Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
» CANALIZARI -PROIECT- Se va intocmi proiectul de canalizare in sistem separativ pentru o localitate


CANALIZARI -PROIECT- Se va intocmi proiectul de canalizare in sistem separativ pentru o localitate




U N I V E R S I T A T E A D I N O R A D E A

FACULTATEA DE “ARHITECTURA SI CONSTRUCTII”




SPECIALIZAREA: I.S.P.M

CANALIZARI

-PROIECT-

CANALIZARI

TEMA PROIECTULUI

Se va intocmi proiectul de canalizare in sistem separativ pentru o localitate, la care sunt date urmatoarele elemente:

Localitatea este situata intr-o zona de deal, cu clima temperat continentala, cu o populatie in prezent de unde n este numarul de ordine al studentului.

Orasul se sistematizeaza in intregime si va avea doua zone cu regim de constructie si grad de dotare cu constructii tehnico-sanitare diferit.

Pentru zona A avem cladiri de maxim P+4E avand instalatii de apa calda interioare si canalizare cu preparare centralizata a apei calde in care locuiesc 70% din populatie.

Pentru zona B avem cladiri cu parter avand instalatii interioare de apa rece si canalizare cu preparare locala a apei calde, in care locuieste 20% din populatie.

Localitatea are urmatoarele cladiri de interes public:

Primarie – unde lucreaza 10 persoane, care au nevoie de 50 l/om/zi

Institutie medicala – are 5 angajati, are nevoie de 30 l/om/zi

Scoala fara internat – 100 de elevi, 50 l/om/zi

2 Baruri – 3 angajati/bar, 50 l/om/zi

- 100 consumatori/bar, 10 l/om/zi

5 Magazine mici – 3 angajati/magazin, 40 l/angajat/zi

50 consumatori/magazin, 5 l/consumator/zi

In localitate exista urmatoarele intreprinderi de interes local:

Fabrica de paine, unde se fac 1 tone de paine/zi, 3 mc apa/tona de produs, 5 muncitori pe schimb, 2 schimburi – 100 l/om/zi

PLANUL DE SITUATIE A LOCALITATII

Structura de canalizare va fi compusa din reteaua de canalizare menajera si reteaua de canalizare pluviala.

Statia de epurare va fi alcatuita din gratar, separatorul de grasimi, decantor primar, constructii pentru epurarea biologica si decantor secundar.

DATE CALCULATE

(nr de locuitori in prezent)

locuitori

N25 – reprezinta numarul de locuitori in perspectiva, adica peste 25 de ani

p- reprezinta procentul de crestere al populatiei

ZONA A: locuitori

ZONA B: locuitori

DETERMINAREA DEBITELOR DE CANALIZARE

DETERMINAREA APELOR UZATE

Debitul apelor uzate este in general echivalent cu debitul cerintelor de apa.

Determinarea cerintelor de apa se realizeaza in conformitate cu STAS 1493/1-95.

Debitul de ape uzate notat cu Quz, care se va lua in considerare la calculul retelei de canalizare, este debitul orar maxim (Qsor.max) in conformitate cu STAS 1343, din care se va lua din calcul numai un procent de80 %.

Debitul de ape uzate se considera uniform distribuite in bazinele de canalizare.

Daca localitatea care se canalizeaza este prevazuta cu zone diferite de densitate a populatiei, pentru fiecare zona se va determina Qsormax.

NECESARUL SI CERINTA DE APA CONFORM STAS

Necesarul de apa reprezinta suma cantitatilor de apa livrate loco prin bransament tuturor beneficiarilor.

Cerinta de apa este cantitatea de apa, care trebuie prelevata dintr-o sursa pentru satisfacerea necesarului sau a nevoilor rational de apa ale unui beneficiar.

Unde:

C – cerinta de apa

Ng – necesarul de apa pentru consumul gospodaresc

Np – necesarul de apa pentru consumul public

N ag.ec – necesarul de apa pentru agentii economici

Nri – necesarul de apa pentru refacerea rezervei de incendiu

Kp – coeficientul care reprezinta suplimentarea cantitatilor de apa in obiectele sistemului de alimentare cu apa pana la bransamentele utilizatorilor

Ks – coeficientul de servitute ale sistemului de alimentare cu apa in uzina de apa, pentru spalarea de rezervoare, spalare reteaua de distributie.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE NECESARULUI DE APA

Necesarul de apa potabila pentru localitati cuprinde total sau partial urmatoarele categorii:

- apa pentru nevoi gospodaresti (baut, prepararea hranei, de spalat) precum si pentru animalele de pe langa gospodariile proprii ale locuitorilor;

- apa pentru nevoi publice (unitati de invatamant, spitale, cartiere, magazine, fantani de baut apa);

- apa pentru nevoi gospodaresti in unitati industriale, daca acestea au asigurata apa potabila din sistem centralizat de alimentare cu apa;

- apa potabila pentru alte folosinte care nu pot fi asigurate de sisteme independente (stropitul strazilor, stropitul spatiilor verzi, spalarea sau desfundarea retelei de canalizare).

Pentru toate aceste folosinte este recomandabil sa nu se utilizeze apa potabila din sistem, ci sa se foloseasca surse alternative de apa netratata (apa din lacuri, apa subterana din stratul freatic, apa decantata din rau).

- apa pentru nevoile proprii sistemului de alimentare cu apa (prepararea solutiilor de reactiv, spalarea filtrelor, adancimilor rezervoarelor, al retelei de distributie);

- necesarul de apa pentru acoperirea pierderilor inevitabile in sistemul de distributie, datorate avariilor ti inperfectiunilor de executie;

- necesarul de apa pentru combaterea incendiului in situatiile in care reteaua de distributie asigura si cantitatile de apa pentru combaterea incendiilor.

DEBITE CARACTERISTICE ALE NECESARULUI DE APA

Exista variatii orare zilnice, saptamanale si anuale in utilizarea apei, pentru a tine seama de acesta se utilizeaza urmatoarele debite caracteristice:

a)     Debitul mediu zilnic – reprezinta media volumurilor de apa utilizate zilnic in decursul unui an

b)     Debitul zilnic maxim ( Q zi max ) reprezinta volumul de apa utilizat in ziua cu consum maxim in decursul unui an

c)     Debitul orar maxim – reprezinta valoarea maxima a consumului orar din zilele de consum maxim

unde: N(i) – numarul de utilizatori

qs(i) – debitul specific care reprezinta cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator in l/consumator / zi

Kzi – coeficientul de variatie zilnica, se exprima sub forma abaterii valorii consumului zilnic fata de cel mediu admis

Kor – coeficientul de variatie orara, se exprima sub forma abaterii valorii maxime orare ale consumului fata de media in zilele de consum maxim admisional

Qor med (i) = Q zi max/24

Unde: K – se refera la categoria de necesar de apa

i – se refera la tipul de consumatori si debitul specific de tipul de consumator

ELEMENTELE PENTRU CALCULUL NECESARULUI DE APA

a)     Debit specific de apa pentru nevoi gospodaresti (qg)

valorile specifice ale qg pot fi adaptate dupa datele din tabel in cazurile cand nu pot fi justificate alte valori, obtinute prin studiu special destinate

Tabel 1

Nr.

zonei

Zone sau localitati diferentiale in functie de gradul de

dotare cu inst. de apa rece, calda si canalizare

qg (i)

l/om/zi

K zi (i)

Zone prin care apa se distribuie prin cismele amplasate

pe strazi, fara canalizare

Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate

in curti, fara canalizare

Zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa

rece, calda si canalizare cu preparare individuala a

apei calde

Zone cu apometre in blocuri cu inst. de apa

rece, calda si canalizare cu preparare centralizata a

apei calde

Valorile orientative pentru qg pot fi marite in functie de: - marimea zonei

- densitatea populatiei

- tipul de locuinte

-zona geografica precizata in limite de altitudini, clime, valori ale precipitatiilor anuale

-statutul localitatii (urban, rural)

-obiceiurile utilizatorilor din zona referitoare la utilizarea apei

b) Debitul specific de apa pentru nevoi publice (qp)

Necesarul de apa pentru qp din localitati sau zone ale acestora, se calculeaza analitic prin insumarea cantitatilor de apa necesare fiecarui utilizator

Valorile orientative ale debitelor medii specifice se adopta conform tabel 2 din STAS 1343/1-2007.

c) Necesarul de apa pentru utilizatorii care nu solicita apa potabila

Asigurarea necesarului de apa prin inlocuirea apei potabile trebuie sa se realizeze independent de necesarul de apa destinat consumului uman prin utilizare

- apa decantata din statia de tratare

- apa din lacuri de acumulare in apropierea localitatii

- apa din sursa subterana, nepotabila din intravilan

Asigurarea acestui necesar de apa trebuie sa se realizeze prin retele independente.

Necesarul de apa pentru stropit spatii verzi (qsv)

Se calculeaza analitic si este cuprins intre 1,5 – 2,5 l/m2/zi.

Diferentierea se realizeaza in functie de clima localitatii si de altitudine.

Necesarul de apa pentru stropit strazi, spalat piete (qsp)

Este cuprins intre 1 – 5 l/om/zi.

Se ia in considerare la adaptarea normei specifice la gradul de ocupare si utilizarea suprafetelor intretinute, densitatea populatiei ti parametrii ecologici si demografici ai zonei. Pentru centrele comerciale sau piete se poate adopta o norma de necesar specific intre 1 pana la 1,5 l/m2/zi.

Necesarul de apa pentru intretinerea retelei de canalizare (qc)

Se calculeaza analitic in functie de:

schema si sistemul retelei de canalizare

numarul de camine de spalare si lungimea tronsoanelor pe care nu sunt asigurate vitezele de auto- curatare

starea retelei de canalizare

Necesarul de apa tehnologica pentru industrie qi

Se calculeaza analitic in conformitate cu norma tehnologica si capacitatea de lucru a fiecarei unitati. Necesarul de apa asigurat din reteaua de apa potabila pot fi nevoile igienico sanitare ale personalului, se calculeaza similar necesarului de apa potabila pentru nevoi publice.

Acesta se calculeaza conform tabelelor 1 si 2 din STAS 1478/1990.

Coeficientii de variatie zilnica si orara a necesarului de apa

a) coeficientul de variatie zilnica kzi - se stabileste pentru fiecare tip de consum. In tabelul 1 sunt prezentate valorile orientative ale coeficientului de variatie zilnica pe zone sau localitati, in functie de gradul de dotare, cu instalatii tehnico-sanitare.

In general coeficientii de zi Kzi scade cu marimea localitatii si cu cresterea gradului de dotare.

b) coeficientul de variatie orara ko - se stabileste pentru fiecare tip de necesar de apa. Cand nu sunt stabilite alte valori justificate din studii, pot fi adoptate valorile din tabel 3

Numarul total de locuitori ai localitatii zonei de

presiune considerate

ko

In cazul in care distribuirea apei nu se face continu, ci dupa un program de furnizere proprie, coeficientul de variatie orara ko poate fi marit pe baza de calcule justificate (alimentarea discontinua de apa trebuie considerata provizorie).

Pentru valori intermediare ale numarului de locuitori, coeficientul ko se calculeaza prin interpolare, odata cu reducerea numarului de locuitori creste valoarea lui ko, dar nu poate creste cu o valoare mai mare de 5.

Coeficientul se determina in functie de numarul de locuitori din fiecare zona de presiune a retelei, debitele maxime rezultate fiind insumate corespunzator.

Pentru retele mari de distributie, care deservesc peste 100.000 de locuitori, este recomandabil sa se foloseasca un coeficient ko proportional cu un numar de utilizetori prevazut in aval de sctiunea calculata.

DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE

ALE NECESARULUI DE APA

a.)    Debitul zilnic mediu al necesarului de apa

;

b.)    Debitul zilnic maxim al necesarului de apa

;

c.)    Debitul orar maxim al necesarului de apa

;

A.) CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU

AL NECESARULUI DE APA

Zona A:

Zona B:

Pentru industria locala:

- pentru fabrica de paine (2 schimburi)

;

Zona administrativa:

B.)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL NECESARULUI DE APA

Zona A:

Zona B:

Pentru industria locala:

- fabrica de paine (2 schimburi):

;

;

Zona administrativa:

;

C.)CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL NECESARULUI DE APA

Zona A: ;

Zona B: ;

Pentru industria locala:

- fabrica de paine (2schimburi):

;

;

Zona administrativa:

;

CALCULUL CERINTEI DE APA

Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa:

;

Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa:

;

Calculul debitului orar maxim al cerintei de apa:

;

Unde:

- reprezinta coeficientul de majorare al necesarului de apa, care tine seama de pierderile tehnic admisibile, din sistemul de alimentare cu apa

- este coeficientul de servitute, pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa (sau coeficient de spor)

Conform standardului romanesc, STAS 1343/1-2006 rezulta ca=1,15, pentru retele de distributie noi (adica sub 5 ani) si =1,35 pentru retele de distributie existente, la care se efectueaza retehnologizari, etc.

Conform STAS =1.2, pentru sursa subterana fara statie de tratare si = 1.05 – 1.08, pentru sursa subterana, sau de suprafata cu stati de tratare.

A.)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU AL CERINTEI DE APA

Pentru zona A:

Pentru zona B:

Pentru industria locala:

- fabrica de paine

Zona administrativa:

;

B.)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL CERINTEI DE APA

Pentru zona A:

Pentru zona B:

Pentru industria locala:

- fabrica de paine:

Zona administrativa:

;

C.)CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL

CERINTEI DE APA

Pentru zona A:

Pentru zona B:

Pentru industria locala:

- fabrica de paine:

Zona administrativa:

;

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DETERMINAREA DEBITELOR

Nr. crt.

Tipul de consumator

Nr. de consumatori

Consum gospodaresc si consum public

Zona I

1.3

Zona II

Consum pentru stropit spatii si spalat strazi

Totalul debitelor caracteristice ale necesarului de apa

mc/zi

mc/h

l/s

Totalul debitelor caracteristice ale cerintei de apa

mc/zi

mc/h

l/s

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE DE APA, PENTRU PLATFORMA INDUSTRIALA

Nr. crt.

Tipul de consumator

Nr. de consumatori

qsp

Qnzimed

Kzi

Qnzimax

Ko

Qnormax

 

Consum pentru productie

 

Consum pentru stropit spatii si spalat strazi

mc/zi

mc/h

l/s

Totalul debitelor caracteristice ale cerintei de apa

mc/zi

mc/h

l/s

CALCULUL NECESARULUI DE APA PENTRU

COMBATEREA INCENDIULUI

Incendiul, ca orice ardere este legat de trei elemente: combustibilul sau corpul care arde, comburantul sau corpul care intretine arderea (oxigenul din aer) si temperatura de ardere.

Orice mijloace de stingere actioneaza, total sau partial, asupra acestor elemente. Apa actioneaza asupra ultimelor doua elemente in acelasi timp, de aceea se foloseste, in majoritatea cazurilor, pentru stingerea incendiilor. Intr-adevar, apa aruncata asupra corpului care arde acopera combustibilul, il izoleaza de aer si ingreuneaza arderea; de asemenea, apa fiind mai rece si avand o caldura specifica mare, in comparatie cu alte lichide, preia o parte din caldura de ardere si coboara temperatura corpurilor sub punctual de aprindere.

Apa se foloseste pentru stingerea incendiilor sub forma de jet, sub forma de ploaie, sau sub forma de perdea de apa.

Sistemul de alimentare cu apa a centrelor populate si a industriilor trebuie sa asigure si cantitatile de apa pentru stingerea incendiilor. Deoarece incendiul reprezinta o situatie accidentala, apa necesara trebuie sa se gaseasca acumulata intr-un rezervor, iar captarea, statia de tratare, statiile de pompare si apeductul trebuie sa asigure completarea rezervei de incendiu in 24 – 48 de ore, dupa stingerea incendiului. De regula, refacerea rezervei de incendiu se face pe seama restrangerii consumului de apa pentru alte nevoi.

Cand se realizeaza un sistem de alimentare cu apa, trebuie prevazute constructii si instalatii, care sa asigure cantitatile de apa pentru stingerea incendiului. Stingerea incendiului se poate face cu ajutorul apei prin hidranti interiori, montati in cladiri si hidranti exteriori, montati pe reteaua de distributie. Pentru cladiri speciale (teatre, biblioteci, etc) sau industrii, sunt prevazute sisteme speciale de stingere, cum ar fi sprinkler, conform reglementarilor tehnice in vigoare. Apa pentru hidranti interiori, trebuie sa aiba aceeasi calitate cu ceea distribuita. Pentru hidrantii exteriori, de regula se foloseste apa din reteaua de distributie a apei potabile. In cazuri speciale pentru combaterea incendiului din exterior, se poate folosi si alta calitate de apa prin mijloace independente cum ar fi masinile de pompieri, cisternele, retele separate de apa. Aceasta situatie comporta existenta unei retele de apa special destinata acestui scop. Numarul de incendii theoretic simultane se adopta in functie de marimea localitatii, dupa valorile din tabelul 4 STAS 1343/1-2006. Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidrantilor interiori se noteaza cu (numarul jeturilor si tipurile de constructii, care sunt echipate cu hidranti interiori), precum si debitul pentru instalatiile speciale se noteaza cu , se adopta conform STAS 1478-90.

In cazul, in care nu se dispune de studii speciale debitul hidrantilor, care se noteaza cu , se poate adopta dupa valorile prezentate in tabelul 4.

Numarul locuitorilor din localitate N = ∑Ni

Numar de incendii

simultane ۥ n ۥ

Qie [ l/s ]

Cladiri cu (1 . 4) niveluri

Cladiri cu peste 4 niveluri

10000

25000

50000

100000

NOTA 1 – Valorile prezentate in tabelul 4 se aplica si in cazul cartierelor izolate, separate de centrul populat printr-o zona neconstruita, in acest caz reprezinta numarul de locuitori pentru fiecare cartier.

NOTA 2 – Debitul pentru incendiu exterior si numarul de incendii simultane n, pentru centrele populate cu peste un milion de locuitori se determina pe baza de studii speciale.

NOTA 3 – Localizarea incendiilor simultane, in perimetrul luat in calcul la dimensionarea retelelor de distributie se face astfel incat un incendiu – teoretic – sa revina unei suprafete locuite de cel mult 10000 locuitori.

NOTA 4 – In cazul retelelor cu zone de presiune, se analizeaza varianta in care fiecare zona functioneaza independent in caz de incendiu, se vor adopta debitele cele mai mari rezultate din analiza variantelor. Numarul de incendii se calculeaza insa pentru toata localitatea. Se va tine seama de NOTA 1 si NOTA 3.

NOTA 5 – Pentru localitati sub 5000 locuitori se va respecta si Reglementarea GP 106 – 04. Anexa IV – 2, aprobata de MTCT 15/02/2005 si publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 338 bis din 21/04/2005.

Timpul teoretic de functionare a hidrantilor interiori se determina conform STAS 1478-90. Durata teoretica de functionare a hidrantilor exteriori, este de 3 ore adica .

In cazul, cand in sau langa localitate, exista societati comerciale si acestea se alimenteaza din aceeasi retea publica, numarul de incendii teoretic simultane se poate adopta, dupa valorile prezentate in tabelul 5, din STAS 1343/1-2006.

Numar de

locuitori din localitate

( N )

Suprafata

teritoriului intreprinderilor, S

(ha)

Numar de incendii simultane

( n )

Mod de considerare a incendiilor simultane

< 10000

< 150

La localitate sau zona industriala luand in considerare debitul de incendiu cel mai mare

< 150

Unul in localitate si unul in zona industriala sau ambele in localitate luand in considerare suma valorilor maxime

Unul in localitate si unul in zona industriala, ambele in localitate sau ambele in zona industriala, luand in considerare suma valorilor maxime

> 25000

< 150

Unul in localitate si unul in zona industriala sau ambele in localitate luand in considerare suma valorilor maxime

> 25000

> 150

Se determina cf. tabelului 4 pentru localitate si cf. STAS 1478/90 pentru zona industriala, insumandu - se

In localitate si zona industriala, in numarul care rezulta pentru fiecare.

NOTA – Daca intre societatea comerciala si localitate este intotdeauna un spatiu gol ( verde ) de minim 300 m cele doua unitati ( localitatea si industria ) se analizeaza separat.

Debitul de incendiu pentru societati trebuie adoptat in functie de pericolul, pe care-l reprezinta industria, conform STAS 1343/2-89 si STAS 1478-90 sau previziunilor specialistului tehnologic.

NECESARUL DE APA PENTRU COMBATEREA

EFECTIVA A INCENDIULUI

- volumul de apa inmagazinat, in m3

N - numarul de incendii simultane, care se combat de la exterior cu apa din hidranii exteriori

- numarul de jeturi simultane impus, pentru cladirea respectiva

- debitul asigurat de un jet de hidrantii interiori ,in l/s

- timpul teoretic de functionare a hidrantilor interiori (minute)

- debitul asigurat de hidrantii exteriori (l/s)

- timpul de functionare a hidrantilor exterior (h)

- debitul pentru stingerea incendiului, cu ajutorul instalatiilor speciale a caror durata de functionare este in(h), care se stabileste conform STAS 1470-90 in (l/s).

NECESARUL DE APA, PENTRU CONSUMUL LA UTILIZATOR PE DURATA STINGERII INCENDIULUI

;

- volumul consumat de utilizator

- coefficient, pentru retelele de joasa presiune (cand presiunea este mai mare, sau egala cu 7 m coloana de apa, stingerea se face cu ajutorul motopompelor formatiilor de pompieri)

- coefficient, pentru retelele de inalta presiune (combaterea incendiului se poate face direct de la hidrantul exterior)

- debitul orar maxim al zonei sau localitatii, unde se combate incendiul

In total, se va acumula in rezervor, ca rezerva intangibila, protejata volumul de apa

unde, este volumul rezervei intangibile .

Dupa consumarea apei, in urma combaterii incendiilor, refacerea rezervei de apa trebuie sa se realizeze cu debitul in timpul .

;

Marimea timpului de refacere a rezervei (), se adopta conform datelor din tabelul 6, conform STAS 1343/1-2006.

Localitati si zone industriale aferente localitatilor

Localitati

Zone industriale cu constructii din categoriile de pericol de incendiu

A si B

C avand

D si E avand

NOTA 1 – In cazul, in care , iar debitele de apa sunt insuficiente la sursa, durata pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu Tn se poate mari pana la cel mult 72 h.

NOTA 2 – In cazurile, in care debitele surselor de apa nu pot asigura refacerea rezervei de incendiu in durate maxime Tn prevazute in tabelul 6, se admite prelungirea acestor durate, cu conditia maririi rezervei intangibile Vri, cu volumul de apa, care nu poate fi asigurat in timpul normat.

NOTA 3 – Pastrarea rezervei intangibile se face in una sau mai multe cuve de rezervor astfel incat volumul integral pentru combaterea incendiului sa fie permanent la dispozitie.

Conform STAS 1478-90, din tabelul 5 in localitate vom avea urmatoarele cladiri publice mai importante:

Nr.

CLADIRE

;

SCOALA

GRADINITA

SPITAL

CAMIN CULTURAL

MAGAZIN

BAR

GARA

BIBLIOTECA

TEATRU

Conform STAS 1343-2006, tabelul 4 in functie de N20 numarul de incendii teoretic simultane este ,,n”=1 care va avea loc la biblioteca.

;

Volumul de incendiu

;

Durata de functionare a hidrantilor interiori minute si

durata de functionare a hidrantilor exterior ore. Debitul pentru stingerea incendiilor din exterior l/s.

Volumul de consum

;

;

Timpul de refacere al rezervei de incendiu

;

;

Refacerea rezervei de apa

;

;

Dimensionarea retelei de canalizare

Pentru dimensionarea retelei de canalizare conform STAS 1846 si STAS 3051 succesiunea operatiilor este urmatoarea:

- trasarea pe planul de situatie a schemei si retelei de canalizare indicand in acelasi timp punctele de plecare a diferitelor canale precum si sensul de curgere;

- stabilirea suprafetei fiecarui colector sau canal, precum si delimitarea bazinelor acestora;

- executarea profilului in lung al terenului pentru canalul care urmeaza a fi dimensionat;

- stabilirea adancimii minime a canalului;

- stabilirea debitelor specifice de calcul (Q) in functie de suprafata sau lungime;

Q sau Q

Q este stabilit conform STAS 1343/1-2006

suprafata totala a centrului populat ;

lungimea totala a canalelor din zona de canalizat.

La Q se adauga cand este cazul si debitele de apa subterana notate cu Q

Debitul de calcul Q pe un tronson oarecare se determina cu relatia:

unde,

Q cantitatea de apa din amontele tronsonului si se mai numeste debit de tranzit;

Q cantitatea de apa de pe un canal lateral care evacueaza apele uzate in tronsonul respectiv si se mai numeste debit lateral;

Q cantitatea de apa colectata din bazinul de canalizare aferent tronsonului.

Aceste debite rezulta din:-Q unde,

-Q

S= suprafata bazinului de canalizare aferent canalului care se dimensioneaza;

L= lungimea canalului care se dimensioneaza.

- trasarea pantei respectiv a crestei canalului pe profilul in lung astfel incat sa urmareasca pe cat posibil panta terenului, sa respecte adancimea minima, iar in zona statiei de epurare canalul sa ajunga la suprafata terenului;

- cu ajutorul debitului si a pantei din diagrama Manning se vor determina sectiunea, viteza si debitul la plin al canalului;

- cu ajutorul diagramelor se vor determina raporturile si , in cazul an care conditiile de viteza minima si maxima nu sunt indeplinite se va modifica panta si se vor relua calculele de dimensionare, construindu-se eventuale camine de rupere de panta.

- se calculeaza pierderea de sarcina prin inmultirea pantei cu lungimea tronsonului: h ;

- se vor nota cotele terenului precum si cele ale radierului (care rezulta din scaderea pierderilor de sarcina din cotele amonte ale radierului) in punctele aval ale fiecarui tronson;

- se fixeaza caminele pe profilul in lung al canalului la distantele mentionate anterior in functie de dimensiunile canalului;

- se inscriu apoi pe profilul in lung datele rezultate din calcule;

- se inscriu in tabel, adancimea sapaturii si media ei.

Debitele incipiente ale apelor uzate menajere sunt:

Tronsonul

Exprimarea in procente

[m/h]

15% din pentru zona A

15% din pentru zona A

25% din pentru zona A

27% din pentru zona A

18 % din pentru zona A

34% din pentru zona administrativa

36 % din pentru zona administrativa

30% din pentru zona administrativa

32% din pentru zona B

40% din pentru zona B

28% din pentru zona B

pentru tabacarie

pentru fabrica de bere

pentru abator

pentru fabrica de paine

Calculul debitului de calcul pentru un tronson oarecare

din reteaua de canalizare

[m/h]

- debit de tranzit si este cantitatea de apa din amontele tronsonului

- debit lateral si este cantitatea de apa de pe un canal lateral

- debit de tronson si este cantitatea de apa colectata din bazinul aferent

tronsonului de canalizat

Dimensionarea canalelor se face in mod simplificat in regim permanent si uniform de miscare, cu toate ca, in general regimul de miscare este nepermanent si neuniform.

Panta hidraulica J se ia egala cu panta terenului sau cat mai apropiata de aceasta. In functie de profilul in lung, se va proiecta canalul cu panta constanta pe cat mai multe tronsoane ale colectoarelor principale si secundare. Panta minima este data de conditia de asimilare a vitezei minime de autocuratire in canale. Panta maxima este data de viteza maxima admisa in canal.

O buna intrebuintare a canalelor cu diametre mici, cere ca panta J sa nu scada sub 0.001. Datorita greutatilor de executie, se recomanda ca panta la canalele mari sa nu scada sub 0.0005.

Diametrul canalului se poate calcula cu relatiile de la canalele de aductiune sau din diagrama in functie de panta.

[mm]

Functie de panta se determina un profil circular care sa duca la plin debitele:

- pentru canale cu diametrul D < 450 [mm]

- pentru canale cu diametrul D = 500÷900 [mm]

-pentru canale cu diametrul D > 900 [mm]

Se prevad canale circulare cu diametrul minim de 250 mm in cazul centrelor populate, iar pentru cladiri izolate diametrul poate cobora la 150 mm, iar pentru complexe mici la 200 mm.

Viteza la sectiune plina si se determina in functie de debitul la sectiunea plina si diametrul D.

Valorile: D, si se pot determina cu diagrama Manning. Se fixeaza panta pe ordonata si se duce o orizontala pana se intersecteaza cu diametrul, care duce un debit la sectiunea plina in aceleasi conditii ca si la calculul fara diagrama. Pentru punctul de intersectie se citesc valorile D, si . Valorile se calculeaza cu ajutorul diagramei.

Se fixeaza raportul pe orizontala si se ridica o verticala pana se intersecteaza curba Q. Prin punctul de intersecti se duce o orizontala care intersecteaza verticala si curba V, la primul punct de intersectie

coborandu-se o verticala. Aceasta verticala intersecteaza abscisa intr-un punct si se citeste raportul . Cunoscand valorile si se calculeaza valorile h si V. Din raportul maxim se calculeaza viteza maxima .

Gradul de umplere poate avea valoarea maxima de 0.7 la canale cu diametrul pana la 450 mm, de 0.75 la canale cu diametrul pana la 500900 mm si 0.8 la canale cu diametrul mai mare de 900 mm.

Viteza reala V este viteza cu care curge apa in ora de maxim consum si pentru a nu se putea produce depuneri care ar putea duc la micsorarea sectiunii, aceasta viteza este limitata inferior la minim 0.7.

Materiile pot fi transportate in canale prin plutire, in suspensie sau prin antrenare la fum. Materiile antrenate la fum au miscari dezordonate si pot produce eroziuni sau pot forma valuri de nisip. O retea care functioneaza normal trebuie sa evacueze toate materiile, fara a avea loc depuneri.

Se considera ca la viteza V = 0.7 m/s, numita viteza de autocuratire in canale sunt antrenate toate depunerile din ore diferite de ora de maxim consum. Daca din calcule rezulta ca V < 0.7 m/s, se maresc pantele sau se executa spalari artificiale. Se recomanda ca viteza reala V sa creasca din amonte in aval.

Viteza maxima trebuie calculata pentru a evita eroziunile din canale datorate frecarii nisipurilor sau a altor substante tari antrenate in apa. In cazul canalelor din beton simplu ( gresie, ceramica, policlorura de vinil, azbociment, poliesteri armati cu fibre de sticla ) = 5 m/s in sistem unitar si = 3 m/s in sistem separativ, iar in cazul canalelor din metal bazal artificial, beton armat centrifugat si beton precomprimat = 8 m/s in sistem unitar si = 5 m/s in sistem separativ. Daca rezulta viteze mai mari decat acestea, trebuie micsorate pantele si trebuie executate camine de rupere de panta.

Diferenta de nivel este data de formula:h = JL sau h = IL.

Cota radierului aval se determina scazand din cota radierului amonte diferenta de nivel: CR=CR-J·L.

Trecerea de la un tronson la altul se face in camine de vizitare.

Canalele se amplaseaza cu nivelul superior al apei la o adancime egala sau mai mare decat adancimea de inghet a terenului in zona.

Pantele minime admise corespund vitezei de autocuratire.

D[mm]

i[%]

Dimensionarea retelei de canalizare a apelor pluviale

[m/h]

¢ [dm/s]

= debit aferent

Pentru gura de varsare 14 nu avem debit aferent.

m = coeficient de reducere ( inmagazinare ), este functie de durata de curgere a apei pe canal -. Astfel:

-pentru ≤ 40 min, m = 0.8

-pentru > 40 min, m = 0.9

s = suprafata aferenta bazinului sectiunii considerate, in ha

i = intensitatea ploii de calcul, ploii conventionale de frecventa normata, a carei durata este egala su timpul cel mai mare de cadere pana la scurgere ( se ia din STAS 9470/75 ), in dm/s si ha.

¢ = coeficient de scurgere corespunzator suprafetei, este raportul dintre cantitatea de apa ce se scurge in reteaua de canalizare, de pe o suprafata receptoare si cantitatea totala de apa cazuta pe aceeasi suprafata.

Din STAS 1846, coeficientul de scurgere va fi:

pentru terase    = 0.850.9

pentru tigla    = 0.95

pentru asfalt = 0.80.85

pentru zone verzi = 0.050.1

Se va calcula un coeficient de scurgere mediu ¢, in functie de aceasta rezultand Q =

Suprafata aferenta fiecarui bazin:

Tronson 1-2: s = 10 [ha]

Tronson 2-3: s = 7.5 [ha]

Tronson 2-4: s = 30 [ha]

Tronson 4-5: s = 2.6 [ha]

Tronson 5-6: s = 3.4 [ha]

Tronson 5-14: s = 6.9 [ha]

Tronson 14-13: s = 9.5 [ha]

Tronson 13-11: s = 20.8 [ha]

Tronson 11-12: s = 5 [ha]

Tronson 11-8: s = 17.9 [ha]

Tronson 8-9: s = 3.6 [ha]

Tronson 9-10: s = 8.8 [ha]

Tronson 8-7: s = 14 [ha]

s= 140 [ha]

Durata ploii de calcul

[min]

= timpul de concentrare superficiala a apei = 10 min

L = lungimea tronsonului

= viteza de curgere a apei in canal, apreciata initial, corespunzator capacitatii maxime pentru curgerea cu nivel liber, in m/s (1 m/s la ses, 2 m/s la munte).

[min]

[min]

[min]

[min]

[min]

[min]

[min]

[min]

[min]

[min]

[min]

[min]

[min]

Lungimea fiecarui tronson

Tronson 1-2: L = 270 [m]

Tronson 2-3: L = 250 [m]

Tronson 2-4: L = 1090 [m]

Tronson 4-5: L = 110 [m]

Tronson 5-6: L = 200 [m]

Tronson 5-14: L = 360 [m]

Tronson 14-13: L = 400 [m]

Tronson 13-11: L = 860 [m]

Tronson 11-12: L = 235 [m]

Tronson 11-8: L = 420 [m]

Tronson 8-9: L = 250 [m]

Tronson 9-10: L = 220 [m]

Tronson 8-7: L = 410 [m]

Intensitatea ploii de calcul i

Intensitatea ploii de calcul i reprezinta intensitatea ploii, stabilita in functie de frecventa normata a ploii si de durata ploii de calcul. Se determina cu ajutorul diagramelor din STAS 9470, in functie de zona in care se gaseste localitatea care trebuie canalizata.

- tronsonul 1-2: i = 110 l/s,ha

- tronsonul 2-3: i = 111 l/s,ha

- tronsonul 2-4: i = 65 l/s,ha

- tronsonul 4-5: i = 120 l/s,ha

- tronsonul 5-6: i = 115 l/s,ha

- tronsonul 5-14: i = 97 l/s,ha

- tronsonul 14-13: i = 95 l/s,ha

- tronsonul 13-11: i = 70 l/s,ha

- tronsonul 11-12: i = 113 l/s,ha

- tronsonul 11-8: i = 90 l/s,ha

- tronsonul 8-9: i = 111 l/s,ha

- tronsonul 9-10: i = 113 l/s,ha

- tronsonul 8-7: i = 91 l/s,ha

Calculul coeficientului de scurgere mediu

- 30% terase s = 42 [ha]

- 25% spatii verzi s = 35 [ha]

- 15% acoperis s = 21 [ha]

- 30% asfalt s = 42 [ha]

- pentru terase = 0.87

- pentru asfalt = 0.83

- pentru zone verzi = 0.08

- pentru acoperis = 0.95

Sectiunea de calcul (control) – este sectiunea de pe canalul in care se stabilesc debitele, calitatea apei si alti parametrii, in vederea proiectarii sau functionarii canalizarii.

Ploaia de calcul – este ploaia de frecventa normata, a carei durata este egala cu timpul necesar pentru ca apa sa se colecteze de pe suprafata de cadere, sa ajunga la canal si sa-l parcurga pana la sectiunea de calcul.

Frecventa normata – reprezinta numarul anual de ploi de durata t, a caror intensitate depaseste intensitatea ploii de calcul si pentru care canalizarea asigura evacuarea apelor. Frecventa normata a ploii se alege in raport cu importanta obiectului de canalizat, din urmatoarele frecvente: (nr. de ploi supra nr. de ani).

Frecventa normata se stabileste in functie de clasa de importanta a obiectului pentru care se face canalizarea apelor meteorice (urmatorul tabel), de catre organele de proiectare si se aproba de beneficiarul canalizarii.

Frecventa normata a precipitatiilor

(Conform STAS 1846)

Clasa de importanta a obiectului, conform STAS 4273

Unitati industriale si unitati productive de alta natura

Centre populate

I

II

III

IV

V

La alegerea valorilor frecventelor normate pentru clasele din acest tabel trebuie sa se tina seama ca frecventele mai mici sa corespunda unitatilor industriale sau localitatilor mai importante.

Pentru stabilirea categoriei sistemelor de canalizare a unitatilor industriale, in conformitate cu STAS 4273, se vor adopta clase superioare de importanta numai pentru obiectivele industriale republicane, care au importanta deosebita pentru economia nationala.

La propunerea proiectantului si cu aprobarea beneficiarului, pe baza de calcule tehnico-economice, se pot stabili si alte frecvente decat cele din tabel.

Debitul aferent pe tronsoane

[dm/s]

[dm/s]

[dm/s]

[dm/s] [dm/s]

[dm/s]

[dm/s]

[dm/s]

[dm/s]

[dm/s]

[dm/s]

[dm/s]

[dm/s]

TABEL DE CALCUL – RETEA DE CANALIZARE (APE UZATE MENAJERE)

BARA

LUNG.

(m)

DEBITE (mc/h)

PANTA

I

(mm)

(mc/h)

(m/s)

GRAD DE UMPLERE

COTA TEREN

COTA RADIER

(m)

(m)

(m)



19-E

TABEL DE CALCUL – RETEA DE CANALIZARE (APE PLUVIALE)

TRONSON

LUNGIME

[m]

[ha]

[l/s]

[l/s]

[l/s]

[l/s]

[mm]

[l/s]

[m/s]

PANTA

I %

COTA TEREN

COTA RAIDER

Am

Av

Am

Av

14-G.V.

EPURAREA APELOR UZATE

Epurarea mecanica a apelor uzate

Epurarea mecanica a apelor uzate vizeaza:

retinerea corpurilor si a suspensiilor mari (in gratare, site etc.)

flotarea suspensiilor mai usoare decat apa (in separatoarele de grasimi)

sedimentarea suspensiilor floculente si a celor granulare (in decantoare respectiv in deznisipatoare)

Studii si analize pentru stabilirea gradului de epurare

Stabilirea schemei de principiu a unei statii de epurare constituie faza premergatoare a proiectarii acesteia. In acest scop se determina gradul de epurare, care trebuie realizat de statia de epurare, in baza unor date, parametrii obtinuti prin studii si cercetari aprofundate.

Stabilirea gradului de epurare prin studii si masuratori pe teren si in laborator – studiile si masuratorile pe teren si in laborator se refera la:

♣ determinarea caracteristicilor fizico – chimico – bacteriologice privind calitatea apei emisarului si a apelor uzate (, temperatura, viteza consumului de oxigen, etc.)

♣ determinarea fizico – chimico – bacteriologice asupra namolurilor provenite din apele uzate

♣ determinarea fizico – chimico – bacteriologice ale apelor meteorice colectate prin reteaua de canalizare

♣ studii hidrologice asupra emisarului (debit, viteza, adancime etc.)

♣ masuratori de debite pentru apele uzate

♣ studii topografice si geotehnice pe amplasamente posibile ale statiei de epurare si la punctele de evacuare ale apelor uzate

♣ date privind sistematizarea centrului populat

♣ date privind canalizarea existenta

♣ folosintele si restitutiile in amonte si aval de viitorul amplasament al statiei de epurare si categoria de calitate a acestora

♣ date privind folosintele viitoare prevazute in planurile de perspectiva ale gospodaririi apalor

♣ studii meteorologice in zona viitorului amplasament al statiei de epurare cu referire la directia vanturilor dominante; se vor evita amplasamentele de pe care vanturile dominante pot transporta mirosuri neplacute spre centrul populat

♣ analiza posibilitatii de alimentare cu apa potabila, gaze si energie, de transport usor a personalului si utilajelor

♣ analiza posibilitatii folosirii a unor substante rezultate ca urmare a epurarii apei uzate (namoluri, gaze, ape uzate pentru irigatii etc.)

Pentru stabilirea gradului de epurare se fac lucrari de birou ale studiilor si datelor rezultate.

Determinarea gradului de epurare necesar

Gradul de epurare necesar, eficienta pe care trebuie sa o realizeze statia de epurare sau obiectele acestuia, reprezinta procentul d reducere a unei parti dintr-o anumita substanta, ca urmare a epurarii, astfel incat, dupa evacuarea apelor uzate in emisar si amestecul cu apele acestuia, apa emisarului sa respecte conditiile de calitate impuse de STAS 4706.

Gradul de epurare se stabileste cu relatia:

[%]

M = concentratia initiala a substantei pentru care se determina gradul de epurare

m = concentratia aceleiasi substante dupa epurarea apelor uzate, stabilita in asa fel incat dupa amestecarea cu apele emisarului, valoarea acestuia sa ramana sub valoarea limita prevazuta in NTPA 001/2002

NTPA 001/2002 se refera la apele uzate de orice natura, si anume: ape uzate menajere, ape uzate industriale, ape uzate agrozootehnice, ape uzate de mina sau de zacamant evacuate prin sisteme amenajate, apele de incendiu, ape uzate provenite din procese tehnologice proprii, precum si ape uzate mixte, care au fost sau nu epurate; valorile prevazute de acest normativ sunt valori maxime admise; normativul prevede si restrictii privind evacuarea apelor; se refera la ape evacuate in emisar.

NTPA 002/2002 se refera la apele ce se evacueaza in reteaua de canalizare; da indicatii cu privire la calitatea apelor uzate provenite atat din activitati sociale sau cu caracter economic ce urmeaza a fi evacuate in reteaua de canalizare ale localitatii, cat si la cele evacuate direct in statiile de epurare; valorile prevazute in normativ sunt valori maxime admise; normativul stabileste in plus conditiile de evacuare a apelor uzate in reteaua de canalizare ale localitatii si restrictiile privind evacuarea apelor uzate an reteaua de canalizare.

De obicei, la determinarea gradului de epurare necesar, substantele sau caracteristicile apelor emisarilor care se iau in considerare, sunt:

▪ suspensiile

▪ CBO

▪ O

▪ pH

▪ substantele toxice

Calculul gradului de epurare necesar din punct de vedere al

suspensiilor

Pentru efectuarea acestui calcul se urmaresc urmatoarele etape:

☺ se calculeaza dilutia d

☺ se verifica daca amestecul se face complex pana la sectiunea de calcul (1 km amonte de folosinta)

☺ se determina dilutia reala d

☺ se stabileste cantitatea maxima admisa de suspensii in functie de

dilutia reala

☺ se determina gradul de epurare

☺ se verifica daca gradul de epurare rezultat este satisfacator pentru

conditiile categoriei de calitate prevazute in proiect, in sectiunea de

calcul

Se cunosc:

■ debitul emisarului: [m/s] [m/s]

■ debitul apelor uzate: [m/s]

[m/h] =0.163 [m/s]

■ cantitatea de suspensii din apele uzate:

M = 300450 [mg/l]

Adoptam M = 400 [mg/l]

■ emisarul este utilizat, la distanta de L = 15 km in aval de

sectiunea de evacuare a apelor uzate, in scopuri de

agrement

■ la debitul de calcul al emisarului dat, viteza este de

v = 0.4 m/s

■ adancimea medie a apei este de H = 0.9 m, evacuarea apei

uzate facandu-se prin dispersie

■ distanta, in linie dreapta, intre punctul de evacuare a apei

uzate si sectiunea de folosinta este de l = 13 km

Gradul de dilutie se calculeaza cu relatia:

Coeficientul de difuzie turbulenta:

Coeficientul , care ia in considerare conditiile de amestec, se determina cu relatia:

= coeficient ce tine seama de conditiile de evacuare a apelor uzate;

pentru evacuare prin dispersie

= coeficient de sinuozitate

Coeficientul de amestec a se calculeaza cu formula lui I.D.Rodziler:

Se noteaza si se face interpolare

x = 10.= 0.000046

x = 27.87..= y

Se calculeaza dilutia reala:

= 150.m = 300

= 500.m = 1000

= 350.m = 700

= 32.55.m = x

m = 365.1

In final:

[%]

Din calculul gradului de epurare necesar a rezultat ca, pentru obtinerea eficientei de reducere a concentratiei de suspensii si nu numai, cel mai potrivit procedeu este EPURAREA MECANO-BIOLOGICA.

Prin epurare mecano- biologica se realizeaza retinerea din apele uzate a corpurilor plutitoare mari, a nisipului, a grasimilor si a substantelor solide in stare de suspensii separabile gravitational (prin procedeul de epurare mecanica) si retinerea substantelor solide in stare de suspensii coloidale si dizolvate (prin procese biochimice).

Obiectele componente ale schemei tehnologice a statiei de epurare vor fi:

gratarele

deznisipatorul

separatorul de grasimi

decantorul primar

filtru biologic

decantor secundar

Epurarea mecanico-biologica a apelor uzate

In statiile de epurare se prevad doua tipuri de gratare:

gratare rare, cu interspatii intre bare de 60100 mm

gratare dese, cu interspatii intre bare de 1620 mm

Criterii de amplasare:

Gratarele sunt amplasate la intrarea apelor uzate in statia de epurare, inaintea deznisipatorului si a eventualei instalatii de pompare a apei uzate.

Rolul gratarelor:

Gratarele au rolul de a retine corpurile plutitoare mari.

Criterii de alegere:

Gratarul de tip plan se prevede, de regula cu curatire manuala la statii avand debitul mai mic sau egal cu 25 [dm/s] si cu curatire mecanica la statiile de epurare cu debitul mai mare de 25 [dm/s] .

La statiile de epurare cu debitul mai mare de 25 [dm/s], la numarul de gratare rezultate din calcul, la sistemul divizor, se va lua o unitate de rezerva.

La statiile de epurare cu debitul mai mare de 250 [dm/s] se recomanda a se prevedea automatizarea dispozitivelor de curatire, prin intermediul unui releu de nivel.

Prescriptii de dimensionare:

» viteza apei intre barele gratarelor, la debitul de calcul va fi de maxim v = 1m/s

» viteza minima in canalul de acces la gratare va fi de v = 0.4 m/s, la debitul de verificare

» viteza minima in amonte si aval de gratare va fi de v = 0.7 m/s, la debitul de calcul

» pentru a tine seama de pierderile de sarcina suplimentare, datorate infundarii gratarului, pierderile de sarcina totale calculate, se vor mari de 3ori, luandu-se in orice caz cel putin 10-15 cm

» radierul canalului in aval de gratar trebuie sa fie mai coborat cu 7.515 cm fata de cel amonte

» gratarele se monteaza inclinat, cu un unghi de 60fata de orizontala

» latimile curente ale gratarelor dese sunt: 0.60 m, 0.70 m, 0.80 m, 1.00 m,

1.25 m

» cantitatea de materii retinuta pe gratar variaza cu marimea interspatiilor si modul de curatire, conform tabelului urmator:

Latimea interspatiilor dintre bare (mm)

Cantitatea de retinere la curatire

Manuala dm/om, an

Mecanica dm/om, an

» greutatea specifica a retinerilor este de circa 750 kg/m

» materiile retinute pe gratar vor fi evacuate din statia de epurare spre platformele de depozitare a gunoaielor orasenesti si prelucrate impreuna cu acestea

» la partea superioara a gratarelor se amenajeaza o platforma de minimum

1.50 m latime, prevazuta cu balustrada, de pe care se face curatirea sau controlul functionarii acestora; platforma se va amplasa cu cel putin 0.50 m peste nivelul maxim al apei

» inainte si dupa gratare se vor monta dispozitive de inchidere in dreptul carora se va prevedea o platforma, prevazuta cu balustrada, pentru manevrarea a acestora, avand o latime minima de 1.20 m.

Dimensionarea din punct de vedere hidraulic a gratarelor se face cu relatiile:

n = numarul de interspatii

= debitul de calcul in m/s, care se considera in sistemul unitar de canalizare si in sistemul separativ

v = viteza apei prin interspatii in m/s, care se considera de maxim 1m/s, pentru a nu fi antrenate depunerile in aval

b = distanta intre barele gratarului in m, care se recomanda de 4060 mm la curatarea mecanica

= inaltimea apei in canalul care aduce apa la gratar in m; = 0.30 m

B = latimea camerei gratarului in m

= latimea barelor gratarului in m

= viteza de curgere a apei inainte de gratar in m/s, care la debitul minim nu trebuie sa scada sub 0.4 m/s pentru a evita depunerile de materii in camera

h = diferenta dintre nivelul apei din amonte si nivelul apei din aval de

gratar in m

3 = un coeficient care tine seama de o eventuala infundare a gratarului

= un coeficient care tine seama de forma sectiunii barelor, care se considera:

2.42 - la barele dreptunghiulare

1.83 - la barele semicirculare in amonte

1.79 - la barele circulare

g = acceleratia gravitationala in m/s

= unghiul de inclinare a barelor, care se considera de 6070 la gratarele cu curatire mecanica si de 3045 la cele cu curatire manuala

l = lungimea pe orizontala a gratarului in m

= inaltimea de siguranta in m, care se considera de 0.50 m

= lungimea partii de trecere de la canal la camera gratarului in m

= latimea canalului ce aduce apa la gratar in m

= unghiul de inclinare a partii de trecere de la canal la camera gratarului, care se considera de 20

H = inaltimea camerei gratarului in amonte, in m

= inaltimea camerei gratarului in aval, in m

L = lungimea camerei gratarului, in m

= volumul total de depuneri retinute intr-o zi, in m

N = numarul de locuitori deserviti

p = cantitatea de depuneri cu umiditate de 80% si greutatea specifica de 7500

N/mpentru un locuitor, intr-un an, in l/om,an ,care se ia din tabelul urmator:

Cantitatea de depuneri retinute pe gratare

Distanta intre barele gratarului b[ m]

Cantitatea de depuneri pentru un locuitor intr-un an: l/om,an

La curatirea manuala

La curatirea mecanica

Curatirea manuala a gratarelor fixe se face cu: greble, cangi, lopeti, galeti etc., iar curatirea mecanica se face cu: gheare metalice, perii, piaptene, recipienti care retin suspensiile si se ridica cu ajutorul unor scripeti. Depunerile de pe gratare se transporta manual – cu roaba sau cu vagonete, iar mecanic – cu benzi transportoare sau hidraulic. Depunerile se transporta la aparatele de faramitat de tip griductor sau comunitor, la fermentare, la platforme de uscare, la ingropare, la compostare sau la incinerare. Gratarele se construiesc in aer liber si numai la temperaturi anuale medii sub 6 C se vor acoperi sau se vor aseza intr-o cabina la un loc cu deznisipatoarele.

Calculul efectiv:

Se vor proiecta gratare cu curatire mecanica, rare.

♦ numarul de interspatii dintre bare:

586.658 m/h =0.163 m/s

v =1 [m/s]

b =0.05 [m]

=0.30 [m]

n=

14 interspatii

♦ latimea camerei gratarului

n =14

b =0.05 m

0.008 m

B = 14∙0.05+(14-1)∙0.008=0.80 m

♦ viteza de curgere a apei inainte de gratar

m/s

♦ diferenta dintre nivelul apei din amonte si nivelul apei din aval de gratar

1.79

0.008 m

b =0.05 m

0.83 m/s

g =9.81 m/s

60˚

h = m

♦ inaltimea camerei gratarului in amonte

0.50 m

H =0.30+0.50=0.80 m

♦ inaltimea camerei gratarului in aval

m

♦ lungimea pe orizontala a gratarului

l = m

♦ lungimea partii de trecere de la canal la camera gratarului

0.25 m

20

m

♦ lungimea camerei gratarului

L =71.23+2∙24.49=120.21 m

♦ volumul total de depuneri care se retine intr-o zi

p =2 [l/om,an]

N = 9349 locuitori

m

Deznisipatorul

Criterii de amplasare:

Deznisipatoarele se amplaseaza dupa gratare si inaintea separatorului de grasimi, a decantorului primar sau a statiei de pompare a apei uzate.

Amplasarea deznisipatoarelor dupa statia de pompare, se face numai in cazul statiilor de pompare cu transportoare hidraulice.

Rolul deznisipatoarelor:

Au rolul de a retine particulele solide minerale (nisip) din apa uzata, cu diametrul mai mare de 0.20.25 mm.

Criterii de alagere:

Deznisipatoarele se prevad:

la canalizarile in sistem unitar, la toate statiile de debite instalate mai mari de 10 l/s

la canalizarile in sistem separativ, pentru debite mai mari de 35 l/s

La numarul de compartimente rezultat din calcule in sistem divizor, se va adauga un compartiment de rezerva.

Se prevad deznisipatoare orizontale longitudinale pentru debite mai mari de 100 l/s () in sistem separativ si debite mai mici de 50 l/s in sistem unitar.

Prescriptii de dimensionare:

La dimensionarea deznisipatorului orizontal se vor lua in considerare:

viteza orizontala maxima de 0.3 m/s la debitul de calcul;

viteza orizontala maxima de 0.15 ms la debitul de verificare;

viteza verticala de depunere de maxim 70 mm/s

timpul de trecere prin deznisipator 3050 s

< < 0.8

L = (pentru deznisipatoare orizontale longitudinale)

= inaltime maxima a apei in deznisipator

= latimea compartimentului deznisipatorului, care sa nu depaseasca 3.00 m

V = viteza orizontala a apei

u = 15.616.4 mm/s

u = viteza de depunere a particulelor

Volumul zilnic de nisip retinut in deznisipator se va lua astfel:

in sistem separativ: 40 dm/1000 m debit zi maxim

in sistem unitar: 100120 dm/1000 m debit zi maxim pe timp secetos

Greutatea volumetrica a depunerilor este de 1.5 t/m

Evacuarea nisipului depus in deznisipatoarele orizontale longitudinale

se va face cu curatitor mobil, prevazut cu o instalatie de evacuare pneumatica. Evacuarea nisipului depus in deznisipatoarele orizontale, cu miscare circulara (tangentiala) a apei se face cu elevatoare pneumatice fixe.

Nisipul se va evacua pe platforme special amenajate in vecinatatea deznisipatorului sau a platformelor de uscare a namolului.

Apa drenata se va reintroduce in circuitul treptei mecanice de epurare a apei uzate.

Mentinerea unei viteze orizontale de curgere constante de 0.3 m/s la variatia debitului si inaltimii apei in deznisipatoarele orizontale, se asigura printr-o strangulare locala in dreptul dispozitivelor de inchidere in aval (a stavilarelor).

La intrarea si iesirea din compartimentele de deznisipare se vor prevedea dispouitive de inchidere, in dreptul carora se va realiza o platforma pentru manevrarea acestora, cu latimea minima de 1.20 m, prevazuta cu balustrada.

Dimensionarea hidraulica a deznisipatoarelor orizontale se face cu relatiile:

= volumul util al deznisipatorului

Q = debitul in m/s, care se considera ca la gratare

= timpul de trecere a apei prin deznisipator, in secunde care se considera de 30 sec. la debite mai mici de 30000 m/zi si de 50 sec. la debite mai mari de 30000 m/zi

A = aria sectiunii orizontale in m

= viteza de sedimentare in m/s

= marimea hidraulica a particulelor de nisip in m/s care se ia din tabelul urmator:

Dimensionarea particulelor de nisip in mm

Marimea hidraulica la temp. Apelor uzate de 15 C in ms

w = componenta verticala a pulsatiei vitezei in regim turbulent de miscare, in m/s

V = viteza orizontala de curgere, in ms, care se considera de 0.30 m/s

= inaltimea utila in m

L = lungimea in m

B = latimea utila a deznisipatorului in m

n = numarul de compartimente active, care trebuie sa fie de minim 2

b = latimea unui compartiment in m, care se considera de 0.62.00 m

= volumul de depuneri in m

p = cantitatea de depuneri in l/om, zi care se considera de 0.02 l/om, zi

N = numarul de locuitori pentru care se efectueaza calculul

T = timpul intre doua curatiri in zile care se considera de maximum doua zile, pentru prevenirea fenomenelor de putrefactie

= inaltimea de depuneri, in m, la deznisipatoarele curatite manual

H = inaltimea totala medie, in m

= inaltimea medie a stratului de pietris, in m, care se considera de 0.41.2 m

= inaltimea de siguranta, in m, care se considera de 0.3 m

Daca in deznisipatoare se varsa si ape de la industrii, cantitatea de depuneri din aceste ape se calculeaza separat.

Deznisipatoarele orizontale se construiesc din beton armat si pot fi descoperite sau introduse intr-o constructie usoara.

Deznisipatoarele orizontale se prevad la toate statiile de epurare din sistemul unitar si la statiile de epurare din sistemul separativ, pentru debitul apelor menajere mai mare de 3000 m/zi

Calculul efectiv:

♦ volumul util al deznisipatorului

721.04 m/h =0.20 m/s

0.20∙30=6 m

♦ aria sectiunii orizontale

A = m

♦ inaltimea utila

m

♦ lungimea deznisipatorului

L =0.30∙30=9 m

♦ latimea utila a deznisipatorului

B = m

♦ numarul de compartimente active

n = se va lua 1 compartiment

♦ volumul de depuneri

m

♦ inaltimea de depuneri

m

♦ inaltimea totala medie

H =1+0.73+12+0.30=14.03 m

Separatorul de grasimi

Criterii de amplasare:

Separatoarele de grasimi se amplaseaza dupa deznisipator, inaintea decantoarelor primare.

Rolul separatorului de grasimi:

Separatoarele de grasimi au rolul de a retine uleiurile, reziduurile petroliere si alte grasimi din apa uzata.

Criterii de alegere:

Se prevad in schema tehnologica a statiei de epurare pentru debite mai mici de 50 m/s, numai cand apele uzate contin, intr-o concentratie mai mare de 150 mg/dm substante extractibile in eter de petrol, care nu sunt separabile la suprafata apei si care nu pot fi evacuate, in mod obisnuit, prin dispozitivele de colectare a spumei ale racloarelor de la decantoarele primare.

Separatoarele de grasimi se vor prevedea obligatoriu, in schema tehnologica, indiferent de concentratie, in cazul in care epurarea mecanica este urmata de o epurare biologica.

Separatoarele de grasimi trebuie prevazute cu minim doua compartimente.

Pentru debite mai mici de 50 l/s se poate admite un singur compartiment, cu obligativitatea prevederii unui canal de ocolitre.

Prescriptii de dimensionare:

Debitele de dimensionare si verificare sunt: , respectiv .

Separatoarele de grasimi se vor proiecta conform STAS Separator de grasimi la statiile de epurare ale centrelor orasenesti. Prescriptii generale de proiectare.

Dimensionarea hidraulica a separatoarelor de grasimi se face cu relatiile:

= volumul util al separatorului de grasimi, in m

Q = debitul de calcul, in m/s, care se considera

= timpul de trecere a apei prin separator, in secunde, care se considera de

300 - 600 s

= aria sectiunii orizontale medii a separatorului, in m

= viteza ascensionala, in m/s, care se considera de 0.0020.004 m/s

= inaltimea utila a separatorului, in m, care trebuie sa fie mai mica de 2.5 m

L = lungimea separatorului, in m

V = viteza orizontala a apei in separator, in m/s, care se considera de

0.020.05 m/s

= latimea medie utila a separatorului, in m

n = numarul de compartimente ale separatorului

= latimea medie a unui compartiment al separatorului, in m, care se prevede

de 24 m

H = inaltimea totala a separatorului, in m

= inaltimea de siguranta, in m, care se considera 0.3 m

Aerul comprimat se introduce, fara intrerupere, in cantitate de 0.3 m pentru 1 m apa de scurgere, la presiunea de 0.50.7 at.

Daca distributia aerului comprimat se face prin tuburi perforate, este necesara o cantitate de 0.6 m aer comprimat la 1 m apa de scurgere.

Efectul de separare a grasimilor poate fi inbunatatit prin introducerea unei cantitati de 11.5 mg/l clor.

Separatoarele de grasimi se construiesc din caramida, beton sau beton armat.

Suprafata interioara se proiecteaza printr-o tencuiala de ciment etansa si rezistenta la actiunea agresiva a acizilor grasi, formati prin descompunerea grasimilor. In dreptul stratului de grasime, se prevad pe pereti placi antiacide, care usureaza si separarea grasimilor de pe pereti.

Jgheaburile vor avea laturile de deversare bine rotunjite si orizontale, iar peretii tencuiti cu mortar de ciment.

Calculul efectiv:

♦ volumul util al separatorului

7274.96 /zi = 303.123m/h

300 s

m

♦ lungimea separatorului

V = 0.03 m/s

L =0.03∙500=15 m

♦ aria sectiunii orizontale

m/s

m

♦ latimea medie utila a separatorului

m

♦ inaltimea utila a separatorului

m

♦ numarul de compartimente

n = 1 compartiment

♦ inaltimea totala a separatorului

H =1.2+0.30=1.5 m

Decantor primar

Decantor orizontal longitudinal

Criterii de amplasare:

Decantoarele primare se amplaseaza dupa separatoarele de grasimi, inaintea filtrelor biologice.

Rolul decantoarelor:

Decantoarele primare au scopul de a retine suspensiile floculente din apele uzate.

Criterii de alegere:

Decantoarele se clasifica dupa directia de curgere a apei uzate si dupa modul de alcatuire tehnologica, astfel:

- decantoare orizontale longitudinale

- decantoare orizontale radiale

- decantoare verticale

Prescriptii de dimensionare:

Decantoarele orizontale longitudinale se prezinta sub forma unor bazine

dreptunghiulare in care apa circula orizontal. Peretii semiinecati uniformizeaza curentul de apa si retin materiile plutitoare.

Dimensionarea din punct de vedere hidraulic se face cu relatiile:

m/s

m

m

m

m

1 compartiment

m

m

m

m

= volumul util al decantorului, in m

Q = debitul dee calcul, in m/s ; se considera

= timpul de trecere a apei, in h, care in lipsa unor date experimentale se considera de 1.5 h in cazul suspensiilor cu o concentratie maxima de 200 mg/l

A = aria sectiunii orizontale, in m

u = viteza de sedimentare, in m/h sau incarcarea de suprafata, in [m/m, h], care se ia conform STAS 4162 - 1989 din tabelul 10.8 2 [m/m, h ] la decantoarele primare si de 1.52 [m/m, h] la decantoarele secundare

= inaltimea utila, in m

L = lungimea decantorului in m

v = viteza orizontala medie a apei, in m/h, care se considera de 1836 m/h (510mm/s) la decantoarele primare si maxim 18m/h (5mm/s) la decantoarele secundare

B = latimea decantorului in m

n = numarul de compartimente

b = latimea unui compartiment, in m, care trebuie sa fie mai mica de

= volumul depunerilor, in m

p = cantitatea de depuneri in [l/om, zi], care se ia de 0.8 [l/om, zi] la decantoarele primare

N = numarul de locuitori

T = timpul de functionare intre doua curatiri, in zile, care se ia de maxim o zi la decantoarele primare si 6 ore la decantoarele secundare

= inaltimea medie de depuneri, in m, ce se recomanda de maxim 0.2 m in cazul colectarii nemecanizate

= inaltimea spatiului neutru dintre spatiul de decantare si spatiul de depuneri in care se produce un amestec intre apa si namol ; se considera de 0.2 m

= inaltimea de siguranta corespunzatoare suprainaltarii peste nivelul apei, inclusiv spatiul pentru gheata, in m, care se considera de 0.31.0 m

Filtru biologic

Filtrele biologice au forma unor spatii inchise, umplute cu material filtrant, traversat de apa uzata de sus in jos.

Filtrele biologice necesita suprafete de constructii mult mai mici in comparatie cu campurile de irigare si filtrare (de 50-200 de ori), dar au dezavantajul ca necesita diferente mari de nivel intre intrarea si iesirea apei

(3-4 m), diferente care in majoritatea cazurilor determina executarea unei statii de pompare.

Criterii de amplasare:

Filtrele biologice se amplaseaza dupa treapta de epurare mecanica.

Rolul filtrelor biologice:

Filtrele biologice realizeaza oxidarea substantelor organice cu ajutorul bacteriilor aerobe, care se dezvolta pe pelicula biologica ce se formeaza pe materialul de umplutura.

Criterii de alegere:

Se pot folosi, de regula in cadrul statiilor de epurare cu debite pana la

150 dm/s.

In functie de eficienta de epurare necesara, ele pot functiona in una sau mai multe trepte de epurare (combinate sau nu cu bazine de aerare).

Functie de incarcarea biologica () si incarcarea organica () adoptata, filtrele biologice se clasifica in:

- filtre biologice de mica incarcare:

< 0.2 m/m, h

- filtre biologice de medie incarcare:

200 < < 400; 0.4 < < 0.8 m/m, h

- filtre biologice de incarcare normala:

450 < < 750 0.6 < < 1.2 m/m, h

- filtre biologice de mare incarcare:

750 < < 1100 0.7 < < 1.2 m/m, h

- filtre biologice de foarte mare incarcare:

1100 < < 5000 1.2 < < 3 m/m, h

Prescriptii de dimensionare:

Parametrii de dimensionare se vor stabili pe baza de cercetari experimentale, iar in lipsa acestora, pe baza parametrilor functionali ai instalatiilor existente similare.

Debitul de calcul este:

Debitul de verificare:

= debitul de recirculare maxim

Este necesara limitarea concentratiei in suspensii la 80 mg/dm, pentru a evita colmatarea acestora. Se impune o decantare primara de cel putin 1.5 h si o retinere avansata a grasimilor.

Concentratiile in CBO/dm ale apelor uzate decantate se vor limita la150 mgCBO/dm in cazul filtrelor biologice de mica incarcare si la

300 mgCBO/dm la celelalte filtre. Pentru realizarea acestor concentratii se va prevedea recircularea apelor epurate. Coeficientul de recirculare R este:

= debitul de apa uzata recirculata, in m/h

Q = debitul de apa uzata (), in m/h

= concentratia in CBO a apelor uzate in cazul recircularii, in mg/dm

Relatia generala de dimensionare a filtrelor biologice:

= concentratia in CBO a apelor uzate influente in treapte de epurare biologica, in mg/dm

= concentatia in CBO a apelor uzate epurate (efluente) de la statia de epurare, in mg/dm

= coeficient ce tine de biodegradabilitatea apelor uzate si de natura materialului filtrant; se pot lua valori de 0.50.67 pentru apele uzate menajere, cand filtrul biologic constituie prima treapta de epurare biologica

= eficienta treptei de epurare biologica

H = inaltimea patului filtrant, in m

= incarcarea hidraulica, incluzand si debitul de recirculare, in m/m,h

K = viteza de reducere a CBO la T= 20C, raportata la inaltimea parcursa in filtru (adancime) ; se determina experimental

Coeficientii K si se determina pe baza de studii, pe instalatii pilot, de institute specializate.

Utilizarea relatiei este necesara pentru dimensionarea filtrelor biologice, in cazul unor ape uzate cu caracteristici mult diferite de cele ale apelor menajere, pentru conditii severe impuse eficientei de epurare.

Pentru apele uzate menajere orasenesti obisnuite si pentru materiale filtrante cunoscute, este suficient de precisa dimensionarea filtrelor biologice pe baza incarcarilor hidraulice si organice, prezentate mai sus, la clasificarea filtrelor.

Se admit urmatoarele relatii de legatura intre parametrii geometrici si functionali ai filtrelor biologice:

a.)   in cazul filtrelor biologice fara recirculare:

Q =

H = m

A = suprafata orizontala a filtrelor, in m

= incarcarea organica a biofiltrului, in gCBO/m, zi

= cantitatea de substanta organica in apa uzata influenta in treapta de epurare biologica, in kgCBO

b.)   in cazul filtrelor biologice cu recirculare:

Cunoscand eficienta ce urmeaza sa fie realizata in treapta biologica

, eficienta ce trebuie realizata amestecului de ape ( inclusiv recircularea) rezulta din relatia:

Parametrii de calcul s-au luat pentru temperatura medie a apelor uzate in filtru biologic de 20C.

Eficienta reala a epurarii prin filtre biologice variaza cu temperatura, conform relatiei:

T = temperatura medie a apelor uzate in filtru, in

Solutia optima privind gradul de recirculare, incarcarea hidraulica si inaltimea filtrului biologic se aleg in urma unui calcul tehnico-economic.

In cazul utilizarii filtrelor biologice in tehnologii de epurare cu 2 trepte, prima treapta va fi de mai mare incarcare decat treapta urmatoare. Pentru dimensionarea filtrelor biologice ce constituie treapta a doua de epurare, se vor determina in prealabil coeficientii si K.

Variantele tehnologice a filtrelor biologice sunt prezentate in fig. 1:

A)   Varianta tehnologica intr-o treapta de epurare, fara recircularea debitelor.

Se aplica la filtre biologice de mica incarcare, namolul din decantoarele secundare, cu grad ridicat de stabilizare, se evacueaza direct spre platformele de uscare. Se aplica la statii cu debite pana la 150 dm/s si ape uzate cu concentratii de CBO pana la 150 mg/dm si variatii nesemnificative ale debitului influent.

B) Varianta tehnologica fara recircularea debitelor, aplicabila pentru filtre biologice de incarcare medie si normala. Se aplica pentru debite cu concentratii de CBO pana la 300 mg/dm si variatii nesemnificative ale debitului influent.

C) Varianta tehnologica cu recircularea debitului, debitul recirculant fiind preluat inaintea decantorului secundar si trimis impreuna cu namolul biologic in exces inaintea decantorului primar. Se aplica pentru debite mici si mari si incarcari in CBO variabile, limitandu-se valoarea concentratiei amestecului influent pana la 150 mg/dm la filtre de mica incarcare si 300 mg/dm la celelalte incarcari.

D) Varianta tehnologica cu recircularea debitului, debitul recirculant fiind preluat de dupa decantoarele secundare si trimis inainte de filtrele biologice.

Namolul biologic din decantoarele secundare se trimite inaintea decantoarelor primare. Se aplica in aceleasi conditii cu varianta C.

E) Varianta tehnologica im doua trepte. Prima treapta este de incarcare medie, normala sau mare, iar treapta a doua de incarcare mica. Recircularea debitului se face numai in prima treapta. Se aplica la orice debite, pentru concentratii mari ale influentului, eficiente de epurare ridicate si variatii mari ale influentului, eficiente de epurare ridicate si variatii limitate ale debitului;

F) Varianta tehnologica in doua trepte, cu recirculare in ambele trepte. Se aplica in aceleasi conditii ca si varianta E, dar in conditii de debite variabile;

G) Varianta tehnologica in care treapta a doua este de tipul bazinelor de aerare. Se aplica in cazul apelor uzate cu incarcari mari, treapta intaia, asigurand limitarea incarcarilor, iar treapta a doua o eficienta de epurare ridicata.

Inaltimea filtrelor biologice de mica incarcare se recomanda de 2.53.5 m, iar a celor de mare incarcare de 1.02.5 m

Materialul de umplutura trebuie sa fie negeliv, rugos, dur, impermeabil si poate fi constituit din materiale granulare sau elemente spatiale din tevi sau placi PVC. Pe materialul de umplutura se formeaza pelicula biologica.

In cazul folosirii materialelor de umplutura de natura granulara, la baza se va prevedea un strat de 20 cm grosime, cu dimensiunile granulelor de 57 cm, un strar util cu dimensiunile granulelor de 35 cm si grosimea variabila si un strat de repartitie la suprafata, cu dimensiunile granulelor de 2030 mm si grosimea de 0.20 m.

La partea inferioara a filtrului se afla sistemul suport al materialului de umplutura, radierul continuu pentru colectarea si avacuarea apei epurate si sistemul ventilatie naturala. Sistemul suport este construit din elemente prefabricate din beton armat. Ferestrele pentru asigurarea ventilatiei naturale trebuie sa aiba o suprafata minima de 1÷3 % din suprafata in plan a filtrului biologic. Distanta intre cele doua radiere (continuu si cel cu goluri) este de 0.50.7 m, pentru a permite curatirea radierului continuu.

Distributia apelor uzate se face la suprafata filtrului biologic, cu distribuitoare fixe (cu vas de inmagazinare cu sifonare automata) sau distribuitoare mobile rotative la filtrele de forma circulara in plan sau cu deplasare longitudinala la cele de forma in plan rectangulara. Distributia apei se va face astfel incat sa fie stropita intreaga suprafata a filtrului.

Instalatiile de distributie a apei se vor dimensiona astfel incat sa se poata asigura un debit de cel putin 0.8 m/m, h.

Filtrele biologice sunt bazine patrate, hexagonale, octagonale, sau circulare in plan, avand in interior material poros de umplutura, alcatuit din: calupuri de lemn, sipci, piatra sparta, carbune, tuf vulcanic, cocs, zgura de furnal, ceramica, caramida sparta, baloane de sticla spongioasa sau materiale sintetice, care formeaza un suport de suprafata cat mai mare pentru microorganismele mineralizatoare de substante organice. Ele sunt aerate in mod natural si se incarca cu ape decantate continuu sau intermitent (in salve).

Modul de functionare al filtrelor biologice:

Apa adusa de la decantorul primar se distribuie cat mai uniform pe suprafata filtrului biologic, trece prin materialul poros, se colecteaza in rigda laterala si apoi trece la decantorul secundar. La inceputul functionarii, timp de 46 saptamani, se formeaza la suprafata granulelor de material filtrant o membrana biologica bogata in microorganisme inferioare aerobe mineralizatoare (bacterii, alge, mucegaiuri). Dupa formarea acestei membrane incepe procesul de epurare biologica, care consta in mineralizarea de catre organismele aerobe a substantelor organice in stare insolubila (neretinuta in decantoare) si in stare coloidala si dizolvate adsorbite de membrana, ca efect al fenomenului de asimilatie si dezasimilatie in activitatea biologica a acestor microorganisme. Oxigenul necesar bacteriilor aerobe mineralizatoare se ia din aerul care intra odata cu apa si din aerul care circula in stratul de material poros, cand trec apele de scurgere. Trebuie asigurata o buna ventilatie a filtrului biologic, atat pentru circulatia aerului, cat si pentru indepartarea CO format la mineralizarea substantelor organice.

Dimensionarea filtrelor biologice de mare incarcare : (fara recirculare)

Debitul de calcul :

Volumul filtrelor biologice de mare incarcare se determina cu relatia:

m

= cantitatea totala de CBO intrata in filtrul biologic, in timp de 1 zi ; se considera ca CBO la iesirea din decantorul primar este de 300 mg/dm

I = incarcarea organica, care pentru filtrele biologice de mare incarcare este :

= 400 ÷ 4800 / material filtrant si zi

recomandat : 700 material filtrant si zi

Se stabilesc, apoi, natura materialului filtrant, dimensiunile granulelor constitutive, inaltimea stratului filtrant, etc.

Suprafata orizontala a filtrelor rezulta din relatia:

H = inaltimea stratului filtrant

De obicei, pentru o unitate de filtrare, suprafata trebuie sa ramana sub 1000 m. Se verifica apoi, daca incarcarea hidraulica se incadreaza in valorile:

10 ÷ 40 [ ape uzate/m filtru si zi ]

recomandat: peste 20 [ ape uzate/m filtru si zi ]

Decantorul secundar

Criterii de amplasare:

Decantoarele secundare constituie ultimul obiect de pe circuitul de apa uzata din schema tehnologica, in cazul unei statii de epurare mecano-biologica.

Rolul decantoarelor secundare:

Decantoarele secundare au drept scop sa retina namolul biologic (membrana biologica sau flocoanele de namol activ, evacuate odata cu apa uzata din filtrele biologice, respectiv din bazinele de aerare) si sa evacueze apa uzata epurata.

Distributia uniforma a debitului la decantoarele secundare se realizeaza prin intermediul unei camere de reparatie, prevazute cu deversoare neinecate.

Prescriptii de dimensionare:

Dimensionarea tehnologica a decantoarelor secundare se face diferentiat, in functie de procedeul de epurare biologica adoptat- bazine de aerare sau filtre biologice.

Debitele de calcul si de verificare sunt:

Proiecterea decantoarelor secundare se va face in conformitate cu prevederile STAS 4162/2-82 'Canalizari- decantoare secundare'

Alegerea tipului de decantor , a numarului si marimii bazinelor de decantare, se face pe baza debitului de calcul, pe considerente tehnico-economice.

Namolul din decantoarele secundare precedate de filtre bilogice, exceptie facand cele de mica incarcare, se pompeaza continuu spre decantoarele primare, sau direct spre instalatiile de fermentare (dupa ingrosare).

In cazul filtrelor biologice de mica incarcare, evacuarea namolului se poate face o data pe zi (sau o data la 3 ore, pe timp calduros) direct din instalatiile de deshidratare.

Namolul din decantoarele secundare precedate de bazine de aerare (cu exceptia aerarii prelungite) se trimite o parte in bazinele de aerare cu namol activ, iar o parte ca namolul in exces, fie la decantoarele primare, fie direct la instalatiile de tratare a namolului.

In cazul bazinelor de aerare prelungita, namolul se trimite direct la instalatiile de deshidratare.

La decantoarele precedate de treapta biologica cu bazine de aerare prelungita sau cu filtre biologice de mica incarcare, timpul de decantare poate fi de 1.5 ore.

La decantoarele secundare de tip longitudinal, pentru a respecta norma de incarcare pe mal de deversor, jgheaburile de colectare a apelor epurate se prevad si pe peretii longitudinali, pe o parte din lungimea acestora, dar nu pe mai mult de 1/4 din lungime.

La decantoarele secundare de tip radial, pentru respectarea la evacuare a incarcarii specifice pe deversor, jgheabul colector se poate prevedea si cu doua muchii deversante.

Dimensionarea hidraulica a decantoarelor secundare:

Decantor orizontal longitudinal:

m/h

1.5 h

u = 1.52.0

v = 18 m/h

m

m

m

m

b < m m 5 m

1 compartiment

m

m








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate