Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
Notarea tratamentului termic si a acoperirilor


Notarea tratamentului termic si a acoperirilor




NOTAREA PE DESEN A STARII SUPRAFETELOR

Notarea tratamentului termic si a acoperirilor

Nttiuni introductive

Materialele pieselor care intra in componenta masinilor, uilajelor, constructiilor trebuie sa aiba structuri care sa le confere bune proprietati mecanice si o fiabilitate ridicata. In multe situatii materialele trebuie sa prezinte o buna prelucrabilitate prin aschiere, o buna comportare la deformare plastica s. a. Prin tratamente termice se obtin, prin operatii de incalzire si de racire dupa un anumit ciclu termic, modificari de structura care conduc la o asociere favorabila de proprietati mecanice sau fizice. Tratamentele termomecanice constau din suprapunrea peste ciclul termic a unor deformari plastice la cald sau la rece, avand ca rezultat obtinerea unor transformari structurale mai complete si un spectru mai larg al proprietatilor mecanice si fizice. Tratamentele termochimice provoaca modificari ale compozitiei chimice si ale structurii in straturile superficiale prin adsorbtia si difuziunea in aceste straturi a unor elemente (carbon, azot, sulf, aluminiu, crom etc). Tratamentele termochimice se aplica pentru a mari duritatea si rezistenta stratului superficial la coroziune si la uzura, cu mentinerea tenacitatii si plasticitatii miezului. La tratarea problemelor din prezentul capitol, toate tratamentele mai sus mentionate vor fi apelate cu mentiunea tratment termic'.




Acoperirea cu straturi metalice se face pentru cresterea rezistentei la coroziune, imbunatatirea aspectului, marirea duritatii superficiale, cresterea rezistentei la uzura, obtinerea de copii metalice. Se pot realiza chimic, electrochimic, termic, prin pulverizare, prin vaporizare in vid s.a.

Notare pe desen.

Notarea tratamentului termic pe desenele de executie consta in indicarea (in milimetri) a adancimii stratului tratat si a caracteristicilor fizico - mecanice finale ale materialului (rezistenta la rupere, duritatea); nu se indica procedeul de tratament, cu exceptia cazului in care acesta este singurul prin care se realizeaza grosimea stratului tratat si caracteristicile fizico - mecanice prescrise. Exista urmatoarele posibilitati de inscriere pe desen a indicatiilor privind tratamentul termic al unui strat de suprafata cu grosimea h', pentru obtinerea unei anumite duritati a acestuia:

- prin intervale de valori (h=0,70,9; 4044 HRC);

- prin valori nominale si abateri limita (h=0,8 0,1; 42 2 HRC);

- prin valori limita (h 0,7; HRC

Tratamentul termic al intregii piese este indicat in cadrul conditiilor tehnice din campul desenului (fig. 1); tot in cadrul conditiilor tehnice poate fi indicat si tratamentul termic al unei parti din piesa, parte care poate fi precis desemnata (fig. 2); zonele piesei care nu pot fi precizate decat pe reprezentarea din desen se marcheaza cu linie tip J' (linie - punct groasa) trasata la 0,8 1 mm de linia de contur, pe proiectia pe care zonele tratate termic apar mai clar, iar indicatiile se inscriu direct pe o linie de indicatie, pe o singura proiectie a piesei (fig. 3); daca identificarea pe o singura proiectie a suprafetelor tratate termic nu este posibila, atunci acestea sunt marcate si pe o a doua proiectie (fig. 4); daca este necesar, zona tratata termic se coteaza; nu se face cotarea zonelor tratate termic daca cotele rezulta din desen (fig. 5); indicatiile privind acelasi tratament termic aplicat mai multor zone ale aceleiasi piese se inscriu o singura data, toate suprafetele tratate marcandu-se cu linie tip J'; marcarea suprafetelor de revolutie tratate termic se face prin dublarea cu linie tip J' a unei singure generatoare (fig. 6); tratamentul termic al pieselor simetrice se indica pe o singura parte a axei de simetrie (fig. 7); in lipsa spatiului necesar, la capatul liniei de indicatie este inscrisa o majuscula (alta decat cele utilizate pentru notarea sectiunilor, a detaliilor, a bazelor de referinta pentru tolerantele de pozitie), iar indicatiile sunt date in cadrul conditiilor tehnice printr-o formulare care, pentru desemnarea suprafetei tratata termic, include majuscula respectiva (fig.8); in figura 9 o singura suprafata nu este tratata termic, aceasta fiind mentionata in conditiile tehnice; neexistand posibilitatea unor confuzii, suprafetele tratate nu sunt marcate; pentru piese complicate, pe a caror reprezentare sunt amplasate multe cote, se admite indicarea tratamentului termic pe o reprezentare simplificata executata la o scara de reducere (fig. 10).

Indicatiile cu privire la suprafetele cu acoperiri metalice, ca si la suprafetele tratate termic, daca se refera la intreaga piesa sau la zone ce pot fi precis desemnate, se dau in cadrul conditiilor tehnice; indicatiile care se refera la zone ale piesei ce nu pot fi precizate decat pe reprezentarea din desen, se inscriu pe o linie de referinta.

Notarea rugozitatii suprafetei.

Termeni, definitii

Un produs corespunde scopului pentru care a fost fabricat daca satisface o serie de conditii macrogeometrice, adica de precizie dimensionala, de precizie a formei geometrice, de precizie a pozitiei diferitelor elemente geometrice, de ondulatii si microgeometrice, adica cu privire la rugozitatea suprafetei.

Rugozitatea suprafetei este definita ca ansamblul neregularitatilor ce formeaza relieful suprafetelor reale si al caror pas este relativ mic in raport cu adancimea lor; neregularitatile au cauze tehnologice, pot fi atenuate, fiind imposibila eliminarea lor; in anumite cazuri existenta lor constituie o conditie a bunei functionari a ansamblului in a carui constructie intra respectivele suprafete.

Masurarea rugozitatii se face pe baza unor sisteme de referinta. Standardele utilizeaza sistemul M', sistem in care este aleasa ca linie de referinta linia medie a profilului; are forma profilului nominal (ideal) si in limitele lungimii de baza - fig. 11, imparte profilul efectiv astfel incat suma patratelor ordonatelor profilului (y1, y2, ,yn) in raport cu aceasta linie este minima, adica

.

Lungimea de baza l' aleasa conventional pentru a defini rugozitatea fara influenta abaterilor macrogeometrice. Linia exterioara e' si linia interioara i' a profilului sunt paralele cu linia medie; in limitele lungimii de baza, linia exterioara trece prin punctul cel mai inalt al profilului efectiv, iar linia interioara prin punctul cel mai de jos al acestuia.

Pentru determinarea cantitativa a rugozitatii se folosesc urmatorii parametrii caracteristici:

- abaterea medie aritmetica a profilului in raport cu linia medie - fig. 12, parametru simbolizat cu Ra', calculat aproximtiv cu relatia

;

- adancimea medie in zece puncte - fig. 13, simbolizata cu Rz, adica diferenta intre media aritmetica a ordonatelor celor mai de sus cinci proeminente si a ordonatelor celor mai de jos cinci goluri ale profilului efectiv, masurate in limitele lungimii de baza de la o dreapta paralela cu linia medie care nu intersecteaza profilul:

;

- inaltimea maxima a profilului - fig. 14, adica distanta pe axa ordonatelor intre punctul cel mai inalt si punctul cel mai de jos ale profilului:

Rugozitatea suprafetei poate fi exprimata si prin pasul mediu al neregularitatilor profilului, sau prin pasul mediu al proeminentelor locale ale profilului. In tabelul nr.1 este data corespondenta dintre valorile preferentiale ale lungimii de baza si cele ale parametrilor Ra si Rz.

Tabelul nr. 1

Ra[mm]

Rz[mm]

l[mm]

0,25

2,5



Procedeul tehnologic determina rugozitatea suprafetei. In tabelul nr. 2 sunt date valori ale rugozitatii corespunzatoare unor procedee tehnologice de obtinere a suprafetelor, iar in tabelul nr.3 sunt date cateva valori in functie de conditiile de lucru.

Tabelul nr. 2

Piese turnate in forme de nisip

Metale feroase

Metale neferoase

Prelucrari prin aschiere

Otel

Bronz si alama

Aliaje usoare

Strunjire exterioara cu avans longitudinal

semifina

fina

foarte fina (cu diamant)

Strunjire exterioara cu avans transversal

semifina

fina

foarte fina

Strunjire interioara

semifina

fina

foarte fina

Frezare cu freza cilindrica

de degrosare

semifina

fina

Mortezare

de degrosare

semifina

Gaurire cu burghiul

diametrul 15 mm



diametrul > 15 mm

Alezare

fina

foarte fina

Rectificare cilindrica la oteluri calite

semifina

fina

Rectificare plana

semifina

fina

Tabelul nr.

Ra [mm]

Domenii de aplicare, conditii de lucru

Exemple de utilizare

Uzuri foarte reduse la tensiuni de contact mari

Suprafete de masurare la aparate de masura optico - mecanice, cale plan paralele etalon, cai de rulare la rulmentii de mare precizie s.a.

Uzuri reduse la viteze mari si tensiuni de contact relativ mari

Aparate de masura precise, suprafete de masurare la micrometre, cale plan paralele, lagarele arborilor principali la masinile unelte de mare precizie, pistoane si plunjere la presiuni de peste 10 MPa s.a.

Uzura redusa la suprafete functionale

Aparate de masura precise, suprafete de masurare la comparatoare, calibre, scari gradate la aparate optico - mecanice, suprafete de centrare de mare precizie, distribuitoare si cilindri de pompe cu presiune peste 10 Mpa s.a.

Suprafete de ghidare precise

Aparate de masurat de precizie mijlocie, suprafete de masurare la sublere, ghidaje de rostogolire de mare precizie, fusuri si cuzineti la lagarele mecanismelor si masinilor unelte rapide si de precizie s.a.

Cand precizia de lucru a masinii sau mecanismului este influentata de frecarea dintre suprafete

Etansari mobile fara garnituri, etansari conice fixe fara garnituri, ghidaje pentru masini unelte, conuri pentru fixare la scule, stifturi de centrare la dispozitive, distribuitoare, pistoane, cilindri pentru pompe la presiuni sub 10 MPa, fusurile arborilor turbinelor si reductoarelor de mare viteza. s.a.

Cand se cere uzura redusa la viteze si tensiuni mijlocii

Suprafete de centrare, suprafete de contact greu solicitate, cilindri de pompe cu presiune sub 10 MPa, suprafata cilindrica la pistoane, discuri de frictiune, lagare la arborii de transmisie s.a.

Cand se cere uzura redusa la tensiuni de contact reduse

Etansari fixe fara garnituri, cuzineti din bronz, tamburi de frana, axe cu excentrice, glisiere si ghidaje, suprafete de centrare s.a.

La miscari periodice, suprafete de contact putin solicitate

Suprafete de ghidare si de centrare, ajustaje fixe, alezaje ale carcaselor, suprafete de contact    intre partile componente ale carcaselor din fonta, etansari cu garnituri metalice s.a.

Uzura redusa la transmisii, suprafete de contact fara miscare, conditii de aspect

Ajustaje fixe demontabile, flanse s.a.

Suprafete de contact nesolicitate si fara centrare

Etansari cu garnituri nemetalice, suprafete de asezare de dimensiuni si greutati mijlocii, conditii de aspect s.a.

Suprafete de contact fara miscare relativa si care nu formeaza ajustaje

Suprafete de asezare la piese mari si grele, suprafete libere s.a.

>

Suprafete fara pretentii de precizie

Piese turnate, conditii de aspect



Notare pe desen.

Conform SR ISO 1302, pentru inscrierea rugozitatii pe desen se utilizeaza simbolul de baza reprezentat in fig. 15a si simbolurile derivate reprezentate in figurile 15b, 15c, 15d, 15e; simbolul din fig. 15a semnifica suprafata luata in considerare'; simbolul din fig. 15b se utilizeaza pentru indicarea rugozitatii unei suprafete obtinute prin prelucrare cu indepartare de material; simbolul din figura 15c semnifica faptul ca suprafata trebuie sa ramana in starea obtinuta in stadiul precedent de fabricatie; caracteristici speciale ale starii suprafetei se inscriu deasupra unei linii trasate prin extremitatea bratului lung al simbolului de baza (a carei lungime depinde de indicatiile care ii sunt asociate), asa cum se vede in figura 15d; simbolul din figura 15e indica faptul ca pentru toate suprafetele este ceruta o aceeasi stare a suprafetei.

Indicatiile privind starea suprafetei sunt amplasate ca in figura 16, astfel: in locul marcat cu a' se inscrie / se inscriu valoarea / valorile rugozitatii in micrometri precedata / precedate de simbolul / simbolurile parametrului de rugozitate; in locul marcat cu b' sunt inscrise date cu privire la procedeul de fabricatie, tratamentul sau acoperirea suprafetei; in locul marcat cu c' se inscrie inaltimea ondulatiei in micrometrii sau lungimea de baza in milimetri (lungimea de baza nu se inscrie cand este egala cu cea standardizata); in locul marcat cu d' este inscris simbolul neregularitatilor suprafetei (fig. 17); in zona marcata cu e' se inscrie adaosul de prelucrare.

Simbolul grafic trebuie sa fie amplasat pe desen astfel incat valorile si indicatiile care il insotesc sa poata fi citite de jos si din dreapta, in asa fel incat sa nu fie intersectat de linii de cota; varful simbolului se poate sprijini pe o linie de contur, pe o linie ajutatoare trasata in prelungirea unei linii de contur, pe o linie de indicatie terminata cu o sageata pe suprafata a carei rugozitate este indicata (fig.18); exceptie fac alezajele cu diametru mic in proiectie pe un plan perpendicular pe axa, racordarile, tesirile, canalele, cand simbolul poate fi amplasat pe linia de cota (fig. 19, fig. 20, fig. 21, fig. 22); rugozitatea unei suprafete este indicata o singura data, pe o singura proiectie, pe cat posibil pe proiectia pe care sunt inscrise si dimensiunile sau pozitia suprafetei (fig. 22); daca majoritatea suprafetelor unei piese au aceeasi rugozitate, atunci, pentru simplificare, de preferat deasupra indicatorului, se amplaseaza un simbol general' cu valoarea acelei rugozitati, urmat intre paranteze de unul sau mai multe simboluri fara nici o alta indicatie, sau, cu valorile rugozitatilor care nu figureaza pe reprezentarea piesei (fig. 23, fig. 24); rugozitatea suprafetelor cilindrice si conice se indica cu un singur simbol, plasat pe o singura generatoare; in figura 25 sunt indicate valorile limita admisibile ale parametrului Ra, caz in care valoarea maxima se inscrie deasupra celei minime; zonele cu rugozitati diferite ale aceleiasi suprafete se delimiteaza cu linie subtire, ca in fig. 25; in fig. 26 suprafata de racordare si tesirea au aceeasi rugozitate ca si suprafata cilindrica; in fig. 27, rugozitatea suprafetei inainte de tratamentul termic este indicata pe simbolul amplasat

Tabelul nr. 4

Inaltimea cifrelor si a literelor

Grosimea liniei simbolurilor grafice

Grosimea liniei de scriere

Inaltimea bratului mic

Inaltimea bratului mare

Cele doua brate fac unghiuri de 600 cu linia pe care este amplasat simbolul

pe linia ajutatoare dusa in prelungirea generatoarei de contur aparent a cilindrului; simbolului amplasat pe linia tip J' care indica tratamentul termic ii este asociata valoarea rugozitatii obtinuta dupa rectificare; rugozitatile a doua suprafete in contact se indica cu simboluri pentru fiecare suprafata (fig. 28); in cazul a doua suprafete care formeaza un ajustaj, se amplaseaza un simbol pe linia de cota a alezajului si un alt simbol pe linia de cota a arborelui (fig. 30). Simbolurile grafice se executa la dimensiunile date in tabelul nr. 4.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate