductorii de curent de la care este alimentata.

Protectia maximala este folosita la transformatorii cu puteri mai mici de 40 MVA si are rolul de a sesiza supracurentii periculosi ce apar la scurtcircuitele pe liniile alimentate de acesta.

Protectia maximala de curent trebuie sa fie realizata si reglata, astfel incat sa deosebeasca scurtcircuitele de suprasarcini, sa fie sensibila la orice tip de scurtciruit exterior si sa fie suficient de rapida pentru a nu solicita infasurarile transformatorului.

Protectia homopolara de curent. Este montata la transformatorii sau autotransformatorii de 110-140 Kv si actioneaza numai la defecte cu pamantul. Ea se monteaza pe ambele infasurari si poate fi realizata cu relee ASOT, AOT sau cu relee de curent, inglobate intr-o schema ce cuprinde si un releu de directie.

Protectia de suprasarcina. Se monteaza pe o singura faza, avnd rolul de a semnaliza aparitia unei suprasarcini printr-un releu de semnalizare sau o caseta semnalizare- aflata in panoul de comanda al transformatorului sau autotransformatorului.

La aparitia acestui semnal, personalul operativ din statii, impreuna cu factorii de decizie vor lua masuri corespunzatoare.

In cazul statiilor fara personal sau statii telemecanizate,aceasta protectie poate comanda declansarea intrerupatorilor ce deservesc transformatorul.

Protectia de supratemperatura. Protectia este realizata dintr-un termomanometru cu contact in doua trepte, avand rolul de a semnaliza atingerea unor temperaturi ridicate din transformator, semnalizate in panoul de comanda al transformatorului, printr-un releu de semnalizare sau caseta de semnalizare.

Scheme de instalatii auxiliare in curent alternativ. Pentru buna functionare a unei statii sau post de transformare, este necesara utilizarea unor consumatori proprii alimentati in curent alternativ, menirea lor fiind indeplinirea acestui deziderat.

Dupa marimea, profilul si complexivitatea statiei de transformare acesti consumtori pot fi clasificati in functie de elemntul sau utilitatea deservita.

a)      Transformatoare, autotransformatoare de putere :



Motoare ale pompelor de recirculare a uleiului ;

Motoare de ventilatoare de racire ;

Instalatia de reglaj a tensiunii ;

b)      Dispozitive de actionare ale intrerupatoarelor si separatorelor :

Motoare de MOP ;

Motoare din dispozitivele ASE ;

Motoare compresoare aer ;

Motoare din cadrul dispozitivelor MR ;

c)      Agregate de redresare;

d)     Iluminat:

in camera de comande si casa scarilor;

in interiorul statiei ;

in exteriorul statiei ;

e)      Echipamente de telecomunicatii, automatizari :

f)       Dispozitive de incalzire a dulapurilor cu aparate, intrerupatoare, cabine de relee ( in lipsa unei centrale termice) :

g)      Instalatii igienico-sanitare :

Incalzirea incaperilor de comanda si a salii bateriei de acumulatoare ,etc. ;

Ventilatia incaperilor ;

h)      Instalatia de stins incendiu ;

i)        Ateliere ;

j)        Tablou de forta a centralei termice ;

k)      Pompe de alimentare cu apa sau cu evacuare a apei pluviale ;

l)        Rezerve, diverse.

Alimentarea consumatorilor proprii a unei statii de transformare cu energie de curent alternativ se realizeaza prin intermediul panourilor de servicii proprii de curent alternativ (PSI ca), tensiunea de alimentare fiind obisnuit 380/220 Vca.

Sursa de alimentare de joas atensiune a PSI ca este asigurata in toate cazurile cu o rezerva de 100%, din barele colectoare ale statiei de medie tensiune ( prin TSI- trafo de servicii interne), de la alte linii electrice M.T. sau printr-un grup electrogenerator Diesel.

Dupa complexitatea statiei, barele colectoare ale panourilor de servicii interne de curent alternativ pot fi sectionate sau nesectionate. In cazul barelor sectionate este indicat a se functiona cu cupla inchisa si cu o singura sursa, a doua sursa fiind pregatita a fi cuplata prin instalatia AAR pe 0,4 kV, in momentul disparitiei tensiunii de la sursa de baza.

Se prezinta spre spre exemplificare schema PSI ca dintr-o statie de transformare de 220 Kv. Din schema se observa ca fiecare consumator are o dubla alimentare, avand posibilitatea comutarii alimentarii de pe o sectie de bare pe alta, selectare ce se poate face spre exemplu si in fiecare cabina, cofretul de comanda al transformatorului de putere , etc. Din lipsa de spatiu , in schema, au fost prezentate numai cate doua cabine in statiile de 110 kV si 220 kV, subantelegandu-se ca vor exista atatea plecari cate cabine are fiecare statie, acolo unde este cazul.

De regula, in statiile la care protectiile elementelor sunt plasate in cabine, in aceste cabine mai exista un panou de alimentare, unde sunt separate cirucitele de curent alternativ ce deservesc alimentarea dispozitivelor de actionare ale intreruparoarelor, circuietele de alimentare a dispozitivelor ASE, circuitele de inceazire, de iluminat si circuitele de prize.

In cofretele de comanda a instalatiei de racire a unui transformator de putere sau autransformator, deupa selectarea alimentarii generale fiecare motor de pompa de recirculatie a uleiului de ventilator are sigurante proprii atat pentru fazele de lucru cat si pentru circuitul de comanda al boobinei contactoarelor ce le deservesc, de asemeni, schema de curent alternativ ce deserveste comutatorul de ploturi are alimentarea de sigurante proprii.

O schema mai complexa o prezinta instalatia de stins incendiu la faza de putere sau autotransformatoarele, acesta avand in vedere alimentarea pompelor de alimentare cu apa, a compresorului ce trebuie sa mentina o anumita presiune in hidrofor, etc.

In statiile de 110 kV si cele de M.T., alimentarea in curent alternativ a dispozitivelor de actionare se face din barete specializate : barete de armare a dispozitivului de actionare, barete de incalzire a cutiilor de cleme, respectiv a celulelor de M.T., bareta de iluminat al cutiilor de cleme, respectiv al celulelor de MT.

In statiile de 110/MT fiecare statie va avea baretele proprii de alimentare in curent alternativ. Aceste barete pot fi alimnetate radial sau buclat din cele doua sectii de bare ale PSIca.

Conform reglementarilor in vigoare, la panourile de servicii interne in curent alternativ, trebuie sa fie legate electric la pamant, acele pozitii metalice care pot intra sub tensiune in mod accidental. Si din schema se observa ca toate plecarile trebuie sa fie prin cablu, cu manta metalica, legata la priza de pamant a statiei.

In schema prezentata la acest capitol, nu au fost figurate sursele, dar trebuie sa amintim ca, la statiile de 220 kV- 400 kV, este obligatorie prezenta grupului sau sau a grupurilor electrogeneratoare, acestea avand rolul de a asigura alimentarea serviciilor proprii de curent alternativ in cazul disparitiei tensiunii de la celelate doua surse.

Alimentarea baretelor PSIca de la grupul electrogenerator se face TOT printr-un intrerupator de tip OTOMAX, comanda lui putandu-se face automat la dispozitia tensiunii de pe baretele din PSIca si dupa comanda pornirii grupului electrogen.

Exploatarea si intretinerea instalatiilor in curent alternativ.Intretinerea zilnica a panourilor de servicii proprii de curent altenativ se va executa pe baza atributiilor interne de serviciu si consta in stergerea de praf apartilor exterioare a panourilor, verificarea vizuala a bunei functionari a aparatelor si a instrumentelor de masura si control din PSIca. Aceste operatii au un caracter preventiv, personalul operativ urmarind ca toti consumatorii sa fie alimentati in permanenta. Pentru aceasta, la preluarea schimbului, personalul trebuie sa verifice functionarea iluminatului din statia exterioara si interioara,functionarea prizelor, sa contrloeze functionarea transformatoarelor pentru iluminatul cu tensiuni de 12 sau 24V din subsoluri, poduri de cable, sa verifice vizual legaturile de la intrerupatoare, comutatoare,sigurante,prize, etc.

Tot in atributiile personalului operativ intra si operatia de verificare a inscriptionarii de dreptul fiecarui circuit, verificarea dimensionarii sigurantelor fuzibile, iar in cazul in care acestea sunt arse, sa le inlocuiasca imediat, sa verifice conectarea si deconectarea corecta au SOL-urilor, sau intrerupatoarelor pachet (PACO) sa verifice strangerea conductoarelor in cazul observarii unei astfel de deficiente, fiind obligat sa noteze deficienta si sa anunte persoanele abilitate pentru a le remedia.

Panourile de servicii interne de curent alternativ vor fi revizuite tehnic o data pe an si consta in constatarea starii generale de uzura a panourilor, stergerea de praf a intregii instalatii, verificarea legaturilor si conexiunilor, inclusiv a legaturilor cu pamantul, inlocuirea becurilor de semnalizare si a sigurantelor fuzibile arse, efectuarea diferitelor actionari, reinscriptionarea notatiilor deteriorate.

In cazul in care se constata o stare de uzura avansata a tuturor elementelor PSIca, se poate executa reparatii curente(cu o periodicitate de 10 ani) care consta in inlocuirea elementelor uzate cu altele noi.

In cadrul reviziilor tehnice sau dupa reparatii curente este obligatorie masurarea rezistentei de izolatie care nu trebuie sa fie mai mica de 2M ohmi.

Instalatii auxiliare de curent continuu

Alimentarea in curent continuu a consumatorilor proprii dintr-o statie de transformare se realizeaza prin intermediul panourilor de servicii interne de curent continuu, echipate cu aparate de conectare si masurare precum circuitele secundare aferente.

Functia de marimea,profilul si complexitatea statiei de transformare consumatorii proprii de energie electrica de curent contiuu pot fi clasificati astfel :

panourile(cabinetele) de comanda, de protectie si de semnalizare ;



echipamente de telecomunicatii (semnalizari,automatizari) ;

dispozitive de actionare a aparatajelor ;

iluminatul de siguranta ;

relee de palpaire ;

diverse alimentari,rezerve ;

In general, acesti consumatori alimentati in curentul continuu nu suporta intreruperi de tensiune,din acest motiv sursa principala de alimentare va fi o bareie de acumulatori stationara si doua redresoare de incarcare racoradate fiecare la cate o staite de bare.

In cadrul serviciilor proprii de curent continuu din statiile electrice de transformare se folosesc, de regula, urmatoarele tensiuni : 24,48,110 si 220 Vcc.Alte tensiuni (cum ar fi 60 Vcc) se folosesc in cazuri speciale, cand deserveste un echipament din import cu aceasta tensiune de lucru.

De regula, in statiile de transformare de inalta tensiune se foloseste tensiunea operativa de 220 Vcc. Barele colectoare ale panourilor de servicii interne de curent continuu (PSIcc) in functie de marimea si importanta statiei electrice de transformare pot fi sectionate sau nesectionate, avand racordate ambele sectii :

bateria de acumulatoare ;

redresoarele ;

alimentarile in curent continuu ale panourilor ( cabinelor) de comanda, protectie si semnalizare ;

alimentarea dispozitivelor de actionare ;

instalatia de masura si semnalizare a tensiunii minime si maxime de pe bara si a rezistentei de izolatie ;

relee de lumina palpaitoare ;

diversi alti consumatori importanti ;

Circuitele de alimentare a panourilor PSIcc care leaga bateria de acumulatoare sau redresoarele, sunt prevazute cu sigurante fuzibile sau automate de protectie, cu functionare foarte sigura. Distributia in curent continuu pentru alimentarea consumatorilor se poate face prin :

alimentare rapida ;

alimentare dubla(pentru consumatori foarte importanti) ;

alimentare in bucle(functionand in regim normal cu bucla deschisa) .

Consumatorii sunt racordati la bare prin intrerupatoare de tip ISOL, pentru a permite recuplarea rapida sau intrerupatoare pachet (PACO).

Protectia tuturor circuitelor se realizeaza prin sigurante sau protectia intrerupatoarelor automate, arderea sigurantelor sau declansarea intrerupatoarelor automate ce alimenteaza consumatorii importanti sunt semnalizate.

Fiecare sectie de bare este prevazuta cu aparate de semnalizare a punerilor la pamant si de masurare a rezistentei de izolatie.

Spre exemplificare, se reda mai jos schema monofilara a panourilor de servicii interne de curent continuu 220 V dintr-o statie de 220-400 kV.

In statiile de 220-400 kV mai apar drept consumatori din baretele panourilor de servicii interne, curent continuu si inventoarele necesare alimentarii instalatiei de transmitere date la Dispecerul Energetic Teritorial.

Nu este obligatoriu a se forma bucle specializate pentru fiecare statie. De regula, statiile de 220-400 kV au protectiile elementelor grupate in cabine de protectii, asa incat PSIcc vor apare plecari la fiecare cabina, care la randul ei are un panou de laimentare,unde, prin sigurante, se formeaza baretele de comanda si semnalizare.

In statiile de 110/M.T., in conformitate cu ultimle reglementari, alimentarea in curent continuu a protectiilor transformatoarelor trebuie sa se faca direct din bateria de acumulatori, in acest sens, s-au montat dulapuri specializate de dristributie (DRPTC) unde sunt montate sigurantele de comanda in curent continuu pe ambele nivele de tensiune a transformatorului (sau pe cele trei nivele).

O statie deservita de o baterie de acumulatoare de 220 Vcc poate avea si o baterie de 24 sau 49 Vcc, aceasta fiind utilizata pentru utilitati auxiliare cum ar fi : telefonie, teletransmisii de date, statie de radio, etc. Si aceste baterii vor functiona in tampon cu un redresor cu nivelul de tensiune egal cu cel al bateriei. Baretele cu tensiune redusa de 24 sau de 48 V sunt supravegheate ca valori minime si maxime de tensiune.

Exploatarea si intretinerea instalatiilor de curent continuu

Deoarece bateria de acumulatori este tratata intr-un capitol separat, nu vom vorbi la acest capitol despre intretinerea bateriei ci numai despre exploatarea si intretinerea panourilor de servicii interne si a circuitelor secundare de curent continuu.

Intretinerea zilnica a panourilor de servicii interne curent continuu se va executa pe baza atributiilor interne de serviciu.Zilnic se va sterge de praf ansamblul exterior al panourilor de servicii interne de curent continuu, cu carpe uscare.

Se va verifica zilnic, vizual, buna functionare a aparatelor si instrumentelor de masura si de control. La aparatele sau instrumentele la care sunt observatii se vor face notarile cuvenite in registrul operativ si se va anunta compartimentul PRAM. Se urmareste in primul rand, ca tensiunea pe baretele panoului sa fie intre limitele prescrise, curentul de incarcare din redresor sa nu depaseasca valoarea prescrisa, iar in cazul RUT-urilor, acestea sa lucreze in parametri normali, de latfel, orice abatere de la acest regim va fi semalizata de acestea.

Becurile de semnalizare, precum si sigurantele fuzibile arse, se vor inlocui cu altele de acelasi tip cu cele originale. Se va verifica zilnic starea de izolatie prin comutarea ASPP pe polul ‘’+’’ si ‘’-‘’, iar dupa verificare, comutatorul se va lasa pe pozitia S (semnal), pentru a fi pregatit sa semnalizeze o eventuala punere la pamant in curent continuu.

Verificarea si intretinerea panourilor de servicii interne de curent continuu au un caracter preventiv in vederea prevenirii avariilor si defectiunilor in aceste instalatii. Reviziile tehnice se executa anual si constau in verificarea si controlul general al panourilor, eliminarea unor defectiuni, stergerea de praf in intregime a instalatiei, verificarea legaturilor si conexiunilor , inlocuirea becurilor si sigurantelor arse, efectuarea de probe, actionari si incercari, reinscriptionarea etichetelor daca este cazul.

In cazul in care se observa un grad inalt de uzura a echipamentelor din cadrul panourilor de servicii interne de curent continuu, se trece la reparatii curente sau capitale, in cadrul carora se vor inlocui echipamentele cu grad ridicat de uzura si toata instalatia se aduce la parametrii initiali de functionare.

Consideratii teoretice. Bateriile de condensatoare se utilizeaza in retelele elctrice sub forma de baterii de condensatoare sunt derivatie si baterii de condensatoare serie.

Bateriile de condensatoare serie se monteaza in lungul unei linii electrice de inalta sau medie tensiune pentru compensarea longitudinala, adica pentru imbunatatirea conditiilor de transport, reglarea tensiunii pe linie,readucerea variatiilor tensiunii provocate de diferiti consumatori, marirea capacitatii de transport a liniilor electrice.

Bateriile de condensatoare se monteaza pe barele de medie tensiune ale statiilor rlectrice de transformare sau pe barele de joasa tensiune ale posturilor de transformare, avand ca efecte readucerea transportului de putere reactiva pe linii.transportul puterii reactive intr-o retea electrica are o influenta negativa aupra functionarii acesteia din punct de vedere tehnic, cat si economic. Transportarea puterii active cu un factor de putere mic implica urmatoarele consecinte :

micsorarea capacitatii de producere a puterii active de catre generator ;

reducerea capacitatii de transport  a transformatoarelor si liniilor electrice ;

inrautatirea tensiunii si caderi de tensiune in diferite puncte ale retelei ;

cresterea pierderilor la producerea si transportul energiei electrice ;

cresterea investitiilor in sistem pe kW alimentat ;

dificultati tehnice in exploatarea retelelor electrice (cresterea curentului permanent de scurtcircuit, inrautatirea conditiilor de intrerupere a circuitului prin stingerea arcului electric).



BK 20 kV

Clasificarea bateriilor de condensatoare:

Bateriile de condensatoare se clasifica dupa urmatoarele criterii:

Dupa numarul fazelor:

monofazate;

trifazate;

Dupa natura mediului in care se amplaseaza:

de interior ;

de exterior ;

Dupa izolatia bornelor :

cu borne izolate fata de cuva ;

cu una din borne legate de cuva ;

Dupa tensiunea retelei la care se racordeaza :

de medie tensiune 6,10 sau 20 kV ;

de joasa tensiune 0,4 kV ;

Dupa numarul de trepte :

cu o treapta ;

cu mai multe trepte ;

Dupa materialele de impregnare :

cu uleiuri minerale ;

cu uleiuri sintetice clorurate( clordifenil) ;

Dupa modul de conectare a galeriei :

manual ;

automat ;

Dupa modul de functionare a bateriei :

baterii fixe, care stau conectate pemanent la retea ;

baterii cu conectare, care se conecteaza si se deconecteaza manual sau automat in functie de cerintele retelei ;

baterii cu reglaj, avand o putere variabila datorita conectarii unui anumit numar de elemente ;

Dupa conexiunea bateriei :

in stea ;

in unghi ;

Baterie de acumulatoare stationara de 220 V c.c.c








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate