Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
» Determinarea caracteristicilor betonului prin metode nedistructive


Determinarea caracteristicilor betonului prin metode nedistructive




Determinarea caracteristicilor betonului prin metode nedistructive

Pentru studiul imbracamintilor rutiere din beton de ciment cele mai indicate sunt: metoda ultrasonica de impuls si metoda cu sclerometrul.

1. Evaluarea rezistentei la compresiune prin metoda ultrasonica de impuls

Metoda ultrasonica de impuls consta in producerea unor impulsuri alcatuite din oscilatii neamortizate de frecventa joasa (40 . 150 kHz) ce se aplica betonului cu un palpator emitator, fiind receptionate de un palpator receptor. Se inregsitreaza timpul de strabatere a distantei emitator - receptor, prin beton fiind apoi calculata viteza ultrasunetelor (VL). Palpatorii se aplica pe suprafata imbracamintei, informatiile furnizate referindu-se numai la un strat de 3 . 5 cm.




Pentru determinarea rezistentei la compresiune a betonului se folosesc datele din tabelul 12.

Tabelul 12

VL

Rezistenta la compresiune Rc pentru valorile Ct daN/cm2

m/s

Pentru deducerea cat mai exacta a rezistentei la compresiune a betonului, trebuie calculat coeficientul total de influenta Ct, care tine seama de influenta parametrilor de compozitie si pastrare al betonului.

Ct = Cc × Cd × Ca × Cg × CÆ × Cu × Cm × Cp

În relatia 64 coeficientii reprezinta influenta urmatorilor parametri: Cc - tipul de ciment, Cd - dozajul de ciment, Ca - natura agregatului, Cg - procentul de fractiune fina a1, CÆ - dimensiunea maxima a agregatului, Cu - umiditatea betonului, Cm - maturitatea betonului si Cp - adaosul de CaCl2 sau RESO. Valorile acestor coeficienti sunt date in tabelele 13 . 1





Pentru stabilirea coeficientului Cm, factorul de maturitate f se calculeaza cu relatia:

zile × 0C

in care ti este numarul de zile dintr-un interval cu temperatura uniforma qi (in 0C), iar n este numarul de intervale pana la data cand se cerceteaza betonul.

Tabelul13

Influenta dozajului de ciment

Tipul

de ciment

Cc

Dozaj

kg/m3

Cd

Dozaj

kg/m3

Cd

P 50, P 55

P 45, P 40, CD 40

Pa 35, SR 35

M 30

F 25

Tabelul 14

Natura agregatului

Ca

Fractiunea 0 . 1 mm %

Cg

Dimensiunea maxima Æmax, mm

Ct

Cuartos de rau

Andezit concasat

Granit concasat

Bazalt concasat

Calcar concasat

Tabelul 15

Factorul de maturitate,

zile 0C

Cm

Tabelul 16

Umiditatea betonului

Cu

Adaos CaCl2    %

Cp

Adaos RESO %

Cp

În aer

O zi cofraj, 6 zile apa

si 21 zile aer

În apa

În cazul in care nu exista date referitoare la compozitia betonului, care sa permita calculul lui Ct, atunci se fac observatii pentru a stabili, cu suficienta precizie, urmatoarele date: umiditatea betonului, dimensiunea maxima si tipul agregatului, cantitatea aproximativa a partilor fine de agregat si data prepararii betonului.

2. Evaluarea rezistentei la compresiune cu sclerometru

Pentru stabilirea rezistentei la compresiune a betonului prin folosirea sclerometrului exista mai multe procedee. Unul dintre acestea se bazeaza pe curbe de transformare unice, care exista in prospecte sau sunt trecute direct pe carcasa metalica a aparatelor. În aceste grafice se da direct rezistenta la compresiune, in functie de numarul de diviziuni citite (indicele de recul n) si de corectiile pentru obtinerea rezistentelor minime. Acest procedeu este indicat a se folosi cand nu se cunoaste compozitia si alte caracteristici ale betonului.

Pentru determinarea rezistentei la compresiune se folosesc datele din tabelul 1 Coeficientul de influenta Ct se stabileste cu relatia:

Ct = Cc × Cd × Cm × Cu

În relatia 66, coeficientii partiali de influenta au aceleasi semificatii ca si in cazul metodei ultrasonice, valorile fiind date in tabelul 18.

Prin aplicarea acestui procedeu de calcul la determinarea rezistentei betonului, precizia masuratorii este apreciata la (30 . 40) %, existand cazuri cand aceasta poate fi mult mai buna. Aplicarea metodei sclerometrului la betoane de varsta foarte mare poate fi periculoasa intrucat conduce la supraestimari ale rezistentelor betonului.

Tabelul 17

n

Rezistenta la compresiune a betonului, daN/cm2

Ct=0,6



Tabelul 18

Tipul de ciment

Cc

Dozajul kg/m3

Cd

Maturitatea betonului

Cm

Umiditatea

Cu

C×zile

n=20

n=40

Pa 35, P 40,

P 45, Pa 50,

CD 40, SR 35

Saturat

(sub apa)

M 30

Standard

F 25

În aer uscat

Bibliografie

Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment in sistemul cofraje fixe - C 22 - 92.

STAS 1759 - 88 - Încercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza.

STAS 5479 - 88 - Încercari pe betonul proaspat. Determinarea continutului de aer oclus.

STAS 3518 - 89 - Încercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet - dezghet.

STAS 2414 - 91 - Betoane. Determinarea densitatii, compactitatii, absorbtiei de apa si porozitatii betonului intarit.

SR 183/1 - 95 - Lucrari de drumuri. Îmbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.

STAS 1275 - 88 - Încercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.

STAS 2320 - 88 - Încercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confectionarea epruvetelor.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate