Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Sport


Index » hobby » Sport
» Principalele afectiuni cardio-vasculare la sportivi


Principalele afectiuni cardio-vasculare la sportivi




Principalele afectiuni cardio-vasculare la sportivi

AFECTIUNE

IDENTIFICARE

ATITUDINE

MEDICALA




ATITUDINE PRIVIND EFORTUL SPORTIV

RISC PERFORMANTA

Hipertensiunea arteriala (HTA) = valori ale tensiunii arteriale mai mari (peste 140/90mmHg) determinate la masurarea tensiunii arteriale

Clinic: asimptomatic chiar si la valori , daca persista de mult timp sau cu manifestari nespecifice vegetative: cefalee, frecvent occipitala aparuta matinal sau dupa efort, tulburari de echilibru, cu caracter pulsatil, ameteli, palpitatii, precordalgii ; in timp semne de atingere a organelor tinta, angina, IM, AVC, manifestari de arteriopatie periferica, de neuropatie, insuficienta renala. Se asociaza factorii de risc: diabet zaharat, obezitate.

Paraclinic: masurarea TA, HLG, VSH, glicemie, uree,creatinina, lipidograma, colesterol total, trigliceride, examen urina, ionograma serica, acid vanil mandelic, 17CS, hormoni tiroidieni, TSH, urocultura, Addis, rezerva alcalina, proteinurie.

Imagistic: EKG, Rx toracica, ECO cardiaca, ECO renal, suprarenale, tiroida, CT, examenul fundului de ochi evaluarea factorilor de risc.

PROFILACTIC:

- Igiena alimentatiei: scaderea consumului de sare, grasimi animale, cofeina, tutun, alcool, conservanti alimentari,

- Urmarirea scaderii in greutate, regim igieno-dietetic 3-6 luni,

Combaterea stresului, asigurarea unui somn fiziologic odihnitor,

- Contolul periodic al tensiunii, greutate.

- Pentru conducerea corecta a tratamentului este necesara atabilirea grupei de risc si gradul HTA.

- Grad I= Arisc scazut, (fara FR), regim igienodietetic 6-12luni;

Arisc mediu (1-2 FR, nu DZ), regim igienodietetic 3-6 luni

A risc inalt (3 FR, sau DZ, sau afectarea organelor tinta), tratament igienodietetic+medicamente

- Grad II=

Arisc scazut igienodietetic 3-6 luni,

Arisc mediu igienodietetic 3-6 luni,

Arisc inalt igienodietetic + medicamente

- Grad III ≥180/110

Arisc scazut+mediu+ inalt = igienodietetic+ medicamentos

Medicamente utilizate:

IEC, sartani, inhibitori de CA (admise la sportivi), beta blocante, diuretice.

Tinta terapiei mentinerea tensiunii arteriale intre valorile maxime de 140/90 si 130/85,

HTA std I, forme usoare, fara FR importanti, fara afectarea organelor tinta, care nu este secundara unor afectiuni ce au CI. In sportul de performanta, pot practica sport sub supraveghere medicala atenta prin controale mai frecvente (2s-1l) si teste de efort pentru a sesiza momentul cand HTA atinge valori incompatibile cu efortul.

Frecvent HTA de ,,halat alb'', cu valori normale in ambulatoriu, necesita Holter pentru diagnostic, confirmare, fara tratament trebuie urmarita atent evolutia, evaluarea FR si afectarea organelor tinta ce pot impune initierea terapiei.

HTA std II si III cu FR cu DZ, cu semne de atingere a organelor tinta au contraindicatie penrtu efort de performanta.

Risc scazut pentru HTA grad 1 stadiul I fara factori de risc asociati.

Stadiul II, III risc inalt este contraindicat sportul de performanta.

Hipotensiunea arteriala (hTA) = TA sist.<105 mmHg,

Aconstitutionala -

asimptomatica;

A secundara - simptomatica: endocrina (b. Adison, insuficienta hipofizara), neuroena (idiopatica, posturala, neuropatii), deshidratare cronica, hipoalbuminemie, anemii severe,

Amedicamente: antidepresive, sedative, tranchilizante.

A la marii sportivi antrenati- asimptomatica

Clinic: stare de disconfort, ameteli, pierderea legaturii cu mediul, cefalee, vedere incetosata, acufene, fosfene, scaderea puterii de concentrare, paliditate, intepaturi in regiunea precordiala, manifestari digestive (greturi, varsaturi),

Paraclinic: TAS< 100 mmHg, TAD< 60-55 mmHg., EKG, ecografie, examen sumar de urina, glicemie, Ht, potasiul seric creatinina serica, calcemia.

In cazul expunerii la caldura excesiva (practicarea unui sport vara, cu soare puternic), se scoate din mediu, se ventileaza bine, se incearca racirea sub orice forma, se aseaza in decubit dorsal cu capul lateral, se ridica picioarele pacientului, se vorbeste cu pacientul, se apeleaza la persoane specializate in acordarea primului ajutor, se transporta la spital. Se

administreaza lichide

Colapsul= forma severa de hipotensiune arteriala (TAs sub valoarea de 80 mmHg,) aparuta brusc ; daca nu este corectata duce la instalarea socului.

Apare prin:

pierdere de volum sanguin circulant (posthemoragic);

pierdere de tonus, soc anafilactic, posttraumatic

Clinic: valori foarte scazute ale tensiunii de TAS< 80 mmHg, ce se instaleaza brusc, cu consecinte asupra circulatiei cerebrale, cardiace (mai ales la coronarieni), viscerale, poate ajunge la soc.

Paraclinic: EKG, ionograma, glicemie, hemograma, VSH.

- administrarea de fluide iv. (ser, solutie Ringer),

-vasopresoare (Dopamina, Dobutamina, Adrenalina),

Transport de urgenta la spital pentru scaderea brusca si dramatica a TA. Colapsul nu este o afectiune ci un simptom in cadrul unor afectiuni ca socul sau sincopa.

Gravitate mare

Socul = sindrom clinic dat de afectarea perfuziei organelor si tesuturilor, sub minimul necesar, cu instalarea unui deficit celular de substante nutritive si O2 cu acumularea de produsi toxici de metabolizare, ce nu pot sa fie indepartati. Cauze:

cardiace (IMA, embolie pl masiva, tamponada cardiaca, tahiaritmii severe, bradiaritmii severe),

hemoragii masive

stari toxico septice



anafilactic

neurogen

Clinic: scaderea dramatica a valorilor tensiunii, puls tahicardic, filiform, uneori alternant, greu perceptibil chiar pe arterele mari, transpiratii abundente reci, paloare cu cianoza marmorata a tegumentelor, respiratii rapide, superficiale, tahipnee, scaderea temperaturii corporale, scaderea ROT, adinamie, confuzie, oligoanurie.

Paraclinic: ionograma, pH sanguin, glicemie, uree, gaze sanguine.

-transport de urgenta la spital,

-linie venoasa si administrare deser sau solutie Ringer pana la spital pentru mentinerea patului vascular.

- in serviciul ATI refacerea patului vascular, corectarea tulburarilor electrolitice, acido bazice, cresterea tonusului vascular,

- tratament individualizat in functie de cauza determinanta.

Reluarea efortului daca iese din starea de soc dupa o refacere corespunzatoare.

Daca a fost o cauza pasagera (hemoragic, boala infectioasa, intoxicatie) poate relua activitatea sportiva fara restrictii.

Daca socul a fost datorat unei cauze cardiace, neurologice incurabile, prognosticul sportiv de performanta este rezervat, se contraindica activitatea sportiva.

Risc nul pentru supravietuitorii socurilor hipovolemice, toxice, infectioase, cu recuperare completa.

Risc foarte mare dupa socuri de cauze cardiace, neurogene, bolide baza incurabile

Sincopa = pierdere brusca si tranzitorie a starii de constienta insotita de scaderea tonusului postural / cadere cu afectarea functiilor vitale in diverse grade de aparenta absenta tranzitorie

Lipotimia = forma avortata de sincopa cu diminuarea marcata/pierderea starii de constienta, fara afectarea functiilor vitale.

Clinic: cauzele sunt multiple, la sportivi se inalnesc mai frecvent.

S. vaso-vagala la stimuli ca frica, vederea de sange, durere puternica apare reflex un raspuns simpatic cu tahicardie, greata, slabiciune, paliditate urmata de raspuns vagal, vasodilatatie cu hTA, bradicardie, pierderea starii de constienta.

S. hipoxice in efort la altitudini mari, aspiratie de corpi straini,

S. posturala in hipoglicemie, dupa imobilizare prelungita,

S. de cauze cardiace in stenoze aortice, mixom atrial, cardiomiopatii, sindrom WPW, bradiaritmii, BAV grd. III, grd II avansat,

S de cauze neurologice in epilepsie, embolie cerebrala, spondiloza cerebrala.

Paraclinic: glicemie, ex. neurologic, EEG, TC craniana,

-EKG, monitorizare Holter, test de efort, teste electrofiziologice ce pot evidentia BNS, WPW,

examen Eco cardiac, examen cardiologic, pentru boli organice, valvulopatii

- pozitie de decubit cu picioarele ridicate, permeabilizarea cailor respiratorii,

- se actioneaza in functie de cauza,

- glucoza,

-antiaritmice etc.

Daca este provocata de afectiuni pasagere curabile - dureri violente, deshidratare, hipoxie, dupa imobilizari prelungite la pat, posthemoragice, dupa echilibrare completa nu exista contraindicatie pentru efortul de performanta. In bolile cu cauze vasculare, neurologice, in tulburarea persistenta a mecanismelor de reglare neurocardiovasomotorie, hiperexcitabilitatea sinusului carotidian, hipotensiuneortostatica idiopatica se contraindica efortul sportiv.

In WPW, dupa ablatia caii accesorii responsabila de producere aritmiei urmata de explorare electrofiziologica nu mai este risc de aritmie, se reia activitatea sportiva fara restrictie.

Angina pectorala

este criza dureroasa violenta, constrictiva in regiunea precordiala,

provocata de aport insuficient de oxigen (sange) la muschiul cardiac.

Apare in boala coronariana, ateroscleroza, leziuni aortice, cardiomiopatie,

embolii coronariene, valvulopatii.

Stabila: apare la efort, emotii, frig, pranzuri bogate etc,

instabila: este mult mai severa, intermediara intre cea stabila si IM, apare in repaus, durata>5' pana la max.30', se agraveaza progresiv ca durata, frecventa, intensitate, cedeaza mai greu la nitroglicerina.

Clinic: durere retrosternala, precordiala, epigastrica, iradiata in axila, mandibula, umar/brat stang; cu caracter constrictiv, de arsura, de presiune, durata de 3-5 minute, poate sa fie insotita de dispnee, anxietate, transpiratii, sincopa, greta, varsaturi.

Frecventa cardiaca crescuta,

Paraclinic: ECG ,ECO, scintigrafie, biologic (enzime miocardice pentru excluderea unui infarct miocardic), RX, Holter etc.

EKG in accesul anginos -subdenivelarea ST, undeT negative, simetrice, ascutite sau bifazice, intervalul QT alungit discret. Intre crize aspectul EKG poate sa fie normal. PC- monitorizare Holter, EKG de efort ; investigatii pentru anemie, aritmie, alte afectiuni viscerale ce pot duce la hipoxemie ( febra, infectii) ; dozarile hormonilor tiroidieni.

- intreruperea efortului,

- administrarea de oxigen in timpul episodului dureros, nitriti, sublingual

- realizarea ECG de urgenta,

-intre crize se administreaza inhibitori calcici, beta blocante, nitriti retard, antiagregante plachetare (Aspirina),

- in cazuri bine selectate se practica revascularizare, by-pass, stenturi coronariene, angioplastie,

Intreruperea efortului, transport la spital.

Contraindicatie pentru sportul de performanta.

Risc crescut

Infarctul miocardic (IM) = afectiune a vaselor coronare, de obicei aterosclerotica caracterizata prin obstructia completa a unei artere coronare sau un ram al acesteia urmata de ischemia si necroza zonei de miocard irigata de acest vas.

Clinic: debut prin durere precordiala hiperalgica, localizare frecvent retrosternal, de intensitate foarte mare, constrictiva, ce nu cedeaza la nitroglicerina, analgezice, durata >30'

Pacient agitat, transpirat, +/_ greturi varsaturi, epigastralgii, oboseala, dispnee.

Posibil debut socogen -cianoza/ paloare intensa, extremitati reci, agitatie confuzie, puls filiform, ↓TAS <80mmHg, tahipnee, moarte subita

Paraclinic: teste uzuale, dozarea enzimelor miocardice, EKG ( ST supradenivelat convex in sus ; poate ingloba unda T, apare unda Q de necroza (dupa 24-36 ore), unda T de ischemie- simetrica, adanca, negativa) ;in IM vechi ST coboara, unda T se negativeaza ; in IM sechelar- numai unda Q,

Rx, ECO, CT, scintigrafie.

- nitroglicerina sublingual, iv.

- oxigenoterapie,

- analgezie morfinica,

beteblocant, antiaritmic la nevoie,

- heparinizare sau tromboliza daca este posibil, daca nu proceduri urgente de revascularizare.

Post IM proceduri de revascularizare tardiva, bz-pass coronarian. IEC, antiagregante, statine.

Dieta hipolipidica, renuntare la cafea, tigari, alcool etc.

- daca se suspicioneaza IM se iintrerupe imediat efortul, transportat de urgenta la spital,

- post IM este contrindicat definitiv sportul de performanta.

Risc crescut

Tahicardia sinusala (TS) = este o tulburare de ritm cardiac cu o

accelerare a transmiterii de la

nodulul sinusal, ritmul este regulat, scade treptat la manevrele vagale.

Clinic: poate sa apara in timpul efortului cu ameteli, cefalee, palpitatii, pot sa apara manifestari de angina pectorala, frecventa cardiaca de aproximativ 100-160 batai/ min.

Paraclinic: modificarile pe traseu EKG, se efectueaza teste pentru dozarea hormonilor tiroidieni, determinarea unei posibile anemii, spasmofilii, infectii.

Se opreste efortul, se pot incerca manevre vagale (compresie scurta pe sinusul carotidian alternativ , se poate repeta de 2-3 ori, cu ascultarea cordului).

Se recomanda renuntarea la consumul de cofeina (cafea, cola, ceai negru), tutun, alcool, somn fiziologic odihnitor, eliminarea stresului (sedative).



Mediactie: beta blocante, inhibitori de calciu.

TS aparuta la sportivi la care cresterea tonusului vagal ar trebui sa dea bradicardie impune cantarirea cauzei, iar indicatia privind efortul depinde mult de aceasta.

Daca este simptomatica se intrerupe efortul pana la gasirea si tratarea cauzei.

Riscul este mediu.

Bradicardia sinusala = tulburare de ritm cardiac cu incetinirea transmiterii de la nodulul sinusal.

la sportivi se instaleaza fiziologic, benefic, inima functioneaza economicos, asimptomatica chiar la valori de 34/ minut

patologic apare in: mixedem, intoxicatie digitalica, HT intracraniana, etc.

Clinic: frecventa pulsului este sub 50/ min, poate sa fie asimptomatica ( fiziologica), sau pot apare semne de debit periferic scazut: lipotimie, vertij, sincope, angor, fatigabilitate, agravarea insuficientei cardiace.

Paraclinic: EKG pune diagnosticul, teste electrofiziologice pt BNS, explorari pentru precizarea cauzei sugerata de examen clinic.

Asimptomatica- nu necesita tratament.

Tratamentul factorilor cauzali, atropina, efedrina, cofeina.

Pentru bradicardia fiziologica a sportivului bine antrenat riscul este nul.

Extrasistolele atriale = contractii cardiace premature, survin intermitent, nu au semnificatie patologica de obicei, apar in acelasi context ca si tahicardia sinusala, in emotii, stres, eforturi extreme, oboseala, spasmofilie, cafea; dar pot sa fie expresia unei boli cardiace organice.

Clinic: asimptomatice sau percepute ca si palpitatii, batai in plus, opriri in ritmicitatea batailor normale, urmate de pauze.

Paraclinic: EKG, examenele paraclinice uzuale, determinarea calcemiei etc.

EKG: apar complexe QRS de aspect identic cu ritmul de baza dar precedate de o unda P cu morfologie diferita fata de undele ritmului de baza, poate sa fie urmat de o pauza compensatorie.

In general nu au o semnificatie patologica, nu necesita tratament ; se administreaza sedative, odihna, corectarea calcemiei, evita excitantele nervoase.

Tratamentul afectiunilor cardiovasculare care sunt implicate in producerea lor. Daca sunt frecvente: beta blocante, digitala.

Cand sunt rare, mai putin de 6/ minut, nu au substrat organic, nu au contraindicatie penrtu efort.

Cand sunt frecvente si au substrat organic reprezinta contraindicatie pentru efort (reprezinta o stare prefibrilatorie).

Extrasistole rare (mai putin de 6/ minut) riscul este scazut.

Pentru extrasistolele frecvente cu substrat organic riscul este mare.

Tahicardie ventriculara (TV) = un numar de peste 3 complexe ventriculare cu frecventa>100/min.

Apare la persoane aparent sanatoase rar, la tinerii atleti cu origine in VD cu aspect de BRS, mai frecvent pe cord bolnav, CIC, IMA, valvulopatii, WPW, sdr QT prelungit, PVM, insuficienta cardiaca, tulburari electrolitice, K, Mg.

nesustinuta: dureaza <30 ''

sustinuta: dureaza >30,, impune conversie datorita colapsului.

Clinic: acuze nesustinute ; sunt asimptomatice,debutul brusc, palpitatii, ameteli, sincope, dispnee,angor, EPA, soc, moarte. Frecventa cardiaca este de 120-200/min, ritmica, usor neregulata, zgomote de galop, hipotensiune arteriala, compresiunea sinusului carotidian fara efect.

Paraclinic: EKG cu ritm de 120-200/min regulat/usor neregulat, complexe ventriculare largi majoritatea cu origine in VS, ST, T in sens opus QRS,. Varianta de TV, torsada varfurilor poate sa apara in sdr QT prelungit.

Tratament de urgenta cu conversie electrica 100-200-300 W.

Tratament profilactic: prevenirea acceselor paroxistice prin indepartarea factorilor precipitanti la pacientii cu risc crescut

La pacientul instabil hemodinamic cardioversie cu soc electric sincron la 100-200-360jouli,

Pacientul stabil-antiaritmic:

Amiodarona 150mg iv lent continuat cu 300mg in perfuzie.

Tahicardia paroxistica atriala (supraventriculara)

TPSV

poate sa apara pe fondul unei afectiuni cardiovasculare (hipertensiune arteriala, sdr WPW, sdr LGL, valvulopatie reumatismala, etc.), sau pe cord normal.

Clinic: debut brusc, palpitatii cu ritm rapid, alura ventriculara este de 160-220 /min, anxietate, manifestari vegetative (greturi, varsaturi).

Paraclinic: EKG: frecventa 160-220/min., ritm cardiac regulat, unde P preced, se suprapun sau urmeaza complexelor QRS care sunt asemanatoare cu ritmul de baza, investigatii pentru diagnosticul bolii de baza.

I. Initial se incearca aplicarea manevrelor vagale de compresie a sinusului carotidian sau manevra Valsalva ce pot sa opresca de cele mai multe ori tahicardia.

II. In caz de insucces:

se administreaza iv rapid Fosfobion, insucces

III. hemodinamic stabil: Verapamil, Amiodarona, beta blocant, digoxin.

hemodinamic instabil: cardioversie cu 100-200-360jouli. In WPW se administreaza direct Amiodarona iv 150mg in 10', apoi perfuzie 300mg/1h

Profilaxia recidivelor cu antiaritmice, sau fara raspuns = implantarea unor pacemakeri, interventie chirurgicala cu sectionarea fasciculului Hiss, excizia focarului ectopic.

Contraindicat efortul sportiv, poate da angina pectorala, insuficienta cardiaca.

Risc crescut

Flutterul atrial (FlA) = tahicardie atriala regulata cu frecventa de 220-320/ min, cu ritm ventricular regulat de obicei, cu o frecventa de 150/min cel mai adesea corespunde unui bloc 2/1 rar 75 /min bloc 3/1.

Clinic: rar apare pe cord normal, in relatie cu consumul de cafea, fumat, stres, frecvent pe cord patologic (CIC, valvulopatie etc), apar palpitatii, ameteli, anxietate, lipotimie, sincope, dipnee, angor.

Ritmul este tahicardic, AV=150/min, mai rar 75/ min.

In cursul unor manevre vagale ritmul se rareste de la 150 la 75/ min (scade in trepte) si revine la frecventa initiala la oprirea manevrei.

Paraclinic: EKG cu unde ,,f'' de flutter in dinti de fierastrau, in locul undei P cu frecventa de 250-350/min, complexe ventriculare de aspect normal cu frecventa de 150/min.

la cei nedigitalizati electroconversia este de electie la 25-50-100J.

fara posibilitate de electroconversie:

- digitalizare rapida pana la RS/ FiA /FlA cu frecventa (75/min).

- Amiodarona

- in hipertiroidie propranolol iv. nu necesita tratament anticoagulant.

- preventiv post criza: Sotalol, Amiodarona sau in caz sever electrofulguratie, curenti de radiofrecventa sau implantarea unui electrostimulator demand.

Este contraindicat sportul chiar si la cei cu cord indemn pentru ca accesul poate altera hemodinamica.



Risc crescut.

Fibrilatia atriala (FiA) = contractii atriale ineficiente cu frecventa de 400-600/min, cu alura ventriculara complet neregulata, ritm de 120-160/ min, mediu sau lent (la cei sub tratament), la varstnici la care exista si un BAV.

Exista:

- FiA paroxistica;

- FiA cronica recurenta;

- FiA cronica

permanenta.

Clinic: poate sa apara pe

- cord normal, de obicei forma paroxistica (intoxicatie alcoolica, consum cafea, stari febrile, tratament hipertiroidie, substante simpatomimetice);

- pe cord bolnav: CIC, IMA, SM, HTA, boala nod sinusal, cardiomiopatii, congenital.

Asimptomatica sau simptome usoare, palpitatii, neliniste, .. precordiale sau severe cu dispnee, angina sincope, IVS.

Obiectiv: ritm neregulat, zgomote cu intensitati diferite, deficit de puls.

Paraclinic:EKG: unde foarte mici neregulate, morfologie variata, cu frecventa de 350-600/min inlocul undelor P. complexe ventriculare de morfologie normala, ritm nergulat. RX cardiomegalie, inflatie pulmonara.

- conversia la RS, daca nu sunt contraindicatii in FiA, recenta imediat, mai veche de 5 zile dupa 2 saptamani de tratament anticoagulant.

- la bolnavii instabili hemodinamic se incearca electroconversie cu soc sincron 100W/s pana la 400W/s,

- la cei stabili conversie farmacologica: Chinidina, Amiodarona, Propafenona.

Daca sunt CI pt conversie la RS se urmareste scaderea frecventei cardiaceprin digitalizare rapida. Dupa ritmului de intretinere Digoxin 0,25mg 5 zile/s + anticoagulant (sub control INR- Trombostop), daca acesta este CI- aspirina .

Daca s-a convertit in RS tratament antiaritmic preventiv.

Datorita riscului alterarilor hemodinamice este

contraindicat sportul de performanta.

Risc crescut.

Extrasistole ventriculare (EsV.)= produse de focare ectopice situate in tesutul miocardic ventricular. Au semnificatie patologica, apar in boli cardiovasculare, CIC, cardiomiopatii, IMA valvulopatii, cardiopatii congenitale, soc cardiogen, hipotensiune arteriala,

Nu au semnificatie patologica cand dispar dupa efortul fizic, semnificatia lor poate sa fie benigna (stari fiziologice, intoxicatii pasagere).

Clinic: sunt percepute ca batai precoce, urmate de pauze sau opriri ale cordului (,,nod in gat"), moarte subita.

Au semnificatie patologica atunci cand sunt peste 3 ExV succesive ; se poate trece in tahicardie paroxistica ventriculara (TPV).

Paraclinic: screeningul de baza (poate arata modificari electrolitice), EKG: complexe QRS largi, deformate (aspect de BRS cele cu origine VD, sau BRD cele din VS), nu au unde P, undele T pot sa lipseasca sau sunt modificate ischemic, ECO cord, teste de inflamatie, ionograma serica, Ca, Mg.

-evita excitantele nervoase, odihna,

- corectarea tulburarilor electrolitice, anemia, hipertiroidia, focarele infectioase.

- tratarea bolii cardiace de baza;

- antiaritmice doar pentru EsV cu manifestari clinice cu expresie hemodinamica sau risc de moarte subita: Propafenona, Disopiramid, Amiodarona.

-EsV benigne se scade in intensitate antrenamentul pana la disparitia lor, daca persista si nu sunt semne de malignizare in evolutie, efortul se desfasoara sub supraveghere la 1s-2s-1l in functie de situatie (oricand se pot agrava) !

-EsV. maligne: repaus sportiv pana la disparitie, antrenamentul se reia gradat cu urmarirea evolutiei la 1s - 2s-1l.

-EsV. reapar la reluarea antrenamentului sau nu dispar dupa repaus - intreruperea efortului pe o perioada mai lunga sau se contraindica sportul de performanta.

AEsV benigne risc scazut dar poate creste in evolutie.

AEsV. maligne riscul pentru efort este crescut.

Flutter ventricular = tulburare de ritm tranzitorie, precede de obicei fibrilatia ventriculara (in care poate trece) sau oprirea cordului.

Clinic: Cadere, convulsii, oprirea respiratiei, cianoza, se poate instala decesul dupa 5 -6 minute prin alterari structurale cerebrale.

Pulsul este absent, tensiunea arteriala nu se poate determina, zgomotele cardiace dispar.

Paraclinic: EKG inregistreaza unde pulsatorii, ample, sinusoide, cu o frecventa de 200- 250 - 300/ min., fara linie izoelectrica intre ele, complexele QRS deformate aspect de ,,dinti de fierastrau'' duce spre stop cardiac.

Defibrilare (soc electric asincron) + antiaritmic: amiodarona, apoi tratament asemanator FiV.

Risc vital

Fibrilatia ventriculara = aritmie ventriculara, contractiile ventriculare sunt superficiale, ineficiente, incapabile sa asigure fluxul normal sistemic (creier, coronare, rinichi) si puls periferic.

Cauze: hipoxie, acidoza, hipokeliemie, socuri de diverse cauze, IMA, valvulopatii, WPW, intoxicatie digitalica.

Clinic: are semnificatie patologica severa, este manifestarea unor stari terminale cu afectare cardiaca grava. Nu are puls (lipsesc contractiile ventriculare eficciente), nu respira, stop cardiorespirator !

Frecventa cardiaca este de 250-400/min pe monitor.

Paraclinic: EKG ritm haotic, cu mici contractii (mai mici decat la flutter) inegale ca amplitudine sau durata.

Perioada prespital : manevre de resuscitare din moartea subita (se incepe cu o lovitura de pumn in zona precordiala se continua cu resuscitarea cardiorespiratorie),

In spital : defibrilare- 3 socuri (soc electric sincron) 200-200-300J, apoi masaj + ventilatie 1' defibrilare 3 socuri 360J, masaj + ventilatie 1', acces venos, intubatie orotraheala, administrare de droguri: adrenalina 1mg din 3 in 3 min. defibrilare

Stop cardiorespirator, prognostic imediat grav.

Disectia de aorta (hematom disecant al Ao) = se formeaza prin ruperea tunicii medii a peretelui aortic apare un al doilea lumen fals prin care sangele patrunde lent, decoland intima de medie; riscul este de ruptura a aortei cu deces brusc.

Cauza cea mai frecventa este HTA, la varstnici cu ateromatoza de aorta, la tineri se produce prin traumatisme, colagenoze, tardiv in evolutia unei aortite luetice, in spondilita anchilopoetica, boala Takayashu.

Clinic: durere toracica puternica, sfasietoare retrosternala iradiata in spate si uneori insotita de dispnee prin insuficienta Ao, AVC, paraplegii, monoplegii prin compresia ramului arterial carotidian, vertebral, prin tromboza arteriala secundara, sindrom de ischemie acuta coronara sau a unui membru; prin reflexe vasovagale date de durere: transpiratii, greturi, varsaturi, paloare, lipotimie, sincopa, soc cardiogen.

Risc hemoragic prin ruperea sa in esofag (HDS), in pleura (hemotorax), in arborele traheobronsic (hemoptizie), in pericard (tamponada cardiaca) sau moarte subita.

Obiectiv: HTA sau hTA in sincopa, soc, suflu diastolic, deficit de puls, semne de CPA in tamponada, insuficienta cardiaca.

Anevrismele de Ao distala pot evolua si cronic, fara complicatii, dar oricand exista riscul ruperii lor.

Paraclinic: Rx toracica - bombarea umbrei Ao, ECO transtoracica sau transesofagiana cu Doppler de urgenta, CT angiografic, RMN.

- Internare in serviciul ATI de urgenta !!

- In HTA, se TA, daca este colaps tratament de substituire a patului sanguin circulant vascular, calmarea durerii.

- In disectiile proximale tratament chirurgical

- In disectiile distale necomplicate - tratament medical.

Este contraindicat efortul sportiv.

Risc mare de mortalitate, chiar si dupa tratament.

Anevrismele cronice necomplicate pot evolua oricand spre ruptura.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate