Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
» Plan de afaceri pentru delocalizarea activitatii de productie in domeniul confectiilor metalice


Plan de afaceri pentru delocalizarea activitatii de productie in domeniul confectiilor metalice




Academia de Studii Economice

Facultatea de Managent




Plan de afaceri pentru delocalizarea activitatii de productie in domeniul confectiilor metalice

Introducere

Motivatia abordarii domeniului constructiilor metalice este in principal potentialul sau foarte mare, intrevazut si fructificat insa, de o parte relativ redusa a intreprinzatorilor din Romania.

Ezitarea oamenilor de afaceri de a investi in firme specializate in acest sens este justificata de costurile investitionale consistente si de reticenta clientilor fata de inovatiile aparute in domeniu. Acest conservatorism poate fi eradicat prin informare intensa si promovare, lucrarea de fata incearcand sa compeseze aceasta deficienta.

Tendinta de reorientare a adeptilor firmelor de constructii traditionale catre fimele specializate in structuri metalice este sustinuta si incurajata de avantajele multiple ale acestui tip de lucrari.

Datorita calitatii sale, metalul este folosit in constructii la cele mai diverse elemente de rezistenta, este compatibil cu toate tipurile de materiale, si poate fi incorporat in orice structura traditionala conferindu-i design-ul dorit si un plus de rezistenta; factorul cheie de succes al acestei clase este flexibilitatea. Noile sisteme permit atat initierea unei noi lucrari de constructii, cat si remodelarea sau renovarea celor vechi.

Structurata in 4 capitole, aceasta lucrare de licenta are rolul de a evidenția influentele si tedintele industriei constructiilor metalice corelate cu necesitatea si avantajele ce survin din delocalizarea activitatilor industriale in general si a societatii SETUM in particular. Beneficiile realizarii acestui tip de proiect pot fi pentru moment relativ sesizabile, dar cu siguranța vor lasa o amprenta remarcabila pe termen mediu și lung in spațiu metropolitan al Bucurestiului. Aceasta amprenta se concretizeaza deja la nivel macroeconomic si global prin influenta sa pozitiva asupra mediilor conomic, ecologic, social si tehnologic.

Obiectivul principal al studiului il reprezinta, in consecința, analiza domeniului confectiilor metalice prin prisma contribuției sale la creșterea gradului de afirmare a mediului urban și rural din spațiul metropolitan al Bucureștilor. In ansamblul ramurilor economice, industria asigura progresarea unei așezari și determina poziția sa in ierarhia metropolitana bucureșteana.

Participarea unitatii economice SETUM la dezvoltarea durabila in privinta asigurarii unui echilibru intre sistemele socio-economice si elementele capitalului natural prin cuantificarea si dimensionarea optima a resurselor existente, reflecta scopul considerat de lucrarea de fata.

Capitolul I

Prezentarea domeniului constructiilor cu profil metalic

Urbanizarea si procesul de metropolizare al Bucurestiului

Politicile comune ale statelor membre Uniunii Europene (UE), elaborate si adoptate de catre institutiile comunitare, cu aplicabilitate pe intreg teritoriul Uniunii, raspund unui principiu fundamental al constructiei europene, acela al solidaritatii si coeziunii.[1]

In prezent dezvoltarea durabila a zonelor urbane a devenit o prioritate a Uniunii

Europene, putandu-se chiar vorbi despre dimensiunea urbana a politicilor comunitare.

Politica de Coeziune a jucat deja un loc important in dezvoltarea oraselor si metropolelor Europei, iar acest rol se va extinde in perioada 2007 – 2013, datorita includerii dimensiunii urbane in programele operationale propuse de statele membre. Obiectivele includ stabilirea principalelor directii de actiune pentru perioada 2007 – 2013 privind aceasta noua orientare a politicilor comunitare, precum si perspectivele oraselor europene in acest context.

Orasele reprezinta o dubla provocare pentru Uniunea Europeana: cresterea

competitivitatii concomitent cu atingerea obiectivelor sociale si de mediu. Se poate deci

afirma ca un mediu urban de calitate poate contribui la realizarea obiectivului strategic al

Uniunii Europene de a transforma Europa in „cea mai competitiva si dinamica economie

bazata pe cunoastere din lume, capabila de crestere economica durabila, cu locuri de munca

mai multe si mai bune si cu o mai mare coeziune sociala”

Uniunea Europeana isi va atinge cu succes obiectivele numai daca toate regiunile sunt implicate, iar orasele joaca un rol primordial in acest context. Orasele reprezinta „casa” celor mai multe locuri de munca, firme si institutii de invatamant superior, ele sunt temelia schimbarii bazata pe inovatie, a spiritului antreprenorial si a cresterii economice.

In scopul cresterii vizibilitatii dimensiunii urbane a politicilor comunitare in perioada

2007 – 2013, Interservice Group on Urban Development, infiintat in 2005 in cadrul

Directoratului General de Politica Regionala, a avut ca initiativa elaborarea ghidului intitulat „Ghid al dimensiunii urbane in politicile comunitare”. Acesta se doreste a fi un suport al unei bune guvernari a zonelor urbane, si este axat pe o abordare interdisciplinara, luand in considerare impactul politicilor europene asupra oraselor si metropolelor, din punct de vedere al culturii, sanatatii, mediului, transportului, eficientei energetice, securitatii urbane, ajutorului de stat, serviciilor publice etc.

Printre prioritatile politicilor de coeziune se afla si dezvoltarea regional – durabila, cu accent pe conservarea biodiversitatii si a imbunatatirii calitatii vietii prin ameliorarea factorilor de mediu in zonele industrializate si urbane.[4]

O zona urbana este definita in general ca un areal unde au loc activitati nelegate de agricultura si unde locuiesc muncitorii ramurilor industrial si a serviciilor. In procesul de urbanizare se inscrie metropolizarea, care din punct de vedere al organizarii functionale, reconfigureaza spatiul. Spatiile metropolitane sunt motoarele de crestere ale teritoriilor nationale.

In ceea ce priveste Romania, se prevede ca in urmatorii 10 ani Zona Mteropolitana Bucuresti (ZMB) ar putea sa capete o forma finala. Se va stabili Centrul Metropolitan Bucuresti si Zona Premetropolitana (judetul Ilfov), urmand ca ulterior sa se anexeze in urma unor criterii de selectie, alte 62 de localitati invecinate. Arealul rezultat va contura o forma aproximativ concentrica a spatiului metropolitan bucurestean, suprapusa in mare masura pe marile axe de comunicatii. Se merge pe zone mari, central urban fiind considerat central de prosperitate.

Atat normele europene, cat si noua organizare administrativa, de tip metropolitan, vor impune scoaterea fabricilor si autobazelor din actualele granite ale Bucurestiului iar pentru orice investitii in afara orasului se pot da scutiri de impozite.

Exista o serie de interdependente intre mutatiile spatiale, economice si sociale care redefinesc spatiul metropolitan. Aceasta presupune restabilirea de legaturi intre strategiile intreprinderilor, schimbarile socio – economice, recompunerea relatiilor de putere si transformarea organizarii spatiului metropolitan. (anexa 2)

Delocalizarea industriala

Din punct de vedere spatial, are loc un proces de crestere a ponderilor detinute de activitatile industriale in orasele si comunele din jurul capitalei si o reducere a acestora in ariile periferice. Se observa o augmentare a numarului unitaților industriale localizate in nordul și nord-vestul spațiului metropolitan al Bucureștilor, demonstrand o localizare preferențiala pe aceste axe.

Fenomenul de externalizare a activitatilor specific bucurestene (industrial si tertiar) in mediul rural imediat se amplifica si se manifesta prin ceea ce se numeste delocalizare.

Delocalizarea industriala reprezinta o consecinta inevitabila a reorganizarii globale a industriei, presupunand, inainte de toate, amenajarea teritoriului, devenind astfel, mai degraba o problem de ordin politic decat economic. Prin delocalizare, se schimba localizarea la nivel micro – nu si cea macro – asa incat factorii vechi de localizare nu se modifica (forta de munca, infrastructura institutionala, etc.).

Constrangerea legislativa din Romania, care impune delocalizarea in afara capitalei a activitatilor de productie industriala care nu respecta normele de mediu, se adauga multitudinii de origini ale acestui proces (cresterea costurilor de productie, costurile salariale, nevoile de suprafete mai mari, speculatiile funciare, etc.).

Daca la ora actuala delocalizarea activitatilor bucurestene are un caracter izolat, in anii ce vor urma, situatia trebuie sa se schimbe, iar numarul unitatilor de priductie delocalizate in spatiul metropolitan bucurestean sa creasca.

Istoria bucuresteana traverseaza in prezent o faza incipienta a fenomenului delocalizarii industriale. In urmatorii zece ani, o mare parte a unitatilor de productie din capitala isi vor delocaliza activitatile in afara granitelor capitalei si/sau vor parcurge drumul proiectelor imobiliare si/sau comerciale.

Structura industriala poate fi sprijinita de catre politicile regionale in anumite areale ale spatiului metropolitan bucurestean printr-o concentrare a unitatilor industriale intr-un singur loc, in scopul optimizarii procesului de productie si de cooperare (parcurile industriale, aglomerarile competitive).

Sectorul secundar cuprinde industriile prelucratoare si constructiile, iar domeniul abordat in lucarea de fata este inclus, conform Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala (CAEN) revizuita in anul 2009, in sectiunea C – industria prelucratoare, diviziunea 25 – Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii, grupa 251 – Fabricarea de constructii metalice, clasa 2512 – fabricarea de usi si ferestre din metal. Aceasta clasa cuprinde:

fabricarea de usi din metal, ferestre si cadre incluse, obturatoare si ecluze;

repartitii ale camerelor din metal pentru elementele atasate in podele.

Pentru modernizarea si ameliorarea structurala a spatiului metropolitan bucurestean in contextul dezvoltarii spatiale echilibrate si realizarii coeziunii economice si sociale la nivel european, se propune orientarea politicilor publice de dezvoltare si amenajare a teritoriului catre o dinamica functionala complexa.

Impactul asupra mediului – premisa a delocalizarii

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces organizat de culegere a informatiilor necesare pentru a identifica, descrie, evalua si intelege efectele directe si indirecte ale proiectelor propuse, atat asupra mediului inconjurator (fiinte umane, clima, are, apa, sol, fauna, vegetatie, peisaj), cat si asupra mediului social (patrimoniu cultural) si economic al populatiei potential afectate.

Procesul evaluarii impactului asupra mediului este conform cu legea protectiei mediului 137/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede ca proiectele activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului, prin natura activitatii, marimea si/sau amplasamentul lor, sa fie supuse unui proces de evaluare a acestor efecte inainte de a li se elibera acordul de mediu.

Este indicat de legislatia internationala in vigoare ca evaluarea impactului asupra mediului sa se efectueze intr-un stadiu cat mai incipient, in faza de pregatire a documentatiei care fundamenrteaza fezabilitatea proiectului ce urmeaza a se implementa.

La conferinta de la Copenhaga, Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare industriala (UNIDO) a convocat statele membre, ajungandu-se la un consens in ceea ce priveste reducerea intensitatii poluarii in toate mediile afectate de industrie (aer, apa, sol si subsol) prin intermediul tehnologiilor curate, acestea reprezentand cheia dezvoltarii industriale integrate tehnologic.[5]

Scurt istoric al domeniului

Incepand cu anul 2003 si pana in 2008 afacerile din sectorul confectiilor metalice au cunoscut o dezvoltare exploziva, concretizata intr-o crestere cu peste 40 de puncte procentuale pe fondul unei cereri importante de pe piata imobiliara. Acest domeniu a fost „tinta” unor infuzii importante de capital, atat din partea societatilor specializate in constructii, cat si a unor fonduri de investitii.

In anul 2009 piata romaneasca a constructiilor si-a diminuat ritmul de crestere de la 28% , nivel prognozat in anul 2008 , la 10 -15%, pe fondul turbulentelor inregistrate pe pietele financiare. Cu toate acestea, antreprenorii din constructii mizeaza pe dezvoltarea lucrarilor de infrastructura si a lucrarilor agro – industruale, acestea fiind sustinute si de fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene.[6]

Se poate afirma ca in Romania, inainte de izbucnirea crizei economice mondiale se construia masiv, nu atat ca dimensiuni, ci mai ales ca numar si valoare, tara noastra fiind considerata de investitorii israelieni si norvegieni o veritabila „mina de aur”.[7]

Sectorul romanesc al constructiilor are o pondere de doar 0,3% in totalul constructiilor realizate in acest an in Uniunea Europeana, desi activitatile din domeniu au inregistrat in tara noastra, in anul 2006, o crestere superioara altor state din UE.

Ponderea Romaniei este similara celei din Ungaria sau Luxemburg, care au, deasemenea, o contributie de 0,3 % in totalul lucrarilor de constructii ale Uniunii. Cele mai imporante participatii le au tari ca Germania (20,7%), Marea Britanie (17,5%), Franta (13%), precum si Spania, alaturi de Italia, fiecare cu 11%.[8]

Avantaje ale constructiilor metalice

Confectiile metalice, dar si constructiile bazate pe acest gen s-au facut remarcate, in primul rand prin faptul ca ofera o economie atat de material, cat si de forta de munca, iartimpul de asamblare este destul de redus.

Cateva exemple de elemente metalice si constructii sau structuri la care acestea pot fi folosite, oferind eficienta si rezistenta maxima sunt: grilajele industriale, halele metalice (industriale, de depozitare, showroom, deproductie, etc.), scenele si platformele, balustradele, stalpii, grinzile. Totodata, prin caracteristicile pe care le au, elementele metalice pot fi folosite pentru numeroase destinatii si la construirea unor tipuri foarte variate de structuri, cum ar fi constructia de mansarde pe bloc, hale, case, etc.

Rolul de vedeta al pietelor constructiilor este jucat in continuare – asa cum considera specialistii Patronatului Societatilor de constructii – de otelul – beton, folosit in alcatuirea structurilor de rezistenta ale cladirilor traditionale. Cu toate acestea, producatorii de profile metalice au pornit deja o puternica ofensiva, argumentul lor principal fiind imbatabil: rezistenta mare la preturi mai mici; deci, exista o solutie mai ieftina decat cea traditionala.

Eficienta maxima a confectiilor metalice si a constructiilor bazate pe structuri metalice permite economia majora de material si de forta de munca. Timpul necesar ambalarii constructiilor metalice este semnificativ redus, iar munca personalului este sensibil usurata. Elementele metalice pot fi utilizate si reutilizate , flexibilitatea reprezentand unul din factorii cheie de succes ai intreprinderilor care activeaza in acest domeniu.

Previziuni privind domeniul constructiilor metalice

Dezvoltarea noilor activitati industriale si competitivitatea crescanda a unitatilor industriale au determinat ca sectoarele de constructii orientate spre: fabricarea de materiale de constructii, echipamente electrice si electronice, componente pentru autoturisme, confectii, textile, mobilier din lemn, anvelope si produse chimice, sa cunoasca un progres substantial. Otelul beton, produsele siderurgice, sarma laminata, plasa sudata, tevile si tabla zincata, sunt produsele de pe piata confectiilor metalice folosite cel mai frecvent in constructii.

Romania are o capacitate de productie de aproximativ un milion de tone de otel – beton anual, in conditiile in care cererea pentru consum intern a fost in 2008 cu peste 300.000 de tone mai mare.

Specialistii prevad si in anul 2009 o crestere sensibila a cererii pe piata romaneasca, pana la nivelul de 1,5 milioane de tone. Varianta cea mai simpla pentru sustinerea exploziei de noi santiere este reprezentata de importuri, principalul furnizor fiind Turcia. Profilele siderurgice cu sectiune in forma de I, U sau H pot inlocui cu succes otelul – beton din constructiile inalte.

Costurile in materie de otel sunt cu 30% mai mici decat in cazul otelului – beton, iar elementele metalice sunt folosite mai ales in constructia de spatii industriale, dar au aplicatie si pe cladirile civile.

Cererea pentru confectiile metalice va creste si anul acesta, rezultand si o crestere a preturilor. Astfel, pentru otel – beton tarifele se vor majora de la 470 de euro /tona, la 490 de euro /tona.

Profilele siderurgice vor fi si ele tot mai solicitate de constructori. Ele vor costa intre 630 si 800 de euro/ tona, fata de numai 540 – 760 de euro/ tona in 2007. Tendinta crescatoare se va mentine si la celelalte confectii metalice, pe parcursul anului curent, se preconizeaza intr-un studiu al Asociatiei Romane a Distribuitorilor de Metal (ARDIMET).

Mediul concurential si tendinte ale confectiilor metalice

In privinta medilui concurential, se prefigureaza o dominare clara a firmelor multinationale. In plus, vor exista din ce in ce mai multe parteneriate (aliante strategice) menite sa rivalizeze in jurul celor trei giganti: Lafarge, Holcim si CarpatCement. Cele mai avansate relatii strategice sunt cele din jurul grupului francez Lafarge: Lafarge – Arcom – Gealan – Comnord – Bramac – Wienerberger – Schiedel – Tondach – PipeLife.

Dezvoltarea sectorului de retali avantajeaza si el productia, concurenta si aria de acoperire a materialelor minerale de constructii. Astfel, se dezvolta si retele specializate de comert: Praktiker, Bricostore, bauMax, Mr. Bricolage, Hornbach, Dedeman, Ambient, dar si distribuitori mari la nivel national: Baduc, Arabesqe, Casteluci, etc.

Elementele metalice sunt destinate, deci, deopotriva constructiilor inalte si locuintelor unifamiliale; un exemplu este casa pe structura metalica in sistem de franciza House Factory International (HFI). Peretii acestor cladiri sunt executati din structura metalica usoara de otel galvanizat, produsa in Romania cu materie prima americana. Structura se prinde pe fundatii in forma de pahar, interconectate de placa de beton – armat, iar peretii sunt placati la exterior cu mplaci de beton armat usor izolant termic si fonic, iar la interior cu placi de fibre orientate (OSB) si gips – carton.

Piata constructiilor metalice este intr-o continua dezvoltare, incercand sa imbine efectele economice pozitive, cu cele sociale, tehnologice si ecologice. Oportuitatile de dezvoltare a domeniului, incurajeaza atat injectiile cu capital strain, cat si pe cele cu capital romanesc iar perspectivele anticipate fiind de necontestat.

Capitolul II

Prezentarea de ansamblu a societii

2.1. Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea si complexitatea unitatii;

Intreprinderea SETUM S.A. provine din Intreprinderea de Radiatoare , Echipament metalic, Obiecte si Armaturi Sanitare, infiintata in anul 1963. In 1990, intreprinderea s-a transformat in S.C. URBIS S.A., in componenta careia intrau sase fabrici. In 1991, s-au desprins de URBIS doua sectii de confectii metalice care si-au format un statut juridic independent sub numele de SETUM S.A. iar patru ani mai tarziu aceasta din urma s-a privatizat prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts) devenind astfel o intreprindere cu 100% capital romanesc, apartinand a 432 de actionari, nici unul majoritar.

SC SETUM SA este o persoana juridica romana localizata in Bucuresti, judetul Ilfov, infiintata in anul 1991 in urma hotararii judecatiresti din data de 08.02.1991. Inregistrata la Registrul Comertului cu numarul J40/314/1991 are un capitalul social - subscris si varsat integral - de 1.415.115 lei RON, constituit din 283.023 actiuni normative in valoare de 5 lei RON pe actiune.

Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere al societatii si se convoaca de catre Presedintele Consiliului de Administratie – Enache Constantin - sau de catre cenzori – Habeanu Mihai, cenzor expert contabil, Alexe Eugenia, cenzor si Plesa Daniel, cenzor.

Sediul societatii - in care se desfasoara principalele activitati administrative - este localizat in strada Preciziei, numarul 32, sector 6, Bucuresti iar in vederea desfasurarii activitatii de comert S.C. SETUM S.A. are punct de lucru in Bucuresti, pe Soseaua Mihai Bravu, numarul 6, bloc P 23-24.

Societatea va putea infiinta filiale, sucursale, reprezentante, agentii, birouri,in orice alta localitate de pe teritoriul Romaniei.

Domeniul principal de activitate este: 251 - fabricarea de constructii metalice iar obiectul principal de activitate al societatii este 2512 – fabricarea de usi si ferestre din metal.

Activitatea de baza a firmei este confectionarea, producerea si comercializarea de produse, avand ca domeniu de activitate constructiile civile si industriale, confectii metalice. Dimensiunea firmei este medie, acoperind o suprafata de 46.000 mp cu un personal constituit din

aproximativ 170 de angajati calificati si necalificati.

Firma plaseaza in centrul atentiei clientii cu necesitatile si dorintele lor. Prin serviciile oferite, se are in vedere intampinarea nevoilor clientilor din Romania si din strainatate astfel incat firma sa devina un partener de incredere in colaborarile viitoare. Orice produs/serviciu prestat de firma are la baza rezultatele analizei beneficiarilor sai, a cerintelor si asteptarilor acestora.

Oferta firmei include urmatoarele tipuri de produse standard:

usi metalice rezistente la foc, destinate constructiilor civile si industriale unde se cere protectia la foc a golurilor din peretii rezistenti la foc, cu scopul limitarii propagarii focului, potrivit normelor tehnice de specialitate;

Pentru usile metalice rezistente la foc, SETUM detine Agrementul Tehnic nr. 001-03/725-2007, elaborat de INCERC Bucuresti ( Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii)

usi metalice SETUM cu bariera termica si fonica si rezistente la foc 15 minute iar la solicitarea beneficiarului se pot monta si sisteme speciale: bara antipanica, zavor electromagnetic, dispozitiv de autoinchidere;

usi si obloane metalice etanse, utilizate la intrarile in subsolurile constructiilor civile si industriale amenajate ca adaposturi de protectie civila;

Usile si obloanele etanse fabricate de SETUM respecta “Cerintele tehnice pentru tamplaria metalica si din beton armat de protectie, necesara echiparii adaposturilor de protectie civila” emis de Inspectoratul General pentru situatii de Urgenta si prevederile Legii nr. 10/1995 privind Calitatea in Constructii.

Pentru usi si obloane metalice etanse SETUM detine Agrementul Tehnic nr. 016 – 06/247 – 2007, elaborat de ICECON Bucuresti (Institutul de Cercetari petru Echipamente si Tehnologii in Constructii).

tamplarie metalica rezistenta la actiunea armelor de foc, ce se utilizeaza la realizarea incintelor protejate din cadrul institutiilor financiar bancare, magazinelor de arme si bijuterii, caselor de schimb valutar, asigurand un grad de securitate corespunzator clasei FB 3 S de rezistenta la actiunea armelor de foc, conform SR EN 1522:2004;

Tamplaria se compune din panouri pline fixe, ferestre fixe, sertar de preluare indirecta si usa plina sau cu geam.

Elementele componente ale modulului de casierie antiglont pot fi combinate in functie de cerintele beneficiarului, gradul de protectie ramanand acelasi.

Pentru Tamplaria metalica rezistenta la actiunea armelor de foc SETUM detine Agrementul Tehnic nr. 016 - 06/232-2007, elaborat de ICECON Bucuresti.

Deasemenea, societatea SETUM ofera si servicii :

de prelucrare automata:

taierea si decuparea cu laser a tablelor;

prelucrari mecanice pe strung CN 4 axe (X, Z, C, Y);

la cerere:

fasiere, indoire la abkant;

consultanta, montaj, si, pe langa garantia oferita tuturor produselor, service post-garantie;

La comanda, intreprinderea mai produce:

usi tezaur;

tamplarie aluminiu – profile ALUMIL, BALKAN, EUROTEC;

tamplarie  PVC – profile VEKA;

tamplarie metalica din profile otel tip SECCO;

modul de casierie blindata tip MCB;

trape evacuare gaze fierbinti (trape de fum);

structuri metalice pentru constructii;

confectii metalice;

profile ambutisate.

Preturile produselor variaza in functie de dimensiuni si de complexitate, astfel:

in cazul usilor antifoc, pretul de plecare este de 2300 lei RON si ajunge la 4300 lei RON;

usile antiglont variaza intre 3000 lei RON si 5000 lei RON;

usile de tezaur se pot achizitiona incepand cu 3700 lei RON si ajungand la 5700 lei RON.

Rezistenta la foc reprezinta capacitatea constructiei de a rezista la solicitari termice si mecanice produse in timpul si din cauza incendiilor. Din punct de vedere al rezistentei la foc, elementele de constructii depind direct de materialele din care se executa si se caracterizeaza prin gradul de combustibilitate si limita rezistentei la foc. Combustibilitatea unui material sau element de constructii reprezinta capacitatea acestuia de a se aprinde si de a arde in continuare; din acest punct de vedere acestea se clasifica: incombustibili (betonul, zidaria), greu combustibili sau semicombustibili (metalul protejat, lemn ignifugat sau tencuit) si combustibili (lemn, carton bitumat). Limita de rezistenta la foc este perioada de timp in care un element de constructie supus unui incendiu isi pastreaza stabilitatea.

2.2. Contextul economic

In conditiile in care afacerile din sectorul constructiilor metalice au crescut in anul 2007 cu peste 40% iar in 2008 si-au pastrat trendul ascendent, cumulat cu cererea si consumul crescande atat la nivel national cat si international se apreciaza ca acest segment al industriei nu a fost inca valorificat la maximum de potential astfel incat cu ajutorul unui mix de marketing potrivit segmentelor de piata carora se adreseaza produsele se pot obtine rezultatele optime.

Varianta cea mai simpla pentru sustinerea augmentarii numarului de santiere noi aparute este reprezentata de importuri, principalii furnizori fiind Turcia si Italia. Profilele siderurgice cu sectiune in forma de I, H sau U pot inlocui cu succes otelul-beton din constructiile inalte. Trebuie mentionat ca elementele metalice nu sunt destinate exclusiv constructiilor inalte, ci si locuintelor unifamiliale, asadar, segmentele de piata vizate includ atat persoane juridice cat si persoane fizice, care isi doresc fiabilitate, flexibilitate, durabilitate si rezistenta maxima la preturi competitive.

Bancile reprezinta un segment de piata foarte important in dezvoltarea intreprinderii, produsele cele mai cautate fiind usile antiglont, antifoc si chiar usi de tezaur pentru trezorerii, confectionate din tabla de 1-1,5 laminata la rece si umpluta cu marinita rezistente la foc timp de 30, 60, 90 sau 120 de minute, in functie de recomandarile serviciului de pompieri, in functie de zona in care este amplasata trezoreria si de gradul de risc al izbucnirii unor incendii.

Oferta de produse si servicii a societatii SETUM SA se adreseaza atat amenajarii sau modernizarii locuintelor, cat si institutiilor de stat, institutiilor financiar – bancare, sediilor de firme, barurilor, cluburilor, restaurantelor. Produsele se pot excuta in serie mica sau mare, orice tip/ dimensiuni/ marimi/ cantitati.

La nivel national, concurenta nu este foarte pregnanta si se axeaza pe anumite categorii de produse cum ar fi tamplarie PVC si usi de apartament. In ceea ce priveste usile antiglont si antifoc, firma SETUM este singura acreditata din tara, concurenta fiind practic nula, cazurile in care acest tip de produse se importa sunt extreme de reduse datorita nesarului ridicat de costuri implicate (transport, taxe vamale).

Pentru gama de tamplarie PVC, companiile Gealan, Far-Est si Matcom reprezinta concurenta, iar pentru gama usilor de apartament: Matcom si Laciprom.

Furnizorii cei mai importanti de materii prime din import sunt:

Abus, Germania pentru sisteme de inchidere (iale, broaste);

Alkor, Austria pentru furnire;

Simonswerk, Germania pentru garnituri;

Furnizorii principali interni sunt:

Mairon pentru tabla;

Policolor pentru vopsele;

Bodycolor pentru grund;

Alukonigstahl pentru profile de aluminiu;

Balkan pentru profile PVC;

Assa Abloy pentru sisteme de inchidere (iale,broaste);

2.3. Structura organizatorica

Structura organizatorica reprezinta „ansamblul persoanelor si subdiviziunilor astfel constituite incat sa asigure realizarea obiectivelor previzionate'.[11]

Structura oganizatorica a firmei imbina structurile ierarhice cu cele functionale, fiind adecvata marimii si specificului acesteia. Activitatea de conducere este sustinuta de un sistem informational, care asigura elementele necesare luarii deciziilor.

Compozitia structurii organizatorice este constituita din doua segmente: personalul de conducere si personalul pentru aprovizionare si executie.

Personalul de conducere este alcatuit din administrator, sefii serviciilor managementul calitatii, aprovizionare – desfacere, tehnic – administrativ, financiar – contabilitate, resurse umane – mediu S.S.M. – calitatea mediului si seful sectiei de productie iar personalul pentru aprovizionare si executie include: secretara, coordonatori tehnici, magazioneri, mecanici, electricieni, instalatori-pentru proiectare si pentru executie, soferi, muncitori-calificati si necalificati, la care se adauga personal auxiliar-agenti de paza si femei de serviciu.

Administratorul are urmatoarele sarcini:
- intocmeste bilantul si contul de venituri si pierderi pe anul precedent, precum si proiectul de buget si de activitate al firmei pe anul in curs (cu ajutorul directorului economic);
- stabileste strategia si tactica de marketing (cu ajutorul directorului de marketing);
- aproba operatiunile de vanzare si cumparare de bunuri;
- aproba incheierea de contracte in numele firmei;
- aproba operatiunile de incasare/plata;
- numeste directorii executivi,stabileste salariile si celelalte drepturi, precum si sarcinile acestora;
- stabileste responsabilitatile personalulul din compartimente;
- are in subordine directorii executivi (economic, comercial etc.).

Directorul serviciului managementul calitatii are ca principale atributii asigurarea calitatii si controlul tehnic al calitatii si are in subordine specialisti ce cunosc caracteristicile fizico-chimice, de design al produselor din domeniul lor.

Directorul serviciului de aprovizionare – desfacere coordoneaza activitatea serviciului comercial si impreuna cu directorul de marketing, participa la realizarea ofertelor de pret, alegerea surselor de aprovizionare, cautarea potentialilor clienti, supravegherea concurentei,etc.

Seful serviciului tehnic administrativ are in vedere buna executare a lucrarilor de intretinere si evidenta bunurilor mobile si imobile, instalatiilor aferente mijloacelor fixe, obiecte de inventar, materialelor si obiectelor in folosinta scurta si de durata din dotarea institutiei, inventarierea anuala, verificarea pe teren a patrimoniului avand listele de inventar din anul precedent, stabilirea plusului sau minusului, introducerea datelor in baza de date si transmiterea lor catre Serviciul Contabilitate

Seful sectiei de productie are in subordine cel mai mare numar de compartimente, ca rezultat al faptului ca SETUM este o firma axata preponderent pe productie iar principalele atributii sunt organizarea activitatii de pregatire a fabricatiei, proiectarea produselor si tehnologiilor noi si modernizarea celor existente; elaborarea, avizarea, difuzarea si gestionarea 'Specificatiilor tehnice pentru materiale si componente '(STM), a 'Standardelor tehnice de firma' (STR).

Directorul serviciului financiar – contabilitate coordoneaza activitatea desfasurata de serviciul financiar (operatiile de incasari, de plati catre alte firme, operatiile cu bancile) si are ca atributii: analize economice, finantarea investitiilor si a cercetarilor stiintifice, control financiar intern, preturi si tarife.

Directorul de resurse umane, mediu S.S.M. si calitatea mediului are sarcina de a elabora si implementa politicile de resurse umane (recrutare, selectie, integrare, pregatire profesionala, motivare si relatii de munca) care sa asigure firmei necesarul de personal corespunzator din punct de vedere cantitativ.

2.4. Evolutia principalilor indicatori ai bilantului si ai contului de profit si pierdere si analiza economico - financiara

Pe parcursul perioadei analizate, activele imobilizate si cele circulante au inregistrat o tendinta de crestere, in 2008 totalul activelor imobilizate atingand aproape o valoare dubla fata de anul 2006. Rata de indatorare a crescut si ea in 2008 dar aceste datorii inregistrate la sfarsirul anului nu sunt trecute de scadenta ci sunt in mare parte datorii cu salariile si la furnizori pe luna decembrie. Singurul indicator care a ramas neschimbat pe toata aceasta perioada este capitalul social subscris si varsat.

Bilant si cont de profit si pierdere – varianta prescurtata (euro)

Tabel nr. 2.1.

Indicatori bilant

Nr.crt.

Denumire indicator

Perioada

Active imobilizate - TOTAL

Active circulante - TOTAL, din care

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)

Casa si conturi la banci

Creante

Capitaluri - TOTAL, din care

Capital social subscris si varsat

Datorii - TOTAL

Indicatori cont de profit si pierdere

Cifra de afaceri

Venituri totale

Cheltuieli totale

Profitul brut al exercitiului

Profitul net al exercitiului

Numar mediu de salariati

Cifra de afaceri si veniturile totale au scazut in 2008 fata de 2007 datorita restructurarilor in care a fost implicata intreprinderea si reducerii numarului de salariati, cheltuielile totale osciland intr-o proportie relativ mica.

Un indicator de o importanta capitala – masura unei afaceri de succes – este profitul exercitiului iar volumul crescator al acestuia indica o gestionare buna a resurselor si o atestare a indeplinirii scopului infiintarii intreprinderii.

2.4.1. Analiza structurii activului si a surselor de finantare (lei RON)

Tabel nr. 2.2

Nr. Crt.

Denumire indicator

Formula de calcul

Perioada de raportare

Rata rentabilitatii comerciale

*100

Rata rentabilitatii resurselor consumate

Rata rentabilitatii economice

=

Rata rentabilitatii financiare

Rata activelor imobilizate

Rata activelor circulante

Rata stocurilor

Rata creantelor

Rata valorii disponibilitatilor

Rata autonomiei globale

Rata autonomiei financiare la termen

Rata stabilitatii financiare

Rata de indatorare

Rata datoriilor pe termen mediu si lung

Rata datoriilor pe termen scurt

Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii, asigurand legatura dintre profitul si cifra de afaceri neta. Principala limita a aceseia in caracterizarea performantei la nivel microeconomic este generata de faptul ca se calculeaza pe baza profitului contabil, deci va fi influentata semnificativ de politicile si practicile contabile utilizate de intreprindere (metoda de amortizare a activelor fixe, metoda de evaluare a stocurilor, politica de provizioane etc). Pe parcursul ultimilor 3 ani, in cadrul firmei SETUM aceasta rata a oscilat destul demult, tendinta indicatorilor profit si cifra de afaceri fiind de crestere, chiar dublare a ratei in 2007 fata de anul precedent. Apreciem deasemenea ca profitul s-a majorat mai mult decat cifra de afaceri.

In scopul evitarii unui proces de decapitalizare a agentului economic este necesar ca expresia ratei rentabilitatii economice sa aiba o marime care depaseste rata inflatiei. Cu toate ca in anul 2007 aceasta a atins o valoare aproape dubla fata de anul precedent, rata inflatiei a fost scontata la 6,57, mai putin decat 11,044 – rata rentabilitatii economice, asemenea si in 2006 si 2008 cand ratele inflatiei au fost apreciate la valorile de 5,9 respectiv 4,9.

Rata rentabilitatii financiare reprezinta unul dintre indicatorii majori urmariti de investitori si de management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia in ce masura investitia lor este rentabila sau nu. In cazul in care rata rentabilitatii financiare este mai mare decat costul capitalului propriu, atunci, prin activitatea desfasurata, firma creeaza o valoare suplimentara pentru actionari.

Managerii au posibilitatea sa actioneze asupra ratei rentabilitatii financiare prin urmarirea si influentarea:

1) vanzarilor generate de utilizarea activelor;

2) modului de finantare a activelor din capitalul propriu si datorii;

3) rentabilitatii nete a veniturilor.

Aparent, cu cat factorul de multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu atat rata rentabilitatii financiare este mai ridicata, dar trebuie sa tinem cont, totodata, ca acest indicator arata si gradul de indatorare. Si este cunoscut ca orice societate cu grad de indatorare mare este riscanta. Stabilirea unei valori optime a factorului de multiplicare reprezinta de fapt o un arbitraj permanent intre profiturile si costurile pe care le implica datoriile financiare. Totodata, trebuie subliniat ca acest indicator este influentat si de sectorul unde isi desfasoara societatea activitatea si de activele pe care le detine aceasta. Societatea SETUM, care are un flux de numerar din activitatea de exploatare constant si cu un grad mare de previzionare poate opera cu un factor de multiplicare a capitalului propriu mai mare decat alte societati, care isi desfasoara activitatea intr-un sector cu un grad de risc mai mare.

Rata rentabilitatii financiare este un indicator important care trebuie interpretat cu anumite limite care sunt impuse de: perioada de analiza, riscurile pe care si le asuma societatea, valoarea contabila a capitalului propriu.

Analizand comparativ cele trei perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a crescut in 2007 cu 5,0334, ceea ce reprezinta o situatie favorabila dar a scazut ulterior cu 4,457 fata de anul precedent. Reducerea valorii, s-a realizat totusi intr-o masura mai mica decat cresterea anului anterior, deci comparativ cu anul 2006, in 2008 rata a crescut cu 0,5764.

Indicatorii de solvabilitate-indatorare se considera ca avand un nivel care confirma o stare financiara consolidata atunci cand marimea lor se situeaza sub limita de 30-40%, caz existent si in cazul prezentat.

Rata activelor imobilizate la nivelul intregii perioade analizate, activul intreprinderii a inregistrat o crestere continua, crestere realizata atat pe seama activelor imobilizate, cat si pe cea

a activelor circulante

Ponderea activelor imobilizate in total activ se afla in permanenta peste valoarea de referinta de 60%. Dinamica ratei activelor imobilizate a fost fluctuanta, inregistrandu-se o scadere cu 3,3354% in 2007 fata de 2006 urmata de o crestere in 2008 cu 4,6863% fata de 2007.

Se pune in continuare problema stabilirii cauzelor care au determinat nivelele, respectiv dinamica inregistrate aferent perioadei analizate, a aprecierii masurii in care nivelul si dinamica ratei corespund cu nevoile firmei si luarii unor masuri de corectie.

Analizata static, rata stabilitatii financiare are un nivel ridicat in toate cele patru perioade, nivelul lor situandu-se mult mult peste cel considerat minim acceptabil de 50%. Situatia poate fi considerata foarte buna sub acest aspect intrucat valoarea cifrica a ratei se apropie simtitor de 100%.

2.4.2. Analiza echilibrului financiar (lei RON)

Tabel nr. 2.3.

Nr.crt.

Denumire indicator

Formula de calcul

Perioada de raportare

Fond rulment

FR =

Nevoia de fond rulment

NFR = (stc + creante) – obligatii pe termen scurt

Trezoreria neta

TN = FR – NFR

Fondul de rulment (FR) - reprezinta acea parte a capitalului permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare. Fondul de rulment poate fi antecalculat si efectiv utilizat. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt.

Marimea pozitiva dimensionata de firma SETUM respecta principiul de gestiune financiara : la necesitati permanente se aloca surse permanente. Pe parcursul celor trei perioade prezentate se observa o tendinta de crestere a fondului de rulment, premisa cu ajutorul careia putem trage concluzia ca firma gestioneaza din ce in ce mai bine resursele atrase de la actionari sau creditori.

Nevoia de fond rulment (NFR) este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatarii).

NFR este de asemenea pozitiva inregistrand un trend ascendent, fapt corelat cu efecte economice pozitive asupra intreprinderii.

Trezoreria neta (TN) este formata din active circulante lichide care stationeaza intre doua rotatii si reprezinta expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt.

Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani evidentiind ca exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea trezoreriei nete in 2008 fata de 2007 reprezinta cash- flow- ul ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit.

2.4.3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Tabel 2.4.

Nr.crt.

Denumire indicator

Formula de calcul

Perioada de raportare

Rata lichiditatii generale (curente)

Rata lichiditatii rapide (intermediare)

Rata lichiditatii imediate

Rata solvabilitatii generale

Rata lichiditatii generale, datorita continutului mai complex al indicatorului de la numarator se apreciaza ca exprima o situatie buna numai atunci cand inregistreaza o marime care este cel putin egala cu 2,5. In cazul societatii SETUM situatia se prezinta a fi favorabila, valoarea indicatorului avand pe perioada analizata un trend ascendent, cu exceptia anului 2008 (reducere cu 2,405%).

Rata lichiditatii imediate nu se incadreaza in optimul acesteia, respectiv nu are cel putin marimea unei unitati dar in anii 2006 si 2008 valoarea acesteia se apropie de 1.

Datoriile curente sau resursele financiare temporare, in conditiile in care au termene scadente mai mici de un an sunt formate din: datoriile ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si veniturile inregistrate in avans.

Se precizeaza de asemenea, ca disponibilitatile banesti din casa si conturi la banci, luate in considerare la calculul ratei lichiditatii imediate, sunt constituite din: cecuri de incasat; conturi la banci in lei; conturi la banci in valuta; sume in curs de decontare; casa in lei; casa in valuta; timbre fiscale si postale; tichete si bilete de calatorie; acreditive in lei; acreditive in valuta; avansuri de trezorerie si alte valori.

Pentru ca un agent economic sa-si desfasoare activitatea in mod fluent este necesar sa dispuna in permanenta de resurse banesti (lichiditati) care sa asigure capacitatea efectuarii platilor la termenele scadente. Lichiditatea, in sens general, reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani.

Rata solvabilitatii dimensioneaza proportia in care activele totale asigura acoperirea financiara a datoriilor curente. Existenta unei marimi supraunitare a indicatorului reflecta capacitatea agentului economic de acoperire financiara a datoriilor cu activele de care dispune, in timp ce un nivel subunitar exprima incapacitatea acestuia de a-si indeplini obligatiile de achitare a datoriilor prin prisma activelor totale inscrise la un moment dat in bilant sau in situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Cu o rata a solvabilitatii in 2006 de 8,7243%, 11,6804% in 2007 si 9,4314% in 2008 intreprinderea analizata are capacitatea de a-si acoperi fara probleme datoriile.

2.5. Analiza SWOT

SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti „Strengthts” (Forte, Puncte forte), „Weaknesses” (Slabiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunitati, Sanse) si „Threats” (Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul extern general specific si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei. Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea potentialelor piete, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare.

Prin intermediul sau, managementul de varf al firmei poate anticipa schimbarile si elabora, implementa strategia optima pentru a asigura prosperitatea firmei. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme, indeosebi concurente, ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care ii determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le poseda.

Oportunitatile reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. Oportunitati exista pentru fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii.

Amenintarile sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinand reducerea performantelor ei economico-financiare.

Puncte forte

unicitatea produselor firmei SETUM S.A. pe piata romaneasca si exclusivitatea de care beneficiaza, fiind singura acreditata din Romania pentru usile antifoc, antiglont si de tezaur;

costurile reduse ale utilizarii constructiilor metalice comparativ cu materialele clasice;

gradele ridicate de flexibilitate si adaptabilitate ale confectiilor si structurilor metalice;

resursele umane experimentate, diversificate si calificate cresc simtitor competitivitatea societatii;

incheierea de contracte cu alte persoane juridice pe termenene medii si lungi si fidelizarea acestora;

acordarea de consultanta pentru informarea si indrumarea actualilor si potentialilor clienti;

experienta profesionala in domeniu de peste de 40 ani;

materiile prime folosite provin de la cei mai importanti furnizori din Romania si Uniunea Europeana si sunt completate de facilitati de productie de ultima generatie, constant innoite si imbunatatite;

eficienta maxima a confectiilor si a constructiilor bazate pe structuri metalice permite economia maxima de material si forta de munca usurand munca si eficientizand timpul necesar asamblarii constructiilor metalice.

Puncte slabe

lipsa unui flux tehnologic continuu;

amplasamentul actual al fabricii, care va necesita intreruperea productiei in perioada delocalizarii, situatie care poate conduce la aparitia unor dificultati de trezorerie antrenate de intreruperea/ micsorarea intrarilor de numerar si continuarea efectuarii de plati;

promovare relativ redusa;

emisiile de noxe generate de fabrica care depasesc limitele minime acceptate in zonele urbane.

Oportunitati

situatia economica economica actuala nefavorabila cu care se confrunta tara noastra va facilita si stimula interesul potentialilor clienti pentru materiale mai ieftine dar totodata rezistente;

posibilitati de inovare - prin existenta unui mediu academic de inalta tinuta stiintifica, cuactivitati de cercetare-dezvoltare care conduc la inovare;

cresterea volumului exporturilor atat la nivel national cat si international;

odata cu delocalizarea activitatii intr-un spatiu mai mare, se va putea realiza o extindere atat din punct de vedere tehnologic cat si in ceea ce priveste forta de munca;

datorita avantajelor pe care le prezinta, a flexibilitatii in principal, elementele metalice se pot utiliza la realizarea celor mai variate structuri metalice, rezultand o paleta de produse in continua crestere;

cresterea pretului otelulului-beton va favoriza deasemenea majorarea cererii pentru profilele siderurgice.

Amenintari

limite de timp - modificarea structurilor de consum si productie odata cu intrarea in UE;

instabilitatea legislativa si noile reglementari implicate de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, privind limitele impuse in ceea ce priveste emisia de noxe si factori poluanti si cele legate de protectia mediului;

cresterea preturilor la serviciile de telecomunicatii, energie electrica, combustibili si transport;

cresterea concurentei datorita reorientarii unor firme de constructii spre domeniul confectiilor metalice datorita costurilor relativ scazute si trendului ascendent al cererii pentru acest gen de materiale;

datorita necesitatii delocalizarii activitatii intr-o locatie mai indepartata de punctele de distributie, pot creste atat costurile cu transportul materialelor, materiilor prime si a produselor finite cat si cele cu promovarea.

Situatia globala a firmei este una foarte buna, daca luam in considerare evolutia indicatorilor principali si a punctelor forte cumulate cu oportunitatile ce se prevad a aparea pe piata. Strategiile ce urmeaza a se derula trebuie sa coincida cu resursele existente, cu obiectivele principale si derivate pe termen scurt si pe termen lung si nu in ultimul rand trebuie sa aiba in vedere cultura organizationala a intreprinderii.

Capitolul III

Plan de afaceri pentru

delocalizarea activitatii societatii SETUM S.A.

3.1. Obiective urmarite de intreprindere

Proiectul implementeaza masuri de imbunatatire a calitatii mediului inconjurator si de dezvoltare durabila , efectuarea de lucrari pentru protectia mediului, prevederea folosirii de materiale certificate C.E. si respectarea celor mai noi standarde privind eficienta energetica si a folosirii resurselor (combustibili, lubrifianti).

Prin acest instrument de planificare a afacerii, societatea SETUM S.A. urmareste gestionarea rationala si functionala atat a resurselor, activitatilor cat si a timpului disponibil in vederea delocalizarii activitatii de productie.

Destinatarii acestui plan strategic de afaceri sunt in principal cei interni ai intreprinderii: directorul general, administratorul, membrii consiliului de administratie si sefii departamentelor.

Obiectivele urmarite de intreprindere sunt asigurarea continuitatii productiei astfel incat livrarea comenzilor actuale sa se faca intr-un timp cat mai scurt fara a periclita relatiile existente intre firma si actualii clenti. Onorarea comenzilor se va face, conform clauzelor contractuale, in termen de 20-30 de zile.

Investitia vine in sprijinul dezvoltarii unui municipiu mai curat, nepoluat si contribuie la dezvoltarea industriala durabila a Zonei Metropolitane Bucuresti, “zona care semnifica protectie ecologica, crestere economica, forta si civilizatie” .

In urma aprobarii prevederilor legale impuse de Uniunea Europeana referitoare la limitarea emisiilor de noxe si substante poluante in zonele urbane, delocalizarea activitatii intreprinderii SETUM S.A. este inevitabila; prin edificarea acesteia intr-o zona “fara risc” se pot fructifica si oportunitati de extindere.

In prima faza, in urma achizitionarii terenului si a obtinerii avizelor si acordurilor aferente investitiei – certificatul de urbanism, avizele privind asigurarea utilitatilor (apa energie termica si electrica, telecomunicatii, canal, gaz metan), acordurile si avizele pentru protectia mediului si a apelor si avizul sanitar – este prevazuta constructia unei hale industriale, in vederea transferului de utilaje .

Ulterior, se vor urmari, pe termen lung, obiective precum extinderea productiei si a constructiei aferente desfasurarii activitatii si achizitionarea unor utilaje ce vor contribui la intensificarea productiei, respectiv augmentarea volumului acesteia in vederea penetrarii unor noi piete internationale.

Un segment al obiectivului organizatiei de a se incadra in noile prevederi legate de protectia mediului si de a participa la planurile regionale de dezvoltare durabila va avea in vedere si achiziotionarea unor utilaje pentru reciclarea materialelor de constructii provenite din demolari si/sau dezafectari si imobilizarea si/sau stabilizarea deseurilor periculoase in sisteme liante.

3.2. Date tehnice ale lucrarii

Terenul disponibil pentru aceasta investitie se situeaza in cadrul parcului Bucharest-West din comuna Dragomiresti-Vale, intr-o zona industriala, cu foarte multe hale si depozite in jur. Are o deschidere de 68 mp, dispune de absolut toate utilitatile iar drumul de acces este asfaltat. Zona dispune de o excelenta infrastructura, cu drumuri nou asfaltate si autostrada A1 la cca. 300m.

Localitatile ce se invecineaza cu terenul in cauza sunt: in nord-est comuna Chitila, in vest cu Joita, Ciorogarla in sud si Chiajna in est.

Suprafata totala a terenului este de 50000 mp, adica 50 hectare, aflate in proprietatea judetului Ilfov, inscris in CF 1910, numar topografic 2830.

Prin efectuarea cercetarilor geofizice s-a urmarit obtinerea unei imagini globale privind proprietatile fizice ale componentilor scoartei Pamantului in scopul prospectarii terenurilor, analizei gradului de poluare al solului si subsolului si identificarea factorilor care produc poluarea.

Caracteristicile geotehnice ale terenului din amplasament confirma faptul ca stabilitatea generala a terenului este asigurata, putandu-se construi in intravilan fara restrictii importante.

Se recomanda adancimea minima de fundare de 70-90 cm, de la terenul natural pentru capacitatea pontata de 300-400 km² pe terenuri deluviale.

La fundarea constructiilor se au in vedere eroziunile frecvente ale solului – in comuna Dragomiresti-Vale acestea se intind pe 600ha – care se evita sau se iau masuri de combatere.

Terenul este cuprins in zona seismica de calcul E, grad de intensitate seismica 7, perioada de colt Tc=0.7, coeficient Ks=0.12.

Nivelul apelor freatice s-a gasit la 4,60 metri si s-a stabilizat la 3,50 metri fata de nivelul terenului.

Studiul geotehnic si al ridicarii topografice se va face prin grija si pe cheltuiala contractantului studiului de fezabilitate.

Conform Atlasului zonarii functionale al judetului Ilfov, terenul se afla in zona functionala , iar conform P.U.Z. terenul se situeaza in zona optima pentru edificarea unei astfel de institutii.

3.3. Parametri efectivi ai constructiei

Datele tehnice finale ale halei sunt stabilite de inginerul proiectant in functie obiectivele pe termen scurt si pe termen lung ale firmei, corelate cu sugestiile si viziunile factorilor de conducere si cu luarea in considerare a limitelor impuse de timp si cost. Astfel, constructia se va dezvolta pe verticala pe maxim 2 nivele de la sol, iar pe orizontala se va incadra pe terenul disponibil si in conformitate cu reglementarile de urbanism.

Lucrarile vor debuta cu ridicarea unei hale industriale cu lungimea dimensionata la 102 metri, latimea la 84 metri si inaltimea la 3,9 metri, ce va determina un consum de 161,68 tone de otel si 5518,8 metri patrati de panouri, 5000 mc de caramida si 10.850 mc de beton.

Lungimea este dimensionata la 102 metri, latimea masoara 84 metri, iar inaltimea 3,9 metri, aria totala a halei atingand marimea de 8568 metri patrati.

Solutiile tehnice adoptate pentru sistemele si structurile necesare, instalatiile de iluminat, apa, canalizare, constau in aplicarea unor proiecte si planuri utilizand programe de design computerizat si instrumente de desen tehnic.

Estimarea cantitatilor si costului materialelor, echipamentului sau fortei de munca pentru a determina fezabilitatea proiectului, intocmirea detaliilor de executie a proiectelor, alegerea echipamentelor necesare realizarii proiectului, conducerea si coordonarea realizarii proiectelor, stabilirea relatiilor si obligatiilor partilor care participa la realizarea proiectelor cu precizarea obiectivelor principale: termenele, calitatea si costul, verificarea, avizarea/autorizarea proiectelor de constructii, stabilirea necesarului de timp pentru realizarea proiectului si executia lucrarilor, stabilirea ordinii optime a operatiilor tehnice si tehnologice de executie si montaj, stabilirea standardelor, normativelor si prescriptiilor tehnice care trebuie respectate in realizarea lucrarilor, inspectarea periodica a santierului pentru a verifica evolutia lucrarilor si respectarea specificatiilor din proiectul de executie, precum si a standardelor de siguranta sunt actiuni ce intra in competenta si sub responsabilitatea inginerului proiectant, care in permanenta colaboreaza si informeaza factorii de decizie ai intreprinderii.

Constructia va avea o dotare ultramoderna si eficienta care va asigura operativitate, flexibilitate, siguranta si confort. Principalele imbunatatiri fata de vechea fabrica includ geamuri si usi termopan, usi rabatabile, perdele de aer cald, mecanisme ce ofera posibilitate de aerisire, hidrofoare, centrale termice, invertoare.

Noua locatie a intreprinderii va avea urmatoarea structura:

hala de productie prevazuta pe doua nivele

6 departamente si14 de birouri, din care:

birou informatii si secretariat

birouri pentru conducerea unitatii

incaperi pentru personalul administrativ (administrator, paza, curatenie)

laboratoare

Organizarea externa:

parcari subterane pentru circa 150 de autovehicule

se va prevedea imprejmuirea generala a terenului

3.4. Promovarea

Produsele firmei SETUM se adreseaza unui segment de clienti cu venituri medii si mari ce pretuiesc deopotriva calitatea si siguranta insa nu sunt dispusi sa plateasca pentru aceste atribute cat ar plati pentru niste produse de lux, tocmai pentru ca orientarea lor nu este spre aceasta directie. Deasemenea, un segment semnificativ il reprezinta persoanele juridice, in special institutiile financiar-bancare.

Luand in considerare cele anterior mentionate, societatea SETUM trebuie sa aleaga canalele de comunicatie aferente niselor de piata spre care se orienteaza; astfel, enumeram:

gazduirea Web – hosting – cu domeniul propriu: 1500 Mb Spatiu, 100 Gb trafic, PHP / MySql, e-mail, pop3, ftp, manager de fisiere

stimulentele de vanzare, considerate mai eficiente decat reclama in promovarea marfurilor cunoscute; se iau in calcul avantaje concrete, materiale, sub forma de

reduceri de preturi, cupoane pentru achizitii ulterioare etc.

relatiile publice reprezinta un mijloc important pentru atingerea obiectivului de a mentine, crea, si mai ales de a face cunoscuta imaginea favorabila a firmei si a produselor sale; derularea procesului relatiilor publice implica atragerea participarii si atentiei presei (simpozioane, vizitarea diverselor unitati ale firmei) si evenimente agreabile si informative pentru a crea simpatie, actionand la nivel emotional sau chiar subconstient (ceremonii aniversare, baluri, coktailuri, excursii).

realizarea unui catalog-oferta care sa contina cat mai multe detalii privind produsele, rabaturile acordate, conditiile de livrare, garantie, etc.

Firma opereaza pe o piata matura, avand exclusivitate la anumite produse caracteristice sectorului de activitate iar in raport cu firmele concurente este considerata atat leader de piata cat si challenger, in functie de produsele la care ne referim, detinand, per total, o cota de piata de 29,5%.

Obiectivul urmarit de intreprindere in cazul actionarii sale in cadrul unei piete ajunsa la maturitate este de a maximiza profitabilitatea clientilor efectivi, incurajandu-i sa ramana mai mult timp, sa consume mai mult, sa foloseasca o paleta mai larga de produse.

Pentru intreprindere este importanta si esentiala achizitionarea clientilor, dar costul sau se dovedeste a fi mai ridicat decat in cazul pietelor nemature.

Strategia ce se intentioneaza a se adopta este construita in jurul a doua axe majore:

fidelizarea clientilor sai si

cresterea numarului clientilor.

Managementul valorii pentru client este acela care influenteaza strategiile intreprinderilor si urmareste, sa se asigure ca acest demers contribuie la realizarea obiectivelor de crestere si de profitabilitate ale intreprinderii, sau altfel spus ca reprezinta un obiectiv economic prioritar atat pe termen scurt cat si pe termen mediu. De asemenea, Managementul valorii pentru client, permite sa se verifice din punct de vedere calitativ coerenta dintre programele stabilite si liniile strategice definite de intreprindere, iar in plan operational sa asigure punerea in legatura a ansamblului resurselor umane, a celor ce vizeaza activitatea de marketing si cea tehnologica, toate mobilizate pentru realizarea acestor programe.

3.5. Bugetul proiectului si Finantarea proiectului de investitiei

In ceea ce priveste devizul general estimativ al investitiei (compus din devizele pe obiecte), se apreciaza o valoare totala a investitiei, de 10.286.658 de euro cu detalierea pe structura devizului general, conform prevederilor H.G. 1179/2002 cu completarile ulterioare.

Preturile estimative folosite pentru evaluarea categoriilor de lucrari se vor justifica cu oferte de pret pentru materiale a caror valoare depaseste 1000 lei RON fara TVA/u.m. sau pentru cantitati din acelasi material a caror valoare insumata depaseste 20.000 lei RON fara TVA.

Salariile angajatilor vor creste cu 30 euro lunar/salariat, bani destinati achitarii abonamentelor pentru transportul pe ruta Bucuresti – Dragomiresti-Vale. Acest aspect va rezulta intr-o crestere a cheltuielilor cu personalul, totalul insumand 576.000 euro anual.

De luat in considerare sunt si costurile cu stocurile anticipate la materiale si produse, constituite de intreruperea fabricatiei datorita instalarii utilajelor si a schimbarilor ce urmeaza sa apara in liniile de fabricatie, reamplasarii si reorganizarii activitatii de productie.

Avand in vedere faptul ca societatea SETUM S.A. este o firma de confectii metalice, o parte a resurselor materiale ( schele metalice, stalpi de siguranta) si umane (ingineri, proiectanti) poate fi furnizata de insasi societatea in cauza, astfel realizarea constructiei se va efectua prin incheierea unui contract de colaborare cu o firma specializata in constructii pentru furnizarea de forta de munca si de materiale complementare, primare si auxiliare necesare.

O parte a estimarilor privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei vor fi comunicate de firma contractata pentru turnarea fundatiei si constructia peretilor si vor include salariile inginerului proiectant, salariile muncitorilor, inspectorilor de santier, volumul total de bani antrenat de resursele umane necesare se va ridica la 54.000 de euro.

Finantarea investitiei se va elabora astfel: din totalul necesar pentru investitii de 10.286.658 euro, intreprinderea SETUM va aduce un aport de 39%, respectiv 4.011797 euro, suma formata din fondul de dezvoltare (rezerva anuala pentru dezvoltare) restul de 6274861 de euro urmand a fi obiectul unui imprumut bancar.

Pentru a fi acceptata de banca ca garantie pentru imprumut, constructia halei industriale trebuie sa respecte anumiti parametri tehnici si de constructie cum ar fi obligativitatea existentei unei fundatii, stalpi rezistenti si pereti din caramida sau BCA. Pentru a spori valoarea edificiului se va avea in vedere completarea acestuia cu un pod rulant pentru ridicat tabla.

Rambursarea creditului se face la sfarsitul perioadei de un an de zile, stabilite in contract, optiunea menajand trezoreria pe perioada acordarii imprumutului. Cheltuiala lunara cu dobanda ramane constanta, la valoarea de 564.738 de euro, cu o rata a dobanzii de 9,5% pe an. Deasemenea se poate preciza ca trezoreria nu va fi foarte solicitata nici in momentul final datorita veniturilor extraordinare ce vor surveni intreprinderii SETUM, in urma perceperiii contravalorii actualei fabrici, localizata in Bucuresti.

Veniturile din vanzarea fabricii actuale se ridica la 11.875.658 de euro, venituri ce urmeaza a se incasa in mai multe transe:

avansul de 1.187.565,8 de euro, respectiv 10% din valoarea totala, se va achita in anul 2010;

transa urmatoare de 60% , respectiv 7.125.394,8 euro, va fi achitata in anul 2011;

valoarea reziduala – 3.652.697,4 – ce insumeaza 30% din total, va fi reesalonata pe o perioada de 8 ani, rezultand un plus anual de venit de 445.337,17 euro.

In contractul de vanzare – cumparare care urmeaza a se incheia se va avea in vedere esalonarea platii astfel incat, aceasta sa permita firmei SETUM sa-si onoreze in primul an datoriile catre banca (rata dobanzii) si o parte din cheluielile de delocalizare; in anul al doilea, se doreste achitarea integrala a creditului si a dobanzii corespondente acestuia.

Pentru perioada urmatoare, de dupa implementarea proiectului se va calcula valoarea reziduala esalonata pe opt ani de zile, cuantificata la 445.337,17 euro iar intrarile de numerar ce vor avea loc, vor fi contribui la fundamentarea veniturilor totale ale intreprinderii.

Esalonarea investitiei si estimarea veniturilor

Deviz general

Beneficiar: SETUM S.A.

Adresa:    B-dul Preciziei Nr. 32, Sector 6, Bucuresti Tabel nr.3.1.

Nr.crt.

Denumirea capitolelor de cheltuieli

Valoarea totala (euro)

TVA*

Cap. 1

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

Obtinerea terenului

Amenejarea terenului

Amenajari pentru protectia mediului

Cap. 2

Cheltuieli infrastructura; retele de racord, asigurarea utilitatilolr necesare obiectivului

Racord apa rece, racord canal menajer , alimentare cu gaze naturale, energie electrica, telefonie, internet, etc.

Drumuri de acces

Cap. 3

Cheltuiel pentru proiectare si asistenta tehnica pe santier

Studii de teren: geologice, topografice, hidrologice

Cheltuieli pentru avize si acorduri, certificat de urbanism, autorizatie de constructie   

Proiectare si inginerie   

Consultanta si asistenta tehnica

Cap. 4

Cheltuieli pentru investitia de baza

Cladiri, instalatii aferente constructiilor si retele

Montaj utijaje tehnologice, inclusiv retele aferente

Dotari, inclusiv utilaje cu durata mare de serviciu

Total PARTIAL CAP.1+CAP.2+CAP.3+CAP.4

Cap. 5

Alte cheltuieli

Organizare de santier ( 3,5% )   

Comision, taxe, etc. (Inspectia in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului, ICLPUAT 0,7% )   

Cheltuieli diverse si neprevazute ( 5% )   

Cap. 6

Cheltuieli pentru darea in exploatare/aferente implementarii proiectului

Remunerarea salariatilor pentru transport (anul I)

Remunerarea muncitorilor

Probe tehnologice, incercari, rodaje, etc. ( 0,3% )

Cheltuieli de publicitate

Total cheltuieli

Total cheltuieli, inclusiv TVA

*Valoarea TVA se calculeaza aplicand procentul de 19% la valoarea totala a cheltuielilor.

Conform articolului 1, hotararea privind aprobarea Structurii devizului general si a Metodologiei generale pentru obiective de investitii si lucrari de interventie[14] se aplica si firmei

SETUM S.A.

Devizul general reprezinta piesa componenta de baza a proiectului de executie si contine toate lucrarile si cheltuielile necesare realizarii obiectivului de investitii.

In luna iulie anul curent se va aloca prima transa din bani, in valoare de 1.100.000 euro pentru achizitionarea terenului si pentru obtinerea actelor necesare realizarii investitiei.

Ulterior, pentru proiectarea structurii si pentru constructia unei hale industriale se vor aloca 2.843.827 de euro.

Deasemenea, delocalizarea activitatii va implica si o serie de costuri de mutare cum ar fi: dezasamblarea masinilor si utilajelor, transportul, descarcarea, montajul, conectarea la retele si probele de functionalitate a acestora, costuri estimate la valoarea de 200.000 de euro.

Banii destinati celor trei obiective, respectiv achizitionarea terenului, construirea fundatiei si scheletului viitoarei hale si delocalizarii propriu-zise vor fi preluati din fondul de dezvoltare al firmei.

Pentru dimensionarea corecta a cheltuielilor implicate de implementarea proiectului se va avea in vedere fiecare etapa programata in graficul activitatilor si cuantificarea, pe baze realiste, a preturilor de achizitionare a materiilor prime si a utilajelor ce au ca scop reducerea, respectiv filtrarea aerului cu un continut mare de noxe emis de fabrica si costurilor totale implicate de personal – atat cel contractat din afara intreprinderii, cat si cel intern.

 Intocmirea documentatiei economice pentru activitatea de constructii - montaj si instalatii se efectueaza cu ajutorul unuia dintre cele mai precise si performante softuri, cu o baza de date normativa completa.

Pentru sprijinirea tendintei globale de dezvoltare durabila se interntioneaza investitirea in instalatii si echipamente pentru intreprinderea SETUM care sa conduca la economii de energie, in scopul imbunatatirii eficientei energetice.

Devizul general al lucrarilor, intocmit in conformitate cu prevederile legale in vigoare, constituie piesa obligatorie a Proiectului pentru Autorizarea executarii lucrarilor de Construire

(P.A.C.).

Cheltuielile pentru constructia efectiva a halei insumeaza atat contractarea unei firme furnizoare de materiale de constructii – altele decat cele prelucrate de firma SETUM – cat si a unui agent economic specializat in furnizarea fortei de munca, restul resurselor necesare se vor prelua din resursele proprii, respective din reservele de stocuri constituite la materiile prime si materialele de baza.

Estimarile valorilor din deviz s-au realizat in colaborare cu o firma de consultanta, specializata in procese de acest tip, care este mai informata asupra mutatiilor aparute in cadrul legislativ /juridic si asupra tendintelor aparute pe piata confectiilor metalice datorita studiilor realizate, chestionarelor, cercetarilor si sondajelor.

3.5.1.Venituri estimate (anexa 2)

Avand in vedere ca onorarea comenzilor se va face la termenul prevazut, neinregistrandu-se pierderi din acest punct de vedere, se estimeaza ca veniturile din vanzari de dupa perioada delocalizarii vor avea o valoare crescatoare in raport cu cea existenta, cresterile inregistrate realizandu-se in principal datorita implementarii planului de promovare si datorita extinderii intensive a productiei.

Pentru primii 5 ani de dupa realizarea proiectului se estimeaza o crestere a veniturilor cu 5% in conditiile implementarii unui plan strategic de marketing si ca urmare a activitatilor sustinute de promovare iar in perioada 2015-2019 se estimeaza o crestere a veniturilor cu pana la 8%, crestere datorata implementarii politicii de promovare orientata spre export.

Fundamentarea veniturilor din exploatare s-a realizat in functie de veniturile rezultate din vanzarea produselor finite si a marfurilor in anii precedenti si din estimarile preconizate pentru anii ce urmeaza. Astfel, pentru anul 2010 se prevede comercializarea produselor firmei astfel:

225 de usi/luna cu o valoare medie de 700 de euro bucata ( usi metalice rezistente la foc, usi metalice SETUM cu bariera termica si fonica, usi tezaur), rezultand valoarea anuala provenita din vanzarea productiei de 1.890.000 de euro si alte produse ce vor genera venituri in valoare de 1.050.000, ce intra in obiectul de activitate al fabricii de productie:

obloane metalice;

tamplarie metalica rezistenta la actiunea armelor de foc;

tamplarie aluminiu

tamplarie  PVC

tamplarie metalica din profile otel

modul de casierie blindata

trape evacuare gaze fierbinti

profile ambutisate

structuri metalice pentru constructii

valoarea serviciilor anexe, a taxelor de urgentare si personalizare a produselor, taierea si decuparea cu laser a tablelor, prelucrari mecanice pe strung, fasiere, indoire la abkant, consultanta, montaj, service post-garantie insumeaza 35.652 de euro/luna, respectiv o medie de 427.827 de euro/an;

veniturile din vanzarea marfurilor se ridica la 617823 de euro proveniti din activitatea de desfacere intreprinderii:

2800 de broaste in valoare de 98.384 de euro/an;

2200 de iale in valoare de 79.908 de euro/an;

8700 de balamale in valoare de 127.293/an;

3800 de butuci in valoare de 136.485 de euro/an;

4200 de sisteme de prindere in valoare de 140.101 de euro/an.

Ulterior, pe parcursul celor 10 ani de dupa implementarea proiectului, s-a preconizat o crestere a veniturilor anuale totale cu 6% in primii cinci ani, si cu 8% in urmatorii 5 ani, ca rezultat al implementarii noilor politici de marketing.

Veniturile extraordinare provin din vanzarea fabricii actuale in valoare de 11.875.658 de euro, plata esalonata in mai multe transe; deci, intrarile de numerar din aceasta sursa se vor constitui anual.

Cresterea veniturilor va fi rezultatul aplicarii unei serii intregi de servicii conexe cu activitatea de baza si in functie de valoarea cumpararii aceste servicii vor fi incluse in pretul initial sau vor fi platite separat.

3.5.2. Cheltuielile estimate (anexa 3)

Pe parcursul celor 10 ani analizati ce urmeaza implementarii proiectului de delocalizare, se preconizeaza o crestere a nivelului cheltuielilor cu aproximativ 3%. Aceasta crestere se datoreaza in principal augmentarii pretului materiilor prime, maririi cheltuielilor pentru colectat, transportat si depozitat si eventual valorificat deseuri proprii. Astfel, cresc cheltuielile directe: cheltuielile cu personalul, amortismente, taxe si impozite, piese de schimb,crearea conditiilor normale de protectie, etc. si cele indirecte: introducerea tichetelor valorice pentru transport, costuri de intretinere, telefoane, etc.

Cheltuielile de exploatare sunt cele asociate marfurilor, materielelor si materiilor prime si sunt dimensionate in functie de pretul pietei si de estimarile legate de fluctuatia acestuia; capacitatea de productie a intreprinderii si de obiectivele de productie propuse au o importanta vitala. Astfel, pentru:

garnituri se vor cheltui anual 273.495 de euro/an;

tabla – 174.586 de euro/an;

vopsele – 216.738 de euro/an;

grund – 45.394 de euro/an;

profile de aluminiu – 275.384 de euro/an;

furnire – 274.495 de euro/an;

sisteme de inchidere: iale,broaste – 173.265 de euro/an;

profile PVC 364.384 de euro/an.

In cadrul cheltuielilor cu promovarea intra:

achitarea gazduirii Web – 5450 de euro/an;

activitatile de promovare din cadrul relatiilor publice – 10800 de euro/an;

realizarea unui catalog – oferta, atat virtual, cat si editat – 3000 de euro/ 430 de cataloage;

printre mijloacele de promovare ieftine si eficiente se numara mass – media, reclamele audio (radio) – 750 de euro/an.

Cheltuielile legate de distributia produselor finite SETUM nu vor suferi modificari majore, oscilatii in acest sens fiind generate de costurile suplimetare de transport, atunci cand aceasta actiune intra in competenta firmei producatoare, aspectul fiind mentionat in contractul de vanzare – cumparare.

Astfel, distributia se va face in continuare prin punctul de lucru de pe sos. MIhai Bravu, Bucuresti si prin magazinele specializate, mentinerea strategiilor adoptate pana in prezent se datoreaza eficientei dovedite.

Termenul de recuperare al investitiei permite investitorului aflarea intervalului de timp in care isi va putea recupera sumele investite. Acest indicator utilizeaza cash-flow-rile anuale care, fiind excedente de trezorerie permit aceasta recuperare. Cu cat

investitia genereaza mai rapid lichiditati, cu atat riscul de insolvabilitate se va diminua.[15]

Dr = h + (ani), unde

Dr durata de recuperare a investitiei;

h – anul de functionare corespunzator ultimului cash – flow cumulat negativ;

h+1 – anul de functionare corespunzator primului cash – flow cumulat pozitiv;

CFcum, h – ultima valoare negativa a cash – flow-ului cumulat corespunzator anului h;

CFcum, h+1 – prima valoare pozitiva a cash – flow-ului cumulat corespunzator anului h+1;

Dr = 1 +

Termenul de recuperare a investitiei este de 1,8 ani datorita veniturilor extraordinare provenite din vanzarea actualei fabrici, care acopera pana la sfarsitul anului al doilea (2011) cheltuielile asociate creditului. Intreprinderea nu are pierdieri semnificative, delocalizarea activitatii antrenand practic un transfer de valoare.

3.6. Tipuri de analize utilizate in evaluarea eficienta a proiectului de delocalizare

3.6.1. Analiza financiara

Analiza financiara are drept scop evidentierea castigului net al unui initiator de proiect, in conditiile in care finantarea proiectului se face atat din surse proprii, cat si din surse atrase, cum ar fi imprumuturile bancare.

Acest tip de analiza, spre deosebire de varianta economica, ia in considerare natura surselor de finantare sub forma provenientei si a costurilor asociate, precum si destinatarii efectelor generate de proiect.

Analiza financiara se face pe baza fluxului de numerar previzionat pe intreaga durata de viata a proiectului, in elaborarea caruia trebuie sa se tina cont de excluderea costurilor cu amortizarea din ansamblul cheltuielilor de exploatare, utilizarea preturilor de pe piata viitorului proiect, includerea tuturor taxelor, impozitelor si subventiilor aferente in relatia cu statul si institutiile financiare, includerea costurilor asociate rambursarii creditelor, iar suplimentar, la capitolul de venituri sumele atrase din fondurile externe organizatiei sunt considerate intrari.[16]

La calculul fluxului de numerar se vor lua in considerare, pe langa veniturile provenite din exploatare si veniturile, respectiv intrarile de numerar, provenite din vanzarea fabricii actuale, acestea din urma incadrandu-se la categoria venituri extraordinare, adica din alte surse decat cele provenite din profilul de activitate al intreprinderii.

Valoarea adaugata aferenta analizei financiare

Tabel 3.5.

Nr

Indicatori

df

Total

Rata de actualizare a = 8%

Investitia actualizata

Cheltuieli    de expl.actualizate

Venituri din exp.actualizate

Flux de num act.

Valoarea adaugata neta se calculeaza prin formula:

VAN = - It +, unde

= cash – flow-ul aferent fiecarui an de exploatare;

It = investitia totala.

Valoarea rezultata este de 1827103 euro, cu 5.446.586 euro mai putin fata de rezultatul omolog al anlizei economice. Aceasta valoare este normala, avand in vedere baza de calcul folosita in cadrul acestui tip de analiza (includerea taxei pe valoarea adaugata, impozitelor si a ratei dobanzii). Rezultatul este sensibil influentat si de luarea in considerare a externalitatilor pozitive si negative in totalul veniturilor si cheltuielilor.

Centralizarea fuxului actualizat de numerar in vederea calcularii ratei interne de rentabilitate aferenta analizei financiare

Tabel 3.6.

Nr

Indicatori

d1

total

Flux de numerar(pr net +amo)

a=15%

flux act cu a=15%

a=20%

flux act cu a=20%

RIRfin = αmin +max - αmin) * = 0,15 + (0,20 -0,15) * = 0,1542

RIR = 15,42 %

Rata interna de rentabilitate exprima acel nivel al ratei dobanzii care egalizeaza veniturile actualizate cu cheltuielile actualizate si care face ca valoarea venitului net actualizat sa fie egala cu zero. Acest indicator se utilizeaza in analiza eficientei proiectelor de investitii dupa metodologia BIRD si este considerat pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient.

Metoda de calcul utilizata este metoda analitica, s-a luat in considerare un interval al ratei de actualizare de 5%, in care diferentele dintre evolutia reala si cea aproximativa, nu sunt de natura sa afecteze rezultatul indicatorului.

Comparativ cu analiza economica valoarea ratei interne de rentabilitate are o valoare inferioara acesteia cu 13,74%. Totusi, Daca luam in considerare limitele de eficienta de 5%, aceasta valoare este foarte incurajatoare, evidentiind un rezultat bun.

Raportul beneficiu – costuri

unde

Ih = investitia anuala (rezultat al esalonarii investitiei totale pe durata de realizare);

Vh = veniturile anuale din expoatare;

Ch = cheltuielile anuale din exploatare;

Raportul beneficiu – costuri, la o rata de actualizare de 8%, releva o valoarea supraunitara, beneficiile depasind costurile implicate de implementarea proiectului. Acesta

este viabil, iar implementarea lui va aduce atat beneficii de nediu, cit si

economice.

3.6.2. Analiza economica

Analiza economica masoara impactul economic, social si de mediu al proiectului si evalueaza proiectul din punctul de vedere al societatii. Acest tip de analiza face referire la abordarea macroeconomica, din perspectiva contributiei acestuia la satisfacerea intereselor economiei nationale sau ale societatii in ansamblu.

Cheltuielile anuale de axploatare au fost ajustate cu factorii de corectie corespondenti fortei de munca, materialelor, transportului, electricitatii si intretinerii.

Conform recomandarilor din metodologia BIRD, analiza economica nu tine seama de provenienta surselor de finantare si nici de destinatarii efectelor.

Datorita faptului ca tot efortul investitional este privit ca o cheltuiala, nu se iau in calcul sumele aferente dobanzilor, taxelor si impozitelor, si cele incadreate la categoria subventii sau taxe vamale.[18]

Trebuie considerate, acolo unde este cazul, elemente de natura suportabilitatii tarifului pentru populatie sau costurile de mediu (aplicarea principiului „poluatorul plateste”).

Baza pentru dezvoltarea analizei economice o constituie tabelele analizei financiare. Pentru determinarea performantelor economice, sociale si de mediu ale proiectului este necesar sa fie facute o serie de corectii, atat pentru costuri, cat si pentru venituri.

A)    Corectiile fiscale; deoarece preturile de piata includ taxe si subventii, ca si unele transferuri de plati, care pot afecta preturile relative, este necesar sa se realizeze corectii fiscale. Intr-adevar, in cadrul unei analize cost- beneficiu preturile trebuie sa fie considerate ca:

nete, fara TVA si alte costuri indirecte;

fara a include transferurile pure catre indivizi, cum ar fi platile pentru asigurarile sociale care trebuie eliminate;

preturile pentru intrari trebuie sa includa taxele directe.

B)    Corectiile pentru externalitati; scopul acestei etape este de a determina beneficii sau costuri externe care nu au fost luate in considerare in analiza financiara. Uneori, evaluarea costurilor si a beneficiilor externe este dificila, chiar daca respectivele costuri si beneficii pot fi usor identificate. Un proiect poate genera alterari ecologice si efectele, combinate cu alti factori, pot sa apara pe termen lung, fiind si dificil de cuantificat si de exprimat in valori. Ca o regula generala, orice cost sau beneficiu social care deriva din proiect catre alte domenii si fara a fi compensat (considerat) initial, trebuie sa fie considerate suplimentar intr-o analiza cost- beneficiu fata de costurile financiare.

Impacturile proiectului in economia si mediul sau trebuie luate in considerare. Acestea pot fi:

Impacturi negative, ce se includ in analiza la pozitia costuri economice. Putem avea astfel de costuri:

a) Pe perioada constructiei, printre efectele interne ale intreprinderii se numara cresterea salariului mediu pe salariat datorita integrarii in salariul de baza a sporului corespondent transportului;

b) Pe perioada de viata a proiectului: noua locatie a halei de productie va duce la cresterea consumului de carburanti folosti atat in actiunile efective de delocalizare a activitatii cat si cat si in transportul produselor finite si al marfurilor spre sistemele de distributie, respectiv dinspre sursele de furnizare ale materiilor prime; la achizitionarea terenului, se poate vorbi de costul de oportunitate al acestuia, respectiv pierderea de produse agricole datorita constructiei noii fabrici pe suprafata acestuia.

Impacturi pozitive, ce se includ in analiza la pozitia beneficii. Putem avea astfel de beneficii:

c) Pe perioada constructiei: numar de locuri de munca temporare;

d) Pe perioada de viata a proiectului: reducerea emisiilor de gaze;

Toate aceste impacturi se impart in:

economice (cresterea unor venituri indirecte, costuri indirecte suplimentare),

sociale (reducerea somajului)

de mediu (reducerea poluarii)

O parte din aceste impacturi pot fi monetarizate (masurate in bani, dupa o anumita metodologie), altele nu.

C)    Corectiile pentru transformarea preturilor de piata in preturi contabile (preturile umbra); in multe cazuri preturile de pe piata nu reflecta preturile adevarate ale marfurilor, fiind distorsionate de diferite politici protectioniste sau de subventionare. Astfel, valorile incluse in analiza financiara ascund aceste aspecte si imaginea formata este eronata din punct de vedere al societatii. Aceste elemente de distorsionare a pietei, cum ar fi taxele vamale, trebuie eliminate in cadrul analizei economice.

Pe de alta parte, preturile umbra trebuie sa reflecte si costul de oportunitate si disponibilitatea de a plati a consumatorilor pentru bunurile sau serviciile oferite de infrastructura respectiva.

Preturile umbra se calculeaza prin aplicarea unor factori de conversie asupra preturilor utilizate in analiza financiara. Acestia se determina separat pentru forta de munca (luand in consideratie si rata somajului din zona) si pentru bunurile care sunt comerciabile (luand in consideratie taxele vamale si diferitele subventii pentru export, de exemplu).

Printre efectele delocalizarii activitatii din cadrul granitelor metropolitane se pot enumera atat cele din sfera sociala cat si din cea economica.

Factori de Conversie (FC) pentru elemente majore Tabel 3.8

Nr.crt.

Tipul costului

Factor de conversie (FC)

Comentarii

Valoarea

Costuri munca si personal

Materiale

55 % Echipamente si bunuri manufacturate, 45 % materiale de constructie

Transport

40 % Personal, 30 % Energie, 20 % Intretinere, 10 % Profit (FC = 0)

Electricitate, Intretinere

Beneficiile rezultate in urma implementarii proiectului, sunt alcatuite din trei articole pentru toate categoriile de utilizatori: cresterea competitivitatii, eficientei si optimizarii sistemelor de productie conduce la intensificarea concurentei; ca rezultat, vor fi antrenate eforturi suplimentare de evolutie ale firmelor implicate, pentru a tine pasul cu noile tendinte iar acest din urma fapt contribuie la dezvoltarea mai rapida a sectorului confectiilor matelice si, implicit a industriei constructiilor. Alte articole relevante sunt: cel al angajarii fortei de munca, in urma dezvoltarii extensive si intensive a productiei si probabil cel mai important, reducerea, conform noilor reglementari in vigoare impuse de Uniunea Europeana, a emisiilor de noxe, substante nocive si eliberearea de deseuri in atmosfera.

Alt aspect generat de implementarea proiectului se refera la micromediul firmei, si anume la cresterea cheluielilor cu salariatii, crestere ce consta in incorporarea la salariul de baza a unei sume de 30 de euro, destinate transportului salariatilor intre locul de resedinta si locatia noii intreprinderi.

Eliminarea unor taxe de poluare va permite o utilizare mai eficienta resurselor, o repartizare a acestora pe destinatii productive. Cu o rata a rentabilitatii de 29% proiectul este justificat din punct de vede economic.

Aceasta ar putea recomanda, cel putin pentru primii ani de punere in functiune, o schema de pret reconsiderata, astfel incat sa se maximizeze beneficiile sociale pentru noua fabrica.

Operational, procedeul de conversie presupune multiplicarea fiecarei categorii de cost cu factorul de conversie specific, ce poate fi factorul standard sau factorul derivat.[19]

Valoarea adaugata neta aferenta analizei economice

Tabel 3.9.

Nr

Indicatori

df

Total

Rata de actualizare a = 5.5%

Investitia actualizata

Cheltuieli    exploatare actualizate

Venituri exploatare actualizate

Flux de num act

VANE = - It +

Valoarea adaugata neta aferenta analizei economice are o valoare de 7273689 lei, valoare ce exclude, conform fluxului actualizat de numerar, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe profit si rata dobanzii si include pe de alta parte o categorie distincta de efecte si eforturi indirecte, determinate in plan economic, social si ecologic.

Centralizarea fluxului actualizat de numerar in vederea calcularii RIRE aferenta analizei economice

Tabel 3.10

Nr

Indicatori

d1

Total

flux de numerar(pr net +amo)

a=30%

flux a=30%

a=35%

flux a=35%

RIRE = 29,26%

Criteriul de alegere a proiectului il reprezinta valoarea acestui indicator – rata interna de rentabilitate – care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu rata medie a dobanzii de pe piata. Cu cat rata interna de rentabilitate este mai mare, cu atat investitia este mai rentabila. in conditiile in care s-a considerat o rata medie a dobanzii de 9,5%, RIR-ul prezinta un avans de 29,26 puncte procentuale, cu 13,84 mai multe decat rezultatul omolog al analizei financiare.

Dintre toate analizele realizate, analiza economica releva cea mai mare valoare a acestui indicator; acestui rezultat i se atribuie si contributia adusa de excluderea cheltuielilor asociate dobanzilor, si amortizarii, iar ulterior, din profitul impozabil s-a realizat excluderea impozitului pe profit si taxa pe valoarea adaugata, toate acestea fiind considerate transferuri.

Deci, aceasta analiza antefactum tine cont de costurile si beneficiile generate de proiect relevante pentru societate si denota faptul ca acest proiect nu numai ca este viabil, dar contribuie si la realizarea conceptului de dezvoltare durabila societatii

Raportul beneficiu – costuri actualizate reflecta dependenta de marime intre valoarea neta actualizata a beneficiilor generate de un proiect si efortul total cu investitia si exploatarea pe durata intregului proiect.

Formula de calcul utilizata este:

unde

Ih = investitia anuala (rezultat al esalonarii investitiei totale pe durata de realizare);

Vh = veniturile anuale din expoatare;

Ch = cheltuielile anuale din exploatare;

Astfel, in cazul de fata, raportul beneficiu – costuri va fi definit de relatia urmatoare:

Proiectul de investitii ce urmeaza a fi implementat a determinat un raport mai mare decat valoarea critica de 1, deci proiectul poate fi acceptat pentru implementare.

3.6.3. Analiza de senzitivitate

Atingerea obiectivelor unui proiect este intotdeauna conditionata si influentata de atitudinea si modul in care echipa manageriala trateaza fenomenul de risc, respectiv gestioneaza situatiile nou create. Abordarea corectasi eficienta a riscului in cadrul proiectelor presupune cunoasterea si utilizarea, cu exactitate, a tuturor aspectelor si instrumentelor operationale, astfel incat rezultatele inregistrate sa fie cat mai apropiate de cele estimate.

Analiza de senzitivitate reprezinta o abordare generala a riscului aplicata atat in modelele analitice cat si in cele de simulare.
In esenta, aceasta permite determinarea modului in care se modifica concluziile unei cercetari fata de variatiile posibile ale factorilor sau fata de erorile de estimatii facute. Prin aceasta se realizeaza o perfectionare a fundamentarii procesului de adoptare a deciziilor, intrucat se asigura o mai buna intelegere, in ansamblu, a riscului existent in diversele alternative de actiune.

Pe baza acestor informatii decidentul isi va putea concentra eforturile in directia reducerii costului de fabricatie sau cel putin a diminuarii gradului de incertitudine asociat acestor costuri.

In cadrul analizei de senzitivitate se pot efectua sistematic variatii admisibile privind valorile fiecarui factor, in vederea determinarii efectului acestor modificari asupra rezultatului.

Evaluarea riscurilor implicate de proiect va urmari identificarea variabilele critice si analiza performantelor financiare si economice ale proiectului atunci cand valorile acestora variaza, in plus sau in minus, cu 1%. Ceea ce se incearca a se determina sunt acele valori care influenteaza stabilitatea proiectului nostru: in ce conditii valoarea neta actualizata ajunge zero.

Tabelul urmator prezinta efectul variatiei a trei factori fundamentali, variabile componente ale fluxului de beneficii nete: scaderea valorii venitului cu 10%, cresterea cheltuielilor cu materiile prime cu 10% si cresterea valorii investite cu 5%.

Scenariile luate in calcul vor contribui si la elaborarea planurilor si programelor de actiune in cazul in care variabilele critice apar si chiar evolueaza, pentru a evita luarea deciziilor de corectie in momentul de presiune.

Analiza releva ca venitul din exploatare, respectiv volumul vanzarilor, prezinta o importanta deosebita pentru decizia de investitii, ca efect de parghie economica si ca incertitudine. Reducerea veniturilor cu 10 puncte procentuale va genera un flux de numerar negativ, fapt ce duce la imposibilitatea calcularii ratei interne de rentabilitate. Concluziile rezultate indica faptul ca aceasta variabila – venitul – reprezinta un puct critic si se impune o supraveghere atenta si o dimensionare realista a veniturilor estimate.

Modificarea valorii veniturilor cu 10 % in baza de calcul a valorii adaugate nete si a ratei interne de rentabilitate va avea efecte negative asupra rezultatelor intreprinderii in sensul reducerii valorii acestora. Problema se pune la dimensionarea realista a efectelor acestei situatii si realizarea unui plan de actiune in eventualitatea aparitiei unor factori macro sau microeconomici negativi.

Valoarea adaugata neta in conditiile reducerii veniturilor

Tabel 3.12.

Nr

Indicatori

df

Total

Rata de actualizare a = 8%

Investitia actualizata

Cheltuieli    exploatare actualizate

Venituri din exploatare actualizate

Flux de num act

VAN = - It + = -1284903

Valoarea neta actualizata, pe baza careia se calculeaza rata interna de rentabilitate, are o valoare negativa, fapt ce conduce la concluzia conform careia volumul total al incasarilor realizate pe intreaga perioada de functionare a obiectivului este inferior costurilor totale actualizate cu o rata de 8 puncte procentuale. Iesirile de numerar identificabile depasesc valoarea intrarilor cuantificabile, astfel eficienta proiectului este redusa.

In conditiile in care veniturile scad cu 10 %, situatia se prezinta a fi destul de critica: se intra in imposibilitatea de a calcula rata interna de rentabilitate. Fundamentarea metodologiilor de evaluare si fundamentare a proiectului trebuie sa aiba in vedere diminuarea eventualitatii aparitiei acestui risc.

Daca luam in considerare anumiti factori reali cum ar fi: instabilitatea cadrului legislativ, social si economic si politicii existente in zona de furnizare, caracterul limitat al unor resurse matriale, precum si fluctuatia preturilor de vanzare a resurselor, se justifica investigarea efectului fluctuatiei preturilor materiilor prime in sensul cresterii acestora asupra intreprinderii.

Modificarile aparute in variabilele ce stau la baza analizei de senzitivitate constau in cresterea nivelului cheltuielilor de exploatare cu 3,476%, crestere datorata augmentarii pretului de achizitie al materiilor prime si implicit a cheltuielilor cu materiile prime cu 10 puncte procentuale.

Majorarea semnificativa a costurilor de productie, va avea efecte previzibile de diminuare a  profitului societatii. Intarzierea dezvoltarii potentialului maxim al intreprinderii SETUM, va un impact negativ asupra profitului societatii, datorita  ritmului lent de valorificare si a cantitatilor mai mici de produse vandute pe piata interna.

Evolutia venitului net actualizat in conditiile majorarii pretului de achizitie al materiilor prime

Tabel 3.15.

Nr

Indicatori

df

Total

Rata de actualizare a = 8%

Investitia actualizata

Cheltuieli    exploatare actualizate

Venituri exploatare actualizate

Flux de num act

VNA = - It + = 955311 euro

Pentru perioada de viata a proiectului 2009 – 2019, cu actualizarea fluxului de numerar cu o rata de 8% venitul net actualizat insumeaza 955311 euro, o valoare pozitiva.

Rezultatele estimarilor economico – financiare s-au concretizat in aceasta valoare ca rezultat al cresterii cheltuielilor materiilor prime cu 10% fata de valorile previzionate initial.

Valoarea rezultata poate fi apreciata ca fiind incurajatoare datorita valorii supraunitare obtinute.

Evolutia fluxului de numerar actualizat in conditiile cresterii pretul materiilor prime

Tabel 3.16

Nr

Indicatori

d1

Total

flux de numerar(pr net +amo)

a=10%

flux act cu a=10%

a=15%

flux act cu a=15%

RIR = αmin + (αmax - αmin) * = 0,1 + (0,15 – 0,10)*

Rata interna de rentabilitate, in conditiile reducerii cheltuielilor totale de exploatare cu 3,47 %, s-a redus cu 2,21 puncte procentuale fata de rata omoloaga, aferenta analizei financiare.

Raportul beneficiu – costuri =

Rv/c =

In urma includerii in analiza a riscului cresterii pretului materiilor prime, raportul beneficiu – costuri a rezultat o valoare pozitiva; acest rezultat este stimulativ, in sensul in care se certifica faptul ca valoarea beneficiilor generate de proiect depaseste valoarea angajamentului de capital.

In viata economica activitatea de investitii ocupa un loc central, atat in sfera productiei de bunuri si servicii, cat si in sfera consumului, fiind factorul care influenteaza simultan cererea si oferta, datorita proceselor de antrenare si multiplicare pe care le genereaza orice proiect de investitii, indiferent de sectorul de activitate in care se implementeaza.

Un rol important il are conceptul de eficienta economica care realizeaza legatura intre resursele alocate pentru desfasurarea unei activitati si rezultatele obtinute de pe urma acesteia, care orienteaza dozarea resurselor spre acele domenii de activitate in care se asigura folosirea cu eficienta maxima a acestora in conditiile unei dezvoltari rationale, armonioase a intregii economii nationale.

Pentru a dimensiona efectele majorarii investitiei asupra rezultatelor proiectului, si asupra gradului de eficienta atins, s-a considerat o rata de crestere de 5%, ceilalti factori ramand neschimbati fata de previziunile initiale.

Evolutia venitului net actualizat in conditiille cresterii valorice a investitiei

Tabel 3.18.

Nr

Indicatori

df

Total

Rata de actualizare a = 8%

Investitia actualizata

Cheltuieli expl. act.

Venituri expl. act.

Flux de num act

VNA = - It + = 1428042

Venitul net actualizat a suferit in cazul de fata o crestere cuantificata la 137798 de euro vis-a-vis de situatia precedenta, referitoare la marirea pretului materiilor prime, cand venitul net actualizat era dimensionat la 955311 de euro. In aceste conditii se poate concluziona ca este mai binevenita o crestere a valorii investite, decat marirea preturilor materiilor prime.

Comparativ cu analiza financiara, valoarea actualizata neta – in conditiile cresterii valorii investite cu 5%, ceilalti factori ramanand neschimbati – se va reduce cu 419.061 de euro., situatie considerata remediabila si care nu influenteaza decisiv performantele firmei.

Evolutia fluxului de numerar in conditiile sporirii investitiei

Tabel nr.3.19.

Nr

Indicatori

d1

total

flux de numerar(pr net +amo)

a=10%

Flux act. cu a=10%

a=15%

flux act cu a=15%

RIRch = αmin +max - αmin) * = 0,1 + (0,15 – 0,10)*

RIRch = 14,10%

Rata interna de rentabilitate este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient. Deci, conform acestei ipoteze, in conditiile in care valoarea investitiei este singurul indicator care se modifica, proiectul este eficient numai daca rentabilitatea sa este peste valoarea procentuala de 14,10%.

Raportul beneficiu – costuri (Rc/v)

Rv/c =

La o rata de actualizare de 8%, raportul beneficiu – costuri, a rezultat o valoare supraunitara, in ciuda sporirii investitiei cu un procent de 5%. Asadar, chiar daca valoarea investitiei ar creste, restul indicatorilor ramanand neschimbati, implementarea proiectului va produce o serie de avantaje: costurile se recupereaza si proiectul are un potential succes.

Riscurile implicate de realizarea investitiei sunt relative reduse, eficienta proceselor investitionale si a actiunilor intreprinse de societate nefiind afectata decat in masura mica sau foarte mica de acest proces al delocalizarii.

Centralizarea rezultatelor analizelor financiara, economica si de senzitivitate

Tabel nr. 3.20

Nr.crt.

Tipul de analiza

Tipul scenariului

VNA

R.I.R.

Raportul beneficiu - costuri

Analiza financiara

Analiza economica

Analiza de senzitivitate

Reducerea veniturilor

Cresterea preturilor materiilor prime

Cresterea investitiei

Cele trei tipuri de analiza releva faptul ca dintre cele trei situatii nefavorabile luate in calcul, respectiv reducerea veniturilor cu 10 %, cresterea preturilor materiilor prime cu 10% si majorarea valorii investite cu 5%, cea mai putin favorabila este reducerea veniturilor, fapt ce genereaza un flux total de numerar negativ; intram astfel in imposibilitatea de a ne achita cheltuielile la termen. Firma trebuie sa-si asigure masuri de protectie in eventualitatea aparitiei unor tipuri de factori perturbatori de acest gen.

Analiza economica detine cele mai bune rezultate datorita excluderii, respectiv a includerii, in general a unor factori macroeconomici, care confera rezultatelor analizei un anumit grad de eroare. Se iau in considerare costurile de oportunitate, factorii de corectie, preturile umbra, externalitatile pozitive si negative si se exclud transferuruile (impozite, T.V.A., cheltuielile asociate dobanzilor).

Analiza financiara utilizeaza preturile pietei (preturi contabile) care, desi evidentiaza situatia reala a implementarii proiectului, nu ia in considerare factorii externi intreprinderii si implicit, omite anumite avantaje si dezavantaje reale, influente ale mediului extern mai greu cuantificabile.

Venitul net actualizat, in cazul analizei economice, este net superior analizei financiare, externalitatile pozitive depasindu-le pe cele negative, o contributie la diminuarea costurilor avand si aplicarea factorilor de corectie.

Per total, proiectul este viabil, valoarea veniturilor are nu numai capacitatea de acoperire a cheltuielilor, ci este si generatoare de profit. Costurile, cu exceptia cazului de reducere a veniturilor, sunt inferioare beneficiilor dimansionate si implicate de implementarea proiectului.

Capitolul IV

Concluzii generale

4.1. Silogismul delocalizarii

Constrangerea legislativa din Romania, care impune delocalizarea in afara capitalei a activitatilor de productie industriala care nu respecta normele de mediu, se adauga multitudinii de origini ale acestui proces (costurile de producție, costurile salariale, nevoile de suprafețe mai mari, speculațiile funciare etc.). Daca la ora actuala delocalizarea unitatilor de productie bucurestene are un caracter izolat, in anii ce vor urma situatia ar trebui sa se schimbe, iar numarul unitatilor de productie delocalizate in spatiul metropolitan bucurestean sa creasca.

Industria bucuresteana traverseaza in prezent o faza incipienta a fenomenului delocalizarii industriale. In urmatorii zece ani, o mare parte a unitaților de producție din capitala isi vor delocaliza activitatile in afara granitelor capitalei cu atat mai mult cu cat tendinta de crestere a acestei piete se va mentine inca 5-7 ani.

Problema delocalizarii industriale va da nastere in viitor la o serie de intrebari. Una dintre acestea va fi legata de disponibilizarea fortei de munca aferenta unitatii in cauza. Relocarea salariaților odata cu activitatea nu este o situatie general valabila, insa proiectele de delocalizare realizate pana in prezent au luat insa in calcul aspectul relocalizarii salariaților.

Domeniul confectiilor metalice se incadreaza in ramura industriala a constructiilor, dar spre deosebire de materialele, metodele si tehnicile traditionale utilizate pana in prezent in acest domeniu, vine cu inovatii materiale si psihologice, care includ o mai buna stabilitate si siguranta a proiectelor pentru constructii, flexibilitate si operativitate, adaptare continua la cerintele si preferintele clientilor. Demn de luat in considerare este si aspectul pecuniar, care reprezinta un avantaj competitiv in fata firmelor traditionale de constructii. Preturile competitive ale elementelor metalice se datoreaza costurilor relativ reduse comparativ cu cele ale otelului – beton. Deasemenea trebuie precizat ca toate componentele metalice sunt refolosibile in intregime, degradarea lor fizica si morala putand fi remediata total.

La nivel national, tendintele care influenteaza acest domeniu sunt, in general, gasirea unor solutii pentru o modalitate economica si ecologica de a construi. Economisirea resurselor existente reprezinta forta care propulseaza cercetarea si dezvoltarea noastra.

4.2. Prezentare succinta a intreprinderii

Firma SETUM S.A. face parte din sectorul secundar al economiei – industria prelucratoare – si are ca obiect de activitate fabricarea de constructii metalice in general si fabricarea de usi si ferestre din metal in particular.

Oferta firmei se adreseaza unei palete largi de clienti, printre cei mai importanti numarandu-se insitutiile financiar – bancare si cele publice, dar si proprietarii de locuinte – persoane fizice. Preturile produselor difera semnificativ in functie de gradul de securitate cerut (de exemplu pretul unei usi de tezaur este net superior unei usi destinate constructiilor civile), de caracteristicile tehnice impuse (rezistenta la cutremure, rezistenta la foc 30, 60, 90 sau 120 de minute, numarul sistemelor de inchidere, etc.), de urgentarea anumitor comenzi, de gradul de personalizare cerut de client si deasemenea de serviciile anexe neincluse in pretul de achizitionare al produsului (dupa caz, consultanta, montaj, transport)

Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere al societatii si se convoaca de catre Presedintele Consiliului de Administratie sau de catre cenzori; structura organizatorica este de tip ierarhic – functionala cu departamente operationale si functionale, executantii raspunzand in fata unui singur sef ierarhic.

Concurenta nu este foarte pregnanta ,mai ales pentru usile antifoc, antiglont si de tezaur, datorita faptului ca intreprinderea SETUM este singura acreditata la nivel national pe acest tip de produse.

Indicatorii economico – financiari sunt principalii factori ce ne conduc spre concluzia potrivit careia firma are o situatie buna, gradul de indatorare este redus si cifra de afaceri acopera nivelul cheltuielilor.

Un indicator de o importanta capitala – masura unei afaceri de succes – este profitul exercitiului iar volumul crescator al acestuia indica o gestionare buna a resurselor si o atestare a indeplinirii scopului infiintarii intreprinderii.

Per ansamblu, situatia firmei este stabila, in parametri optimi, afacerea dovedindu – se a fi profitabila.

Principalele puncte forte ale intreprinderii constau in unicitatea produselor pe plan national, flexibilitatea si posibilitatea adaptarii produselor in functie de cererile clientilor, ponderea mare a resursele umane calificate si experianta vasta in domeniu, de peste 40 de ani.

Cele mai insemnate puncte slabe se refera la discontinuitatea fluxului tehnologic si amplasamentul actual al fabricii care necesita delocalizarea activitatii acesteia, datorita emisiei de noxe peste limita minima admisibila.

Oportunitatile ce pot aparea in urma delocalizarii sunt multiple si se refera la cresterea extensiva a productiei, la posibilitatile de inovare si la largirii palete de clienti, iar menintarile ce trebuie luate in considerare sunt cadrul legislativ si economic instabil si cresterea numarului de concurenti.

4.3. Elemente ale planului de afaceri

Necesitatea delocalizarii activitatii de productie este determinata in principal de noile reglementari impuse de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana cu privire la diminuarea efectelor emisiilor de gaze prin limitarea de la sursa a acestora. Printre avantajele activitatii de delocalizare ce se pot cunatifica din punct de vedere economic, se numera scutirea de anumite impozite catre stat, contributia activa la programele Uniunii Europene de dezvoltarea durabila si crestere a calitatii vietii, cuantificata de marirea mediei de varsta la nivel national, participarea la diminuarea ratei somajului prin numarul de angajari efectuate.

Analizele financiara si economica releva niste rezultate incurajatoare, rata interna de rentabilitate situandu-se la valorile de 15,42% , respectiv 29,26%, semnificativ superioare ratei minime acceptabile de 5%. Rata rentabilitatii economice este net superioara celei financiare datorita excluderii din calcul a transferurilor (T.V.A., impozitul pe profit, cheltuielile asociate dobanzilor), influentei factorilor de conversie asupra costurilor si datorita exrternalitatilor pozitive. Valoarea raportului cost – beneficiu este supraunitara in toate cazurile, demonstrand astfel, ca planul de afaceri este viabil si poate fi pus in aplicare.

Ceea ce trebuie mentionat este faptul ca analiza de senzitivitate reliefeaza faptul ca firma este expusa si poate reactiona negativ in conditiile reducerii veniturilor din exploatare cu 10%. Astfel, valoarea neta actualizata are o valoare negativa, datorata unui flux total actualizat negativ, realitate ce situeaza in imposibilitatea de a calcula rata interna de rentabilitate (firma nu este rentabila).

La o modificare de sens crescator a pretului materiilor prime cu 10% intreprinderea va avea o rata de rentabilitate de 13,91%, cu 1,51% mai mica decat in cazul analizei financiare. In cazul cresterii valorii investite cu 5%, rata interna de rentabilitate va atinge cota de 14,1%. Deci, putem afirma ca dintre cele trei scenarii, cel mai putin nefavorabil este cel al cresterii investitiei, firma fiind extrem de sensibila la scumpirea materiilor prime.

4.4. Recomandari, propuneri

In ansamblu, datorita efectelor implicate de procesul delocalizarii activitatii industriale si timpului de inactivitate generat, se recomanda o gestionare eficienta a resurselor materiale si constituirea unor cantitati suplimentare de stocuri materiale pentru a nu intra in imposibilitatea onorarii comenzilor si a contractelor semnate cu clientii.

Deasemenea , conform analizei de senzitivitate, pentru a evita riscul inregistrarii unui flux de numerar negativ datorita cresterii preturilor la materiile prime, se recomanda reconstituirea fondului de rezerve, astfel incat activitatea firmei si profitul acesteia sa nu fie decisiv influentate. Dimensionarea eficienta a resurselor va permite desfasurarea activitatii la parametri optimi fara ca agentul economic sa fie influentat decisiv de aparitia unor factori perturbatori.

Datorita gradului de dificultate si complexitate sporit al activitatii de realizat de catre inginerul proiectant, se propune selectarea sa dupa o testare laborioasa care sa aiba la baza criterii precum competitivitatea, experienta, cunostintele teoretice si practice acumulate pana in prezent si adaptabilitatea la noile tendinte si mutatii aparute.

La definirea costurilor si sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor personalului administrativ se va avea in vedere repartizarea rationala a activitatii de realizat in raport cu structura profesionala a personalului, climatul organizational , obiectivele principale si derivate ale firmei si cu scopul global al intreprinderii.

Crearea de noi relatii de colaborare in incinta parcurilor industriale poate aduce o serie de avantaje mai putin fructificate pana in prezent, cum ar fi: achizitia unor materii prime din incinta parcului industrial, realizandu-se o reducere a distantei de transport intre sursa materiilor prime si destinatarul acestora; cooperarea cu alti agenti economici pentru transportul in comun a unor materiale, rezultanta fiind efectul de reducere a consumului de combustibili la nivel macroeconomic; conlucrarea in laboratoarele proprii, cu resurse comune, pentru multiplicarea sanselor de reusita in domeniul inovational.

Dezvoltarea metropolei bucurestene si a spatiului sau suport se inscrie intr-o dubla perspectiva. Din punct de vedere european, este vorba de perspectiva unei metropole atractive si radiante, care trebuie sa isi gaseasca locul printre celelalte metropole europene, bazandu-se pe atuurile sale actuale si potentiale. Din punct de vedere national, perspectiva imbraca forma unei incercari de dezvoltare metropolitana, dar cu „vocatie” europeana, cunoscand faptul ca metropola Bucuresti, centru de convergenta a fluxurilor de masa, energie, informatii și investitii, actioneaza ca un emitator de impulsuri asupra teritoriului din jurul sau, respectiv spatiul metropolitan bucurestean.

Bibliografie

Lupu, M.,L. (2002). Evaluarea proiectelor de protectia mediului. Iasi: Ed. Gheorghe Asachi

Apostol ,T. (1999).Gestiunea si impactul deseurilor menajere asupra mediului

Inconjurator. Bucuresti: Ed. Printech.

Morosan,I. (2006).Analiza economicofinanciara.Bucuresti: Ed.FRM.

Stoica, M. (2001). Proiectarea obiectivelor de investitii. Bucuresti: Editura Economica.

Bisa, C. (2005). Elaborarea studiilor de fezabilitate si a planurilor de afaceri. Bucuresti: Editura BMT Publishing House.

Dobrea, C. (2009). Investitiile si modernizarea sistemelor tehnico- economice. Bucuresti: Editura Eficom Press.

Porojan, D.& Bisa, C.(2007) Planul de afaceri – Concepte, metode, tehnici, proceduri. Bucuresti: Ed. Irecson

Dutu, M.(2006). Dreptul urbanismului – Teorie si practica judiciara. Bucuresti: Ed. Economica

Popescu, A.,I.,& Bondrea, A.,A.,& Constantinescu, M., I.(2006). O perspectiva romaneasca. Bucuresti: Ed. Economica.

Nicolescu, O., Verboncu, I. (2002). Metodologii manageriale. Bucuresti: Editura Tribuna Economica.

Zamfir, C., & Stanescu, S.,M.(2001). Obiective strategice pentru anul 2010, stabilite in cadrul Consiliului European de la Lisabona din Martie 2009. Bucuresti : Ed. Polirom.

Stefan , M.,C.(2008). Dimensiunea urbana in politicile de comunitate pentru perioada 2007 – 2013. Bucuresti: Ed.Economica.

Radu, V., Ionita, I., Dobrea, C. (2008). Managementul proiectelor. Bucuresti: Editura Universitara.

Fundatura, D., Basanu, G., Pricop, M., Popescu, D. (1992). Dictionar de management. Bucuresti : Editura Diacon Coresi.

Fonduri Europene Post-Aderare. Extras pe 3 iunie 2009, de pe Web site-ul https://www.brd.ro/fonduri-europene-post-aderare.

Politicile de coeziune. Extras pe 28 iunie 2009, de pe Web site-ul https://www.europa.eu.int

Marin, C.(2009).Avantajele confectiilor metalice. Extras pe 21 mai 2009 de pe Web site-ul https://www.Evenimentul regional al Moldovei.

Ponderea constructiilor din Romania. Extras pe 24 mai 2009 de pe Web site-ul https:/ biroul de statistica al UE.

Libereanu, G. Tendinte pe piata constructiilor.(2009). Extras pe 24 mai 2009 de pe Web site-ul https://www.Anima News - Agentia Internationala de stiri.

Albulescu, V. (2008). Piata constructiilor din Romania. Extras pe 23 mai 2009 de pe Web site-ul https://www.Antena 3.ro

ANEXE

Anexa nr. 1. Graficul de esalonare al activitatilor pe durata de realizare de 12 luni (17 segmente temporale a cate 42,5 zile fiecare, respcetiv 30 de zile lucratoare)

Nr. crt

Denumire activitate

Responsabil

Pregatirea si depunerea cererii de imprumut

Implementarea proiectului

Operare,

exploatare,

monitorizare

Pregatirea implementarii

Executia lucrarilor pentru implementarea proiectului

Segmente temporale

Activitati desfasurate inaintea deciziei de investire

Identificarea necesitatilor de delocalizare

Analiza oportunitatii, utilitatii delocalizarii

Identificarea variantelor pt. delocalizare

Analiza eficientei variantelor si selectia veriantei optime



Obtinerea certificatului de urbanism

T0

Beneficiar

Depunere cerere

 

Studii de teren

Prestator

Studiu de fezabilitate

Proiectant

Depunere doc.avize acorduri

Bn

Obtinere autorizatie construire

 

HCL de aprobare a indicatorilor proiectului si implementare a proiectului

Bn

Intocmire cerere de imprumut

Consultant (PM)

Verificare adminiatrativa,tehnica a cererii de imprumut

AIP

Semnarea contractului de imprumut

Activitati desfasurate dupa semnarea contractului de executie

Organizarea procedurilor de achizitie a serviciului de proiectare si verificare proiect

Bn

Intocmire PT+DE+asistenta tehnica din partea proiectantului +verificare proiect

Pr

Tr.1

Tr.2

Rec. lucr.

Organizarea procedurilor de achizitie a serviciului de consultanta in domeniul managementul investitiei si a dirigintelui de santier

Bn

Consultanta in domeniul managementului investitiei

Consultant (PM)

Urmarirea executiei lucrarilor-diriginte de santier

Diriginte santier

Organizarea procedurilor de achizitie lucrari

Bn

Executia lucrarilor

Administrator

Intocmire doc. achizitii servicii

Bn + C

Avizare doc. achizitii servicii

AIP

Verificare proiect

V+AIP

Avizare doc. achizitii lucrari

AIP

Delocalizarea propriu-zisa:dezasamblare, transport, montaj, conectare la retele

B

Punerea in functiune a echipamentelor

AIM

Efectuarea probelor tehnice si tehnologice

B + C + D

B + C + D + A

AIM

Receptie la terminarea lucrarilor - PIF

P

D

C

T1

Bn

AIM

Exploatarea sistemului

OA

Perioada de garantie (24 luni)

Receptie finala – dupa 24 luni de la PIF

Verificarea exploatarii – 60 luni de la PIF

Verificarea functionarii sistemului – Permanent

Op, Bn, ANAR, DSP, APM

Op, Bn, ANAR, DSP, APM

Transe de plata

Transa I

Transa II-a

Costuri defalcate pe transe de plata (euro)

Costuri totale proiect (incl. TVA)

Legenda

T0 = momentul lansarii proiectului

T1 = momentul finalizarii proiectului – PIF

1 segment temporal = 42,5 zile ( 30,5) zile lucratoare

DSP = Directia de Sanatate Publica

ANAR = Administratia Nationala Apele Romane

APM = Agentia pentru Protectia Mediului

V = verificator proiect

AIP = avizare interna planificare

AIM =avizare interna montaj

OA = operator autorizat

Op = operator

Activitati executate de beneficiar (Bn)

Anexanr.2 – Centralizarea veniturilor estimate dupa implementarea planului de afaceri si repunerea in functiune

Denumirea indicatorului

Venituri estimate in perioada de dupa implementare (EURO)

Venituri din exploatare, din care:

Productia vanduta

Venituri din vanzarea marfurilor

Venituri financiare, din care:

Alte venituri financiare

Venituri din interese de participare

Venituri din imprumuturi

Venituri extraordinare

Total venituri estimate

Profit anticipat

Anexa nr.3 – Centralizarea cheltuielilor estimate dupa implementarea planlui de afaceri si repunerea in functiune   

Denumirea indicatorului

Cheltuieli estimate in perioada de dupa implementare (EURO)

Cheltuieli exploatare – Total, din care:

Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

Alte cheltuieli materiale

Alte cheltuieli externe

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli cu personalul

Alte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli privind prestatiile externe

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Cheltuieli cu utilitati

Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate

Cheltuieli cu promovarea

Cheltuieli financiare – Total, din care:

Cheltuieli privind dobanzile

Alte cheltuieli financiare

Cheltuieli extraordinare

Total cheltuieli estimate

Anexa nr.2. – Zona Metropolitana Bucuresti

Anexa nr. 3 – Macheta constructie fabrica

Nr

Indicatori

d1

total

flux de numerar(pr net +amo)

rata de actualizare a=5.5%

flux act cu a=5.5%

a=10%

flux act cu a=10%

a=15%

flux act cu a=15%

a=20%

flux act cu a=20%

Anexa nr. 4 – Analiza economica – calculul ratei interne de rentabilitate

Anexa 5 - Analiza financiara – calculul ratei interne de rentabilitate

Nr

Indicatori

d1

total

flux de numerar(pr net +amo)

rata de actualizare a=8%

Flux de numerar act cu a=8%

a=10%

flux act cu a=10%

a=15%

flux act cu a=15%

a=20%

flux act cu a=20%

a=25%

flux act a=25%

a=30%

flux a=30%

a=35%

flux a=35%

a=40%

flux act    a=40%

a=45%

flux act cu a=45%

a=50%

flux act cu a=50%

a=60%

flux act cu a=60%

a=80%

flux act cu a=80%



Fonduri Europene Post-Aderare. Extras pe 3 iunie 2009, de pe Web site-ul https://www.brd.ro/fonduri-europene-post-aderare.

Zamfir, C., & Stanescu, S.,M.(2001). Obiective strategice pentru anul 2010, stabilite in cadrul Consiliului European de la Lisabona din Martie 2009. Bucuresti : Ed. Polirom.

Stefan, M.,C.(2008). Dimensiunea urbana in politicile de comunitate pentru perioada 2007 – 2013. Bucuresti: Ed.Economica.

Politicile de coeziune. Extras pe 28 iunie 2009, de pe Web site-ul https://www.europa.eu.int.

Popescu, I,.A.,& Bondrea, A., A., & Constantinescu, M., I. (2006). Dezvoltarea durabila – O perspectiva romaneasca. Bucuresti: Ed. Economica.

Albulescu, V. (2008). Piata constructiilor din Romania. Extras pe 23 mai 2009 de pe Web site-ul https://www.Antena 3.ro

Libereanu, G. Tendinte pe piata constructiilor.(2009). Extras pe 24 mai 2009 de pe Web site-ul https://www.Anima News - Agentia Internationala de stiri.

Ponderea constructiilor din Romania. Extras pe 24 mai 2009 de pe Web site-ul https:/ biroul de statistica al UE.

Marin, C.(2009).Avantajele confectiilor metalice. Extras pe 21 mai 2009 de pe Web site-ul https://www.Evenimentul regional al Moldovei.

Todoran, P.(2007), director executiv al Asociatiei Romane a Distribuitorilor de Metal. Statistici si previziuni. Extras pe 21 mai 2009 de pe Web site-ul https://www.Saptamana financiara.ro.

Nicolescu, O. & Verboncu, I. (2002). Metodologii manageriale. Bucuresti: Editura Tribuna Economica.

C.E. reprezinta certificate pe produs, eliberate de organisme de certificare acreditate international

Ghersim, V., Secretar de Stat al Ministerului de Interne și Administratiei Publice.( 2005).Comunicat de presa.

Preluat pe 26 mai 2009 de pe Web site-ul www. https://ZonaMetropolitanaBucuresti

Prin lucrari de interventie se intelege lucrari asimilate obiectivelor de investitii, care constau in: reparatii capitale, extinderi, transformari, modificari, modernizari, consolidari, reabilitari la constructii si instalatii existente, efectuate in scopul asigurarii cerintelor de calitate si functionale ale constructiilor, potrivit destinatiei lor.

Porojan, D., & Bisa, Cristian. (2007). Planul de afaceri. Bucuresti: Ed. Irecson.

Dobrea, R. C. (2009). Investitiile si modernizarea sistemelor tehnico – economice. Bucuresti:Ed. EfiCon Press.

Dobrea, R. C. (2009). Investitiile si modernizarea sistemelor tehnico – economice. Bucuresti:Ed. EfiCon Press.

Dobrea, R. C. (2009). Investitiile si modernizarea sistemelor tehnico – economice. Bucuresti:Ed. EfiCon Press.

Dobrea, R. C. (2009). Investitiile si modernizarea sistemelor tehnico – economice. Bucuresti: Ed. EfiCon Press.

Dobrea, R. C. (2009). Investitiile si modernizarea sistemelor tehnico – economice. Bucuresti:Ed. EfiCon Press.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate