Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
- Confectionarea elementelor de constructii metalice


Confectionarea elementelor de constructii metalice


 



Filiera tehnologica,profil tehnic

Tehnician desenator in constructii si instalatii

Confectionarea elementelor de constructii metalice

Cuprins

Cap 1:Argument

Cap 2:Cuprins propriu-zis

2.1 Generalitati.Domenii de folosirie.Principalele avantaje si

dezavantaje ale constructiilor metalice

Clasificarea si alcatuirea elementelor de constructii metalice

Produse laminate de otel folosite in constructii metalice

Tehnologia de confectionare a elementelor de constructii metalice

2.5 Masuri de protectie a muncii si de lucru pe timp friguros

Cap 3 Bibliografie

Cap 4:Anexe

Cap 1:Argument

In tara noastra constructiile au cunoscut o dezvoltare deosebita. Productia in aceasta ramura a crescut considerabil contribuind la transformarea infatisari tuturor judetelor si localitatilor. In aceste conditii invatamantului ii revine sarcina creeari unui fond de cultura generala la nivelul fiecarui absolvent bazat pe principiul calitativ in stransa corelare cu etapele dezvoltarii societati. Una din laturile pregatirii liceale este formarea si perfectionarea deprinderilor de specialitati. Acesta necesita un proces de pregatire continua corespunzatoare complexitatilor si exigentelor mereu crescand ale proceselor tehnologice in continua evolutie.

In prezent pentru realizarea constructiilor societatile comerciale de profit urmaresc aplicarea solutiilor constructive imbunatatite. In activitatea de constructie se pune accent deosebit pe cresterea productivitati prin industrializarea lucrarior. O preocupare principala este folosirea pe scara larga a materialelor pentru a caror productie se consuma putina energie precum si reducerea consumului de: ciment, laminate, tevi, materiale plastice si cherestea. Deaceea este necesar ca cei interesati sa aiba la dispozitie o literatura tehnica pusa de acord cu ultimele realizari pe plan mondial, cu metodele tehnologice si materiale noi.

Pentru atingerea acestor obiective s-a ales realizarea documentatiei tehnice pentru cofectionarea elementelor de constructii metalice.

Elaborarea documentatiei are la baza atat cunostintele teoretice dobandite la orele de curs cat si deprinderi formate in perioada de practica comasata in laboratoarele din scoala.

Utilizarea documentatiei tehnice permite executantului sa efectueze operatiile, respectiv fazele de lucrare intr-o succesiune logica in asa fel incat sa conduca la asigurarea calitatii produsului. In lucrarea mea am urmarit sa introduc tehnologii moderne de executie precum si o metoda stiintifica a executari lucrarilor. Organizarea stiintifica presupune asigurarea tuturor conditiilor pentru desfasurarea rationala a procesului de productie.

Cap 2:Cuprins propriu-zis.

Cap 2.1: Generalitati.Domenii de folosirie.Principalele avantaje

si dezavantaje ale constructiilor metalice

Structurile metalice sunt compuse din elemente liniare,plane sau de alte forme,imbinate intre ele in diferite moduri,capabile sa preia actiunile la care sunt supuse.

Structura constructiilor metalice se realizeaza,in principiu din aceleasi tipuri de elemente de rezistenta,ca in cazul altor constructii.Modul de alcatuire,confectionare si montaj al elementelor de constructii metalice prezinta insa o serie de particularitati.

La executia structurilor metalice se foloseste aproape in exclusivitate otelul pt. constructii.

Din metal,in mod curent la noi in tara,se realizeaza urmatoarele categorii de constructii:

-cladiri si structuri industriale-hale industriale cu deschideri si inaltimi mari,inspecial pentru industria grea,structuri pentru sustinerea unor utilaje grele,etc;

-structuri cu acoperisuri de mare deschidere,cum sunt hangarele de avioane,unele sali de sport,sali de expozitie;

-constructiile inalte-turnuri si piloni pentru sustinerea antenelor de telecomunicatii stalpi pentru sustinerea liniilor electrice aeriene de inalta tensiune,turnuri pentru sustinerea furnicularelor si a telefericelor;

-alte constructii si structuri-poduri,pasarele,turle pentru foraj,macarale,etc.

Constructiile mtalice prezinta urmatoarele avantaje:

-se evita supradimensionarile,deoarece se poate stabili cu mai multa precizie gradul de siguranta,datorita unei bune concordante intre calcul si comportare reala a elementelor de constructii metalice;

-asigura un grad ridicat de industrializare a executiei constructiilor,mai ales la confectionarea elementelor,unde o serie de procese tehnologice se pot realiza automatizat;

-asigura etanseitatea rezervoarelor.recipientelor,etc;

-prezintacomportare foarte buna la actiunile seismice si dinamice;

-cedarea elementelor metalice are loc dupa aparitia unor deformatii plastice mari,care avertizeaza situatia periculoasa aparuta.

Principalele dezavantaje ale constructiilor metalice sunt:

-sensibilitatea mai mare decat a altor materiale la factorii agresivi din atmosfera sau din interiorul constructiei,care favorizeaza coroziunea otelului,masurile de protectie impotriva coroziunii scumpesc constructia si nu au intodeauna efectul scontat;

-rezistenta slaba la foc,la 200(grade celsius)scade limita de curgere si rezistenta la rupere,iar la 650(grade celsius)otelul isi pierde rezistentele mecanice.

Otelul este negesar in toate ramurile economiei nationale,de aceea constructiile metalice se executa cand prezinta avantaje nete si otelul nu poate fi inlocuit cu alte materiale.

Cap 2.2 Clasificarea si alcatuirea elementelor de constructii metalice

Principalele elemente ale constructiilor metalice sun grinzile si stalpii.

Grinzile au moduri de alcatuire diferite,forme si dimensiuni diferite,in functie de deschidere,marimea incarcarilor,destinatia constructiei,etc.

Grinzile cu inima plina solicitate de incarcari reduse sau cu descideri relativ mici se realizeaza din profile laminate,cu sectiunea in forma de I sau dublu T.cele care au incarcari si deschideri mari se alcatuiesc fie din profile laminate si piese de tabla asamblate,fie numai din piese de tabla asamblate.Grinzile cu inima plina pot avea sectiunea constanta sau variabila,cu sau fara rigidizari transversale.Cele cu sectiune variabila urmaresc mai bina ca forma si respectiv dimensiuni diagrama de momente incovoietoare.In consecinta,in cazul grnzilor cu sectiune variabila,se foloseste mai rational metalul,insa realizarea lor negesita un consum mai mare de manopera si energie.

Grinzile cu zabrele sunt elemente care inansamblul lor lucreaza la incovoiere si forfecare,dar barele componente sunt solicitate la eforturi axiale.

La incarcari si deschideri mai mari,grinzile cu zabrele sunt mai eficiente decat grinzile cu inima plina,dar executia lor duce la un consum de manopera si energie mai ridicat.

Stalpii cu sectinea variabila in trepte sunt intalniti curent in alcatuirea halelor indusriale cu poduri rulante grele,deschideri si travei mari.Pe inaltimea stalpilor se pot distinge doua tronsoane:

-partea superioara,deasupra consolei,care preaia solicitari mai mici,de aceea are o sectiune mai reduse;

-partea inferioara,sub grinda de rulare,care preia solicitari mari atat de la acopris,cat si de la grinda de rulare,avand o sectiune mai dezvoltata.

Dupa modul de alcatuire,stalpii se pot realiza cu sectiune plina sau din elemnte departate.

Stalpii cu inima plina sunt intalniti curent in cazul solicitarilor mari si cand momentelor incovoietor este important.Ei se alcatuiesc din profile laminate,table si platbande.Stalpii cu elemente departate sunt folositi in cazul solicitarilor foarte puternice si cand inaltimea lor este mare.Elementele departate sunt foarmate din profile laminate sau din tabla sudata,legate intre ele cu zabrele.Solutia duce la economie de metal,dar la un consum mare de manopera fata de stalpii cu inima plina.

Reazemele au rolul de a transmite solicitarile de la un element la altul sau la fundatie.

Alcatuirea reazemelor pentru grinzi.Grinzile pot rezema direct pe elemente de sustinere,ziduri,stalpi,etc. Sau prin intermediul unor piese suplimentare

Rezemarea directa este adoptata la grinzile de importanta mai mica,in cazul unor deschideri si incarcari relativ reduse.Ea consta in asezarea grinzii direct pe un strat de mortar de ciment.Daca solicitarile sunt mai mari,suprafa de rezemare a grinzii se mareste cu ajutorul unor placi metalice fixate pe talpa inferioara a grinzii.

Acest mod de rezemare este mai simplu de realizat si mai ieftin,dar prezinta unele dezavantaje.Un important dezavantaj al rezemarii directe il constituie faptul ca nu perimte miscarea libera a grinzii,ca urmare a alungirilor si scurtarilor acesteia,cauzate de variatiilede temperatura.Un alt dezavantaj consta in rotirea grinzii la reazeme,datorita incovoierii sub incarcare,determina aparitia unor presiuni neuniforme mai mari spre marginea interioara a reazemului.Pentru a elimina sau a reduce aceste efecte negative se folosesc piese de rezemare.

Rezemarea prin intermediul unor piese se poate realiza in mod diferit,in functie de importanta,deschiderea si incarcarea grinzii.Fiecare din ele confera o serie de avantaje fata de cele cu rezemare directa si se folosesc in anumite situatii.

Rezemarea si prinderea stalpilor.Partea inferioara a stalpilor se amenajeaza astfel incat sa asigure transmiterea corecta a solicitarilor la fundatii si fixarea lor pe acestea.

La baza,stalpii au forme si dezvoltari care depind de alcatuirea si marimea acestora,precum si solicitarile pe care le transmit fundatiilor.

Cea mai simpla amenajare consta in prinderea prin sudura la baza stalpului a unei placi.Daca dezvoltarea bazei stalpilor este mai mare,placa de baza se intarestecu placi verticale sau chiar cu profile laminate.

Cap 2.3 Produse laminate de otel folosite in constructii metalice

La noi in tara,constructiile metalice sunt realizate aproape in exclusivitate din oteluri rabon.Otelurile pentru constructiile metalice fac parte din categoria mai larga a otelurilor de constructii,avand insa destinatia realizarii unor structuri metalice cu cerinte bine precizate.

Elementele de constructii se confectioneaza din profile si produse plane,laminate la cald,precum si din profile cu peretii subtiri,formate la rece.Forma sectiunilor.principalele dimensiuni si domeniul de folosire ale profilelor si produselor plane din otel se dau in standarde.

In procesul de fabricatie a profilelor sau tablelor de otel pot aparea defecte de suprafata si de adancime.Cele de suprafata pot fi indepartate prin polizare,in directia efortului ce va actiona asupra piesei.In cazul existentei unor defecte de adancime,piesele vor putea fi utilizate doar cu avisul scris al proiectantului.

In timpul manipularii sau al depozitarii gresite,piesele metalice pot suferi pierderi ale liniaritatii,planeitatii sau alte deformari.Aceste deformari vor trebui constatate,pentru a se putea stabili modul lor de eliminare.

Nerespectarea la confectionarea elementelor de constructii metalice a prevederilor din proiectul de executie,referitoare la caracteristicele tehnice ale otelului,forma si dimensiunile produselor laminate,etc. sau utilizarea unor piese cu defecte pot avea consecinte grave asupra stabilitatii unor elemente sau a intregii structuri de rezistenta.

Cap 2.4 Tehnologia de confectionare a

elementelor de constructii metalice

Generalitati

Sub aspect tehnologic,cel mai simplu se obtin elementele alcatuite dintr-un singur profil metalic,iar cel mai laborios si complicat,elementele care sunt alcatuite din diferite profile metalice si table.De aceea,nu se poate stabili o tehnologie unica nici macar pentru aceeasi categorie de elemente de constructie,ci ea trebuie conceputa si adoptata pentru fiecare element (tipodimensiune)in parte.

Operatiile si procesele tehnologice curente,in succesiunea lor normala,sunt:

-verificarea calitatii,a formei si dimensiunilor materialelor ce vor intra in componenta elementelor de constructii metalice;

-indreptarea profilelor si a tablelor cu indoituri;

-trasarea la lungime a profilelor laminate sau formate la rece, a otelului lat sau a platbandelor;

-trasarea la forma si dimensiuni a pieselor ce urmeaza a fi decupate din table de otel;

-taierea sau debitarea materialelor;

-prelucrarea mecanica a pieselor debitate;

-pregatirea pentru imbinarea pieselor;

-asamblarea pieselor pentru a forma elementului metalic integral sau tronsonul din element;

-verificarea pe faze tehnologice a calitatii executiei elementului;

-protejarea anticorosiva a elementelor.

Indreptarea si indoirea profilelor si a tablelor metalice

Cand profilele sau tablele utilizate la alcatuirea elemntelor metalice de constructie au unele deformatii trebuie sa se procedeze la eliminarea lor prin operatii de indreptare,iar cand se confectioneaza elemente cu piese indoite trebuie sa se realizeze indoiri dupa razele de curbura prevazute in curbura.

Indreptarea si indoirea produselor laminate se executa la masini cu valturi sau la prese.Prescriptiile tehnice prevad cazurile in care produsele laminate se pot indoi la rece sau trebuie indoite la cald;este interzisa indreptarea sau indoirea prin loviri cu ciocanul sau barosul.

Trasarea pieselor

Trasarea consta in marcarea,pe materialele din care se alcatuiesc elementele,a unor linii ce delimiteaza contururile pieselor componenta,linii ce constitue si traseele de taiere.Deoarece taieturile au o anumita latime,la trasare se va tine seama de aceasta pirdere de material.

Pe materialele care se taie pot fi marcate si alte detalii,cum sunt:pozitia unor piese care se sudeaza,centrul unei gauri,etc.

Pentru trasare se folosec urmatoarele instrumente si cule:sublerul,metrul,ruleta cu panglica de otel,rigla de otel,echereul cu talpa,rigla compas,trasatorul de paralele,compasul cu trasare,acul de trasare confectionat din otel dur,avand varful din carbura metalica,raportorul universal cu doua rigle,chenarul,sablonul din tabla subtire si ciocanul.

Pentru a evita stergerea liniilor trasate,acoperirea lor cu oxizi sau praf,pe traseul acestora se imprima puncte cu chenarul.De asemenea,se marcheaza cu chenarul,centrul gaurilor si intersectia diferitelor linii trasate.

In practica se intalnesc adesea cazuri in care trebui sa confectionezi mai multe piese identice.In aceste situatii se obisnuieste sa se foloseasca sabloane din metal sau lemn care usureaza munca de trasare.La trasarea cu sablonul trebui avut in vedere o asezare rationala a acestuia,mai ales in piese de forme geometrice neregulate,pentru a se evita pierderile mari de material.

Taierea laminatelor si prelucrarea pieselor decupate

Taierea laminatelor se poate executa cu:foarfecele,ferastraul,flacara cu oxi-gaz,arcul electri si jetul de plasma.

Foarfecele se utilizeaza la taierea laminatelor cu grosimi pana la 25mm,dar pot fi taiate si materiale profilate.Foarfecele au doua cutite cu fete inclinate dispuse astfel pentru a evita frecarea intre ele.

Ferastraul cu discuri sau cu panza este folosit la taierea materialelor de grosimi mari.

Taierea cu flacara oxi-gaz consta in topirea si ''arderea'' succesiva a metalului cu un aparat al carui dispozitiv principal al constitue arzatorul.Flacara incalzeste local metalul pana la temperatura de topire si-l arde cu un jet de oxigen.

Procedeul este avantajos economic,comparativ cu altele,asigurand si posibilitatea de taiere dupa trasee mai complicate.Taierea trebuie executata continuu,cu grija,pentru a evita formarea de neregularitati accentuate sau alte defecte.

La taierile cu colturi intrande se executa gauri care elimina posibilitatea formarii unor defecte la varful unghiului.Taierea cu flacara se poate executa cu un aparat manual,instalatie cu functionare automata sau semiautomata.Aparatele automatizate asigura si conditii calitative superioare sectiunii taiate.

Prelucrarea marginilor si a suprafetelor pieselor decupate se realizeaza in urmatoarele scopuri:indepartarea neregulatiilor rezultate in urma taierii,realizarea unmor suprafete care sa asigure un contact intim intre piese,pregatirea marginilor in vederea efectuarii sudurilor de adancime.

Dupa starea initiala a suprafetelor piselor si a gradului de prelucrare cerut,se pot utiliza masinile,uneltele cum sunt:polizooare,freza si raboteza.

Polizorul cu disc abraziv este folosit curent la indepartarea bavurilor si netezirea suprafetelor cu un grad redus de rugozitate sau neregularitati.

Raboteza si freza se folosesc la prelucrari pe adancimi mai mari.care se masoara in milimetri,uneori in centrimetri.Raboteza are ca dispozitv de lucru un cutit care face curse inainte si inapoi,cursa utila de taiere fiin cursa inainte,piesa fiin fixa.In cazul frezei,piesa este mobila,iar cutitul frezei este fix.

Gaurirea se executa cu scopul imbinarii pieselor intre ele cu suruburi sau nituri,pentru asamblarea elementelor intre ele.fixarea lor pe fundatii sau prinderii temporare de asamblare,manipulare si montaj.Gaurirea se realizeaza cu burghiul sau prin stantare.Stantarea produce deteriorari ale materialului in zona invecinata gaurii,de aceea este admisa numai daca se efectueaza o operatie de alezare la un diametru de cel putin 46mm mai mare de cat orificiul stantat.

Mijloacele utilizate la imbinarea pieselor

Imbinarea pieselor care alcatuiesc elemntele metalice si imbinarea de asamblare a elementelor metalice se realizeaza prin:sudare,cu suruburi sau cu nituri.

In ultimele decenii,procedeul de imbinare prin sudare s-a impus ca fiin cel mai economic,cu cea mai mare productivitate,in plus,sudarea permite obtinerea de forme variate si rationale ale elementelor de constructii.

La executia elementelor si a constructiilor metalice in uzine sau in ateliere specializate,imbinarile sunt realizate exclusiv prin sudare.Asamblarea elementelor si montajul pe santier se executa cu precadere prin sudare,dar se intalnesc si imbinari cu suruburi brute sau de alta rezistenta.

Nituirea este un miloc de imbinare utilizat foarte rar,deoarece are o protuctivitate scazuta,costa mai mult si creeaza unele dificultai in executie.

Procedee de imbinare prin sudare

Prin sudare se realizeaza imbinarea sau asamblarea unor piese metalice cu aceeasi compozitie chimica sau cu compozitie asemanatoare.

Dupa natura lor.procedeele de sudare se clasifica in doua categorii:

-procedee de sudare prin topire,care constau in topirea marginilor pieselor de imbinat,cu sau fara adaugare de metal;

-procedee de sudare prin incalzire si presare,care folosesc actiunea unei presiuni ce se transmite pieselor de sudat,concomitent cu incalzirea locala a acestora.

Tehnologia de realizare a sudurilor cuprinde o serie de masuri care sa asigure calitatile proiectate de rezistenta si comportare a elementelor de constructie metalice.

In principal,stabilirea thnologiei de sudare se refera la:

-alegerea procedeului de sudare;

-tipul sudurii;

-pregatirea pieselor in vederea sudarii;

-modul si ordinea de executie a cordoanelor sudurilor;

-modul de verificare a calitatii sudurilor.

Imbinari realizate cu suruburi

La imbinarea pieselor care alcatuiesc un element de constructie metalic sau a elemntelor intre ele se pot folosii suruburi.

Dupa calitatea otelului utilizat si a preciziei de executie,suruburile pot fi clasificate in:

-suruburi obisnuite(grosolane,semiprecise si precise);

-suruburi de inalta rezistenta(pretensionate).

Tipurile de imbinari porta numele suruburilor folosite:imbinari cu suruburi obisnuite sau imbinari cu suruburi de inalta rezistenta.

La confectionarea elementelor de constructii metalice uzinate,suruburile sunt folosite mai rar;cu frecventa mai mare sunt folosite la imbinarile de montaj.

Imbinari cu suruburi obisnuite

Surubul este alcatuit dintr-o tija cilindrica,filetata pe o anumita lungime,cu cap hexagonal si o piulita de strangere.Lungimea partii filetate a tijei se stabileste astfel incat ea sa nu patrunda in piesele care asambleaza.Intre piulita si piesa se aseaza o rondea(saiba).

Ina numite cazuri,cum ar fi,de exemplu,solicitarile dinamices si variabile,se iau masuri care sa impiedice desurubarea piulitei:strangerea celei de-a doua piulite(contrapiulita).

Distantele dintre suruburi si intre acestea si marginea piesei,se stabilesc prin calcul tinandu-se seama de prescriptiile tehnice.

Tehnologia de executie a imbinarilor cu suruburi obisnuite presupune efectuarea urmatoarelor operatii:

-pregatirea pieselor;

-trasarea pozitiei gaurilor;

-gaurirea pieselor;

-fixarea pieselor la pozitie;

-alezarea gaurilor(la nevoie);

-montarea suruburilor.

Pregatirea pieselor se refera la indepartarea impuritatilor:oxizi de fier,aschii metalice, praf,grasimi,etc.operatia de curatire se efectueaza,dupa caz,cu perii de sarma,polizor,dalta sau flacara cu oxi-gaz.Dupa curatire,pe suprafata piesei se aplica o vopsea de protectie.

Prin trasare se apreciaza pozitia gaurilor conform proiectului,care se marcheaza prin puncte marcate cu chenarul.

Trasarea gaurilor este foarte importanta,deoarece nepotrivirea pozitiilor acestora la asamblarea pieselor poate crea mari dificultai de imbinare.

Gaurile se realizeaza frecvent prin sfredelire cu burghiul.Micile nepotriviri de pozitie ale gaurilor se corecteaza prin alezare,dupa asezare la pozitie a pieselor,aducandu-le la diametrul negesar.

Imbinarea provizorie sau montajul provizoriu se realizeaza cu suruburi de montaj,la intervale de 35gauri,asigurandu-se prin ele o strangere buna si pozitia corecta,conform proiectului,a pieselor ce se imbina.

Dupa indeplinirea conditiei de coaxialitate a pieselor si de dimensiune a gaurilor,se procedeaza la introducerea suruburilor definitive si strangerea provizorie a piulitelor.Pe masura ce se introduc suruburile definitive,se inlocuies suruburile de montaj.Apoi se verifica distanta dintre piesele imbinate provizoriu,folosind o lama numita lera,avand grosimea de 0,25mm.Daca lera nu poate patrunde mai mult de 20mm adancime intre piesele imbinate,strangerea provizorie este bine efectuata si se poate incepe strangerea definitiva,pana la refuz a piulitelor.

Controlul calitatii imbinarilor se efectueaza prin verificarea pozitiei corecte a pieselor imbinate(axialitatea pieselor,distanta dintre suruburi,calitatea si diametrul suruburilor,gradul de strangere a piulitelor,etc.).Dupa strangerea definitiva,lera de 0,10mm nu trebuie sa poata patrunde intre piesele asamblate pe o adancime mai mare de 20mm.

Imbinarea cu suruburi de inalta rezistenta

In acest caz se utilizeaza suruburi confectionate din oteluri cu caracteristici mecanice superioare,aliate cu crom sau cu crom si molibden.Pot fi utilizate si suruburi din otel carbon cu calitate ridicata,supuse unui tratament termic adecvat(calire urmata de revenire).

Piulite se strang mai puternic decat la suruburile obisnuite,ca urmare,apar pe de alta parte eforturi mari in tija surubului(pretensionare),oar pe de alta parte o strangere(presiune)foarte mare a pieselor intre ele.Presiunea dintre piesele asamblate,asociate cu fortele de frecare a suprafetelor de contact,impiedica deplasarea relativa a acestora(alunecarea).

La imbinarile cu suruburi obisnuite,in principal,fortele sunt transmise prin presiunea tijei pe peretele gaurii.

Imbinarile cu suruburi de inalta rezistenta sunt calitativ superioare celor cu suruburi obisnuite,dar sunt mai scumpe.

Tehnologia de executie a imbinarilor cu suruburi de inalta rezistenta este similara cu cea a imbinarilor cu suruburi obisnuite,in principiu,operatiile negesare se repeta si apar unele operatii specifice,si anume:pregatirea suprafetelor de contact si strangerea cu pretensionare a suruburilor.

Suprafetele de contact ale pieselor se pregatesc efectuand urmatoarele operatii:

-spalarea cu substante degresante,pentru indepartarea impuritatilor uleioase,si cu apa,pentru indepartarea prafului si a pantului;

-frecarea cu peria de sarma din otel moale,pentru indepartarii rugineii neaderente si a pojighitei de laminare;

-adresa cu flacara de oxi-gaz,urmata de o noua curatire cu perie de sarma,pe o directie transervala efortului.Suprafetele de contact trebuie sa fie perfect uscate inainte de asamblare.

Piulitele se strang in doua etape:

-prima etapa este strangerea echivalenta cu cea provizorie de la imbinarile obisnuite si verificarea ei in mod similar;lera de 0,2mm trebuie sa nu patrunda mai mult de 15mm intre piesele stransa;

-a doua etapa este strangerea definitiva,cu pretensionarea tijei suruburilor.

La strangerea definitiva a suruburilor de inalta rezistenta se folosesc obligatoriu chei speciale,cu dinamometru,care permit efectuarea unui control al efortului in tija.

Piulitele se strang intr-o anumita ordine,respectandu-se o anumita simetrie.Dupa strangere se verifica cu lera de 0,1mm adancimea de patrundere intre cele doua piese,ea nu trebui sa nu patrunda mai mult de 15mm.

Pentru a impiedica patrunderea agentilor corosivi intre fetele interioare ale pieselor imbinate,marginile si rosturile imbinarilor se chituiesc si apoi se vopsesc.

Controlul executiei imbinarilor de acest fel se executa pe toate fazele si operatiile tehnologice.

Imbinari cu nituri

Imbinarile cu nituri au avut o utilizare foarte larga,aproape exclusiva,la realizarea elementelor si a constructiilor metalice din toate domeniile(structuri de rezistenta pentru structuri industriale,poduri,rezervoare,constructii sociale etc.).In prezent,ele se folosesc intr-o masura foarte restransa





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate