Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Diverse


Index » hobby » Diverse
» Cauzele accidentelor rutiere la tineri


Cauzele accidentelor rutiere la tineri




Cauzele accidentelor rutiere la tineri

Principalii factori implicati in comportamentele cu risc care duc la accidente de circulatie sunt:

factori predispozanti,

factori precipitanti,

atat de natura endogena cat si exogena.

1. Factori predispozanti de natura endogena




varsta;

sexul masculin;

bioritmul uman;

particularitati psihologice;

nervozitatea, agresivitatea;

cautarea de senzatii tari.

1.1. Varsta

Datele epidemiologice releva ca varsta este un factor important care influenteaza riscul producerii accidentelor. Peste 50 din mortalitatea mondiala prin accidente rutiere implica tineri adulti cu varste intre 15 si 44 de ani, iar acest nivel de mortalitate este de trei ori mai mare la barbati in comparatie cu femeile.

Distributia accidentelor depinde si de varsta apta pentru a conduce diferite vehicule: 11-13 ani pentru biciclisti si 15-17 ani pentru motorete. Dupa varsta la care se acorda in multe tari dreptul de conducere a autovehiculelor, incidenta accidentelor creste impresionant.

Frecventa crescuta a accidentelor la varsta tanara s-ar explica prin ”gustul pentru risc al tinerilor”, lipsa de anticipare datorita experientei scazute de viata si in trafic, sfidarea pericolelor si lipsa cunoasterii consecintelor comportamentelor cu risc.

Gustul vitezei exprima acceptarea unui risc pentru sine care atrage crearea de riscuri pentru ceilalti. Tinerii, in general, au o inclinatie spre viteza, iar tinerele spre exces de prudenta ce poate fi tot atat de periculos in trafic mai ales in conditiile densificarii traficului. (Cody B.E., Mickalide A.D., Paul H.P., Colella J.M., 2002)

1.2. Sexul

In 1990, accidentele responsabile pentru majoritatea deceselor intre 10 si 24 ani si ratele de mortalitate au fost de doua ori mai mari pentru barbati decat pentru femei. Pe intreg mapamondul, barbatii au o probabilitate mult mai mare de a fi raniti in accidente de circulatie.

In anul 2002, nivelul mortalitatii prin accidente in randul barbatilor era 27,6 100000, in timp ce femeile inregistrau valori de 10,4

Prudenta si vitezele mai reduse obisnuite la femeile conducatori auto se dovedesc insuficiente in rezolvarea unor situatii cu risc de accident, cand sunt necesare calitati profesionale deosebite, dobandite prin antrenamente care sa asigure restructurari rapide, sigure si nepericuloase ale conduitei in conducerea vehiculului.

Datele epidemiologice arata ca acolo unde femeile conduc in procente relativ egale cu barbatii, comit un numar mai mare de accidente datorita faptului ca reactioneaza afectiv in imprejurari dificile, reactii ce pot devenii generatoare de accidente. In plus intervin si unele conditii parafiziologice care influenteaza capacitatea de a conduce: potrivit unei statistici 52% femei au produs accidente in timpul ciclului menstrual.

Diferite statistici efectuate in conditiile cresterii numarului de conducatori auto de sex feminin, arata ca femeile sunt implicate cu 20% mai mult decat barbatii in accidente in timpul zilei si cu 40% mai mult in timpul noptii, dar accidentele sunt mai rar grave sau mortale.

Bioritmul uman

Cunoasterea bioritmurilor la piloti sau la conducatorii auto a contribuit , dupa unii autori, la reducerea numarului catastrofelor aeriene, respectiv rutiere. Aceste constatari nu au fost insa confirmate de toti autorii, negasindu-se vreo corespondenta intre zilele accidentarii si zilele „critice” ale persoanelor implicate. Se recunoaste insa de catre toti cercetatorii existenta unei structuri temporale cu o durata medie de 24 de ore, care a fost astfel demonstrata prin variatiile circadiene ale unor indicatori functionali fundamentali (frecventa cardiaca, temperatura, eliminari hormonale). Alterarile disarmonice ale acestei structuri temporale prin nerespectarea ritmului „veghe-somn” se pot insoti de variatii in capacitatea de performare, deci si in capacitatea de conducere auto si in aparitia si amplificarea oboselii.

W. Harris si R. Mackie (SUA) au constatat ca o conducere prelungita in timpul noptii creste riscul producerii accidentelor de circulatie in mare masura prin neconcordanta intre nivelul de solicitare si fondul reactiona

Raportat la un anumit moment al zilei , s-a constatat ca majoritatea accidentelor se produc spre seara datorita dificultatilor de acomodare a retinei la lasarea intunericului.

1.4. Particularitati psihologice

Personalitatea umana, in tripla ei dimensiune biopsihosociala, prin functia sa adaptativ-integrativa participa esential la structurarea, dinamica si performantele comportamentale in situatii normale sau de risc.

Corelatiile stranse intre anumite tulburari ale laturilor aptitudinale, caracteriale si temperamentale ale personalitatii unor conducatori auto si incidenta accidentelor de circulatie provocate, au determinat ameliorarea continua a tehnicilor de investigare psihologica si obligativitatea efectuarii examenului psihologic pentru obtinerea permisului de conducere auto.



Predispozitia spre accident presupune, pe langa anumite trasaturi individuale, nivelul competentei profesionale, gradul de asimilare a conduitei preventive, capacitatea atitudinal-volutionala si de echilibru dinamic intre dominanta si mobilizarea sinelui in situatii dificile.

Se considera ca o asemenea predispozitie o au persoanele cu structuri nevrotice compensate care sub efectul stres-ului conducerii auto se decompenseaza.

1.5. Nervozitatea, agresivitatea

Atat conducatorii auto cat si pietonii sunt grabiti, incalca regulile de circulatie, nu remarca semnele sau le ignora voit. Traversarea prin locuri nepermise a pietonilor si opririle masinilor in locuri interzise dau senzatia de dezordine, de aici nervozitatea. Frecvent politia se confrunta cu faptul ca participantii la trafic nu cunosc foarte bine legislatia, fapt ce creste riscul de a produce accidente. (Liu B. et al., 2004,)

1.6. Cautarea de senzatii tari

Tinerii, prin impetuozitatea lor si placerea de a risca, conduc masini „puternice” care exalta unele sentimente de putere si ii determina sa mareasca viteza, sa conduca ostentativ. Aceasta, asociata cu inexperienta inerenta varstei, favorizeaza accidentul. Acest comportament determina psihologii sa recomande tinerilor a face din condus o profesiune a creierului, a prudentei si nu a muschilor.

2. Factori precipitanti de natura exogena

utilizarea de substante toxice: alcool, cafea, tutun;

oboseala;

medicatia;

utilizarea telefonului mobil la volan;

sinuciderea la volan.

2.1. Utilizarea de substante toxice

Din 1991 a avut loc o inversare a caracterului descendent al consumului de substante toxice, aparut in anii ′80. Aceasta crestere a abuzului de substante toxice a fost insotita de o scadere a perceptiei raului generat de un asemenea comportament.

Alcoolul

Alcoolismul reprezinta o problema de sanatate publica pentru ca perturba starea de sanatate biologica, mentala si comportamentul social al persoanei afectate. Nouazeci la suta din oameni consuma bauturi alcoolice, 40-50 % din barbati au probleme temporare determinate de alcool, iar 10-20 % din barbati si 3-10 % din femei dezvolta probleme importante si persistente legate de alcool.

Cu toate ca „intoxicatia legala” presupune o concentratie de alcool in sange de cel putin 80-100 mg/dl, modificarile comportamentale, psihomotorii si cognitive sunt observate la niveluri mai joase, de 20-30 mg/dl. Apar tulburari de sensibilitate, de adaptare optica si de apreciere a culorilor, de coordonare neuromotorie, ca si de erori in judecata si reactiile de alegere simpla dintr-un set de situatii concrete. Jerningan D. H., 2001,)

Alcoolul deprima sistemul nervos central producand somnolenta si scaderea activitatii neuronale si are toleranta incrucisata cu benzodiazepinele. In timp se ajunge la diverse tipuri de suferinta somatica datorita consumului toxic pentru organism, la deteriorare cognitiva si la degradarea globala a personalitatii individului cu consecintele sociale corespunzatoare.( Durbin D.R.., Elliott MR., Winston F.K., 2003)

In Codul Rutier din 2003 a fost scazut pragul alcoolemiei care atrage raspunderea penala de la 1g ‰ la 0,8g ‰.

Numarul conducatorilor auto consumatori de alcool din randul tinerilor creste de la an la an, aspect ce se reflecta si in dinamica accidentelor de circulatie produse „sub influenta bauturilor alcoolice”.

Alcoolul creste fluiditatea membranelor celulare, activeaza centrii placerii si produce alcaloizi de tip opioid inducand o „stare de bine”, hiperexcitabilitate nervoasa si amplificarea increderii in fortele proprii, evoluand concomitent cu cresterea timpului necesar pentru explorarea campului informational si a vitezei de reactie, ceea ce explica dificultatile de orientare vizuala, aprecierea eronata a distantelor si intarziere de franare a autovehiculului.

Date din literatura privind unele aspecte metabolice si toxicologice ale consumului de alcool in relatie cu capacitatea de a conduce vehicule, insista asupra absorbtiei rapide si repartizarii alcoolului in organism in functie de cresterea concentratiei toxicului in sange.

Alcoolemia este un indice al nivelului alcoolului in tesuturi si indiferent de nivelul acesteia, devine un factor agravant.

Tabelul 1.Simptomele neuropsihice date de consumul de alcool

la nivele diferite ale alcoolemiei

Alcoolemie



Simptome psihice si neurologice

Scaderea vederii laterale

Dezinhibitie psihica, indrazneala; logoree; miscari mai ample,

insuficient coordonate; usor hipomaniacal

Perceptie diminuata; orientare dificila; confuzii de persoane;

vorbire dificila; mers ebrios; gesticulatie neadecvata

Confuzie extrema; astazo-abazie; somn

Coma alcoolica

Este acceptata posibilitatea evaluarii relatiilor dintre valorile alcoolemiei si riscul de accidente. Astfel:

la o alcoolemie de 0,5g ‰ riscul de accident creste de 3 ori;

la o alcoolemie de 0,9g ‰ riscul de accident creste de 5 ori;

la o alcoolemie de 1,5g ‰ riscul de accident creste de 15 ori;

la o alcoolemie de 2g ‰ riscul de accident creste de 55 ori.

Efecte potentatoare si uneori discordante s-au observat si in cazul administrarii concomitente a medicamentelor cu actiune sedativa, somnifera sau tranchilizanta. Dintr-un studiu ce cuprinde un numar de 173 de pietoni implicati in accidente de circulatie rezulta ca 46 % aveau alcoolemia de 1-2g ‰.

Cafeaua

In afara unei stari de excitatie moderata, cafeaua determina eliberarea de catecolamine si consecutiv tahicardie, cresterea concentratiei de acizi grasi circulanti si a colesterolului seric. Mascarea temporara a starii de oboseala nu inlatura insa aparitia pe neasteptate a momentului epuizarii resurselor psihoenergetice ale conducatorului auto cu posibile consecinte nedorite, adesea tragice.

Fumatul

Obiceiul de a fuma favorizeaza producerea accidentelor atat prin actiunea exercitata asupra diferitelor aparate si sisteme ale organismului uman, cat si prin gestualitatea stereotipa de cautare, aprinderea si fumatul tigarii, care interfereaza cu gestualitatea riguros impusa de actul dinamic al conducerii auto.

Extinderea acestui obicei concomitent cu cresterea numarului persoanelor aflate la volanul unui vehicul si particularitatile „intoxicatiei cronice” produse actioneaza asupra cresterii riscului de insecuritate care greveaza conduita la volan.

2.2. Oboseala

Un alt factor implicat in producerea accidentelor de circulatie este oboseala. Adesea individul se asaza la volan obosit, dupa eforturile fizice si psihice ale unei zile de munca. Aparitia oboselii poate fi surprinsa la nivel muscular, senzorial si neuropsihic.

Oboseala este generata de multiplele solicitari ale actului de conducere, de informatiile prea bogate sau prea reduse preluate din mediul exterior, precum si de factorii ambientali. Primul simptom al oboselii este dispersia atentiei si paralel cu aceasta timpul de reactie se prelungeste iar conducerea devine mai greoaie.

Oboseala se manifesta prin:

senzatia de corp strain in ochi;



tendinta la vedere dubla;

cascat;

tendinta la somn;

scaderea tonusului muscular;

dispersia atentiei;

scaderea vitezei reactiilor.

Oboseala analizatorului vizual poate fi localizata la nivel central, retinian, muschii ciliari sau ridicatorii pleoapelor. Cresterea tonusului parasimpatic, al numarului de clipiri palpebrale, cresterea duratei de mentinere a pleoapelor inchise si senzatia de greutate oculara sunt relevatoare pentru instalarea oboselii. Deteriorarea activitatii globale a sistemului nervos la nivel perceptiv, senzorio-motor, ideativ si de gandire este reflectata de oboseala neuropsihica manifestata prin diminuarea reflexelor senzorio-motorii si a reactiilor psihomotorii.

Se considera ca oboseala apare, de obicei, dupa 3-4 ore de conducere neantrerupta, parcurgerea a 200-400 km in timpul noptii intre orele 23 si 5 sau in timpul zilei intre orele 12 si 15, se insoteste de gesturi tipice, fara vreo legatura cu actul conducerii: aranjarea repetata a parului, inchiderea si deschiderea geamurilor, cresterea nervozitatii.

Adormitul la volan este bine cunoscut ca o cauza de accidente, fiind incriminat in multe astfel de evenimente. Cele mai multe dintre acestea implica iesirea vehiculului in afara carosabilului, in decor , cu sau fara coliziune. Aceste incidente apar indeosebi in doua perioade de varf: miezul noptii – ora 6 dimineata si in perioada de mijloc a dupa-amiezei ( timpul siestei ), intervale in care soferul este mai vulnerabil de a atipi la volan.

Numarul accidentelor produse in conditiile instalarii oboselii la conducatorul auto este mai mare la amatori decat la profesionisti, explicabil in parte prin disponibilitatile restranse ale resurselor constructiei de modele comportamentale in situatii dintre cele mai neasteptate.

2.3. Medicatia

Conducerea autovehiculului la viteza de astazi si in conditiile unei circulatii rutiere aglomerate este un factor stresant secondat adesea de oboseala precoce. Aceasta il determina conducatorul auto sa recurga la medicamente din grupa psihotropelor sau stimulatoarelor a caror efecte sunt nocive pentru conducere.

Efectele unor medicamente pot interfera cu functiile aparatelor si sistemelor implicate in realizarea capacitatii de conducere auto, facilitand prin deteriorarile functionale produse la diverse niveluri, ponderea accidentelor de circulatie.

Efectele medicamentelor tind sa fie mai accentute la inceputul tratamentului, astfel ca pacientii trebuie sfatuiti sa respecte dozele, sa incerce medicamentul acasa, seara, sa nu conduca in ziua respectiva si nici sa nu le combine cu vreo alta automedicatie.

Benzodiazepinele pot determina senzatii de ameteala, lentoare, somnolenta, cresterea timpului de reactie, incordare si scaderea performantelor cognitive, fiind necesara evitarea lor de catre conducatorii auto. Hipnoticele determina cresterea timpului de reactie, efect ce trebuie avut in vedere atunci cand se prescriu aceste preparate la conducatorii auto. Analgezicele si antipireticele scad acuitatea vizuala si precizia gestualitatii, iar in prezenta alcoolului faciliteaza instalarea somnului.

2.4. Utilizarea telefonului mobil la volan

Folosirea telefonului mobil a ridicat o serie de nelinisti, in sensul ca ar putea creste numarul accidentelor rutiere. Un studiu recent in Canada a incriminat o crestere de 4 ori a accidentelor favorizate de folosirea telefonului mobil: 24% din cei implicati in accidente au folosit telefonul in cele 10 minute dinaintea coliziunii.

O constatare interesanta este aceea ca utilizarea telefonului in modul hands-free nu a oferit o siguranta in plus. Prin urmare, interzicerea utilizarii telefoanelor mobile la volan este justa, existand rezerve si pentru folosirea in modul hands- free

2.5. Sinuciderea la volan

Destul de rar, sinuciderea poate fi cauza unor accidente aparente. De obicei, in astfel de cazuri nu exista evidente referitoare la sinucidere, asa ca multe dintre ele pot ramane nedepistate, fiind considerate simple accidente de trafic. In mod tipic, aceste incidente implica de obicei un singur ocupant al vehiculului. Alte indicii, ca nefolosirea centurii de siguranta, neutilizarea franelor, prezenta unei scrisori in care autorul isi justifica actul respectiv, pot orienta investigatia in directia sinuciderii.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate