Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
» Constructie pod suspendat peste dunare in zona braila


Constructie pod suspendat peste dunare in zona braila




CONSILIUL JUDETEAN BRAILA si

CONSILIUL JUDETEAN TULCEA




CAIET DE SARCINI

CONSTRUCTIE POD SUSPENDAT PESTE DUNARE

IN ZONA BRAILA

Cuprins:

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea investitiei

1.2. Elaborator

1.3. Ordonator credite

1.4. Autoritatea contractanta

1.5. Faza documentatiei 

1.6. Durata de realizare a investitiei

1.7. Documente care au stat la baza elaborarii caietului de sarcini

2.OBIECTUL LUCRARII

2.1. Introducere

2.2. Obiective

2.3. Sarcini

2.4. Strategia de contractare

3.DESCRIERE GENERALA

3.1. Descriere generala a zonei

3.1.1. Clima si fenomenele naturale specifice

3.1.2.Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

4. DESCRIEREA INVESTITIEI

4.1. Descriere generala a investitiei

4.2. Date generale ale lucrariidescrierea functionala si tehnologica

4.2.1. Descrierea variantei de traseu

4.2.2. Descrierea lucrarilor de poduri

4.2.2.1. Podul principal peste Dunare

4.2.2.2. Viaductele de acces la podul principal

4.2.2.3. Pasaj denivelat peste calea ferata dubla electrificata Braila-Galati

4.2.2.4. Poduri peste Jijila, canale de irigatii si desecari

4.2.3. Masuri de siguranta si protectie

4.2.4. Mutari si protejari instalatii

4.3. Concluzii

5. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

5.1 Procese tehnologice

5.1.1 Executia lucrarilor

5.1.2 Perioada de constructie

5.1.2.1. Organizarea de santier

Dotari aferente organizarii de santier

Managementul materialelor

Traficul aferent executarii lucrarilor

5.1.2.2. Gropi de imprumut

5.2 Managementul deseurilor

5.3 Impactul asupra mediului si masuri de reducere

5.3.1 Emisii de poluanti in ape

5.3.1.1. Perioada de executie

5.3.1.2. Perioada de functionare

5.3.1.3. Masuri pentru diminuarea impactului

5.3.2 Emisii de poluanti in aer

5.3.2.1. Perioada de executie

5.3.2.2. Perioada de functionare

5.3.2.3. Masuri pentru diminuarea impactului

5.3.3. Surse de plouare a solului

5.3.3.1. Perioada de constructie

5.3.3.2. Perioada de exploatare

5.3.3.3. Masuri pentru diminuarea impactului

5.3.4. Impactul asupra biodiversitatii

5.3.4.1. Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre

5.3.4.2. Efectele poluarii asupra vegetatiei

5.3.4.3. Efectele poluarii asupra faunei

5.3.4.4. Masuri pentru diminuarea impactului

5.3.5. Impactul asupra mediului social, economic si amenajarea peisagistica

5.3.5.1 Impactul asupra populatiei

5.3.5.2. Sursele si nivelul de zgomot in zona

5.3.5.3. Masuri de reducere a nivelului de zgomot

5.3.5.4. Impactul asupra amenajarii peisagistice

5.3.6. Concluzii, monitorizare, masuri

6. PROTECTIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC SI ARHITECTURAL   

7. PERFORMANTA, MENTENANTA

7.1. Asigurarea criteriilor de performanta privind cerintele din legea 10 / 1995, cu modificarile si completarile ulterioare

7.2. Programele de urmarire a executiei lucrarilor

7.3. Mentenanta

7.4. Alte conditii

8. OPERARE

9. TRANSFER

MODUL , DURATA DE REALIZARE A CONTRACTULUI

11. FINANTAREA INVESTITIEI

12. ANALIZA RISCULUI

13. LEGISLATIE

14. AVIZE SI ACORDURI

ANEXE

1. DATE GENERALE

Denumirea investitiei : Constructie Pod suspendat peste Dunare in zona Braila

Elaborator : Consiliul Judetean Braila si Consiliul Judetean Tulcea

Autoritatea contractanta :Consiliul Judetean Braila in asociere cu Consiliul Judetean Tulcea

Faza documentatiei : CS

Durata de realizare a investitiei :

Documente care au stat la baza elaborarii caietului de sarcini :

Studiul de fezabilitate IPTANA SA

Cadrul legislativ al Uniunii Europene, cadrul legislativ al Romaniei, Standarde, Normative, Reglementari tehnice in vigoare

2. OBIECTUL LUCRARII

2.1. Introducere

Lucrarile cuprinse in acest caiet de sarcini se refera la :

Proiectarea, avizarea, executia, operarea si intretinerea Podului suspendat peste Dunare amplasat in aval de municipiul Braila la kilometrul fluvial 165+800 pe raza municipiului Braila si a comunei Vadeni din judetul Braila si a comunelor Smardan si Jijila din Judetul Tulcea.

2.2. Obiective

Pe termen lung proiectul are ca obiectiv general promovarea dezvoltarii locale prin asigurarea unei infrastructuri de transport pentru producatorii si agentii economici nationali si internationali precum si pentru satisfacerea nevoilor largi de transport ale populatiei si marfurilor din zona aglomeratiei urbane Braila-Galati+judetul Tulcea.

Integrarea crescanda in fluxurile economice europene si mondiale reprezinta un proces dinamic, atat pentru economia regionala cat si pentru cea nationala, aflata la randul sau intr-un proces de continua dezvoltare in ultimii ani. Deschiderea in permanenta a noi piete si noi competitori, genereaza o nevoie din ce in ce mai mare de crestere a mobilitatii si vitezei de circulatie a bunurilor si persoanelor.

In acest sens, viziunea strategica a Planului de Dezvoltare Regional desprinsa din Planul National de Dezvoltare, se coreleaza cu obiectivele pe termen lung ale dezvoltarii teritoriale a Romaniei, configurate de Conceptul strategic de dezvoltare spatiala a Romaniei si reintegrare in structurile spatiale ale Uniunii Europene (orizont 2025) si care urmaresc orientarea eforturilor nationale pentru o Romanie capabila sa isi defineasca si sa isi asume dezvoltarea viitoare si rolul pe care il poate juca in UE si la nivel international, pe baza utilizarii, dezvoltarii si consolidarii potentialului propriu.

In perspectiva, dezvoltarea teritoriala a Regiunii Sud Est vizeaza afirmarea identitatii regionale ca releu intre nord-sud si est-vest si de conector inter-continental, prin dezvoltare sustenabila, reducerea decalajelor actuale fata de alte regiuni europene si cresterea competitivitatii. prin racordarea la reteaua europeana si intercontinentala a polilor si coridoarelor de dezvoltare spatiala;

Strategia oglindita de PND are in vedere coridoarele/polii de dezvoltare consacrati sau emergenti, urmarind crearea premiselor pentru difuzarea cat mai extinsa in spatiile adiacente a efectelor de crestere generate de acestia, precum si interconectarea eficienta intr-o retea functionala la nivel regional, national si transeuropean.

Luand in considerare faptul ca zona Braila-Galati+judetul Tulcea se afla intre cei 4 poli transnationali de dezvoltare ai Romaniei, interventia propusa are in vedere  integrarea acesteia si in extenso a Regiunii Sud-Est in reteaua de transport intermodal reprezentata de principalele coridoare europene:

Coridorul trans-european IV: Berlin / Nurnberg - Praga - Budapesta - Bratislava - Curtici -Bucuresti - Constanta - Thessaloniki -Istanbul, pentru transportul rutier, feroviar si multimodal;

Coridorul pan-european IX: Helsinki – Vilnius – Kaunas - Klaipeda – Vyborg - St Petersburg – Pskov - Moscow – Kaliningrad - Minsk - Kiev – Ljubasevka - Odessa - Chisinau – Suceava - Bacau – Bucharest – Dimitrovgrad - Ormenio – Alexandroupolis.

Coridorul VII, numit Canalul Europei, care leaga portul Rotterdam de la Marea Nordului cu portul Constanta de la Marea Neagra prin cursuri de apa interioare: Dunare-Main-Rhin.

In acest sens, obiectivul specific al proiectului consta in atribuirea contractului de concesiune de lucrari publice al carui obiect il va constitui terenul si realizarea obiectivului investitional „Constructie Pod Suspendat peste Dunare”, precum si realizarea serviciilor operationale de transport, in conditii de legalitate, in avantajul cetatenilor. Pe termen scurt si mediu, obiectivul specific creaza premizele pentru cresterea atractivitatii locale si regionale prin dezvoltarea accesibilitatii, prin crearea si extinderea infrastructurii de transport rutier.

Se are in vedere crearea unei infrastructuri de transport sigure, moderne si eficiente, care sa respecte mediul inconjurator, capabila sa satisfaca necesitatile de trafic rutier actuale si viitoare, valorificand pozitia geo-strategica favorabila a regiunii, promovarea turismului local si regional si conectarea cu punctele de interes turistic national si international.

2.3. Sarcini

Obiectivele proiectului vor fi atinse prin urmatoarele sarcini specifice, succesive:

realizarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie

obtinerea tuturor acordurilor, avizelor, autorizatiilor, permiselor, licentelor prevazute de legislatia in vigoare, necesare construirii si operarii investitiei

construirea infrastructurii podului rutier si a drumurilor aferente

operarea obiectivului de investitie

asigurarea mentenantei infrastructurii obiectivului de investitie

transferul in stare de functionalitate a obiectivului de investitie la termenul stabilit prin contract

2.4. Strategia de contractare

Avand in vedere cadrul legislativ si faptul ca:

Studiul de fezabilitate a demonstrat oportunitatea proiectului;

Consiliul Judetean Braila si Consiliul Judetean Tulcea nu detin surse bugetare pentru finantarea acestei investitii;

Proiectul nu este eligibil in cadrul Programului Operational Regional;

Finantarea in cadrul Programului Operational Sectorial de Transport ar reduce sansele altor proiecte cu impact regional si national de a primi finantare,

Consiliul Judetean Braila si Consiliul Judetean Tulcea au luat decizia finantarii investitiei Constructie Pod suspendat peste Dunare in zona Braila prin atribuirea contractului de concesiunea lucrarilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, respectiv O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii si H.G. nr.71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii prevazute in <LLNK 12006 34180 301 0 45>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.

In conformitate cu prevederile art.3 alin.(1) lit.a) din H.G. nr.71/2007, este considerat a fi contract de concesiune de lucrari publice contractul prin intermediul caruia contractantul, in calitate de concesionar, primeste dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor executate, preluand astfel si cea mai mare parte din riscurile aferente realizarii si exploatarii lucrarilor respective. Totodata, potrivit prevederilor art.218 din O.U.G. nr.34/2006, modul de fundamentare a deciziei de realizare a proiectului, modul de transfer si de recuperare a obiectului concesiunii, modul de pregatire a documentatiei de atribuire si de aplicare a procedurilor sunt stabilite prin H.G. nr.71/2007.

Pentru realizarea acestui proiect si in conformitate cu prevederile art.6 alin.(2) din H.G. nr.71/2007, calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau juridica de drept privat, romana sau straina.

Avand in vedere dimensiunea proiectului, pentru atribuirea contractului de concesiune a lucrarilor publice, a fost necesara initierea procedurii de licitatie deschisa cu publicarea anuntului de participare la aceasta procedura si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in conformitate cu prevederile art.21 din H.G. nr.71/2007 coroborate cu prevederile art.223 din O.U.G. nr.34/2006 .

Potrivit prevederilor art.18 alin.(1) lit.a) din O.U.G. nr.34/2006 licitatia deschisa este acea procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta. Art.28 din H.G. nr.71/2007 prevede ca se aplica aceasta procedura atunci cand autoritatea contractanta poate defini clar specificatiile tehnice capabile sa-i satisfaca necesitatile si exigentele si poate stabili cu precizie montajul financiar si/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.

Investitiile pe care concesionarul va fi obligat sa le realizeze precum si termenele de realizare ale acestora sunt definite minimal in Studiul de Fezabilitate realizat de IPTANA, ce poate fi pus la dispozitie la cerere, pentru consultare.

In acest sens, se face precizarea ca orice ofertant poate consulta Studiul de Fezabilitate la Sediul Consiliului Judetean Braila, cu mentiunea ca datele inscrise in acesta au stat la baza aprobarii investitiei in plenul celor doua Consilii Judetene. Ofertantii au obligatia de a verifica toate datele pe care le pot prelua din Studiul de Fezabilitate. Folosirea acestor date in cadrul documentatiei de ofertare, in vederea atribuirii contractului de concesiune, este raspunderea exclusiva a ofertantului.

Totodata, pentru fundamentarea ofertei tehnico-economice, ofertantul are acces la vizitarea terenului si are dreptul la efectuarea oricarui studiu pe care il considera necesar.

Obiectivul propus este menit sa determine o stimulare a investitiilor la nivel regional, cu scopul declarat de a accentua dinamica investitiilor romanesti si straine la nivel regional. Proiectul propus de Consiliul Judetean Braila si de Consiliul Judetean Tulcea – Constructie Pod suspendat peste Dunare in zona Braila– se afla in sinergie cu obiectivele strategiei regionale economice si sociale pe termen mediu si lung, reprezentand un pol de atragere a agentilor economici din regiuneA de dezvoltare S-E .

Avand in vedere intentia Consiliului Judetean Braila si a Consiliului Judetean Tulcea de a realiza aceasta investitie, Constructie Pod suspendat peste Dunare in zona Braila, prin concesionarea de lucrari publice cu preluarea riscurilor majore de investitie de catre concesionarul selectat, documentatiile tehnice vor trebui sa defineasca in mod exact solutia tehnica cu respectarea normelor legale precum si a reglementarilor specifice in vigoare. Solutia tehnica finala de realizare a investitiei va fi in sarcina si responsabilitatea concesionarului.

3. DESCRIERE GENERALA

3.1 Descriere generala a zonei

3.1.1 Clima si fenomene naturale specifice

Din punct de vedere climatic zona municipiului Braila se caracterizeaza printr-o clima continental-temperata, cu amplitudine mare a variatiilor de temperatura si prin precipitatii cantitativ reduse.

Temperatura medie anuala a aerului este de 110C, iar temperaturile medii lunare sunt:

Luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Temp.tC)

Media temperaturii aerului in luna cea mai calda a anului (iulie) este de 23,1° C, iar in luna cea mai rece (ianuarie) este de -2,3° C. Maxima absoluta este de 40,5°C. Minima absoluta este de -26,5° C.

Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt de 440 mm, iar valorile maxime si minime anuale sunt:

Lunile

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

L

Precipitatii

(mm)

Precipitatiile medii lunare sunt de 25 mm, in aprilie si 65 mm in iulie. Cantitatea maxima de precipitatii in 24 de ore este de 91 ,4mm.

Numarul mediu anual al zilelor cu ninsoare este 15, iar numarul mediu anual al zilelor cu strat de zapada este de 41,6. Numarul mediu anual al zilelor tropicale este de 30-40, iar perioada fara inghet de 220 zile. Numarul zilelor senine este de 70-80.

Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara reprezinta 65%. Cele mai multe precipitatii cad in perioada mai-august, iar cele mai putine toamna si iarna. Cu toate acestea in ultima parte a verii, datorita zilelor indelung senine si a temperaturilor ridicate creste mult coeficientul de saturatie, fapt ce intensifica procesul de evapotranspiratie.

Directia dominanta a vanturilor este NE-SV. Dinspre N - NE bate crivatul, vantul cel mai important atat ca intesitate cat si ca durata. Frecventa medie este de 25 - 28,4%, valori inregistrate mai ales in luna februarie cand atinge si o intensitate de peste 20 m/sec. In timpul iernii Crivatul aduce ger si zapada, iar vara bate ca un vant uscat.

Austrul este al doilea vant ca importanta ce bate in zona Brailei, cu o frecventa de 13,1% iarna si 11,0% vara.

Munteanu bate din sector N - NV si are in general caracteristicile unui vant cald care este insotit de timp friguros dar secetos.

Baltaretul, vant ce bate din directia S-V cu o frecventa de 9,3% iarna si 5,8% vara, este de cele mai multe ori insotit de cantitati mari de precipitatii.

Pentru comunele aflate pe teritoriul judetului Tulcea (Jijila si Smardan), data fiind apropierea de judetul Braila, se vor lua in calcul aceleasi caracteristici climatice.

Clima este continentala, caracterizata prin:

- ierni nu prea reci (-1,8°C in ianuarie), marcate uneori de viscole puternice dar si de frecvente intervale de incalzire cand se topeste zapada;

- veri fierbinti (23,2°C in luna iulie), cu precipitatii slabe. Temperatura aerului medie anuala este de 11, 1°C.

Radiatia solara globala este, in medie, de 125 cal/cm2/an.

Cei mai frecventi curenti de aer sunt cei din N (17,1 %) si V (13,9 %) Primii circula predominant iarna, iar ceilalti vara. Vitezele medii ale vanturilor sunt de 0 - 3,4 m/s. Calmul atmosferic are o frecventa foarte mare (42,4 %).

Numarul mediu al zilelor de inghet este de 100.

Precipitatiile medii anuale cumuleaza 445 mm, cu o maxima lunara de 52,5 mm in luna iunie si o minima in februarie de 23,5 mm.

Stratul de zapada apare episodic, durand cca 30 zile pe an si prezinta o grosime mica (3-4 cm decadal in ianuarie si februarie).

3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament ( zona seismica de calcul si perioada de colt; natura terenului de fundare )

Amplasamentul podului peste Dunare in zona Braila se afla in doua zone de intensitate seismica in conformitate cu prevederile SR 11100/1-93 „Zonarea seismica a teritoriului Romaniei” si anume:

-malul stang al Dunarii se afla intr-o zona cu gradul 8.1 de intensitate seismica, ceea ce inseamna ca un cutremur cu gradul 8 de intensitate seismica are o perioada de revenire de 50 de ani.

-malul drept al Dunarii se afla intr-o zona cu gradul 7.1-8.1 intensitate seismica, ceea ce inseamna ca un cutremur cu gradul 7 sau 8 de intensitate seismica are o perioada de revenire de 50 de ani in functie de unitatea administrativ teritoriala.

In conformitate cu Ordinul 783 / 22.05.2002 pentru aprobarea reglementarii tehnice „Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale, indicativ P100-92. Detalierea parametrilor de calcul Ks si Tc la nivelul unitatilor administrativ teritoriale” acesti parametrii au valorile :

Unitatea administrativ teritoriala

Ks

Tc

Braila

Vadeni – judetul Braila

Smardan – judetul Tulcea

Jijila – judetul Tulcea

4. DESCRIEREA INVESTITIEI

4.1 Descrierea generala a investitiei

Podul si varianta locala de traseu sunt amplasate in aval de municipiul Braila la kilometrul fluvial 165+800 ( kilometrajul pe Dunare masurat de la Sulina) pe raza municipiului Braila si comunei Vadeni din judetul Braila si a comunelor Smardan si Jijila din judetul Tulcea.

Inceputul proiectului este la km 110 al DN 2B

Varianta de traseu se desprinde din DN2B Buzau-Braila-Galati la km110+343,47 dupa limita de nord a cartierului Brailita, traverseaza Dunarea si se racordeaza la DN22 Rm. Sarat-Braila-Tulcea la km108+265 al acestui drum national, la nord de localitatea Jijila. Varianta locala de traseu are o ramificatie pentru legatura cu localitatea Smardan si Orasul Macin care se racordeaza la DN 22 la km 89+920.

Varianta de traseu are o lungime totala de 19+123,36k m ( inclusiv cei 343,47 m care se suprapun pe DN 2B ) iar drumul de racord din varianta de traseu la orasul Macin are o lungime de 4+187,25 km.

Podul se va realiza numai pentru traficul rutier.

Varianta de traseu pe care este amplasat podul va fi proiectata pentru o viteza de 80 km/h ca un drum national cu 4 benzi de circulatie cu urmatoarele elemente geometrice conform „Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor” aprobate cu Ordinul 45/1998 al Ministrului transporturilor :

latimea benzilor de circulatie – 3,50 m

razele minime ale curbelor in plan – 240 m

declivitati longitudinale maxime – 6% ( aceste declivitati se vor reduce cu 2% in zona rampelor de acces la pod si la pasajele denivelate )

razele minime ale racordarilor verticale convexe – 4.500 m

razele minime ale racordarilor verticale concave – 2.200 m

distanta de vizibilitate minim – 230 m

latimea platformei – 17,00 m

Podul principal va fi de tip suspendat, cu doi piloni de sustinere amplasati in afara albiei minore.

Podul principal impreuna cu viaductele de acces va avea lungimea de 2540m si vor avea urmatoarele caracteristici geometrice:

4 benzi de circulatie ( cate doua benzi pe sens separate de o banda centrala prevazuta cu parapete de siguranta ) Latimea partii carosabile pe fiecare sens de circulatie este de 7,80 m.

2 trotuare denivelate cu latimea utila de cate 1,50 m

Podul va fi dimensionat la solicitarile produse de convoaiele clasei E de incarcare ( convoaie de vehicule pe roti A30 si convoaie de vehicule speciale pe roti V 80 )

Podul va asigura gabaritul de navigatie maritima cu latimea de 180 m si inaltimea de 38m peste nivelul apelor, cu asigurarea de 1%.

Balanta ocuparilor pe teritorii administrative este urmatoarea:

- municipiul Braila 149547,72 mp

- comuna Smardan 340778,86 mp

- comuna Jijila 92481,39 mp

Total suprafata 582807 mp

Suprafata ocupata intre diguri este de 38457 mp.

DATE GENERALE ALE LUCRARII – descrierea functionala si tehnologica

4.2.1 Descrierea variantei de traseu

Varianta de traseu propusa pentru amplasarea Podului peste Dunare se suprapune pe DN 2B Buzau-Braila-Galati de la intersectia acestuia cu DN 22 Rm. Sarat-Braila-Tulcea la km 106+300 pe DN 2B pana dupa intersectia cu DJ 202 Braila-Focsani.

Inceputul proiectului va fi la km 110 pe DN 2B.

De la acesta pozitie kilometrica varianta de traseu se va suprapune integral pe DN 2B pana la intersectia cu Soseaua Baldovinesti ( km 0 + 343,47 pe varianta de traseu ). La aceasta intersectie va fi amenajat un sens giratoriu din care printr-un aliniament la dreapta, varianta va intersecta denivelat calea ferata dubla electrificata Braila-Galati si calea ferata industriala Braila-Intreprinderea de Prelucrare a Nutreturilor Concentrate in zona km0+750 si apoi va intersecta la nivel la km 1 +450 ( pe varianta ) Calea Galati, va cobori pe terasa inferioara a municipiului Braila unde va traversa un canal de irigatii la km2+104 al variantei de traseu. In continuare varianta de traseu se va inscrie intr-o curba la dreapta cu raza in plan de 2.750 m, va traversa denivelat superior DJ 221 A Braila-Galati ( drumul pe digul stanga al fluviului Dunarea ) si albia majora stanga a Dunarii apoi in aliniament albia minora a fluviului. Dupa albia minora a Dunarii va traversa in aliniament albia majora dreapta a Dunarii si digul de pe malul drept.

La km 8+ 148,25 al variantei de traseu va fi amenajata o intersectie cu sens giratoriu cu drumul de acces la Macin si cu drumul de acces la Ferma.

Intre km 8+148,25 si km9+304,96 varianta de traseu va fi in aliniament. La km9+304 varianta de traseu va face un unghi de 16g29c06cc la dreapta si va urma un aliniament pana la km10+503,35. Pentru racordarea in plan a celor doua aliniamente se va introduce o curba cu raza de 3.025m.

De la km 12 + 286,15 pana la km 13 + 489,45 varianta de traseu va fi in aliniament. Unghiul dintre cele doua aliniamente va fi de 162g47c25cc iar curba de racordare in plan, arc de cerc va avea raza de 1.500 m.

De la km 13 + 489,45 pana la lan 14 + 301,29 varianta de traseu va fi in aliniament. Unghiul dintre cele doua aliniamente va fi de 155g58c74cc, iar curba de racordare in plan, arc de cerc va avea raza de 1.500 m.

De la km 14 + 301,79 varianta de traseu va fi in aliniament pana la km 15+855,48. Unghiul dintre cele doua aliniamente va fi de 181g63c20cc iar curba arc de cerc de racordare a celor doua aliniamente va fi de 1.750 m.

Intre km 15 + 855,48 si km 17 + 109,07 varianta de traseu va fi in aliniament.

Unghiul dintre cele doua aliniamente va fi de 197958c40cc iar curba de racordare arc de cerc intre cele doua aliniamente va avea raza de 11.300 m.

Intre km 17 + 109,07 si km 18 + 858,25 varianta de traseu va fi in aliniament.

Cele doua aliniamente vor face un unghi de 147g53c91cc si vor fi racordate cu o raza a curbei arc de cerc de 325 m.

De la km 18 + 858,25 varianta de traseu prin intersectia amenajata se va suprapune pe traseul DN 22 Braila - Tulcea pana la km 19 + 123,36.

Tinand cont de obstacolele pe care le intersecteaza, de inaltimile libere pe care trebuie sa le asigure podurile si pasajul denivelat, peste nivelul maxim pentru debitele cu asigurare de 1 % ale apelor fluviului Dunarea si peste nivelul superior al sinei caii ferate duble electrificate Braila - Galati, precum si peste nivelele apelor cu asigurarea de 2% ale paraului Jijila si de canalele de irigatie si desecari declivitatile in profil longitudinal vor fi de maxim 4% la traversarea caii ferate si 0%. In zona traversarii fluviului Dunarea declivitatile vor fi de 3% pe malul stang si de 3,5% pe malul drept.

Razele de racordare in plan vertical a declivitatilor vor fi:

- racordarea convexa la traversarea caii ferate 4.500 m, la coborarea de pe terasa superioara a Brailei pe terasa inferioara 4.500 m si la traversarea fluviului Dunarea 9.750 m.

- racordari concave.

Profilurile transversale ale variantei se propun cu caracter minimal, dupa cum urmeaza:

- profil transversal cu 4 benzi de circulatie (cate doua benzi de circulatie pe sens cu banda separatoare) pe zona podului, a viaductelor si rampelor de acces la viaducte.

- profil transversal cu 2 benzi de circulatie pe restul variantei de traseu.

● Profil transversal tip cu patru benzi de circulatie

Tinand cont de sectiunea transversala propusa pentru podul principal, cu caracter minimal, se vor avea in vedere urmatoarele caracteristici dimensionale : platforma drumului cu 4 benzi de circulatie va avea latimea de 21,30 m in zonele cu inaltimi de rambleu mai mari de 2,50 m alcatuita din:

- 2 cai unidirectionale de cate 7,0 m (total 14,00 m).

- o banda centrala de separatie de 1,50 m (in care va fi montat un parapet mediu cu latimea de 0,70 m).

Banda centrala va avea acelasi sistem rutier cu al celor doua cai unidirectionale.

- doua benzi laterale de incadrare cu latimea de cate 0,65 m.

- doua acostamente cu latimea de cate 1,50 m.

- doua spatii laterale de cate 0,75 m pentru montarea parapetelor de siguranta.

Pentru rambleurile cu inaltimea mai mica de 2,50 m latimea platfornei este de 19,80 m alcatuita din:

- 2 cai unidirectionale de cate 7,0 m (total 14,00 m).

- o banda centrala de separatie de 1,50 m (in care va fi montat un parapet median cu latimea de 0,70 m). Banda centrala va avea acelasi sistem rutier cu al celor doua cai unidirectionale.

- doua benzi laterale de incadrare cu latimea de cate 0,65 m.

- doua acostamente cu latimea de cate 1,50 m.

- doua spatii laterale de cate 0,75 m pentru montarea parapetelor de siguranta.

Profil transversal tip cu doua benzi de circulatie

Profilul transversal tip cu doua benzi de circulatie, cu caracter minimal, se propune a avea platforma cu latimea de 10 m pentru rambleuri cu inaltimea mai mica de 2,50 m alcatuita din:

m parte carosabila.

- 2 x 1,50 m acostamente (din care 2 x 0,50 m benzi de incadrare).

Pentru rambleuri cu inaltimea mai mare de 2,50 m latimea platformei va fi de 11,50 m avand aceeasi alcatuire ca mai sus la care se adauga doua spatii de cate 0,75 m pentru montarea parapetelor de siguranta.

Structura rutiera pe intreaga varianta de traseu se va dimensiona pentru trafic foarte greu.

● Descrierea drumului de racord dintre varianta de traseu si DN 22 pentru accesul spre orasul Macin

Pentru accesul direct spre orasul Macin si de aici pe DN 22D spre Constanta la km 8 + 148,25 al variantei principale de traseu printr-o intersectia amenajata cu sens giratoriu se desprinde spre dreapta un drum de racord proiectat pentru o viteza de circulatie de 60 km/h.

Din centrul intersectiei considerat km 0 + 000 al drumul de racord, acesta este intr-un aliniament de cca. 120 m dupa care urmeaza un alt aliniament pana la km 0 + 601.

Unghiul dintre cele doua aliniamente este de 198900c49cc iar curba arc de cerc de racordare in plan are raza de 1.500 m.

De la km 0 + 601 pana la km 0 + 851 drumul de racord este intr-un aliniament care face un unghi de 181g74c12cc cu aliniamentul precedent iar curba arc de cerc de racordare a celor doua aliniamente este de 485 m.

De la km 0 + 851 pana la km 1 + 856 drumul de racord este intr-un aliniament care face un unghi in plan de 181g45c04cc iar curba de racordare progresiva intre aceste doua aliniamente are raza curbei centrale arc de cerc de 300 m.

De la km 1 + 856 pana la km 3 + 873 drumul de racord este intr-un aliniament care face un unghi de 155g17c36cc cu aliniamentul precedent cele doua aliniamente sunt racordate in plan cu o curba de racordare progresiva cu raza curbei centrale arc de cerc 250m.

Intre km 3 + 873 si km 4 + 187,55 drumul de racord este intr-un aliniament care face un unghi de 135g38c47cc cu aliniamentul precedent si un unghi de 91g57c63cc cu DN 22 Smardan - Macin. Cele doua aliniamente· ale drumului de racord sunt racordate in plan cu o curba de racordare progresiva cu raza curbei centrale arc de cerc de 115 m.

Acest ultim aliniament al drumului de racord este racordat in plan cu DN 22 Smardan - Macin cu o curba de racordare progresiva cu raza curbei centrale arc de cerc de 115 m. Racordul la DN 22 se face la km 4 + 369,50 al drumului de racord, respectiv km 89 + 920 al DN 22 Smardan - Macin.

Declivitatile drumului de racord sunt cuprinse intre 0,049% si 0,378%.

Racordarile in plan vertical a declivitatilor pe drumul de racord sunt realizate fara curbe de racordare in plan vertical.

Profilul transversal are platforma de 10,00 m pentru drum cu doua benzi de circulatie, pentru inaltimi de rambleu mai mici de 2,50 m. La aceasta latime de platforma se adauga pentru inaltimile de rambleu mai mari de 2,50 m doua spatii laterale de cate 0,75 m pentru amplasarea parapetelor de siguranta.

Latimea de platforma de 10 m este alcatuita din:

- 7 m parte carosabila.

- 2 x 1,50 m acostamente (din care 0,50 m benzi de incadrare).

Structura rutiera pe drumul de racord de la varianta de traseu cu orasul Macin se va dimensiona pentru trafic foarte greu.

De asemeni, aceste caracteristici dimensionale se propun cu caracter minimal.

DESCRIEREA LUCRARILOR DE PODURI .

Complexul de lucrari de poduri cuprinde:

b.1) Podul principal peste Dunare.

b.2) Viaductele de acces la podul principal.

b.3) Pasajul denivelat peste calea ferata dubla electrificata Braila - Galati. ,

b.4) Poduri si podete peste canalele de irigatii si de desecari.

Podul principal va avea o lungime totala de 1520 m.

Viaductele de acces la podul principal vor avea urmatoarele lungimi:

- 600m pentru viaductul de pe malul stang al Dunarii.

- 420m pentru viaductul de pe malul drept al Dunarii.

Podul principal impreuna cu viaductele de acces vor insuma lungimea de 2540m.

Din punct de vedere hidraulic dimensionarea se va face pe baza informatiilor actualizate ce se vor obtine de la institutii abilitate.

Caracteristicile principale ale structurilor ce urmeaza a fi executate se propun cu caracter minimal in cuprinsul Studiului de Fezabilitate intocmit de IPTANA SA

4.2.2.1 Podul principal peste Dunare

Podul principal peste Dunare va fi de tip suspendat cu doi piloni de sustinere amplasati in afara albiei minore va avea trei deschideri: o deschidere centrala de 920 m si doua deschideri marginale de 300 m, astfel incat lungimea totala a lui va fi de 1520 m iar deschiderea centrala va permite ca cei doi piloni de sustinere a cablurilor sa poata fi executati in afara albiei minore. Albia minora in sectiunea podului (la oglinda lamei de apa la etiaj) va avea latimea de 890 m.

Cota intradosului suprastructurii a fost stabilita in punctul cel mai coborat deasupra dreptunghiului de navigatie maritima cu latimea de 360 m astfel incat peste nivelul apelor produse de debitele cu probabilitatea de depasire de 1 % sa fie asigurata o inaltime libera de 38,00m.

Infrastructura podului principal va fi alcatuita din pile - culei si doi piloni.

Pilele - culei sunt doua blocuri de ancoraj pentru cablurile de sustinere a tablierului si pile pentru deschiderile adiacente ale viaductelor de acces.

Podul principal impreuna cu viaductele de acces va avea lungimea de 2540m si va avea latimea de platforma de 23,40 m ( minimal ), avand in componenta :

- 4 benzi de circulatie ( cate doua benzi pe sens separate de o banda centrala prevazuta cu parapete de siguranta ) Latimea partii carosabile pe fiecare sens de circulatie va fi de 7,80 m.

- 2 trotuare denivelate cu latimea utila de cate 1,50 m

Podul se va dimensiona la solicitarile produse din:

- incarcari permanente.

- incarcari mobile (convoaie din vehicule pe roti A 30 si oameni pe trotuare, convoaie din vehicule speciale pe roti V 80 cu distanta intre vehicule de 80 m amplasate cate un convoi pe fiecare sens de circulatie).

- incarcari datorate vanturilor.

- incarcari din seism cu gradul de intensitate 8 ˝ (o jumatate de grad de intensitate seismica in plus peste gradul de intensitate seismica a zonei).





Viaductele de acces la podul principal

Pentru viaductul de acces de pe malul stang se propune o structura cu 10 deschideri de cate 60,00m iar pentru viaductul de acces de pe malul drept , 7 deschideri de cate 60,00 m.

Viaductele de acces vor avea aceeasi alcatuire ca si a podului principal.

Latimea de platforma 20,40 m ( minimal ), va avea in componenta :

- doua cai unidirectionale cu cate doua benzi de circulatie pe sens separate de un parapet de siguranta median. Caile unidirectionale au latimea de cate 7 m fiecare.

- doua trotuare denivelate cu latimea de cate 1,50 m fiecare.

4.2.2.3. Pasaj denivelat peste calea ferata dubla electrificata Braila-Galati

Varianta de traseu dupa desprinderea din giratoriul de la inceputul traseului va traversa denivelat superior calea ferata dubla electrificata Braila - Galati si calea ferata industriala Braila - Fabrica de Nutreturi Concentrate. Pasajul de traversare se propune a avea 6 deschideri de cate 21 m, sub un unghi de 70°.

Partea carosabila pe pasaj va avea latimea de 7 m iar cele doua trotuare denivelate vor avea latimea utila de cate 1,50 m fiecare.

Racordarea cu terasamentele va fi realizata cu sferturi de con pereate.

Pentru scurgerea apelor colectate de pe partea carosabila, pe taluzuri, la cca. 2 m de capetele podului vor fi prevazute casiuri. Pentru accesul pietonilor pe pasaj, pe taluzuri vor fi prevazute scari.

Pe suprastructura pasajului denivelat, in deschiderea care traverseaza calea ferata dubla electrificata vor fi montate panouri de protectie.

Pasajul proiectat va asigura o inaltime libera intre cota superioara a sinelor si intradosul suprastructurii de minim 8 m.

4.2.2.4. Poduri peste canale de irigatii si desecari

a) Pod peste canal de irigatii – va fi amplasat la km 17 + 377 pe varianta de traseu si va avea o deschidere de 21,00 m cu infrastructura alcatuita din doua culei.

Partea carosabila pe pod va avea latimea de 7 m iar cele doua trotuare denivelate vor avea latimea utila de cate 1,50 m fiecare.

Scurgerea apelor colectate de pe partea carosabila va fi realizata prin casiuri amplasate la capetele podului. Accesul pe pod se va face pe scari amplasate pe taluz.

b) Poduri cu lungimea de suprastructura de 21 m pentru doua benzi de circulatie - amplasate la pozitiile kilometrice: 2 + 104; 11 + 435 si 11 + 965 pe varianta de traseu.

Partea carosabila pe pod va avea latimea de 7 m iar cele doua trotuare denivelate vor avea latimea utila de cate 1,50 m fiecare.

Scurgerea apelor colectate de pe partea carosabila va fi realizata prin casiuri amplasate la capetele podului. Accesul pe pod se va face pe scari amplasate pe taluz.

c) Pod cu lungimea de suprastructura de 16 m - amplasat la km 9 + 686 al variantei de traseu.

Partea carosabila pe pod va avea latimea de 7 m iar cele doua trotuare denivelate vor avea latimea de cate 1,50 m fiecare.

Scurgerea apelor colectate de pe partea carosabila va fi realizata prin casiuri am­plasate la capetele podului. Accesul pe pod se va face pe scari amplasate la capul podului.

d) Poduri cu lungimea de suprastructura de 12 m - amplasate la pozitiile kilometrice pe varianta de traseu:

- 1 + 415 pod cu 4 benzi de circulatie

- 2 + 742 pod cu 2 benzi de circulatie

- 8 + 004 pod cu 2 benzi de circulatie

- 8 + 089 pod cu 2 benzi de circulatie

- 9 + 827 pod cu 2 benzi de circulatie

- 13 + 571 pod cu 2 benzi de circulatie

- 13 + 850 pod cu 2 benzi de circulatie

- 0 + 065 pod cu 2 benzi de circulatie pe drumul de racord cu Macin

- 1 + 990 pod cu 2 benzi de circulatie pe drumul de racord cu orasul Macin

- 3 + 530 pod cu 2 benzi de circulatie pe drumul de racord cu orasul Macin

- 4 + 200 pod cu 2 benzi de circulatie pe drumul de racord cu orasul Macin

Partea carosabila pe poduri va avea latimea de 7,80 m pentru cele cu doua benzi de circulatie si de 14,80 m pentru cele cu patru benzi de circulatie iar cele doua trotuare denivelate vor avea latimea utila de cate 1,50 m fiecare.

Scurgerea apelor colectate de pe partea carosabila va fi realizata prin casiuri amplasate la capetele podului. Accesul pe pod se va face pe scari amplasate pe taluz.

e) Poduri cu lungimea de suprastructura de 8 m - amplasate pe varianta de traseu la pozitiile kilometrice:

- 3 + 746 pod cu 2 benzi de circulatie

- 4 + 160 pod cu 2 benzi de circulatie

- 11 + 827 pod cu 2 benzi de circulatie

- 16 + 852 pod cu 2 benzi de circulatie

- amplasate pe drumul de racord cu orasul Macin la pozitiile kilometrice:

- 3 + 050 pod cu 2 benzi de circulatie

- 4 + 110 pod cu 2 benzi de circulatie

Partea carosabila pe poduri va avea latimea de cate 7 m iar trotuarele denivelate vor avea latimea utila de cate 1,50 m fiecare:

Scurgerea apelor colectate de pe partea carosabila va fi realizata cu casiuri amplasate la capetele fiecarui pod. Accesul pe pod se va face pe scari amplasate pe taluzuri.

f) Podete cu lumina de 5 m

- amplasate pe varianta de traseu la km:

- 3 + 413 pentru 2 benzi de circulatie

- 3 + 462 pentru 2 benzi de circulatie

- 3 + 480 pentru 2 benzi de circulatie

- 8 + 377 pentru 2 benzi de circulatie

- 8 + 754 pentru 2 benzi de circulatie

- 8 + 942 pentru 2 benzi de circulatie

- 9 + 315 pentru 2 benzi de circulatie

- 11 + 595 pentru 2 benzi de circulatie

- 18 + 582 pentru 2 benzi de circulatie

- amplasate pe drumul de racord la orasul Macin la km:

- 2 + 180 pentru 2 benzi de circulatie

- 2 + 350 pentru 2 benzi de circulatie

- 2 + 650 pentru 2 benzi de circulatie

- 2 + 880 pentru 2 benzi de circulatie

- 3 + 490 pentru 2 benzi de circulatie

Podetele vor fi de tip inecat in terasamente.

4.2.3. MASURI DE SIGURANTA SI PROTECTIE

Siguranta si securitatea podurilor in general si a celor rutiere in particular, acopera o gama vasta de aplicatii a conceptelor de securitate si siguranta structurala. Scopul acestora este imbunatatirea si optimizarea proiectarii, evaluarii, expertizarii, inspectiei, repararii, reabilitarii si managementului intretinerii si exploatarii podurilor, in scopul de a echilibra costurile pe intreaga durata de viata cu siguranta in exploatare, intr-o maniera optima. Punctele cele mai importante includ: conceptele si metodele de obtinere a sigurantei in exploatare, modelele matematice ale sarcinilor la care sunt supuse podurile si implementarea prin software, durabilitatea podurilor, siguranta componentelor si a sistemelor utilizate in constructia podurilor, evaluarea si expertizarea podurilor, metodele de testare nedistructiva, incadrarea in standarde, sistemele de management a podurilor, analiza cost-beneficiu pe intreaga durata de viata.

Prin solutia tehnica adoptata si prin stabilirea unui sistem judicios de management a intregii infrastructuri, care sa acopere toate aspectele tehnico-economice si de risc in perioadele de proiectare, constructie, exploatare si intretinere, se vor asigura nivelele de confort, de siguranta si durabilitate corespunzatoare reglementarilor in vigoare.

Din punctul de vedere al sigurantei traficului se vor prevedea masuri tehnice si organizatorice in concordanta cu prevederile legislative romanesti si europene in vigoare, tinandu-se cont de tendintele de evolutie ale cadrului legislativ la nivelul Uniunii Europene, cu scopul protectiei persoanei prin reducerea si minimizarea frecventei evenimentelor rutiere.

Dintre masurile si sistemele tehnice ce contribuie la siguranta rutiera se amintesc: parapeti de protectie amplasati lateral in zonele periculoase, pe banda centrala in zonele cu 4 benzi de circulatie, panouri si indicatoare de semnalizare, sisteme de iluminat rutier, tinandu-se cont de incadrarea in clase a sistemelor de iluminat, etc.

In activitatile de proiectare, executie, exploatare si intretinere se vor respecta cu strictete cerintele reglementarilor specifice romanesti si europene in vigoare.

in concordanta cu cerintele reglementarilor in vigoare

4.2.4. MUTARI SI PROTEJARI DE INSTALATII

Varianta de traseu si drumul de racord din varianta de traseu cu orasul Macin afecteaza o serie de instalatii care sunt prevazute a fi mutate sau protejate dupa cum urmeaza:

a) Instalatii telefonice

- In zona intersectiei amenajata cu sens giratoriu intre varianta de traseu, DN 2B si soseaua Baldovinesti exista un cablu telefonic aerian urban instalat pe stalpi din lemn. Se va prevedea protejarea acestuia conform reglementarilor in vigoare

- In zona intersectiei variantei de traseu cu Calea Galati exista un cablu telefonic aerian urban instalat pe stalpi din lemn si trei cabluri instalate in sapatura. Se va prevedea protejarea acestuia conform reglementarilor in vigoare

- In zona intersectiei DJ 221 A (drumul Braila - Galati amplasat pe digul mal stang Dunare) exista un cablu cu fibre optice instalat monotub in sapatura. Se va prevedea protejarea acestuia conform reglementarilor in vigoare.

- In lungul DN 22 Macin - Tulcea intre localitatile Garvan si Jijila pe partea dreapta a drumului in sensul kilometrajului exista un cablu interurban la cca. 8 m de axul drumului si un cablu cu fibra optica la cca. 10 m de axul DN 22. Aceste cabluri sunt in zona intersectiei variantei de traseu cu DN 22 (intrarea variantei de traseu pe traseul DN 22) si nu sunt afectate.

In aceasta zona lucrarile se vor executa cu deosebita atentie pentru a nu afecta cablurile telefonice.

- pe sectiunea DN 22 dintre localitatile Smardan si Macin pe partea stanga a DN 22 in sensul de kilometraj exista un cablu telefonic interurban la cca. 10 m de axul DN 22. Acesta cablu este afectat de intersectia realizata intre DN 22 si drumul de racord cu orasul Macin. Acest cablu va fi protejat.

b) Retele de alimentare cu apa

In judetul Braila:

In zona viitorului punct de intersectie DN 2B cu sos. Baldovinesti, traseul noului drum intersecteaza doua conducte de apa potabila, detinute de Regia locala de apa Braila.

Conductele sunt din tuburi PREMO Dn 800, respectiv Dn 600. Se vor proteja conform reglementarilor in vigoare

In judetul Tulcea - nu sunt intersectate retele de alimentare cu apa.

c) Retele electrice

Varianta de traseu intersecteaza urmatoarele instalatii electrice detinute de Transelectrica SA si Electrica SA.

In judetul Braila:

Traseul viitorului drum intersecteaza urmatoarele instalatii electrice:

- LEA 220 Kv Filesti - Lacu Sarat (Transelectrica).

- LEA 110 K v Brailita – Abator

- LEA 110 K v Brailita - Smardan

- Derivatie 20 Kv Batconf

- LEA 20 Kv Porcine 1

- LEA 20 Kv Porcine 2

- LEA 20 Kv Zagna.

- LEA 20 Kv SPP 4.

- LEA 20 Kv SP 2 Central.

- Derivatie 6 Kv km 165.

In judetul Tulcea:

Varianta de traseu intersecteaza urmatoarele instalatii electrice:

- LEA 400 Kv (simplu circuit) Isaccea - Lacu Sarat (Transelectrica).

- LEA 400 Kv (dublu circuit) Isaccea - Smardan (Transelectrica).

- LEA 20 K v ferma Carciumaru (in trei puncte).

- LEA 20 Kv 99.01 (in 5 puncte).

- LEA 20 Kv cu gabarit de 110 Kv.

d) Retele produse petroliere

Traseul viitorului drum intersecteaza urmatoarele retele de transport produse petroliere detinute de Petrotrans SA.

In judetul Braila:

Viitorul drum intersecteaza o conducta de transport motorina Ř150.

Conducta se va proteja conform reglementarilor in vigoare

In judetul Tulcea - nu sunt intersectate retele de transport produse petroliere.

e) Retele distributie si transport gaze naturale.

Traseul viitorului drum intersecteaza urmatoarele retele de distributie si transport gaze naturale detinute de Distrigaz Sud SA si Transgaz SA.

In judetul Braila:

In zona intersectiei dintre viitorul drum si calea Galati exista o conducta de distributie gaze naturale presiune redusa, Dn 80 (detinuta de Distrigaz Sud).

Conducta se va proteja conform reglementarilor in vigoare

4.3. Concluzii

La final, investitia mai sus mentionata va indeplini urmatoarele:

Din punct de vedere constructiv, investitia ce se va realiza trebuie sa fie in masura de a garanta functionalitatea podului si a infrastructurilor adiacente in conditiile de operare in deplina siguranta si fluenta a traficului

La proiectarea si realizarea tuturor obiectivelor ce constituie ansamblul acestei investitii se vor respecta: legislatia romaneasca si reglementarile europene si internationale adaptate sau agreate in Romania, standardele, normele si normativele tehnice romanesti si straine agreate.

Concesionarul trebuie sa fie certificat pentru standarde de asigurare a calitatii si de mediu.

5. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

5.1. PROCESE TEHNOLOGICE

5.1.1. Executia lucrarilor

Principalele aspecte ce vor apare la executia lucrarilor sunt legate de caracteristicile terenului :

Natura terenului de fundare corespunde in general structurii geologice a pamanturilor adiacente Dunarii de Jos, intalnita si la alte lucrari hidrotehnice realizate in zona.

Adancimea la care se gasesc straturile bune de fundare, care depasesc 20-25 m, la care nu se poate ajunge cu solutii clasice constand din chesoane deschise sau cu aer comprimat. Din aceste motive se propun solutii de fundare pe coloane de diametru mare introduse prin vibrare sau pe piloti de diametru mare executati prin forare.

Executia coloanelor de pe uscat nu pune probleme deosebite, acestea fiind in general amplasate in zone indiguite sau neinundabile. Datorita acestor conditii executia in general a viaductelor, atat infrastructura cat si suprastructura nu pune probleme deosebite, accesul utilajelor si al materialelor fiind usor de realizat.

Probleme deosebite apar la executia infrastructurilor din albia minora si din albia majora situata intre digurile de aparare.

In general executia acestor infrastructuri se va face de la uscat, pe platforme special amenajate la cote neinundabile cu legatura la accesele de pe maluri pentru pilele din apropierea malurilor si de la apa de pe platforme plutitoare ancorate in amplasamentul pilelor centrale. La infrastructurile din zona malurilor se executa in prima faza incinte din palplanse si cadre metalice urmeaza apoi executia coloanelor, inchiderea fundului incintei cu beton turnat cu apa si apoi radierul si elevatia. La infrastructurile din albia minora, situate in general in zona adancimilor mari, in prima faza se executa coloanele dupa care se realizeaza radierul si elevatia.

O problema deosebita o constitue suprastructurile podurilor peste albia minora la care este necesara adoptarea unor deschideri mari corespunzatoare gabaritului de navigatie maritima si pentru a obtine conditii favorabile executiei infrastructurii.

Pentru montajul suprastructurii podului peste albia minora se pot lua in considerare urmatoarele tehnologii:

montajul pe esafodaje la deschiderile marginale la care executia unor esafodaje este posibila si nu va impiedica navigatia combinata cu montajul in consola. Solutia poate fi aplicata la structurile continue propuse in marea majoritate a amplasamentelor, alcatuite din grinzi cu zabrele continue cu calea jos cu placa ortotropa la parte inferioara.

montaj in consola cu tiranti provizorii.

montaj in consola cu tiranti definitivi in cazul podurilor hobanate.

5.1.2. Perioada de constructie

Executia lucrarilor pentru realizarea variantei propuse implica activitatea unuI parc divers de utilaje, organizarea sediului de santier, baze de utilaje, depozite de materiale, statii de betoane, precum si concentrari de efective umane. Aceste activitati constituie surse de poluare a apelor, solului, aerului. Vecinatatea organizarii de santier poate genera surse de poluare a apelor de suprafata si a solului, cu ape uzate sau cu deseuri menajere, cu hidrocarburisau diverse substante toxice sau periculoase. Aceste surse pot deveni semnificative in cazul in care nu se iau masuri eficiente de limitare drastica a interactiunii dintre organizarea de santier si panza freatica (de exemplu, panza freatica nu trebuie sa devina in nici un caz emisar pentru apele fecaloid-menajere produse in cadrul organizarii de santier).

Constructia unui sector de drum implica o serie de lucrari distincte care se pot grupa in :

Organizarea de santier

Gropile de imprumut

Executia propriu-zisa a caii rutiere si a podului in amplasament

5.1.2.1. Organizarea de santier

Pentru a realizarea evaluarea surselor de poluare se considera situatia cea mal defavorabila din punct de vedere al protectiei mediului. Se considera ca utilajele, mecanismele si instalatiile care vor lucra pe santier, pe timpul noptii raman la punctele de lucru unde li se asigura paza, precum si intretinerea si reparatiile. Din ratiuni de ordin economic, geomorfologic, dar si de protectie a mediului, se presupune ca dezvoltarea organizarii de santier se va realiza in cel mult doua amplasamente care sa beneficieze de unele facilitati locale pentru a reduce costurile, atat pentru realizarea organizarii in sine cat si pentru lucrarile propriu-se. Aceste facilitati se refera la:

drumuri de acces in amplasamentul lucrarilor;

rampe si linii de CF;

retea electrica de 20 kV in proximitatea amplasamentului organizarii de santier;

surse de alimentare cu apa;

posibilitatea aprovizionarii cu produse alimentare din vecinatatea organizarii de santier;

drumuri de acces la gropile de imprumut.

Ratiunile de ordin economic pentru amenajarea organizarii de santier in cel mult doua amplasamente se refera la:

costuri reduse pentru transportul materialelor, fara a necesita parcurgerea de distante mari;

mentinerea calitatii materialelor (betoane de ciment, betoane asfaltice) in timpul transportului;

posibilitatea amplasarii de statii fixe pentru prepararea betoanelor si a mixturilor asfaltice, cu efecte pozitive asupra calitatii materialelor ce urmeaza a fi puse in opera;

utilizarea rationala a utilajelor sau instalatiilor, folosirea unui singur laborator pentru controlul parametrilor fizico-chimici ai materialelor.

Din punct de vedere al protectiei mediului, alegerea numai a doua amplasamente pentru organizarea de santier prezinta urmatoarele avantaje:

prin adoptarea masurilor pentru depozitarea controlata a materiilor prime, combustibililor si a altor materiale se evita pierderile necontrolate sau poluarile accidentale;

utilizarea rationala a resurselor de apa;

asigurarea facilitatilor igienico-sanitare pentru muncitori;

gestiunea deseuri lor, inclusiv a apelor uzate;

cheltuieli mai reduse pentru redarea starii initiale a terenurilor ocupate temporar cu organizarea de santier.

● Dotari aferente organizarii de santier

Tinand cont de durata lucrarilor, dotarile aferente fiecarei organizari de santier pot fi:

cladirea administrativa,

depozite de combustibili si de carburanti; depozite de materiale;

instalatii pentru prepararea betoanelor si mixturilor asfaltice, cu depozitele aferente pentru agregate;

gospodaria de apa;

rampa de spalare si intretinere;

parcaj autovehicule de transport; dotari pentru PSI;

centrala termica;

ateliere de reparatii si intretinere.

Cladirea administrativa trebuie sa asigure spatii pentru birouri, vestiare, laborator si camere de locuit.

Functie de dotarile edilitare ale zonei, cladirea administrativa va fi bransata la sistemul centralizat de alimentare cu apa si de canalizare. In conditiile in care organizarea de santier va fi amplasata intr-o zona in care nu exista sistem de canalizare, pentru epurarea apelor uzate menajere se va realiza o fosa septica. Centrala termica poate fi electrica sau pe gaze.

Depozitele de materii prime vor fi compartimentate si prevazute cu santuri perimetrale si jompuri pentru retinerea materialului antrenat de precipitatii. Ca materii prime se folosesc: agregate minerale, ciment, aditivi pentru ciment, fier, bitum si apa, daca nu se face racordul la sistemul centralizat de alimentare cu apa.

Stocarea cimentului si a filerului se realizeaza in silozuri, iar a bitumului in tancuri de bitum prevazute cu sistem de incalzire pentru mentinerea acestuia la o temperatura ridicata.

Rezervoarele pentru depozitarea combustibililor vor fi amplasate intr-o cuva betonata, imprejmuita perimetral. Lubrefiantii, uleiurile si vaselina necesare pentru intretinerea utilajelor si a mijloacelor de transport vor fi depozitate intr-o magazie, in recipiente etanse.

Prepararea betoanelor de ciment se poate realiza cu:

- tehnologie clasica, ceea ce presupune transferul agregatelor din buncare la dozator cu benzi transportoare deschise si lipsite de sisteme de protectie pentru reducerea emisiilor de poluanti din zona dozatoarelor si a malaxorului;

- tehnologie moderna, avand elevatoarele, cantarele-dozatoare si malaxorul amplasate intr-o incinta perfect Inchisa.

Este de remarcat faptul ca in general silozurile de ciment utilizate pe santierele de constructii din Romania nu sunt prevazute cu instalatii de retinere a prafului.

Si in cazul prepararii mixturilor asfaltice se poate folosi tehnologia clasica sau tehnologia moderna, ce are statia de preparare a mixturilor echipata cu saci filtranti ce retin, in proportie de 99,9%, particulele emise in atmosfera.

Rampa de spalare si intretinere a autovehiculelor va fi prevazuta cu un canal de evacuare a apelor provenite din spalare si un decantor- separator pentru retinerea produselor petroliere.

Atelierele de reparatii si intretinere vor fi prevazute cu un separator de grasimi.

● Managementul materialelor

Pentru realizarea sectoarelor de drum precum si a podurilor, se vor folosi urmatoarele tipuri de materiale:

materiale locale, respectiv pamant, cu urmatorul flux:

o dinspre gropile de imprumut catre amplasamentul variantei, sau de la amplasament catre gropile de imprumut pentru inchiderea acestora;

o dupa decopertare catre depozite intermediare;

materiale de constructii propriu-zise, care, functie de cantitate pot fi:

o agregate de balastiera, ciment, var, bitum, criblura etc.

o materiale metalice, aditivi, materiale speciale de instalatii etc. care se transporta cu mijloace auto de la furnizori si care pot ajunge direct la locul de punere in opera sau sunt depozitate iin depozite intermediare din organizarea de santier.

Carburantii si lubrefiantii pentru utilaje si mijloacele de transport se pot aduce fie pe CF, fie cu mijloace auto, ajungand in punctele de alimentare din organizarea de santier.

Apa necesara pentru prepararea betoanelor, umectarea suplimentara a terasamentelor, stropirea drumurilor de exploatare, precum si pentru alte scopuri, se va asigura, functie de organizarea de santier, din reteaua orasului, din puturi forate in incinta organizarii sau direct din Dunare. Transportul acesteia catre punctele de consum se va face cu autocisternele.

● Traficul aferent executarii lucrarilor in amplasamentul drumului

Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza urmatoarele tipuri de mijloace specifice:

a) mijloace pentru transportul materialelor de la bazele de aprovizionare;

b) utilaje pentru efectuarea lucrarilor;

c) mijloace pentru transportul materialelor de constructie in amplasamentul obiectivului.

Dat fiind existenta in zona a CF electrificate, se recomanda utilizarea facilitatilor oferite de aceasta pentru transportul unor materiale, cum sunt combustibili, elemente prefabricate, aditivi etc. Emisiile specifice de poluanti in mediu generate de aprovizionarea cu materiale prin utilizarea CF sunt nesemnificative, iar traficul se inscrie in traficul pe infrastructurile existente aferente si se efectueaza in afara amplasamentului obiectivului.

Utilajele din amplasament vor avea o raza de actiune de cel mult 20 m (inclusiv zonele adiacente amplasamentului), deplasarea fiind pe fronturile de lucru si in lungul traseului.

Autovehiculele pentru transportul in amplasament al materialelor vor servi la:

transport pamant pentru umpluturi de la gropile de imprumut;

transport balast din balastierele amplasate in albia Dunarii;

transport balast stabilizat din organizarea de santier;

transport betoane de ciment si betoane asfaltice de la statiile de betoane de

ciment si respectiv de betoane asfaltice;

transport elemente prefabricate si alte materiale;

transport muncitori;

alte transporturi.

5.1.2.2. Gropi de imprumut

Activitatile ce se vor desfasura in cadrul lucrarilor vor necesita un volum de umplutura de 1.200.000 m3.

La stabilirea amplasamentelor gropilor de imprumut si la elaborarea tehnologiei de exploatare si transport a materialului de umplutura, in scopul exploatarii gropilor de imprumut in conditii de minimizare a impactului asupra mediului, se fac urmatoarele recomandari:

Stabilirea amplasamentelor gropilor de imprumut se va face pe baza acordului Inspectoratului de Protectia Mediului Braila si a Inspectoratului de Protectia Mediului Tulcea;

Lucrarile de decopertare se vor realiza astfel incat pamantul vegetal sa poata fi utilizat pentru realizarea de lucrari sau sa fie haldat, pentru a fi utilizat la refacerea cadrului natural in zona gropii dupa inchiderea acesteia;

Perimetrul afectat gropii de imprumut se va marca cu borne si panouri de avertizare;

La alegerea tehnologiei de exploatare trebuie sa se tina seama de urmatoarele:

exploatarea compartimentata a gropii de imprumut prezinta avantajul refacerii rapide a configuratiei initiale a topografiei si utilizarii unui numar redus de utilaje;

utilizarea autoscreperelor nu este fezabila in cazul distantelor mari de transport.

Pentru lucrarile de refacere a conditiilor initiale de mediu dupa terminarea lucrarilor se va analiza, impreuna cu autoritatile locale, posibilitatea utilizarii pentru umplere a deseurilor de pamant rezultate de la alte lucrari din zona;

Analiza privind eficienta schemei de masini va fi completata si cu costurile pentru refacerea mediului.

MANAGEMENTUL DESEURILOR

Regimul gospodaririi deseurilor produse in timpul executiei va face obiectul organizarii de santier. In conformitate cu reglementarile in vigoare, aceste deseuri vor fi colectate, transportate si depuse la rampa de depozitare in vederea neutralizarii lor. Aceste deseuri sunt de urmatoarele tipuri:

- menajere sau asimilabile,

- deseuri metalice rezultate din activitatile de intretinere a utilajelor

- deseuri materiale de constructie, daca nu se respecta graficele de lucru SI se rebuteaza incarcaturi de betoane sau mixturi asfaltice

- slamuri petroliere, rezultate de la spalarea rezervoarelor de carburant

- deseuri de lemn rezultate din activitatea curenta de pe santier, inclusiv ambalaje

- acumulatori, anvelope si uleiuri (Iubrefianti) uzate

- hartie si deseuri specifice activitatii de birou in cadrul organizarii de santier.

Colectarea/evacuarea acestor tipuri de deseuri se va face astfel:

In conformitate cu Hotararea Guvernului 349/2005 privind depozitarea deseurilor, deseurile menajere si cele asimilabile acestora vor fi colectate in interiorul organizarii de santier in puncte de colectare prevazute cu containere tip pubele. Periodic vor fi transportate in conditii de siguranta la o rampa de gunoi stabilite de comun acord cu Inspectoratul de Protectia Mediului Braila. Se va tine o evidenta stricta privind datele calendaristice, cantitatile eliminate si identificarii mijloacelor de transport utilizate

In baza Hotararii Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, acestea vor fi colectate si predate la punctele de colectare.

Deseurile metalice vor fi colectate si depozitate temporar in incinta amplasamentelor si vor fi valorificate in mod obligatoriu la unitatile specializate.

Deseurile materiale de constructii (resturi de beton, mortar, mixturi asfaltice), din punct de vedere al potentialului de contaminare nu ridica probleme deosebite. De aceea se propun urmatoarele variante de valorificare/eliminare:

valorificare locala in pavimentul drumurilor de exploatare;

acoperirea intermediara in cadrul depozitelor de deseuri menajere din zona;

depunerea in gropile de imprumut ajunse la cota finala de exploatare

Deseurile lemnoase vor fi selectate, fiind eliminate functie de dimensiuni ca accesorii si elemente de sprijin in lucrarile de constructii. Functie de calitatea lor, vor putea fi valorificate ca lemn de foc pentru populatia din zona.

Acumulatorii uzati, materiale cu potential toxic deosebit de ridicat, vor fi stocati si depozitati corespunzator, urmand sa fie valorificati prin unitati specializate.

Slamurile petroliere, fiind in cantitate mica, se vor colecta in recipienti metalici inchisi care vor fi depozitati in conditii de siguranta, urmand sa fie valorificat continutul prin unitatile PETROM.

Anvelopele uzate reprezinta una din principalele probleme ale unui santier. Vor fi depozitate in locuri special amenajate iar antreprenorul va gasi o solutie pentru eliminarea acestora. Se interzice arderea lor.

Namolul colectat in decantoarele care deservesc canalizarea pluviala va fi transportat la depozitele de deseuri menajere, iar namolurile organice (de la grupurile sociale) vor fi transportate cu vidanja in locurile stabilite de comun acord cu autoritatile de mediu si cele de gospodarie comunala.

Deseurile de hartie si cele specifice activitatii de birou vor fi colectate si depozitate separat, in vederea valorificarii

Functionarea si operarea investitiei ce urmeaza a se realiza nu este in mod normal producatoare de deseuri.

5.3. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

5.3.1 EMISII DE POLUANTI IN APE

5.3.1.1 Perioada de executie

Sursele de poluare din perioada de constructie cu incidenta asupra resurselor de apa pot fi clasificate in:

Surse punctiforme (stationare);

Surse difuze de poluare.

Din categoria surselor punctiforme fac parte:

Evacuarile fecaloide menajere aferente organizarilor de santier, inclusiv gropilor de imprumut si punctelor de lucru.

In cazul amplasarii organizarii de santier in aproplerea sistemului de canalizare a orasului, problema evacuarii apelor este rezolvata prin racordare la acest sistem. Daca nu exista o astfel de posibilitate, se impune realizarea de fose vidanjabile sau utilizarea de toalete ecologice. In conditiile evacuarii in sistemul de canalizare, apele uzate vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in NTPA 002/2002.

La punctele de lucru si la gropile de imprumut se vor prevedea WC-uri ecologice.

Lucrarile de interventie in albiile minora si majora ale raului Dunarea pentru realizarea podului peste rau, precum si lucrarile la podete.

Aceste lucrari conduc la cresterea turbiditatii apelor, lar lucrarile de consolidare si fundare a pilelor pot conduce la cresterea alcalinitatii ca urmare a pierderilor de mortar. De aceea lucrarile vor fi astfel efectuate incat pierderea de material (mortar) sa fie minima. Un alt pericol pe care iI reprezinta astfel de lucrari de interventie, consta in cresterea gradului de risc de inundatie in zona ca urmare a blocarii albiei cu materiale de constructie. In acest sens, constructorul are obligatia sa intervina pentru deblocarea albiei, iar la sfarsitul lucrarilor pentru scoaterea din albie a tuturor materialelor ramase.

Sursele difuze de poluare sunt constituite din:

Depozitele intermediare (vrac) de materiale de constructii (in special pulverulente), ce sunt spalate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate catre terenurile adiacente. De aceea, se recomanda amenajarea platformelor de depozitare cu santuri perimetrale de garda. Depozitele de materiale (agregate, ciment, lianti, si alte tipuri de materiale) vor fi inchise sau acoperite, astfel neexistand pericolul imprastierii in atmosfera si depunerii pe sol, infiltrarea acestora in apele subterane prin intermediul apei de ploaie fiind exclusa.

Spalarea utilajelor (autobasculante, autoutilitare). Apele provenite de la aceste spalari au un caracter alcalin (pH >8,5) fiind potential impurificate cu produs de tip petrolier (uleiuri, carburanti). Volumul apelor pluviale din cadrul organizarii de santier va depinde de suprafata betonata. Este recomandata sistematizarea intregii suprafete a organizarii de santier, astfel incat toata apa pluviala sa poata fi preepurata mecanic. Incarcarea cu poluanti a acestor ape va depinde de modul in care sunt depozitate materialele in vrac, Intretinute utilajele si pastrata curatenia in incinta. Pentru eliminarea pericolului infestarii cu produse petroliere a solului si implicit a apei subterane este necesara intretinerea corespunzatoare a utilajelor si efectuarea schimburilor de ulei de la utilaje in statii speciale pentru astfel de operatii deoarece uleiurile si grasimile sunt foarte poluante. Carburantii si produsele chimice trebuie stocate in celule etanse.

In cazul gropilor de imprumut, apele utilizate pentru stropit in scopul evitarii degajarilor de praf nu pot fi considerate ape uzate. Volumul apelor pluviale care se vor strange In interiorui gropii de imprumut depinde de tehnologia de exploatare a acesteia. Functie de conditiile litologice, este posibil sa apara situatii In care va fi nevoie ca apa acumulata sa fie evacuata pentru a se putea continua activitatea. Nu se considera necesara preepurarea acestor ape.

Consumul de apa

Apa folosita pentru compactarea agregatelor poate proveni de la reteaua publica iar in cazul cand provine din alte surse, aceasta conform STAS 790-89 nu trebuie sa contina particule In suspensie.

5.3.1.2. Perioada de functionare

In cazul arterelor rutiere, poluarea apelor de suprafata sau subterane poate proveni din:

deversarea sau infiltrarea apelor pluviale colectate de pe carosabilul contaminat cu: produse petroliere scurse de la autovehicule,

depuneri de pulberi provenite din arderea combustibilului,

particule rezultate din erodarea pneurilor sau cu alte materii rezultate din trafic materiale antiderapante (saruri decongelante).

deversarea accidentala de lichide poluante in caz de accidente rutiere in care sunt antrenate autovehicule ce transporta substante poluante.

In timpul functionarii caii de rulare apare o poluare cronica datorata mai multor tipuri de poluanti ce apar la circulatia vehiculelor (reziduuri de combustibil nears, reziduuri provenite din uzura pneurilor, reziduuri metalice provenite de la uzura si coroziunea vehiculelor, materii solide, reziduuri lichide, reziduuri provenite din uzura imbracamintii asfaltice rutiere).

Contaminarea chimica maxima a carosabilului cu substante poluante are loc in zonele de oprire sau stationare a autovehiculelor. Calea rutiera este prevazuta cu locuri de refugiu dotate numai cu un minim necesar (banca, cos de gunoi).

O problema poate apare in perioada de iarna cand, de regula, pentru topirea ghetii de pe carosabil se imprastie sare. Efectul poluant al sarii imprastiate pe carosabil este in general redus, dar poate avea efecte semnificative in apele raurilor si paraielor de la marginea drumului.

Pentru colectarea apelor pluviale, in proiect vor fi prevazute santuri si rigole cu debusare in receptori naturali. Apele meteorice sunt considerate conventional curate. Contaminarea acestor ape datorita traficului rutier trebuie analizata in functie de nivelul traficului.

Poluantii solizi si lichizi, in cea mai mare parte se depun pe calea de rulare si sunt antrenati in urma ploilor, in santurile laterale ale drumurilor si partial sunt descarcati in apele de suprafata.

5.3.1.3. Masuri pentru diminuarea impactului

In vederea diminuarii impactului ecologic asupra ecosistemelor acvatice, in perioada realizarii lucrarilor de constructie se recomanda:

- evitarea aporturilor chimice biogene, organice si toxice. Pentru aceasta se vor folosi grupuri sanitare mobile, vidanjarea acestora facandu-se in locuri special desemnate de autoritatile de mediu.

- evitarea modificarilor de viteza de curgere si adancime a apei prin gropi sau depuneri de materiale de constructii si balast pe fundul apei.

Pentru perioada de exploatare, evacuarea apelor pluviale din santurile drumului s-a prevazut a se face pe terenul inconjurator cu respectarea conditiilor prevazute in Normativul NTPA 001/2002

5.3.2 EMISII DE POLUANTI IN AER

5.3.2.1. Perioada de executie

Pe perioada de executie a lucrarilor, sursele de poluare a aerului vor fi diferentiate functie de specificul lucrarilor, si anume vor fi constituite din activitatea desfasurata in cadrul organizarii de santier, gropilor de imprumut, pe amplasamentul lucrarii, precum si de traficul pe drumurile de acces la amplasament.

In general activitatea de executie a unei cai rutiere reprezinta o importanta sursa de poluare a atmosferei cu praf, putand avea un impact temporar substantial asupra calitatii aerului din zona amplasamentului.

Emisiile din timpul desfasurarii constructiei caii rutiere sunt asociate in principal cu miscarea pamantului (curatarea terenului, excavarea solului, umpluturile), manevrarea si transportul unor materiale, lucrarile de construire a caii de rulare. Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor.

Asa cum am aratat deja, realizarea investitiei implica, in perioada de executie un volum apreciabil de lucrari complexe, specifice, precum si utilizarea unui parc variat de masini si utilaje, ceea ce conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. Principalii poluanti care se emana in atmosfera in perioada de constructie sunt monoxidul de carbon, plumbul, oxidul de azot, praf, dioxidul de carbon si hidrocarburile.

Toate acestea vor aduce un aport de poluanti ai aerului in zona lucrarilor, ca si pe caile de acces.

Prin emisie de poluanti se intelege, conform Ordinului 462/93, 'eliminarea in atmosfera a unor poluanti solizi, lichizi sau gazosi, din sursele punctuale sau de suprafata'.

Conform aceluiasi normativ, normele de limitare preventiva a emisiilor reprezinta: norme privind valorile concentratiilor maxime de poluanti admise a fi eliminate in atmosfera de catre diferitele activitati antropice', iar emisiile: 'transferul poluantilor in atmosfera catre un receptor' (omul si factorii sistemului sau ecologic, bunuri materiale etc).

Pentru zona in cauza, emisiile poluante pot proveni de la:

- sursele locale sau centrale de producere a energiei termice;

- sursele mobile de combustie specifice transportului auto si feroviar;

- sursele fixe industriale.

In prezent, in cazul variantei alese, nu exista surse stabile de poluare a aerului, traseul inconjurand orasul Braila la o distanta de cel putin 2 km fata de zona locuita sau de zona industriala a orasului. Terenul strabatut pe teritoriul judetului Braila apartine: o parte Primariei municipiului Braila, o alta parte comunei Vadeni (extravilanul comunei - teren arabil). La acestea se adauga proprietati particulare si un teren ce este in propritatea Ministerului Justitiei, teren pe care se va construi viitoarea statie de epurare a municipiului. Pe teritoriul judetului Tulcea amplasamentul propus se desfasoara pe extravilanul localitatilor Smardan si Jijila. Traficul pe drumurile intersectate de viitoarea cale de rulare si activitatile agricole ale locuitorilor reprezinta singurele surse de poluare a aerului in amplasamentul propus.

● Surse si emisii de poluanti pe amplasamentul gropilor de imprumut

Operatiile specifice desfasurate in cazul gropilor de imprumut sunt de regula:

Faza de deschidere si exploatare, ce cuprinde:

Decaparea stratului de pamant superficial

Strangerea pamantului in gramezi

Excavarea pamantului si incarcarea acestuia in autobasculante in vederea transportului pe amplasamentul lucrarii

Amenajarea si intretinerea drumurilor de exploatare

Faza de inchidere presupune:

Terasare si taluzare contur depozit



Umpluturi

Nivelare suprafata depozit

Sursele aferente acestor activitati sunt surse libere (degajare de praf), emisiile nefiind normate nici pe plan intern si nici pe plan international. Exploatarea gropilor de imprumut se estimeaza a fi continua pe toata perioada de exploatare. La emisiile de praf se adauga emisiile generate de traficul auto implicat in transportul materialelor si emisiile de la utilajele ce activeaza in groapa de imprumut.

Surse si emisii de poluanti in cadrul organizarii de santier

Emisiile de poluanti atmosferici din amplasamentul organizarii de santier sunt specifice activitatilor ce se vor desfasura, si anume:

operatii aferente prepararii betoanelor de ciment si betoanelor asfaltice

parcarea autovehiculelor destinate transportului materiilor prime pentru prepararea betoanelor si a produselor finite

stocarea si distribuirea carburantilor, materialelor de balast SI alte materiale

intretinerea si repararea utilajelor etc.

Prepararea betoanelor de ciment si asfaltice, implica o serie de operatii care pot constitui surse stationare sau mobile de emisie a poluantilor atmosferici, si anume:

manevrarea (aprovizionare, stocare, transfer) materiilor prime (agregate, nisip, ciment, filer, bitum):

procesarea materiilor prime, si, dupa caz, stocarea temporara a produselor;

transportul produselor pentru punerea in opera.

In functie de nivelul tehnologic al procesului, echipamentelor si instalatii lor folosite, operatiile aferente fazelor de productie se constituie in surse de poluare a atmosferei. Se mentioneaza ca aceste surse sunt temporare, efectul lor resimtindu-se numai pe perioada de functionare.

Stocarea carburantilor si combustibililor

In incinta organizarilor de santier vor fi prevazute depozite de carburanti (motorina) necesare alimentarii utilajelor necesare lucrarilor de constructie a autostrazii si vehiculelor pentru transportul materialelor.

Activitatile specifice acestui depozit sunt: aprovizionarea cu carburanti (descarcarea din cisterne CF sau auto in rezervoare), stocarea carburantilor si distribuirea carburantilor. In cursul acestor activitati vor avea loc emisii de hidrocarburi in atmosfera generate de procesul natural de evaporare a carburantului. Emisiile de hidrocarburi in atmosfera apar episodic, sunt discontinue, variabile si prezente numai in timpul programului de lucru.

●Surse de poluanti in amplasamentul lucrarii

Aplicarea mixturilor asfaltice

O sursa importanta de poluare a factorului de mediu aer este activitatea de producere, transport si aplicare a mixturilor asfaltice . In timpul acestor operatii se elibereaza in atmosfera compusi organici volatili (COV). Cantitatea acestora depinde de tehnologia folosita.

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate trebuie sa fie cel putin egala cu consumul mediu zilnic, si trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi omogene.

●Circulatia vehiculelor de transport materiale si a utilajelor

Pe perioada de executie a lucrarilor, circulatia vehiculelor de transport al materialelor si functionarea utilajelor va aduce un aport de poluanti ai aerului. Principalii poluanti care se emana in atmosfera in perioada de constructie sunt monoxidul de carbon, plumbul, oxidul de azot, praf, bioxidul de carbon si hidrocarburile. Acestia se datoresc circulatiei utilajelor si autovehiculelor.

Dat fiind ca emisiile de poluanti de la autovehicule au loc in apropierea solului, impactul maxim al acestora asupra calitatii aerului are loc (exceptand axa caii) in proximitatea caii de trafic la nivelul respiratiei umane (inaltimea efectiva de emisie este de cca 2 m).

Nivelul concentratiilor de poluanti depinde de:

- intensitatea traficului si tipurile de autovehicule

- conditiile meteorologice de dispersie a poluantilor.

Pe drumurile de legatura cu amplasamentul lucrarilor, circulatia vehiculelor de transport a materialelor va contribui la sporirea poluarii aerului prin praful degajat de pe drumurile neasfaltate, dar si prin substantele eliminate in gazele de esapament. In situatia de fata se poate aprecia ca, in conditiile de spatiu si de ritm de lucru preconizat pe timpul executiei, nu sunt de asteptat depasiri ale normelor la debitele emisiilor de poluanti.

Odata incheiata faza de executie, emisiile de poluanti din sursele mai sus mentionate dispar.

Factorii de mediu care pot fi afectati

Populatia

In zonele aflate in proximitatea caii rutiere ( cel mult 200m ) pot aparea situatii de poluare pe termen scurt cu particule in suspensie si cu NOx. . Totodata, in aceste zone pot apare situatii critice ( depasirea limitei sanitare ) generate de efectul sinergic al particulelor in suspensie cu NO2. Aceste situatii de poluare vor avea probabilitatea de aparitie in perioada de executie a terasamentelor, fiind generate de aceste lucrari. In restul perioadei de executie nivelurile de poluare se vor diminua substantial.

Se apreciaza ca impactul generat de lucrarile de executie din amplasament nu vor afecta populatia din alte localitati. De asemenea, data fiind perioada scurta de expunere a populatiei localitatilor posibil a fi afectate la impurificarea cu substante cu potential cancerigen ( Cr, Ni, HAP ) riscul prezentat de acesti poluanti este minor.

In ceea ce priveste impactul poluantilor generati de activitatea de organizare de santier asupra populatiei, acesta poate fi apreciabil daca amplasamentul va fi ales la distante mai mici de 850-1000m.

Vegetatia

In timpul perioadei de constructie vor apare situatii pe termen scurt de stress chimic asupra vegetatiei, datorate expunerii la impurificarea cu Nox pe distante de pana la 200m fata de amplasamentul caii rutiere, de amplsamentul gropii de imprumut si de drumurile de acces.

De asemenea, aconditii de stress chimic asupra vegetatiei, generate de nivelurile concentratiilor de NO2 si de SO2 vor apare in vecinatatea organizarii de santier pana la distante de 300m.

Solul si subsolul

In perioada de constructie, in amplsamentul sectorului de drum, al gropii de imprumut si pe drumurile de acces, utilajele si vehiculele vor emite particule incarcate cu metale grele care se vor depune pe solul din jur. Exista deci posibilitatea contaminarii solului cu Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Mn, local, in zonele amintite. In functie de parametrii fizico-chimici ai solului poate aparea o usoara contaminare, in timp, aapelor subterane.

Se apreciaza ca, date fiind cantitatile relativ reduse de metale grele emise si depuse, ca si perioada scurta de executie, nivelurile de contaminare a solului si subsolului nu vor fi majore.

Constructiile

Gazele acide ( NO2, SO2 ) si particulele emise in atmosfera in timpul lucrarilor de constructie vor aduce un aport suplimentar, tempoarr, la cresterea agresivitatii mediului atmosferic. Se apreciaza insa ca, deoarece in anotimpul rece, cand probabilitatea de crestere a umezelii relative a awerului peste 75% este mare, lucrarile inceteaza, acest aport nu va genera probele deosebite pentru constructiile din zona.

5.3.2.2. In timpul exploatarii drumului

Emisiile de poluanti pe perioada de exploatare, se vor datora in principal traficului rutier. Aceste emisii au loc in apropierea solului (nivelul gurilor de esapament), dar turbulenta creata de deplasarea vehiculelor in stratul de aer de langa sol si de diferenta de temperatura dintre gazele de esapament si aerul atmosferic, conduc la o inaltime de emisie de circa 2 m (conform informatiilor din literatura de specialitate).

5.3.2.3. Masuri de diminuare a impactului

In perioada de executie

Prin protectia atmosferei se urmareste prevenirea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunuriolor materiale.

Diminuarea emisiilor la producerea asfaltului – Pentru limitarea efectelor negative datorate emisiilor provenite din bancurile de stocare de bitum incalzit, statiile de producerea asfaltului vor fi maplasate cat mai departe de zonele locuite.

Diminuarea emisiilor la transport materiale – Pentru limitarea disconfortului iminent ce apare in perioada de constructie a unui drum ( mai ales pe timpul verii ) se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce deservesc santierul, mai ales pentru cele care transporta materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine. De asemenea transportul acestor materiale se va face pe cat posibil acoperit.

In perioada de exploatare

Pentru diminuarea impactului asupra atmosferei pe perioada exploatarii lucrarilor se propune adoptarwea unui sistem de management al traficului care sa asigure o buna fluidizare a acestuia.

5.3.3. SURSE DE POLUARE A SOLULUI

Dupa perioada si intensitatea surselor de poluare specifice constructiei drumurilor si circulatiei rutiere, poluarea se poate imparti in:

a)      poluare specifica perioadei de executie;

b)      poluare sezoniera reprezentata de substante chimice pentru tratamente ale platformei drumului in timpul iernii ;

c)      poluare cronica specifica circulatiei rutiere;

d)       poluare accidentala ce poate sa apara in cazul unor accidente rutiere in care sunt implicate vehicule ce transporta substante periculoase sau toxice, substante ce pot fi deversate pe platforma drumului, in santurile de evacuare a apelor pluviale sau pe terenurile de la marginea drumului.

La cele de mai sus se adauga poluarea locala existenta deja, precum si cea care va aparea odata cu dezvoltarea unor activitati (economice, sociale, turistice etc.) ca urmare a cresterii traficului in zona.

In afara poluarii specifice perioadei de executie, toate celelalte tipuri de poluare apar in perioada de functionare a caii rutiere.

Perioada de constructie

Impactul major asupra solului si subsolului se va resimti puternic in perioada de executie, datorita activitatii unui parc divers de utilaje, organizarii sediului de santier, bazei de utilaje, depozitelor de materiale, statiilor de betoane, precum si concentrarilor de efective umane. Aceste activitati constituie surse de poluare a apelor, solului, aerului. Vecinatatea organizarii de santier poate genera surse de poluare a apelor de suprafata si a solului, cu ape uzate sau cu deseuri menajere, cu hidrocarburi sau diverse substante toxice sau periculoase. Aceste surse pot deveni semnificative in cazul in care nu se iau masuri eficiente de limitare drastica a interactiunii dintre organizarea de santier si panza freatica (de exemplu, panza freatica nu trebuie sa devina in nici un caz emisar pentru apele fecaloid-menajere produse in cadrul organizarii de santier).

Principalele tipuri de lucrari ce vor avea impact direct asupra factorului de mediu sol

sunt

decaparea stratului vegetal

defrisare arbori

sapaturi corp drum pamant

sapatura in groapa de imprumut

umplutura, imbracare taluze cu pamant vegetal

santuri si rigole pereate fara dren.

Perioadei de executie ii sunt asociate numeroase puncte de impact asupra solului, directe sau prin intermediul mediilor de dispersie a poluantilor.

Pulberile rezultate din procesele de excavare, incarcare, transport si respectiv descarcare a pamantului pot fi considerate poluante numai in masura in care sunt asociate cu alti poluanti .

In perioada de executie au loc o serie de modificari in calitatea si structura solului si subsolului ca urmare a ocuparii unor suprafete cu organizarea de santier, gropile de imprumut si ampriza viitoarei cai rutiere. Formele de impact identificate in aceasta perioada pot fi:

a)       Decaparea stratului de sol vegetal si realizarea unui profil artificial in ampriza caii de rulare.

b)       Deteriorarea profilului albiei raului prin exploatarea balastului din aceasta

c)       Deteriorarea profilului solului pe adancime de circa 5 m prin exploatarea gropii de imprumut

d)       Aparitia fenomenelor de eroziune a solului

e)       Betonarea unor suprafete din ampriza lucrarii sau din organizarea de santier

f)        Pierderea caracteristicilor naturale ale solului fertil prin depozitarea neadecvata a acestuia in haldele de sol rezultate din decopertari

g)       Poluari accidentale cu hidrocarburi sau alte substante, precum si cu ape uzate fecaloid- menajere

h)       Depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructii, a deseurilor tehnologice

i)         Modificari calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale.

In general impactul realizarii drumului asupra solului depinde de inaltimea terasamentelor si de natura terenurilor folosite la terasamente. Efectele impactului, strict locale, pot fi la originea unor modificari ale conditiilor de scurgere a apelor la suprafata terenului (datorita fenomenelor de tasare si de convergenta). In zonele unde astfel de riscuri sunt reale se vor lua masuri de evitare a tasarii solului de catre utilaje la piciorul rambleurilor si imbracarea cu sol vegetal a taluzurilor.

5.3.3.2. Perioada de exploatare

O parte din impactele prezentate mai sus apar si in perioada de exploatare a drumului. Specific acestei perioade este insa acumularea in sol de metale grele.

Mentinerea poluantilor in forme insolubile este asigurata de capacitatea de absortie a argilei si humusului, pH-ului neutru, drenajul bun al solului.

Continuturile crescute de metale grele determina poluarea solului, implicit a plantelor care le absorb, a animalelor si, in final, a omului.

Masuri de diminuare a impactului

Pregatirea terenului

Decaparea solului vegetal va fi efectuata in limita strictului necesar pe circa 30 cm grosime, pamantul vegetal fiind depozitat astfel incat sa poata fi reasternut ulterior pe taluzuri sau refolosit pentru amenajari peisagistice.

Terenul ocupat cu depozitele provizorii se va reduce de asemenea la strictul necesar. Alegerea amplasamentului gropilor de imprumut se va face astfel incat impactul excavatiilor asupra mediului sa fie minim, iar distanta parcursa pana la santier sa fie cat mai mica.

In cazul in care pentru constructia drumului este necesara taierea unui anumit numar de arbori se va planta in alta parte sau chiar pe traseul drumului acelasi numar de arbori.

Zonele in care s-au depozitat materiale provenite din excavatii vor fi reamenajate la terminarea lucrarilor si redate circuitului agricol.

Exploatarea gropilor de Imprumut

Masurile de redare in circuit sunt dificile deoarece excavatiile remanente nu pot fi umplute in totalitate. Se va proceda la terasarea si taluzarea perimetrelor, precum si la nivelarea bazei, care sa asigure pante de 1:4 - 1 :5. Ulterior, aceste gropi vor putea fi folosite ca depozite ecologice.

5.3.4. IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII

5.3.4.1 Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre

In perioada de constructie a unei cai rutiere se inregistreaza urmatoarele tipuri de impacte asupra vegetatiei si faunei terestre:

o Inlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrarile desfasurate (decopertare, betonare);

o Fragmentarea habitatelor naturale ;

o Reducerea productivitatii biologice prin cresterea gradului de poluare in zona.

Inlaturarea componentelor biotice

Lucrarile de constructie specifice drumurilor necesita ocuparea unor suprafete de teren cu lucrarile de santier propriu-zise, organizarea de santier, gropile de imprumut. Toate acestea sunt de natura sa inlature in totalitate elementele naturale din amplasament, producand o diminuare considerabila a cantitatii de biomasa disponibila la nivelul zonei analizate.

In masura in care terenurile ocupate au fost folosite pentru productia agricola, din punct de vedere cantitativ va avea loc o pierdere de productie, care va trebui sa se regaseasca prin intensificarea productiei pe alte terenuri sau prin ameliorarea si folosirea terenurilor care in prezent sunt neproductive sau viroaga.

Fragmentarea habitatelor naturale

Prin fragmentarea habitatelor naturale se produc 'efecte secundare'· In structura biocenozei locale. Sunt afectate in special speciile de talie mica care sufera o reducere a densitatii spatiale. Nu este afectata insa densitatea lor pe fragmente de habitat. De asemenea se poate modifica raportul intre speciile prada si pradator, primele avand conditii de dezvoltare mai bune in lipsa pradatorilor.

5.3.4.2. Efectele poluarii asupra vegetatiei

Asa cum rezulta din capitolele anterioare, pe intreaga perioada de executie a lucrarilor, principalii poluanti prezenti in mediu in zona lucrarilor sunt particulele de praf si in cantitate mai redusa poluanti chimici precum: NOx, S02, CO .

Literatura de specialitate pune in evidenta faptul ca emisiile de poluanti din traficul rutier au un efect nesemnificativ asupra vegetatiei si faunei, exceptand acumularile de plumb.

Studiile efectuate pana in prezent arata ca acumularea plumbului este nesemnificativa pe fasii situate de o parte si de alta a drumului avand cca 50 m latime, concentratia mai mare semnalandu-se pe primii 10 m langa drum.

Oxizii de sulf pot afecta vegetatia atat prin partea aeriana a plantelor cat si prin marirea aciditatii solului, deci prin dublu efect. In functie de cantitatea de S02 la care este expusa planta in unitatea de timp, in tesutul acesteia au loc diferite efecte biochimice si fizicochimice care duc la degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cresterea respiratiei, schimbari ale metabolismului proteinelor, bilantul Iipidelor si a apei precum si in activitatea enzimatica. Copacii cu ciclu de viata lung sufera in mod deosebit datorita expunerii pe termen lung la S02 deoarece efectele subtile se cumuleaza de-a lungul anilor si produc efecte nocive generale, cu atat mai puternice cu cat sunt si alti compusi fitotoxici ca NOx, 03 si ploile acide.

Pulberile sedimentabile rezultate din trafic, in cazul in care sunt mai mari decat cele admise de normativele in vigoare, duc la micsorarea cantitatii de aerare a solului si de inhibare a activitatii microorganismelor. Acest lucru poate conduce la micsorarea duratei de viata a vegetatiei din zona.

5.3.4.3. Efectele poluarii asupra faunei

Din literatura de specialitate reiese ca expunerea pe termen scurt (ore) la niveluri coborate de NOx conduce rar la efecte cuantificabile. Totusi, expunerea pe durate de ordinul saptamanilor la concentratii mici poate determina o serie de efecte ca: alterarea metabolismului, alterarea structurii si functiei plamanilor, efecte extrapulmonare.

Concentratii de NOx in aer care sa prezinte riscuri pentru unele specii de animale pot fi intalnite pe o distanta de 200 m in jurul gropii de imprumut, pe perioada exploatarii acesteia, pe o distanta de circa 50 m de ambele parti ale amplasamentului in timpul concentrarii maxime a lucrarilor de executie, precum si pe circa 200 m in jurul organizarii de santier.

Dioxidul de sulf si particulele in suspensie au o raza mai mare de actiune fata de locul de emisie, functie si de conditiile atmosferice. In general acesti poluanti conduc la scaderea capacitatii vitale a organismelor, afectarea functiei pulmonare si creerea unor stari de disconfort.

5.3.4.4. Masuri de diminuare a impactului asupra vegetatiei si faunei

Transportul materialului decapat cat si cel pentru realizarea terasamentelor se va face cu mijloace de transport acoperite, deoarece in aceste etape se poate elibera o cantitate importanta de particule fine care poate fi antrenata odata cu scurgerea apelor de ploaie si pot dauna florei si faunei.

Sistemul de scurgere a apelor trebuie proiectat si intretinut astfel incat sa protejeze drumul si terenurile adiacente. In cazul zonelor umede, si zonelor din apropierea cursurilor de apa se vor executa lucrari specifice pentru evitarea baltirilor (curatarea stratului de mal, executarea de coloane din balast si asternerea unei perne de balast invelita in geotextil peste care se executa umplutura de pamant).

Apele de pe suprafata drumului se vor colecta in santurile laterale ale drumului.

Protejarea faunei acvatice se face prin devierea cursurilor de apa astfel incat sa nu se obtureze sectiunea de scurgere a apelor.

La amplasarea lucrarilor de arta (poduri, viaducte, ziduri de sprijin) trebuie evitata:

- modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea sectiunilor albii lor;

- intreruperea scurgerilor apelor subterane.

Pentru evitarea poluarii chimice in zona statiilor de asfalt, nu se vor amplasa statii de asfalt in sectoarele sensibile (apropiate de zonele de captare a apei). Daca acest lucru nu este posibil se vor lua toate masurile pentru a limita riscurile de deversare accidentala a substantelor poluante.

Carburantii si produsele chimice trebuie stocate in celule etanse.

Replantarea arborilor defrisati pentru executarea lucrarilor

5.3.5. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SOCIAL, ECONOMIC SI AMENAJAREA PEISAGISTICA

5.3.5.1. Impactul asupra populatiei

Impactul principal asupra zonei analizate se produce in timpul executiei lucrarilor.

Circulatia intensa a utilajelor de constructie la punctele de lucru, functionarea statiilor de asfalt si betoane, a depozitelor de materiale si carburanti, devierea si restrictionarea temporara a circulatiei rutiere etc. vor constitui surse temporare de disconfort pentru populatia locuitoare sau care activeaza in arealul studiat. Impactul este produs in principal de sursele deja mentionate de poluanti ai aerului si de zgomotul suplimentar indus de utilajele in functiune. Acest impact este temporar producandu-se numai pe perioada de executie a lucrarilor.

Sanatatea comunitatii privita prin prisma conditionarii efectuate de catre circulatia urbana ia in discutie:

- strada si sanatatea;

- grupurile defavorizate din punctul de vedere al poluarii si anume cei expusi in mod constant si mai accentuat efectelor poluarii (copii, batranii, conducatorii auto, agentii de circulatie, etc);

- costurile sociale datorate circulatiei (boli cauzate de poluare sau utilizarea in exces a automobilului, accidente);

- imbunatatirea starii sanatatii bazata pe mobilitate si acces la facilitatile si spatiile care creeaza conditiile unei calitati superioare a vietii.

Accesul si mobilitatea cu efectele lor (congestie, cresterea duratei deplasarii, lipsa locurilor de parcare suficiente, pericol in traficul pietonal si al biciclistilor, poluare) conduc la afectarea negativa a persoanelor si mediului, deci la o calitate a vietii care de multe ori poate lasa de dorit.

In perioada de functionare a caii rutiere, impactul este diferit in functie de pozitia detinuta de receptor. Definind impactul ca fiind diferenta intre situatia actuala si cea prognozata, in zonele in care se va inregistra fluidizarea sau reducerea traficului, impactul lucrarilor va putea fi considerat pozitiv, atat in privinta calitatii aerului cat si in privinta expunerii la zgomote si vibratii. In vecinatatea cailor rutiere in care amenajarea implica amplificarea traficului in raport cu situatia existenta, impactul va fi net negativ, in ambele privinte mentionate.

In cazul traficului, zgomotul este principala sursa de disconfort a populatiei din zona.

5.3.5.2. Sursele si nivelul de zgomot in zona

In varianta de traseu aleasa singura sursa de zgomot stabila este traficul feroviar si rutier (Ia intersectia cu calea ferata Braila Galati si la intersectiile cu drumurile nationale). La aceasta se adauga zgomotul din activitatile agricole.

De remarcat ca amplasamentul propus nu trece prin apropierea unor zone sensibile (scoli, spitale, azile etc).

a) In perioada de executie

Activitatile de executie a lucrarilor sunt producatoare firesti de zgomote si vibratii.

Masuratorile de zgomot se realizeaza de regula tinand cont de trei niveluri de observare:

zgomot la sursa;

zgomot in camp apropiat;

zgomot in camp indepartat.

Generarea de vibratii este favorizata si de calitatea drumurilor din zona. De mentionat ca in santier nu se vor efectua derocari prin explozii.

Ca masuri de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor se propun urmatoarele:

o ocolirea traseelor ce strabat localitatile de catre utilajele ce deservesc santierul, mai ales de catre basculante care au mase mari, emisii sonore puternice si efectueaza multe curse;

o pentru portiunile de traseu ce strabat zone sensibile, se recomanda lucrul numai in perioada de zi;

o stocarile de steril sau de material util se vor realiza astfel incat sa constituie un ecran intre santier si zonele locuite.

b) In perioada de functionare

Impactul traficului rutier se manifesta mai pregnant in traversarea zonelor locuite din localitatile care sunt amplasate de-a lungul. Zgomotul produs de trafic reprezinta sursa principala a poluarii sonore a mediului urban. Contributia esentiala in zgomotul produs de traficul rutier o au autovehiculele grele.

In cadrul proiectului tehnic se va intocmi un calcul a nivelului de zgomot estimat si se vor analiza influentele negative ce ar putea sa apara.

Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in zona unui obiectiv sunt precizate in STAS 10009-88 si prevad, la limita unei incinte industriale, valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS-ul amintit), iar in ceea ce priveste amplasarea cladirilor de locuit (§2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face in asa fel incat sa nu se depaseasca valoarea maxima de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada acesteia in conformitate cu STAS 6161/1-79.

Masuri de reducere a nivelului de zgomot

Pentru protejarea factorului uman este necesara:

- reducerea zgomotelor prin realizarea unor bariere fonice;

- folosirea in masura in care acest lucru este posibil, pe portiunile de traseu aflate in

apropierea zonelor rezidentiale, a unor tipuri de imbracaminte asfaltica fonoabsorbanta;

- realizarea si intretinerea de spatii verzi - aliniamente de arbori si perdele de protectie

ce au atat un rol estetic dar si antipoluant (reducerea zgomotului si a noxelor).

5.3.5.4. Impactul asupra amenajarii peisagistice

Amplasamentul ales este situat la extremitatea nordica a municipiului Braila, in continuarea prelungirii drumului de ocolire a municipiului. Traseul se desprinde din zona de terminare a centurii municipiului Braila prin culoarul existent in zona industriala nord si comuna Baldovinesti, traverseaza superior Linia C.F. Braila Galati, intersecteaza la nivel Calea Galati, dupa care ocolind pe la nord cartierul Brailita se racordeaza la podul peste Dunare. Dupa traversarea Dunarii sunt necesare racorduri rutiere spre Tulcea, Macin, Smardan si Insula Mare a Brailei. Traseul acestor bretele se desfasoara in camp sau in apropierea localitatilor.

In arealul amplasamentului zonele impadurite sunt restranse, deci nu vor fi necesare defrisari masive care sa conduca la o schimbare radicala a peisajului. Copacii desfrisati vor trebui replantati intr-o alta zona, zona putand fiind aleasa si din considerente estetice.

CONCLUZII, MONITORIZARE

5.3.6.1. Concluzii, recomandari

Varianta de traseu pe care va fi amplasat podul va respecta criteriile dimensionale prezentate la capitolul 4.1

Constructia Podului suspendat peste Dunare in zona Braila este prevazuta in Planul Urbanistic Zonal 56/1996, avand caracter de utilitate publica.

Natura terenului de fundare corespunde in general structurii geologice a pamanturilor adiacenete Dunarii de Jos, intalnita si la alte lucrari hidrotehnice realizate in zona.

Pentru definirea amplasamentelor, a tehnologiei de exploatare si transport a materialului de umplutura, in scopul exploatarii gropilor de imprumut in conditii de minimizare a impactului asupra mediului, se fac urmatoarelel recomandari:

Stabilirea amplasamentului gropilor de imprumut se va face pe baza unui accord comun al Agentiei de Protectie a Mediului Braila si al Agentiei de Protectie a Mediului Tulcea

Lucrarile de decopertare se vor realize astfel incat pamantul vegetal sa poata fi utilizat pentru realizarea de lucrari sau sa fie haldat, pentru a fi utilizat la refacerea cadrului natural in zona gropii dupa inchiderea acesteia

Regimul gospodaririi deseurilor produse in timpul executiei va face obiectul organizarii de santier, In conformitate cu reglementarile in vigoare, aceste deseuri vor fi colectate, transportate si depuse la rampa de depozitare in vederea neutralizarii lor.
In toate fazele de proiectare, executie si operare a podului se va avea in vedere minimizarea impactului pe care desfasurarea lucrarilor si exploatarea podului il au asupra mediului tinandu-se cont de afectarea factorilor propriu-zisi de mediu :

Aer:

Negativ la executie datorita prafului, emanatiilor de gaze de la arderea carburantilor, emisiilor de la statiile de preparare a betoanelor de ciment si betoanelor asfaltice

Negativ la exploatare, pentru variant ace se va realiza, tinand cont ca in present, pe traseul variantei nu exista nici o sursa de poluare fixa, calitatea aerului fiind afectata numai de activitatile agricole din zona.

Apele de suprafata

Negativ in perioada de executie prin apele din procesel tehnologice, organizarea de ssantier, extragerea balastului din albie, efectuarea lucrarilor in albie

Acidental in perioada de exploatare, in caz de accidente rutiere in care sunt antrenate autovehicule ce transporta substante periculoase

Apele subterane – se vor lua toate masurile tehnice si organizatorice pentru minimizarea efectelor organizarii de santier asupra acestora

Solul si vegetatia vor fi afectate indeosebi in perioada de executie, prin decopertare, realizarea gropilor de imprumut, depuneri de pamant si pe aparatul foliaceu al plantelor de pulberi si substante poluante

Fauna salbatica va fi stresata prin deranjarea zonelor de circulatie naturale si a emisiilor de substante poluante

Populatia locala , mai ales circulatia acesteia va fi afectata in perioada de executie, rezultand principalul conflict de interese in aceasta etapa.

In perioada de executie impactul este specific lucrarilor de constructie. Se va inregistra o afectare a factorilor de mediu, de diverse intensitati, care este insa de scurta durata, si numai in zona lucrarilor, a aorganizarii de santier si a gropilor de imprumut. In conformitate cu prevederile legale, organizarea de santier, ca aplasamente si solutii, este atributia constructorilor. Solutiile concrete adoptate de constructor vor fi supuse spre avizare si autorizare de catre Agentiile de Protectie a Mediului Braila si Tulcea.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului acesta se manifesta in mod deosebit pe perioada de executie si este reversibil. De remarcat ca nu vor fi deranjate habitatele, nu se vor produce schimbari in compozitia speciilor, nu va descreste biodiversitatea si nici nu se va inregistra un impact negativ asupra speciilor migratoare. Facilitatile pe care le ofera un drum modernizat vor conduce la cresterea numarului turisti lor in zona, cu efect asupra economiei comunei.

Pentru diminuarea sau eliminarea impactului asupra mediului, la alegerea variantei s-au luat in calcul urmatoarele criterii, criterii de care se va tine cont si in urmatoarele faze de proiectare:

Criterii energetice

Existenta in apropiere a surselor de materiale de constructii, ceea ce conduce la reducerea consumurilor de carburanti;

Neimplicarea efectuarii unor lucrari speciale cu consum energetic ridicat

Criterii socio-economice

Existenta unor terenuri neocupate, evitandu-se stramutarea populatiei;

Posibilitatea creerii de noi locuri de munca;

Integrarea intr-o zona construita, absenta monumentelor istorice;

Traditiile culturale si religioase ale zonei;

Absenta unor rezervatii naturale sau zone umede declarate ca arii protejate;

Consens local si/sau vointa politica;

Existenta unei industrii;

Afectarea activitatilor de turism; zone de agrement;

Costul masurilor de diminuare/compensare;

Costul lucrarilor de depoluare;

Existenta infrastructurii de transport.

Criterii de mediu

Volumul de decopertari din timpul executiei;

Volumul de umpluturi;

Riscul de poluare;

Pierderea zonelor de adapostire a faunei piscicole;

Pierderea diversitatii conditiilor de habitat;   

Amplasament fara valoare deosebita pentru mediu;

Eroziunea malurilor;

Acces facil in zona care nu necesita realizarea de noi drumuri;

Existenta facilitatilor de epurare a apelor uzate;

Directia predominanta a vanturilor;

Utilizarea celei mai bune tehnologii disponibile sau a celei mai bune practici pentru mediu

Alte criterii

Constrangeri rezultate din prevederile legislatiei in vigoare

Cresterile de trafic atribuite direct proiectului    

Accesul la alte facilitati de transport

Schimbarea modalitatii de exploatare

Modernizarea tehnologica

CONCLUZII

Pentru un bun management al lucrarilor se impun luarea urmatoarelor masuri:

Marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea respectarii perimetrului afectat constructiei.

Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la fronturile de lucru, utilizand pe cat posibil drept cale de rulare traseul variantei.

Semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare sau cu semafoare cu lumina intermitenta, obligand conducatorii auto sa reduca viteza si sa acorde o atentie speciala circulatiei in zona.

Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina cont de timpii de rulare si punere in opera a materialelor de acoperire (asfalt, mixtura asfaltica) corelandu-se programele de lucru ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor. De asemenea se va tine seama de prognoza meteo pentru zona respectiva, dat fiind schimbarile de clima si conditii atmosferice inregistrate pe teritoriul Romaniei in ultimii 15 ani. Se va elimina astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util.

Asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din frontul de lucru.

Asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrarilor (sursa de alimentare cu apa potabila, locuri pentru servirea mesei, grupuri sociale, containere pentru strangerea deseurilor)

La iesirea din gropile de imprumut se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pamantul din autobasculantele care vor trece pe sub ele pentru a forma o crusta ce va impiedica antrenarea pamantului de catre vant sau datorita curentilor de aer ce apar in perioada transportului

Autobasculantele care transporta mixturi asfaltice vor avea obligatoriu prelate pentru a impiedica racirea mixturilor

Conceperea si elaborarea unui traseu de drum se va face astfel incat nu se vor aduce prejudicii ireversibile mediului acvatic si solului

In cazul folosirii drumurilor publice pentru transportul pamantului, al betoanelor sau altor materiale de masa, se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor de pamant sau a altor reziduuri din santier sau gopile de imprumut.

Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor. O atentie deosebita se va acorda punerii in opera a stratului de forma in cazul pulverizarii de var praf.

Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant, se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a se restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament.

La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele.

Pregatirea terenului

Decaparea solului vegetal va fi efectuata in limita strictului necesar pe circa 30 cm grosime, pamantul vegetal fiind depozitat astfel incat sa poata fi reasternut ulterior pe taluzuri sau folosit pentru amenajari peisagistice.

Terenul ocupat cu depozitele provizorii se va reduce de asemenea la strictul necesar. Alegerea amplasamentului gropilor de imprumut se va face astfel incat impactul excavatiilor asupra mediului sa fie minim, iar distanta parcursa pana la santier sa fie cat mai mica.

In cazul in care pentru constructia drumului este necesara taierea unui anumit numar de arbori se va planta in alta parte sau chiar pe traseul drumului acelasi numar de arbori.

Zonele in care s-au depozitat materiale provenite din excavatii vor fi reamenajate la terminarea lucrarilor si redate circuitului agricol.

Exploatarea gropilor de imprumut

Masurile de redare in circuit sunt dificile deoarece excavatiile remanente nu pot fi umplute in totalitate. Se va proceda la terasarea si taluzarea perimetrelor, precum si la nivelarea bazei, care sa asigure pante de 1:4 - 1 :5. Ulterior, aceste gropi vor putea fi folosite ca depozite ecologice.

Organizarea de santier

Spatiul ocupat de organizarea de santier va fi limitat la strictul necesar. Dupa executarea lucrarilor, constructorul va reda terenul respectiv destinatiei initiale, fara a fi degradat.

Organizarea de santier va fi concentrata in locuri unice, stabilite de catre Antreprenor si va fi echipata cu facilitatile sanitare pentru muncitori in scopul reducerii poluarii apelor Dunarii sau a apelor subterane cu ape uzate fecaloid-menajere.

Epurarea apelor uzate in perioada de santier se va face prin:

- utilizarea grupurilor sociale mobile, solutie care pentru perioada de constructie este cea mai eficienta atat din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al protectiei mediului;

- decantarea suspensiilor in bazine decantoare SI evacuarea fazei lichide (eventual recircularea apei spre aceeasi folosinta).

Instalatiile pentru fabricarea betoanelor de ciment si a betoanelor asfaltice vor utiliza de preferinta tehnologie moderna care permite retinerea poluantilor.

Colectarea apelor pluviale

- santuri in lungul drumului;

- pentru retinerea materialelor solide antrenate de pe suprafata carosabila se vor prevedea:

- decantoare de parti solide, acolo unde exista emisari naturali, asa cum este fluviul Dunarea;

- bazine fito-epuratoare, pentru cazul in care apele vor fi deversate la nivelul solului. Deseurile vor fi colectate si depozitate in spatii speciale.

Carburantii si substantele periculoase vor fi depozitate in locuri speciale. Deoarece benzina si uleiurile sunt foarte poluante, se vor prevedea statii speciale pentru schimbul de ulei de la masini pentru a reduce la minim riscul producerii unei poluari accidentale a mediului acvatic.

6. PROTECTIA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL SI ARHEOLOGIC

Se va asigura protectia patrimoniului arheologic si arhitectural din zona aferenta investitiei din cele doua judete, inclusiv din zonele afectate de protejarea, modernizarea infrastructurii tehnice de telecomunicatii si energetice precum si in zonele afectate de organizarile de santier, gropi de imprumut sau orice alta amenajare

Se vor incheia, obligatoriu, contracte de asistenta arheologica sau, dupa caz, de sondaje si cercetari arheologice cu institutiile abilitate din judetele Braila si Tulcea, anterior inceperii lucrarii de investitie precum si pe toata durata executarii proiectului.

7. PERFORMANTA, MENTENANTA

7.1. Asigurarea criteriilor de performanta privind cerintele din legea 10 / 1995, cu modificarile si completarile ulterioare

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede realizarea si mentinerea , pe toata durata de existenta a constructiilor si instalatiilor, a urmatoarelor cerinte de calitate :

Rezistenta si stabilitate

Siguranta in exploatare

Siguranta la foc

Igiena , sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului

Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie

Protectia impotriva zgomotului

Aceste obligatii revin factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in postutilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia. Acesti factori sunt : investitorii, cercetatorii, proiectantii, verificatorii de proiecte, fabricantii si furnizorii de produse de constructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu executia, expertii tehnici, precum si autoritatile publice si asociatiile profesionale de profil.

In conformitate cu Legea 10/1995, cu modificarile si completarile ulterioare : “Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii, executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii, precum si dupa implinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii ei.”

7.2. Programele de urmarire a executiei lucrarilor

In conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si normativele tehnice in vigoare se va stabili de comun acord, cu participarea tuturor partilor implicate conform legii, a Programelor pentru controlul calitatii. Proiectantii vor fi chemati la fazele de executie prevazute in Programele de urmarire si control a executiei .

Pe parcursul executiei, orice modificare a proiectului se va face numai cu acceptul proiectantului, in baza unei solicitari scrise a Concesionarului, avand in prealabil acceptul scris al Concedentului, cu respectarea termenilor cuprinsi in oferta, in conditiile prevazute de lege.

7.3. Urmarirea comportarii in timp si efectuarea lucrarilor de intretinere

Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si documente privitoare la realizarea si exploatarea acesteia. Aceasta se va intocmi prin grija investitorului si se preda proprietarului constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la zi; prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar si utilizator.

In concordanta cu prevederile Legii 10/1995, a HGR 76/1996 si ale Normativului P130/1999, proprietarul investitiei va trebui sa urmareasca comportarea in timp si sa realizeze interventii periodice la constructiile existente, constand in lucrari de reconstructie, consolidare, transformare si extindere, demolare si reabilitare, stipulate in cartea tehnica a constructiei.

In concordanta cu legislatia in vigoare si cu normativele de profil, pentru acest tip de infrastructura, concesionarul va trebui sa propuna un plan viabil de mentenanta.



7.4. Alte conditii

Concesionarul va proiecta, executa si exploata infrastructura propusa si o va mentine deschisa circulatiei publice. Nu se vor introduce restrictii de circulatie pe pod, altele decit cele impuse de capacitatea portanta a podului si gabaritului de libera trecere proiectat.

Dupa executie, concesionarul va asigura pe proprie cheltuiala executia lucrarilor de intretinere curenta si periodica a intregii infrastructuri pe toata durata concesiunii.

Concesionarul va asigura intocmirea documentatiilor si apoi obtinerea tuturor avizelor, a acordurilor si autorizatiilor necesare pentru executie si exploatare.

Daca in timpul executiei sau al exploatarii se produc accidente tehnice care au ca rezultat obstructionarea albiilor si modificarea regimului de scurgere a apelor, concesionarul va efectua pe propria cheltuiala lucrarile de eliberare a acestora si restabilire a regimului de scurgere.

De asemeni, concesionarul va remedia orice degradare rezultata in urma accidentelor de circulatie, in toate fazele de executie si de exploatare.

Concesionarul va intocmi, completa si pastra cartea tehnica a constructiei pe perioada concesiunii. La terminarea perioadei de concesionare, concesionarul va comanda o expertiza tehnica de calitate a podului, pe care o va preda concedentului impreuna cu cartea tehnica a constructiei.

La incheierea lucrarilor,    concesionarul are obligatia de a demola organizarea de santier si de a reface terenul natural afectat de lucrari.

8. OPERARE

Scopul acestui proiect este de a promova dezvoltarea locala prin asigurarea unei infrastructuri de transport pentru producatorii si agentii economici nationali si internationali precum si pentru satisfacerea nevoilor largi de transport ale populatiei si marfurilor din zona aglomeratiei urbane Braila-Galati.

Podul suspendat peste Dunare, ca investitie se va constitui intr-un pol de dezvoltare, care in principal va trebui sa raspunda urmatoarelor aspecte locale si regionale:

Satisfacererea nevoii de transport de pasageri si marfuri;

Dezvoltarea economico-sociala durabila;

Protectia mediului;

Protejarea sanatatii populatiei

Din punct de vedere al influentei economice si sociale a interventiei, se vor lua in considerare :

Impactul direct – generat de activitatea economica desfasurata prin folosinta directa a investitiei realizata prin implementarea proiectului

Impactul indirect – generat de activitatea utilizatorilor aflati in relatie directa cu operatorul infrastructurii, in amonte si in aval fata de activitatea economica a acestuia

Impactul indus – generat de efectele multiplicatoare asupra rezultatelor proiectului, atunci cand proiectul se implementeaza cu succes si creaza o activitate profitabila din punct de vedere economic si social

Pentru realizarea si operarea investitiei propuse, mai multi operatori economici au dreptul sa se asocieze, printr-un acord de asociere de tip consortiu sau joint-venture etc. Asociatii vor depune o oferta comuna. Acordul de asociere va stabili partea din contract care revine fiecarui asociat si va desemna membrul care reprezinta asociatia in toate drepturile juridice.

De asemenea, pentru indeplinirea obiectivelor privind realizarea si operarea investitiei, ofertantul are dreptul de a incheia contracte cu tertii pentru asigurarea si valorificarea exploatarii bunurilor, activitatilor si serviciilor care fac obiectul concesiunii. Lista de subcontractanti trebuie sa fie prezentata in cadrul ofertei, conform anexei.

Concesionarul va trebui sa prezinte o imagine clara asupra urmatoarelor capitole:

- Descrierea sumara a operarii investitiei

- Descrierea experientei anterioare

- Descrierea serviciilor de operare rutiera

- evolutia prezumata a costurilor de operare si intretinere si a veniturilor din exploatarea investitiei

- cash flow;

- indicatori tehnici, financiari, socio-economici

- Strategia de piata

- Volumul traficului auto

- Politica de tarifare

- Impactul social

- Strategia de publicitate

Operatorul investitiei trebuie sa se conformeze prevederilor tuturor reglementarilor nationale si internationale aplicabile in acest sector de transport.

9. TRANSFER

In derularea contractului de concesiune, concesionarul va utiliza urmatoarele categorii de bunuri:

- Bunuri de retur, care vor reveni de plin drept, gratuit si libere de orice sarcini concedentului la incetarea contractului de concesiune. Sunt bunuri de retur bunurile care facut obiectul concesiunii astfel:

- terenul, proprietate publica a judetelor Braila si Tulcea in suprafata de 582.807,97 mp.

- obiectivul realizat Constructie Pod suspendat peste Dunare in zona Braila si intreaga infrastructura, care la data incetarii contractului de concesiune devine proprietatea publica a judetelor Braila si Tulcea.

- Bunurile proprii sunt bunurile care au apartinut concesionarului si au fost utilizate de catre acesta pe durata concesiunii si care raman in proprietatea concesionarului.

La termenul stabilit, concesionarul va transfera Concedentului, gratuit si liber de orice sarcini, terenul, situat in judetele Braila si Tulcea, in suprafata de 582.807,97 ha si obiectivul realizat in deplina capacitate tehnica si functionala, avand ca principal obiect de activitate cel vizat de investitia primara: CONSTRUCTIE POD SUSPENDAT PESTE DUNARE IN ZONA BRAILA.

MODUL , DURATA DE REALIZARE A CONTRACTULUI

In contextul in care valoarea investitiei pentru proiectul “Constructie Pod suspendat peste Dunare in zona Braila” nu poate fi suportata de bugetele judetelor Braila si Tulcea, prevederile legale in vigoare, acorda posibilitatea autoritatilor publice ca, pentru realizarea unor obiective de interes public, sa concesioneze astfel de lucrari publice.

In acest sens, se va realiza investitia “Constructie Pod suspendat peste Dunare in zona Braila” prin concesionarea lucrarilor de realizare a acestuia, pentru o perioada maxima de 30 de ani.

Pentru realizarea investitiei se concesioneaza terenul, proprietate publica a judetelor Braila si Tulcea in suprafata de 582.807,97 ha

Consiliul Judetean Braila in asociere cu Consiliul Judetean Tulcea, in calitate de autoritate contractanta, in vederea realizarii investitiei “Constructie Pod suspendat peste Dunare in zona Braila”, va atribui contractul de concesiune de lucrari publice in temeiul prevederilor O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii si H.G. nr.71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii prevazute in <LLNK 12006 34180 301 0 45>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.

In conformitate cu prevederile art.3 alin.(1) lit.a) din H.G. nr.71/2007, este considerat a fi contract de concesiune de lucrari publice contractul prin intermediul caruia contractantul, in calitate de concesionar, primeste dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor executate, preluand astfel si cea mai mare parte din riscurile aferente realizarii si exploatarii lucrarilor respective.

Concesionarul isi asuma integral riscurile de recuperare a costurilor investitiei si respectiv riscurile exploatarii precum :

a)       riscul de disponibilitate, respectiv nerespectarea unor parametri de performanta si calitate ai constructiei/serviciului, clar determinati si masurabili, pe intreaga durata de viata a proiectului;

b)       riscul de piata, respectiv neintrebuintarea de catre utilizatorii finali ai rezultatului lucrarilor executate/ serviciilor puse la dispozitia acestora, in conditiile in care parametrii de performanta si calitate sunt integral respectati;

c)       alte riscuri legate de proiectare, construire si exploatarea podului, care se pot ivi pe parcursul derularii contractului.

Concesionarul va informa concendentul , lunar sau de cate ori este nevoie, asupra stadiului lucrarilor sau asupra modului de derulare a contractului de concesiune lucrari .

Pe perioada contractului, concesionarul va plati concedentului o redeventa anuala, procentuala din venitul brut rezultat prin exploatarea investitiei pe perioada unui an fiscal.

Ofertele care consemneaza o redeventa mai mica de 5% din venitul brut rezultat prin exploatarea investitiei pe perioada unui an fiscal nu se admit.

Concesionarul va incepe investitia in termen de maximum 6 luni de la semnarea contractului. Din motive intemeiate termenul de incepere a lucrarilor se poate prelungi cu maximum 6 luni, cu acordul scris al concedentului, dar fara ca aceasta masura sa duca la prelungirea termenului de finalizare a lucrarilor.

Nerespectarea termenului de incepere a lucrarilor in conditiile mentionate mai sus conduce la rezilierea contractului de concesiune si pierderea garantiei de buna executie.

Dispozitii privind contractul de concesiune:

•Conditiile generale de contractare sunt prevazute in anexa „Contractul cadru de concesiune lucrari publice”, parte integranta la Caietul de Sarcini.

11. FINANTAREA INVESTITIEI

In baza Procesului Verbal de Avizare 10/23.07.2007 al Comisiei de Avizare a documentatiilor tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean, s-a constatat ca studiul de fezabilitate respecta tema de proiectare, avizandu-se urmatorii indicatori tehnico-economici:

Valoarea totala a investitiei: 314.594.282 Euro

Durata de executie: 4 ani

Intrucat din analiza efectuata asupra realizarii investitiei s-a dovedit viabilitatea si oportunitatea proiectului atat din punct de vedere tehnic, cat si economic, proiectul poate fi finantat 100 % din fonduri private, cu respectarea normelor legale in vigoare pentru acest tip de investitie. Solutia optima pentru realizarea investitiei este concesionarea ca lucrare publica, transferand totodata catre concesionar cea mai mare parte din riscurile aferente realizarii si exploatarii acesteia.

Avand in vedere dimensiunea proiectului, pentru atribuirea contractului de concesiune a lucrarilor publice se va initia procedura de licitatie deschisa internationala.

Durata de realizare a investitei este considerata a fi 48 luni.

Se solicita o esalonare a investitiei, dupa urmatorul model:

Perioada propusa a concesiunii

Perioada de realizare a investitiei

Perioada de exploatare a investitiei

an 1-4

an 5- . ( max 30 ani )

Valoare investitii (Eur)

Valoare totala

Volum investitii (%)

(raportat la valoarea totala a investitiei pe fiecare etapa)

Activitate 1 –

stadii fizice

Activitate 2 –

stadii fizice

Activitate n –

stadii fizice

Concesionarul este obligat sa constituie garantia de buna executie a contractului sub forma unei scrisori de garantie bancara, pana la semnarea contractului. Cuantumul garantiei de buna executie este de 2% din valoarea fara TVA a contractului. In cazul in care Concesionarul nu depune garantia de buna executie pana la data mentionata in comunicarea rezultatului procedurii aceasta se anuleaza si se retine garantia de participare. Durata garantiei de buna executie a contractului este aceeasi cu durata contractului plus inca 12 luni. Restituirea garantiei de buna executie a contractului se va face in termen de 3 zile de la expirarea ei, la cererea scrisa a concesionarului, in conditiile in care contractul s-a finalizat in bune conditiuni si investitia se dovedeste fara vicii in termenul de 12 luni de la expirarea contractului.

12. ANALIZA RISCULUI

Riscurile la care se supune realizarea si exploatarea investitiei sunt in conformitate cu Anexa 1 la Hotararea Guvernului Romaniei nr.71/2007, vizand urmatoarele categorii:

Riscuri de amplasament

Riscuri de proiectare, constructie si receptie a lucrarilor proiectului

Riscuri care privesc pe Finantator si finantarea

Riscurile de Operare

Riscurile de piata

Risc legal si de politica a Concedentului

Activele proiectului

Forta majora

Profitabilitatea proiectului

Din cele enuntate, Concedentul isi asuma doar urmatorul risc, din categoria „Riscuri de amplasament”:

Riscul obtinerii terenurilor ce vor constitui investitia „Constructie Pod suspendat peste Dunare in zona Braila” prin procedurile de expropriere pentru cauza de utilitate publica este in sarcina concedentilor ( Consiliul Judetean Braila si Consiliul Judetean Tulcea )

Celelalte riscuri prezentate in Hotararea Guvernului Romaniei nr.71/2007 si enumerate in anexa, vor fi in sarcina exclusiva a concesionarului, Concedentul urmand a fi informat pentru a accepta modalitatile de eliminare a riscurilor, propuse de concesionar, in conditii legale si cu respectarea contractului de concesiune existent, in cazul aparitiei acestora.

Concesionarul este obligat sa asigure investitia pe durata contractului la valoarea investitiei.

13. LEGISLATIE

Proiectarea, executia, operarea si intretinerea obiectivului investitional se va face conform prescriptiilor legale europene si nationale in domeniul transportului rutier, in domeniul constructiilor civile si industriale, in domeniul protectiei mediului si in domeniul protectiei si securitatii muncii.

LEGISLATIA SPECIFICA PROTECTIEI MEDIULUI SI TRANSPORTULUI RUTIER

A. Legislatia in vigoare din domeniul protectiei mediului

Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului - publicata in M.Of. nr. 1196/2005

Legea nr. 265/2006 de aprobare a O. U. G.195/2005 – publicata in M. O. Nr. 586/2006

O. U. G. nr. 114/2007 – pentru modificarea O. U. G.195/2005 – publicata in M. O. nr. 713/2007

Legea nr. 112/2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 - publicata in M.Of. 413/2006

Ordonanta de urgenta nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deseurilor - publicata in M.Of. nr. 790/2006

Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.243/2000 privind protectia atmosferei- publicata in M.Of. nr. 773/2001

Ordonanta de urgenta nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii-publicata in M.Of. nr. 1078/2005

Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. - publicata in M.Of. nr. 442/2007

Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca- publicata in M.Of. nr. 646/2006

Legea nr. 316/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica - publicata in M.Of. nr. 592/2004

Legea nr. 462/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national - publicata in M.Of. nr. 820/2003

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice -re publicata in M.Of. nr. 938/2006

Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia- cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 - ­publicata in M.OF. nr. 81/ 2001

Legea nr. 116/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura – publicata in M.Of. nr. 400/2006

Legea nr.22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier,adoptata la Espoo, la 25 februarie 1991, Finlanda - publicata in M.Of. nr. 105/2001

Legea 293/2006 pentru acceptarea amendamentului la Conventia Espoo (Espoo, 25 februarie 1991), adoptat prin Decizia II/14 a celei de-a doua Reuniuni a partilor, la Sofia la 27 februarie 2001-publicata in M.Of. nr. 645/2006

Hotararea nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private - publicata in M.Of. nr. 802/ 2006

Hotararea nr. 537/2007 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor- publicata in M.Of. nr. 395/2007

Hotararea nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusive deseurile periculoase - publicata in M.Of. nr. 659/2002

Hotarare nr. 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului- publicata in M.Of. nr. 187/2007

Hotararea nr. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate - publicata in M.Of. nr. 398/2005

Hotararea nr. 41/2007 pentru abrogarea unor acte normative din domeniile detergentilor si ingrasamintelor - publicata in M.Of. nr. 58/2007

Hotararea 268/2005 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor - publicata in M.Of. nr. 332/ 2005

Hotararea 349/2005 privind depozitarea deseurilor- publicata in M.Of. nr. 394/ 2005

Hotararea nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje - publicata in M.Of. nr. 639/ 2005

Hotararea nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate – publicata in M.Of. nr. 199/2007

Hotararea nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase - publicata in M.Of. nr. 700/2001

Hotararea nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de u.rbanism -republicata in M.Of. nr. 856/2002

Ordin nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului - publicat in M.Of. nr .303bis/1997

Ordin nr. 1144/2002 privind inregistrarea Registrului poluantilor emisi de activitatile care intra sub incidenta art.3 alin. (1) lit. g) si h) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si modul de raportare a acestora- publicat in M.Of. nr. 35/2003

Ordin nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii- cadru de evaluare a impactului asupra mediului - publicat in M.Of.nr. 52/2003

Ordin nr. 210/2004 privind modificarea Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu - publicat in M.Of.nr. 309/2004

Ordin nr. 27/2007 pentru modificarea si completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu - publicat in M.Of. nr. 194/2007

Ordin nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania - publicat in M.Of, nr. 739/2002, completat de Ordinul nr.27/2007

Hotarare nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe – publicata in M.Of.nr. 707/2004

Ordin nr. 275/1997 privind Norme metodologice de instituire a regimului de supraveghere speciala in .caz de nerespectare a masurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor - publicat in M.Of.nr. 100bis/1997

Ordin nr. 278/1997 privind Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare - publicat in M.Of. 100bis/1997

Ordin nr. 661/2007 privind aprobarea Normativului de continut al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor - publicat

in M.Of. nr. 658/2006

Hotarare nr. 836/2007 pentru modificarea si completarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2004 - publicata in M.Of. nr. 560/2007

ST AS 6156-86 - Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social-l­culturale. Limite admisibile si parametrii de izolare acustica

SR 11100/1 - Zonare seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei

ST AS 10009/88 privind zgomotul in mediul urban

ST AS 12025/2 - 81 privind vibratiile

STAS 4706/88. Ape de suprafata. Categorii de calitate

B. Legislatia specifica romana in domeniul transporturilor rutiere

Legea nr. 451/2003 privind modificarea anexei la Ordonanta Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de constructie a autostrazilor si a drumurilor nationale cu patru benzi de circulatie si a anexelor nr. 3 si 3 a) la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european- ­publicata in M.Of. nr. 840/ 2003

Legea 786/2001 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.72/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea si utilizarea Fondului special al drumurilor publice. - publicata in M.Of. nr.39/ 2002

Legea nr. 289/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul - publicata in M.Of. nr. 606/2006

Ordin nr. 2258/2005 pentru incadrarea vehiculelor rutiere care efectueaza transporturi internationale de marfuri in categorii de poluare si de siguranta a circulatiei- publicat in M.Of.nr. 94/ 2006.

Ordin nr. 206/2002 pentru infiintarea echipajelor mobile mixte de control al traficului rutier, formate din reprezentanti ai regiilor autonome “Administratia Nationala a Drumurilor din Romania” si “Registrul Auto Roman”, precum si ai Autoritatii Rutiere Romane- A.R.R., impreuna cu organe de control apartinand Inspectoratului General al Politiei si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera- publicat in M.Of.nr. 76/2002

Ordinul nr. 44/1998 pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator - publicat in M.Of. nr. 138 bis / 1998

SR 4032-1/2001 LUCRARI DE DRUMURI - Terminologie

SR 7348/2001 LUCRARI DE DRUMURI - Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitatii de circulatie

C. Legislatia UE:

Directiva Consiliului nr. 85/337/EEC din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice si private

Directiva Consiliului nr.97/11/EEC din 3 martie 1997 ce amendeaza Directiva nr.85/337/EEC privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice si private

Actele normative mentionate anterior vor fi respectate intocmai de catre ofertanti in intocmirea ofertelor pentru prezenta licitatie, fara ca aceasta lista sa fie limitativa.

Masuri PSI si tehnica securitatii muncii

In toate fazele, de proiectare, de executie si operare se vor respecta prevederile legislatiei in vigoare cu privire la paza si securitatea impotriva incendiilor si tehnica securitatii muncii. Dintre conditiile ce trebuie respectate in faza de executie se amintesc:

In scopul prevenirii si evitarii accidentelor de munca, pentru determinarea existentei si pozitiei unor lucrari subterane, cum sunt cabluri electrice, telefonice, conducte de apa si termoficare, antreprenorul lucrarii va convoca in scris delegatii intreprinderilor de exploatare ale retelelor subterane.

Impreuna cu acesti delegati va stabili de comun acord traseele existente ale retelelor pe care le exploateaza, obligatoriu inainte de atacarea lucrarilor de sapaturi manuale sau mecanice,
incheindu-se un proces verbal care sa cuprinda masurile de siguranta ce trebuie luate in prealabil si numai dupa aceea se va da permis de atacarea lucrarilor de sapatura.

Convocarea se va face conform procedurii civile cu 5 zile inainte de atacarea lucrarilor in zona respectiva atragandu-se atentia ca neprezentarea la aceasta convocare atrage dupa sine raspunderea materiala si penala in caz de producere a unui accident sau degradarea retelelor subterane, data fiind necunoasterea acestor retele din zona.

* Lucrul in vecinatatea liniilor electrice

Oriunde conductele sau alte lucrari cu drept de libera trecere intersecteaza sau se aproprie de o linie electrica, Constructorul se va familiariza cu cerintele si reglementarile cu privire la lucrarile executate in vecinatatea liniilor electrice. El va respecta aceste cerinte si reglementari si va obtine toate avizele cerute.

* Cai de acces temporare, poduri, pasarele, etc.

Unde oricare drum, cale sau drept de libera trecere se intersecteaza cu executia lucrarilor, Constructorul va realiza un drum, cale sau pod alternativ temporar suficient, in special, Constructorul va prevedea mijloace de acces pentru a permite ocupantilor adiacenti sa-si desfasoare ocupatia normala.

* Intersectarea drumurilor, conductelor, liniilor telefonice si electrice,etc.

Dupa obtinerea permisiunii autoritatilor sau proprietarilor de a traversa drumuri sau utilitati precum conducte de apa, canalizari, linii telefonice si electrice, cabluri etc , Constructorul va face toate aranjamentele necesare cu autoritatile respective si/sau proprietarii utilitatilor mentionate si va obtine acordul lor pentru durata si modul de executie al tuturor lucrarilor legate de aceste intersectii, pentru a evita degradarea unor utilitati, intreruperea functionarii acestora sau producerea de accidente de munca.

Daca se intersecteaza un drum public, antreprenorul trebuie sau sa lase jumatate din latimea drumului libera pentru trafic, sau sa construiasca o deviere temporara, dupa cum se cere de catre autoritatea de drumuri.

* Panouri indicatoare

Constructorul va procura si va monta unul sau mai multe panouri cu denumirea lucrarii si antreprenorului pe amplasamente. Panourile vor fi de o constructie solida, iar literele vor fi scrise in limba romana, cu culoare neagra pe fond alb. Montarea si dimensiunile panourilor vor corespunde cu legislatia in vigoare.

* Semnalizare si iluminare

Lucrarile si in special santurile vor fi semnalizate corespunzator, astfel incat sa fie vizibile atat ziua, cat si noaptea, in vederea prevenirii accidentelor.

* Autorizatii

In cazul in care sunt necesare intreruperi sau devieri temporare ale circulatiei rutiere in zona lucrarilor, Constructorul va lua legatura si va obtine toate aprobarile necesare de la organele de Politie Rutiera.

* Reclama

Constructorul nu va amplasa nici un fel de reclame pe amplasamentul lucrarilor sau pe terenurile alaturate.

* Programul de lucru

Constructorul va elabora programul de lucru pentru executia lucrarilor in ansamblu, indicand in detaliu ordinea in care diferitele parti ale lucrarilor urmeaza a fi executate, cu date de incepere si incheiere si, unde e necesar, stadii intermediare ale lucrarilor si date ale acestora.

* Protectia muncii

Constructorul va respecta toate normele de protectia muncii in vigoare privind protectia personalului, lucratorilor, personalului beneficiarului si publicului, fata de lucrarile sale. El va obtine copii dupa toate normativele legale relevante si le va avea la dispozitie pentru a fi inspectate pe santier.

14. AVIZE SI ACORDURI

Intocmirea documentatiilor necesare si obtinerea tutror avizelor si acordurilor emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, se afla in sarcina exclusiva a concesionarului. Acestea pot fi :

- certificate de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat potrivit legii;

- avizele privind asigurarea utilitatilor

- acordurile si avizele pentru protectia mediului si a apelor;

- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozitiilor legale.

Avand in vedere specificul investitiei propuse vor trebui obtinute de catre concesionar toate autorizatiile, avizele, acordurile, certificarile, permisele si licentele necesare desfasurarii activitatii conform legislatiei in vigoare. Totodata, la solicitarea concesionarului, Consiliul Judetean Braila si Consiliul Judetean Tulcea vor elibera in timp util si conform cu prevederile legislatiei in vigoare, avizele, acordurile si autorizatiile care stau in puterea acestora de decizie.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate