Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Diverse


Index » hobby » Diverse
» Analize - Natura umana


Analize - Natura umana




Analize - Natura umana

A1. Blaise Pascal (1623-1662):, Cugetari’’

Contradictiile si maretia omului

Omul – ingramadire de contradictii

Ex: depozitar al adevarurilor




ingramadire de incertitudine si eroare;

Maretia omului

- Consta in faptul ca el stie, gandeste.

- Rezulta chiar si din aceea ca se stie nenorocit.

- Toate suferintele dovedesc maretia omului.

Omul e o, trestie cugetatoare “:,

,,trestie’’ – se refera la fragilitatea fizica si psihica a omului.,

,,cugetatoare’’ – se refera la faptul ca omul este singura fiinta inzestrata cu gandire, singura care incearca sa se inteleaga si sa inteleaga lumea.

Comentariul:

Pascal intelege omul ca dualitate corp-suflet. El considera ca maretia omului rezida in sufletul sau, si anume, in trasatura sa esentiala-ratiunea. Slabiciunea omului, fragilitatea sa, se datoreaza, inainte de toate, trupului, care, prin necesitatile sale e dependent de lumea externa si este expus la tot felul de suferinte si boli. Totodata, corpul omului, se caracterizeaza prin simturi, mai putin dezvoltate decat la alte vietuitoare. Consecintele fragilitatii corporale a omului se resimt si la nivelul sufletului in masura in care acesta este tributar trupului. Astfel, simturile, care sunt incerte, amagitoare, il determina pe om sa-si formeze idei gresite, pasiuni, temeri, care adeseori il impiedica pe acesta sa se afirme in mod rational.

Rationalist, Pascal considera ca ratiunea omului se poate impune in cele din urma. Pascal va caracteriza universal prin analogie (mai ales prin opozitie) cu omul, care ramane motivul fundamental al reflectiei.

A2. Rene Descartes, (1596-1650) -, Meditatii metafizice”

Omul este un lucru cugetator

Definitia omului:

Omul este, un lucru ce cugeta’’.

Cugetare presupune actele de a te indoi, a intelege, a afirma, a nega, a voi, a nu voi, a imagina, a simti.

Distinctia dintre fiinta cugetatoare a omului si corpul uman:

fiinta cugetatoare a omului e, neintinsa’’ si cugetatoare

trupul este ,, intins’’ si ,, necugetator’’.

Rezulta ca sufletul poate exista fara trup, si invers.

Legatura dintre trup si suflet:

Descartes dovedeste legatura dintre trupul si sufletul uman, prin faptul ca la om, necesitatile de hrana, bautura, etc, se resimt in suflet.Pe de alta parte, argumenteaza puterea sufletului.

El conchide ca, la om, exista o stransa legatura intre trup si suflet, ca si cum acestea ar forma impreuna un singur lucru, desi ele sunt lucruri distincte.



Comentariul:

Conceptia lui Descartes despre om este asemanatoare cu cea alui Pascal.La ambii ganditori, omul este definit prin capacitatea sa de a cunoaste, de a gandi.De asemeni, la ambii filosofi, se evidentiaza contrastul dintre sufletul caracterizat de gandire, si trupul necugetator.

Fata de Pascal, Descartes ajunge sa sutina un punct de vedere dualist, conform caruia suflet si corpul uman sunt doua substante independente una de cealalta.

Descartes constata si el ca sufletul si corpul uman nu doar coexista, ci se si influenteaza reciproc. Relatia de influentare nu este insa una de cauzare, astfel ca potrivit lui, cele doua substante raman independente.

Conceptia lui Descartes despre om este rationalista.

El afirma primatul ratiunii asupra sufletului cugetator in ansamblu.

De exemplu, desi cugetarea nu se rezuma la gandire, ci se caracterizeaza si prin vointa, afectivitatea si simtire in sens larg, totusi ea se defineste prin primatul gandirii asupra tuturor celorlalte facultati si continuturi ale acestora.Cu alte cuvinte, potrivit lui Descartes, ratiunea este prezenta si in celelalte acte ale sufletului uman.

A3. Lucian Blaga (1895-1961) -,,Geneza metaforei si sensul culturii’’

Omul =,,existenta intru mister si pentru revelare’’

Critica definitiei date de Bergson omului:

Bergson nu a solutionat pe deplin problema diferentelor dintre om si animal, prin ideea ca omul este mai inteligent, ptr ca aceasta definitie are in vedere doar o diferenta cantitativa, graduala, iar nu calitativa.

Definitia data de Blaga omului:

Omul se deosebeste calitativ de animale prin aceea ca are o ,, existenta intru mister si pentru revelare’’.

Constiinta animalica este legata de imediat, de concret, iar comportamentul animalic aferent, orientat dincolo de imediat este rezultatul unor tendinte finaliste, care variaza de la specie la specie, dar care nu determina la animal o existenta, intru mister si pentru revelare’’.

Consecinte ale definitiei date de Blaga:

din existenta tipic uman decurg consecinte specific umane cum ar fi:,

,,destinul creator”, impulsurile, aparatura si limitarile;

actele animalelor, chiar daca uneori se finalizeaza intr-un obiect (unelte, lacasuri sau organizatii) nu izvorasc dintr-o existenta constienta intru mister, deci nu sunt acte creatoare, ci curg in mod stereotip din instinctul de securitate al individului si al speciei.

Produsele animalelor nu au caracter metaforic-revelatoriu, si nici aspect stilistic, ci sunt rezultatele unor incercari de adaptare la mediu, de compensare a insuficientelor acestora.

Actele specifice omului:

izvorasc din destinul sau creator, astfel ca, prin ele, el este gata sa renunte la avantajele echilibrului si ale securitatii, mergand pana la autonimicire.

Produsele omului au caracter metaforic- revelatoriu, pecete stilistica si sunt apreciate dupa criterii imanente lor.

Imanent =Care este propriu naturii obiectului, care actioneaza din interiorul obiectului, conditionat de esenta obiectului; intrinsec



Comentariu:

Blaga concepe omul ca fiinta creatoare in toate domeniile culturii. Prin urmare ceea ce are el caracteristic este creativitatea, nu numai gandirea.

Mai mult, desi Blaga sustine ca desi trece si prin gandire, prin constiinta, creatia izvoraste, mai profund din inconstientul individului creator, in care se rasfrange inconstientul colectiv, propriu comunitatii culturale din care le face parte. Mai exact, inconstientul, fie al comunitatii, fie al individului, ar fi structurat de o anumita, matrice stilistica’’, iar aceasta prin categoriile ei, imprima creatiilor culturale o anumita, pecete stilistica’’, adica anumite particularitati de continut si expresie comune operelor din diferite domenii ale acestor culturi.

Prin actele lui creatoare si prin produsele acestora, omul se defineste ca fiinta ambivalenta, individuala si sociala, intrucat atat actele cat si produsele sale prezinta atat note comune derivate din matricea stilistica a inconstientului colectiv, cat si particularitati diferite de la om la om, rezultate din fiecare subiectivitate care rasfrange in chip personal una si aceeasi matrice, unul si acelasi tipar stilistic.

Inconstientul colectiv

este nivelul profund si inaccesibil al psihismului (conceptul cel mai “bizar” si controversat al teoriei Jung-iene);

umanitatea acumuleaza, asemeni individului, experiente pe care le transmite generatiilor urmatoare prin intermediul inconstientului colectiv;

inconstientul colectiv contine astfel tezaurul de experiente al speciei umane si al celor subumane;

intrucat experientele sunt universale si relativ neschimbate, ele devin o parte a personalitatii fiecarui individ;

controlul pe care inconstientul colectiv il exercita asupra personalitatii este unul general si, in felul acesta, individul este legat cu umanitatea si cu celelalte specii;

aceste “experiente ancestrale” sunt mostenite sub forma unor tipare generale (figura mamei, figuri bune sau “satanice”, experienta nasterii si a mortii, frica de intuneric si de necunoscut, id, p. 83).

A4. Pico della Mirandola (1463-1494) -,, Despre demnitatea omului’’

Demnitatea omului – rezultat al activitatii sale.

De ce l-a creat Dumnezeu pe om?

Dumnezeu l-a creat pe om pentru ca acesta sa cerceteze intelesurile lumii deja create, si sa-l slaveasca pe creator.

Specificul omului:

- Deoarece Dumnezeu nu mai avea vreun arhetip dupa care sa-l plamadeasca pe om si s a-i confere trasaturi specifice, a hotarat ca acesta sa aiba cate ceva din toate lucrurile create anterior, dar sa fie totusi deosebit de fiecare dintre acestea. Astfel, l-a asezat in centru universului, si nu l-a facut nici ceresc, nici pamantean, nici muritor, nici nemuritor, dar l-a inzestrat cu spirit (cu vointa si gandire) astfel incat sa poata privi la lucrurile din jur, si sa-si hotarasca singur locul si infatisarea.

Sensul existei umane:

- Prin puterea spiritului sau, omul poate fie sa decada la cele de jos, fara inteligenta, fie sa se inalte la cele de sus, divine.

Comentariu:

Pico nu mai defineste omul prin trasaturi esentiale. Potrivit lui, vointa si gandire umana nu mai determina un comportament orientat in mod necesar intr-un anumit sens (conform Adevarului, Binelui), ci constituie doar mijloace prin care omul poate sa-si fixeze scopuri superioare sau inferioare. Sustinand o esenta umana data, prestabilita, Pico pune accent pe activitatea umana, si prin aceasta, pe faptul ca, prin gandire si vointa, omul isi stabileste singur destinul.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate