Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii



Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Personalitati


Index » familie » Personalitati
» David Fedov (1915-1984) - muzician de origine evreiasca


David Fedov (1915-1984) - muzician de origine evreiasca




David Fedov

Nascut la Chisinau si format in traditiile scolii ruse, muzicianul de origine evreiasca David Fedov(numele de familie originar –Feidmann) completeaza randurile compozitorilor moldoveni din secolul al XIX-lea care, desi aserviti regimului totalitarist rusesc, au reusit sa propage si sa impuna in spatiul unional, tezaurul folcloric al Basarabiei.

Inceputurile initierii muzicale i se trag din familie, unde tatal – trompetist-profesionist– ii transmite pasiunea pentru arta si il indruma sa urmeze studiile muzicale, intr-o perioada in care razboiul era iminent, iar viata muzicala a Chisinaului

era conditionata de initiativa ocazionala a unor particulari – in speta proprietari de localuri -, muzicienii avand de ales intre prestatiile din restaurante si cele din foaierele cinematografelor. Exemplu urmat, de altfel, si de Fedov care debuteaza in diverse incinte de divertisment din Chisinau si Bucuresti (in Bucuresti are cateva colaborari la radio).




Dupa incheierea razboiului, intors la Chisinau, compozitorul se dedica vietii muzicale din capitala, colaborand la redactia muzicala a Radiodifuziunii de Stat si conducand orchestra de muzica populara a Filarmonicii din Chisinau (mai tarziu denumita Fluieras), cu care intreprinde numeroase turnee pe intreg teritoriul unional, dar si in Germania Democrata. Tot in perioada postbelica isi continua studiile muzicale la Facultatea de Teorie si Compozitie din cadrul Conservatorului de Stat, unde ii are ca dascali pe Stefan Neaga si Leonid Gurov.

Cele mai multe lucrari ale compozitorului dateaza din perioada studentiei, etapa in care compune cu precadere pentru cor a capella, muzica ce se desprinde din filonul folcloric, si suite de dansuri moldovenesti in care imbina melodiile autentice cu cele compuse in stil popular. Pe langa acestea, compozitorul efectueaza o serie de prelucrari si aranjamente, armonizand si completand cu linii polifonice cunoscute melodii populare. Dintre compozitiile de dans de o mare popularitate s-a bucurat suita Joc care a fost denumita in presa timpului drept „clasica dansului popular moldovenesc”.

Muzica instrumentala consta in miniaturi de virtuozitate, ale caror titluri trimit atat la genurile consacrate ale muzicii culte, cat si la specificul regional-moldovenesc: Umoresca- pentru fagot si pian, Morisca -pentru vioara, Piesa de concert -pentru clarinet si orchestra, doua Concerte de pian.

De succes rasunator au avut parte si compozitiile sale pentru peliculele Atamanul codrilor si Cantecul de leagan. Din 1955, Fedov devine membru al Uniunii Compozitorilor din Uniunea Sovietica, iar mai tarziu este distins cu titlul onorific de „Artist emerit” si „Ordinul de Onoare”.

Capriciul Moldovenesc

Scris in 1964, rastimp in care compozitorul colecteaza si prelucreaza dansuri moldovenesti, gagauze si bulgare, Capriciul Moldovenesc poarta amprenta melosului si ritmului muzicii populare. Intreaga compozitie inlantuie, ca intr-o suita, diverse ritmuri dansante. Astfel ca, pe parcursul celor sase episoade se succede metrica unor dansuri ca hora, sarba, invartita, jocul. In consecinta, pe parcursul lucrarii intalnim o mare varietate ritmica, uneori insotita de schimbarea metrului. Atat melodia cat si acompaniamentul sant impregnate cu melismatica specifica muzicii populare.

episoade

A

B

C

B'

D

B''

masuri

tipuri de dans

hora

sarba



invartita

joc

sarba

joc

schema formala a Capriciului Moldovenesc

Compozitia incepe printr-o introducere improvizatorica la instrumentul solistic, forma de expunere inspirandu-se din categoria ritmului popular denumit parlando-rubato, specific doinelor. Pasajele melodice sant construite in baza modului dublu-armonic de pe la (cu treptele a II-a si a VI-a coborate), compus din doua tetracorduri cu secunde marite. Pilonii melodici de pornire, augmentati prin coroane, de fiecare data revin pe tonul la, care in tonalitatea fixata prin armura -re minor- corespunde treptei a V-a. Spre finalul frazei, tetracordul superior este dezvoltat prin repetitie si eliminare, fiind totodata transpus pe diferite octave.

Sectiunea intai introduce genul de dans lent – hora, si se compune din doua perioade, dintre care a doua este dublu expusa, constituind, astfel, un contra-bar(a-b-b). Ambele perioade se incheie printr-o formula cadentiala identica(mas. 11-12 si 17-18). Melodia solistica se desfasoara in tempo de Andante cantabile intr-un mod minor diatonic pe re, timp in care acompaniamentul desfasoara in registratie ampla, constructii acordice pe fundalul pedalei din bas. Armonia basului evolueaza in acorduri de septima, aparitia lui si becar, indicand varianta doriana a modului.

Exemplul 1:

Tempoul celei de a doua perioade este inviorat prin formula de triolet si alternarea masurilor de 3/4 cu cele de 4/4. Frazele perioadei se afla in raport de model secventa, urmate de turnura cadentiala. Prima fraza debuteaza intr-un mod lidian de pe si bemol, trecand in motivul urmator in la minor, verticala armonica inlantuind acorduri ale sistemului major-minor. In partitiile celor doua instrumente observam o tentativa de imitatie: pasajul de triolet, intonat in stima solistica, este inganat de acompaniamentul acordic al pianului(mas. 13, 15).

Sectiunea a doua impune dansul rapid – sarba, desfasurat in tempo Allegro con spirito. Structural, acest episod consta dintr-o perioada dublu expusa. Frazele sale se compun din doua motive complementare: primul, contine grupajul de triolet si salt ascendent, iar cel de-al doilea se axeaza pe grupajele de saisprezecimi, in miscare cromatica descendenta.

Exemplul 2:

Expunerea perioadei incepe in sol minor, cadentand in incheiere pe tonul dominantei-re minor. La prima expunere, acompaniamentul pianului marcheaza timpul tare, urmatoarea sa interventie survenind in contratimp. Pe parcursul re-expunerii insa, marcajul acordic este urmat de un glissando pe timpul relativ tare.

Sectiunea a treia accelereaza discursul prin diminuarea duratelor. Motricitatea liniei melodice este insotita de acompaniamentul apogiat si sincopat al pianului. Debutul sectiunii sugereaza un mod mixolidian pe fa, cea de-a doua fraza trecand intr-un mod cu secunda marita pe re (in relatie de relativa minora). Al doilea motiv al primei fraze reda accentele asimetrice si sincopa, specifice ritmului aksak(mas. 37-38).

Exemplul 3:

La masura 43 revine intr-o forma variata sectiunea B. Melodia, compusa din doua motive, este intonata in prima parte a frazei la pian si continuata de instrumentul solistic. La inceputul sectiunii se produce schimbarea armurii, care sugereaza tonalitatea lui si bemol minor. A doua expunere a perioadei se desfasoara in nuanta de fortissimo, iar formulele ritmice sant augmentate. Astfel ca, in locul expunerii figurate a pianului din prima perioada, aici este introdusa verticala acordica in durate de patrimi accentuate.

Exemplul 4:

Inaintea episodul D armura este din nou schimbata: de aceasta data la cheie apar semnele care indica tonalitatea si bemol major. Melodia se compune din doua motive, primul constand in mersul descendent, redat in formule sincopate, intr-o continua crestere dinamica. Celalalt motiv preia terminatia frazelor sectiunii C(mas. 62-63 comparate cu mas. 37-38). Acompaniatul intervine in contratimp si manifesta o tendinta de dinamizare gradata: intai apare formula de saisprezecimi, urmata de acompaniamentul apogiat, care trece la re-expunerea frazei, intr-o forma de polifonie latenta redata in saisprezecimi.

Exemplul 5:

Constructia episodului poate fi privita ca o mini-forma de tema cu variatiuni, deoarece la fiecare reluare a frazei intervin elemente noi. Astfel, la a doua expunere apar tendintele de augmentare ritmica, locul formulei sincopate luandu-l optimele urmate de patrimea accentuata. Totodata, mersul treptat al melodiei aici este perturbat de saltul la octava ascendenta, acest motiv fiind enuntat imitativ in interventia pianului(mas. 71-73). A treia reluare a frazei fractioneaza in optimi patrimea timpului doi.

In sectiunea finala reapare melodia B-ului, acompaniata prin formula- glissando, care apare prima data la repetarea perioadei din prima expunere a B-ului. Perioada este largita datorita dezvoltarii prin repetitie a motivului cromatic, care este transpus la octava inferioara, implicand totodata o rarire a tempoului. In masurile cadentiale, solistul intoneaza prin salt la octava tonul la-ca dominanta a tonalitatii de baza. Dupa fermata treptei a V-a este atacata, in fortissimo, sensibila care dupa ce este alterata suitor, se rezolva in tonica masurii finale.



In „Cultura Sovietica”, 6 februarie, 1958.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate