Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii



Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Personalitati


Index » familie » Personalitati
» Cicero - Viata si Filosofia


Cicero - Viata si Filosofia




Cicero

Importanta lui Cicero

Daca pentru Caesar, discursul urmarea doar un singur obiectiv, concretizat in verbul 'a instrui', docere, la Cicero se manifesta o strategie mai complexa. Aceasta strategie poate fi definita prin trei notiuni, prin trei verbe. Desigur, prin docere, dar si prin verbele 'a emotiona', mouere, si 'a atrage de partea sa', conciliare. In acest mod concepea Cicero atat discursul, cat si literatura in general.

Dupa inceputurile sale stangace, proza latina atinge, in opera lui Cicero, un inalt nivel de maturitate artistica, in realitate una dintre culmile sale. Cicero initiaza si dezvolta procesul de materializare a limbajului literar latin. Pe langa aceasta, Cicero a fost autorul roman care a exercitat cea mai profunda influenta asupra literaturii latine, ce i-a succedat, si asupra receptarii acesteia in culturile moderne. Activitatea sa literara s-a concretizat in foarte numeroase domenii, incat Cicero poate fi calificat ca un 'om universal'. Cicero a conferit umanismului sensul cel mai complex, sens corelat imaginii omului creator de valori si respectat ca atare. S-a aratat ca Cicero a definit un program de educatie, ca a conexat studiile literare de filosofie, ca a faurit ansamblul stiintelor umane, amsamblu strans legat de notiunea de 'umanitate'. Umanismul ciceronian al carui parinte poate fi considerat Cicero, implica o dubla preocupare pentru realism si pentru ideal. Acest umanism se exprima in actiunea politica si in reflectia asupra limbajului, culturii, conceptelor filosofice.




Cicero a devenit o figura mitica, a carei imitare sistematica a mentinut multa vreme oratoria romana in aceleasi tipare. Cicero a oferit un model de cultura, de umanitate indiferent de contextul politic, social si chiar mental, in care au evoluat evenimentele de la Roma.

Viata

Marcus Tullius Cicero s-a nascut la 3 ianuarie 106 ie.n., intr-o familie de cavaleri si notabili municipali din Arpinum. Dupa ce urmase cursurile scolare obisnuite la Arpinum, Cicero este dus la Roma, de tatal sau, pe cand avea 17 ani, iar in 88 i.e.n. asculta expunerile lui Philon din Larissa, exponent al Noii Academii si elev al lui Carneade. A debutat ca orator si avocat. Primele sale discursuri l-au compromis in cercurile din jurul dictatorului Sulla. Din prudenta si pentru a-si desavarsi formatia, Cicero calatoreste in Grecia continentala si in insule, mai ales in Rodos. La Atena audiaza prelegerile filosofilor, iar in Rodos devine elevul lui Molon, care ii va bloca tendintele de a practica oratoria de tip asianic. Ceea ce va avea efecte asupra sanatatii lui Cicero, intrucit isi va limita efortul vocal si gesticulatia exagerata, caracteristice asianismului. Intors la Roma, se casatoreste cu Terentia, care dispunea de o zestre bogata. Va divorta de ea la batranete, dar mult dupa ce Terentia ii daruise doi copii : Tullia si Marcus.

In 76 i.e.n., Cicero devine quaestor si isi incepe exercitiul magistraturii sale in Sicilia. Dupa aceasta, Cicero devine senator si militeaza la jonctiunea intre oamenii banului, cei ai traditiei si cei ai municipiilor. Doreste o concentrare considerabila de factori politici, in jurul idealurilor Cetatii, adica realizarea unei forte, bazate pe senatorii moderati si pe cavaleri si pe ascensiunea lui Pompeii. De aceea, in 7l-70 i.e.n , va avea loc o batalie impotriva fostului guvernator corupt, Verres, si impotriva tribunalelor aristocratice, pe care le creasera 'reformele' lui Sulla.

Dupa ce exercitase magistraturi intermediare, Cicero este primul 'om nou', homo nouus, in urma unei pauze de cincizeci de ani, care este ales consul. In timpul consulatului, Cicero descopera asa numita conjuratie a lui Catilina.

Dupa 60 i.e.n. si instaurarea primului triumvirat, orientarea politica si existenta lui Cicero intra intr-o criza complexa. Popularii ii reproseaza lui Cicero executarea complicilor lui Catilina, inainte de a le fi acordat dreptul de apel la popor. Pana la urma, Cicero a petrecut mai mult de un an de exil in Grecia, pe care l-a suportat foarte greu. In 57 i.e.n., cea mai venerabila adunare populara a Romei, voteaza rechemarea din exil a lui Cicero, care era sprijinit acum de Pompei. Intelegerea de la Luca limiteaza considerabil posibilitatile lui Cicero de a manevra pe arena vietii politice, dar el pledeaza in numeroase procese si isi petrece o mare parte din existenta in vilele sale din Italia.

Dupa ce fusese proconsul, Cicero a incercat in van sa-i reconcilieze pe Caesar si pe Pompei, aflati in plin conflict. In cele din urma, trece de partea lui Pompei si a optimatilor republicani, insa, dupa infrangerea acestora, se afla printre primii care se reintorc in Italia si obtin iertarea de la Caesar. In 47 i.e.n., Cicero se afla din nou la Roma, unde divorteaza de Terentia, pentru a se casatori cu tanara sa pupila, Publilia, pe care insa o repudiaza dupa moartea Tulliei. In anul 44 i.e.n. asista la scena asasinarii lui Caesar in senat, cand Brutus a agitat pumnalul insingerat si a strigat numele marelui orator, Cicero a devenit seful republicanilor si a sperat intr-o adevarata restaurare, care era imposibila. A incercat, fara succes pe termen lung, sa-l manipuleze pe tanarul Octavian impotriva lui Marcus Antonius, pe care il considera cel mai primejdios dusman al republicii. La 7 decembrie 43 i.e.n., asasinii trimisi de Antonius, suprind pe Cicero. Marele orator a zarit pe Herennius, pe care il aparase candva de acuzatia de paricid; a cerut sclavilor sa opreasca lectica, a scos capul dintre perdele si si-a privit fix asasinul. Herennius l-a ucis pe cel ce ii devenise tata.

Filosofia

In tot cursul existentei sale, Cicero a fost preocupat de filosofie. Si-a propus realizarea unei sinteze intre scolile socratice, stoicism, aristotelism si platonism. In diverse opere si discursuri, Cicero a afirmat categoric optiunea sa in favoarea Noii Academii.

S-a refugiat in redactarea unor opere pur filosofice mai ales in ultimii ani ai vietii. N-a fost un copist stangaci, un constiincios plagiator, un eclectic mediocru si nici macar un electic pur si simplu. Adevarat filosof, original in felul sau, Cicero a creat proza filosofica romana. Cicero a meditat profund si relativ original asupra conditiei umane, a creat nu numai limbajul filosofiei romane, aparatul ei conceptual, ci si 'sistemul' ei propriu de gandire.

Cercetatorii au confundat optiunea ciceroniana pentru Noua Academie probabilista si antidogmatica cu eclectismul. Cicero se considera un discipol al lui Platon, dar mai ales al corifeilor Noii Academii, Arcesilas si Carneade, care nu puneau accentul pe teoria ideilor, ci pe alte elemente : adevarul exista, insa in lumea sensibila lumina lui orbeste pe oamenii care nu suporta decat semiobscuritatea aparentelor. Filosofia nu se poate apropia de adevar decat treptat, slujindu-se de verosimilitate si de plauzabilitate, de probabilitate. Nici un sistem filosofic nu se indereaza ca absolut adevarat, dar dialogul dintre sectele filosofice este posibil, ca sa ajungem la probabilitati. De aceea, referindu-se la el si la alti adepti al Noii Academii, Cicero exclama ca 'numai noi suntem liberi printre filosofi'. Caci, adauga el, discursul nostru nu judeca nimic in sine, ci sustine toate tezele, astfel ca poate la randul sau sa fi judecat fara interventia vreunei filosofii. In acest fel, Cicero si ceilalti discipoli ai Noii Academii preconizeaza nu atat o filosofie, cat o antifilosofie. Cicero o adopta si totodata asuma dialogul ca forma de exprimare si de gandire. Se ajunge la o confruntare fertila a opiniilor. Iau nastere : o doxografie, o dialectica probabilista; un limbaj clar, care refuza tehnicismul abuziv, o reflectie profunda asupra conditiei umane.





Cicero ne-a lasat un numar relativ mare de opere pur filosofice, in realitate un autentic corpus de lucrari de filosofie. Altele s-au pierdut. Multe dintre operele conservate apar ca rezultat al discutiilor pe care Cicero le purta cu Brutus. La inceputul anului 46 i.e.n., Cicero scrie un opuscul, care se refera la doctrina Porticului, adica a stoicismului, intitulat 'Paradoxele stoicilor'.

Cicero, care ironizase aceste aprecieri socante, devenit acum indulgent fata de stoicism, se amuza sa le transforme in locuri comune. Este vorba de sapte paradoxuri, dintre care doar sase sunt tratate in textul conservat. In plus, demostratia celui de al patrulea paradox este si ea amputata partial in ceea ce ni s-a pastrat din Paradoxele stoicilor.

Care sunt cele sapte paradoxuri? Le vom enumera si prezenta pe scurt : 1)numai binele moral constituie un adevarat bun;

2)cel ce poseda virtutea nu mai are nevoie de nimic altceva pentru a fi fericit;

3)toate greselile si virtutile sunt egale, intrucat au aceeasi valoare;

4)orice 'prost' este nebun, adica orice nefilosof este nebun;

5)doar inteleptul este autentic cetatean, pe cand ceilalti oameni sunt niste exilati;

6)numai inteleptul e liber, 'prostul' fiind sclav;

7)doar inteleptul este bogat.

Interesant este faptul ca demostratia ciceroniana nu-si extrage argumentarea din patrimoniul exemplelor folosite de stoici, ci din traditia si istoria Romei.

In memoria lui Hortensius, Cicero alcatuieste o lucrare pierduta, insa partial reconstituita, datorita ostenelii filologilor, numita ‘Hortensius’, care cuprindea doua mari sectiuni: un dialog si o exortajie.

Cicero isi deplaseaza interesul de la problemele morale spre cele ale cunoasterii. Urmareste confruntarea intre diversele doctrine filosofice, spre a proclama independenta propriei sale gandiri. Deoarece adevarul absolut este inaccesibil, tezele diferite incorporeaza un grad mai mare sau mai mic de probabilitate, aspecte ale anumitor rationamente “in ambele sensuri”.

Opera, actiunea politica si discursurile ciceroniene

Cum am aratat, Cicero a alcatuit o opera imensa. S-au pastrat cincizeci si sapte de discursuri la care se adauga o vasta culegere de scrieri consacrate retoricii si filosofiei, precum si o ampla corespondenta. S-au pierdut, pe langa numeroase discursuri, poemele lui Cicero. De asemenea s-a pierdut o istorie a consulatului, redactata in greceste, ca si numeroase alte lucrari. Totodata Cicero a tradus in latineste opere care au disparut in nisipul timpurilor.

Discursurile si corespondenta decanteaza actiunea politica a lui Cicero. Este greu de stabilit o distinctie intre activitatea de avocat si discursurile judiciare pe de o parte si cuvantarile pur politice, rostite in senat sau in comisii, pe de arta. Chiar discursurile care implica dreptul privat dobandesc conotatii politice. In toate discursurile, Cicero isi apara amici, in realitate aliati politici. Trebuie adaugat ca Cicero si-a revizuit discursurile in vederea publicarii. Unele dintre ele au fost supuse remanierii radicale.

Cum se manifesta activitatea de avocat si actiunea politica a lui? Cel mai semnificativ testimoniu al acestei perioade din viata lui Cicero il reprezinta Verrinele, discursuri rostite de orator in sprijinul invinuirilor aduse de sicilieni impotriva fostului lor propraetor, pentru ca fostul guvernator, Verres, era acuzat de a fi comis foarte grave abuzuri in timpul exercitarii mandatului sau intr-o provincie.

Cicero a mai publicat discursuri, care constituiau 'cuvantarea a doua', in opozitie cu 'prima cuvantare'. Aceasta a doua actio cuprinde cinci sectiuni referitoare la ilegalitatile comise de Verres ca paetor al Romei, care deschid seria compartimentelor dedicate abuzurilor savarsite de acuzat in Sicilia si se ocupa de jafurile initiate de el, relativ la cele comise de Verres si de agentii lui, cu prilejul livrarilor de cereale, furnizate Romei de cultivatorii si de proprietarii provinciali, privitoare la rechizitiile si la furturile de opere de arta, practicate in detrimentul particularilor si oraselor siciliene), , ce prezinta cruzimile lui Verres, executiile ilegale, pedepsele si supliciile impuse de el in insula. Cicero apara in masura mai redusa justitia in genere impotriva abuzurilor comise de un guvernator necinstit si mult mai substantial cauza consolidarii Imperiului, atragerii provincialilor de partea acestuia.




Ca praetor Cicero rosteste primul sau discurs pur politic, inaintea poporului.

Ce se intamplase si despre ce este vorba in discurs? In 66 i.e.n., tribunul plebei Gaius Manilius Crispus propusese o lege care adauga puterilor exceptionale, comanda suprema in razboiul intreprins impotriva lui Mitridate. Cicero sprijina propunerea lui Manilius cu autoritatea sa de praetor. El rosteste un discurs simplu, intemeiat pe un plan limpede, pentru a explica problemele aflate in dezbatere si punctul sau de vedere. Sustine ca se afla in joc gloria poporului roman, mai ales militara, salvarea cetatilor aliate si a prietenilor Romei. A obtinut Cicero castig de cauza Desigur. Legea a fost votata si Lucuilus a revenit la Roma.

In timpul consulatului, Cicero a rostit mai multe discursuri foarte importante. Astfel s-au pastrat trei dintre cele patru discursuri rostite impotriva unui proiect de reforma agrara favorabila plebei rurale sarace.

Dar desigur ca principalele discursuri rostite de Cicero in timpul consulatului au fost cele patru 'Catilinare. Cauzele miscarii cunoscute sub numele de ‘Conjuratia lui Catilina’ sunt de multa vreme discutate. Miscarea lui Catilina s-ar fi intemeiat pe notabili municipali si ar fi incorporat de fapt o ierarhie sociala asemanatoare celei care functiona in statul roman. in orice caz conspiratorii n-ar fi dorit realizarea unor reforme reale.

Insa chiar daca ambitiile personale si frustrarile incercate de unii notabili municipali si de veterani s-ar fi aflat la obarsia asa numitei conjuratii a lui Catilina, miscarea contestatara, dezvoltata de conspiratori, a crescut pe fondul crizei generale a insititutiilor republicane. Iar in cursul extinderii miscarii, s-au preconizat desigur reforme sociale si mai ales institutionale foarte profunde. Se afla in joc acapararea, confiscarea si dominarea structurilor republicane de catre conspiratori, care nu puteau sa nu nazuiasca la remodelarea statului, intr-un sens ce conducea ineluctabil la instaurarea monarhiei. Catilina a fost exponentul aripii radicale a popularilor.

Orientarea politica a lui Cicero

Cercetatorii moderni au avut tendinta sa exagereze simtitor ezitarile si oscilatiile lui Cicero. I s-au atribuit schimbari fundamentale de opinii : s-ar fi manifestat initial ca popular, ar fi devenit apoi exponent al cavalerilor, pentru a trece ulterior de partea optimatilor si a se vedea, in cele din urma, dispus sa colaboreze chiar cu Caesar.

Dar toate pendularile lui Cicero aveau un caracter tactic si nu strategic. Oscilatiile nu sunt atat ale lui Cicero, cat ale epocii si evenimentelor, care ii sugerau marelui orator solutii diverse, in functie de aceleasi convingeri fundamentale.

Cicero s-a impotrivit celor care primejduiau republica romana traditionala; de asemenea, a reclamat permanent concentrarea, fara evidente discriminari sociale, a celor 'buni' impotriva celor 'rai'. S-a aratat ca atunci cand a trebuit sa paraseasca Roma a urcat pe Capitoliu, unde consacrase, in templul lui Jupiter, o statuie a Minervei, pe care o indragise. Acolo, pe Capitoliu, Cicero a adresat o ultima rugaciune zeilor.

De fapt Cicero s-a impotrivit atat reformelor oligarhice, cat si restructurarilor sociale, preconizate de capeteniile popularilor, care periclitau ordinea si ierarhia sociala. Mai ales considera pe sefii factiunii popularilor ca pe niste dictatori virtuali, atestand in acest fel o reala perspicacitate.

Pana la moarte, Cicero a aspirat spre instaurarea republicii noi. O vreme a sperat ca Caesar va restaura institutiile republicane, ca sa inteleaga ulterior ca dictatorul tindea spre instaurarea monarhiei.

Bland fata de proprii sclavi, Cicero cerea imperios respectarea ierarhiei sociale consacrate. Voia un imperiu roman umanizat, constient de faptul ca Roma n-ar fi putut domina la infinit popoarele pe care le supusese. S-a opus guvernatorilor pradalnici, pornind de la asemenea considerente, dar si de la atasamentul sau fata de omenie.

Cicero considera ca maretia sufleteasca, daca nu se conjuga cu solidaritatea si comunitatea umana, devine cruzime si salbaticie. O asemenea idee era noua la Roma. Pornind de la implicatiile ei, de la aceasta comunitate umana, care postuleaza si respectarea ordinei sociale stabilite, Cicero a pledat cauza sicilienilor impotriva lui Verres. Cicero se considera un cetatean al universului, dar al unui univers al carui centru se afla la Roma, menita sa conduca si sa protejeze popoarele.



Pe scurt, Cicero nu a fost atat un om de 'centru-stanga', fortand modernizarea conceptiilor politice antice, cat un moderat si un traditionalist, relativ lucid, in orice caz uman, demn, pasionat de libertate. Actiunea sa politica a depins de o asemenea orientare.

Concluzii generale

Cicero a fost interpretul admirabil, foarte sensibil, al exigentelor, al problematicii culturii romane, al unui orizont de asteptare, care devenise complex si pretentios. El considera ca cele patru virtuti cardinale apartin moralei comune tuturor oamenilor, ca practicarea lor asigura pacea si justitia in univers. Totodata Cicero a militat pentru urbanitas si euritmie. Tihna literara echivaleaza, in conceptia ciceroniana, cu activitatea concreta, cu negotium. Cicero elogiaza filosofia intoarsa spre practica sociala, intrucat o considera utila oratorului. Daca n-ar fi existat Cicero, lumea romana, nu ar fi acceptat atat de masiv intruziunea gandirii Estului in universul sau mental. Cicero a largit considerabil deschiderea romanilor spre elenism, in unele privinte traditionalist, stiind totusi sa se manifeste ca un novator in gandire.

Ezitant in viata cotidiana, cateodata chiar timorat, desi orgolios, a luptat cu fermitate si consecventa pentru libertatile traditionale si a murit pentru ele. Cicero a intuit criza sistemului politic republican, dar a sperat activ, pana la ultima suflare, intr-un 'nou stat republican', intr-o noua republica, inspirata de modelul ameliorat al structurilor scipionice.

Valoarea deosebita a discursului literar ciceronian se pierde daca se citesc doar scurte fragmente din textele lui si nu opere intregi, intrucat ansamblul insusi al fiecarei opere este conceput ca o structura perfect rotunda. La Cicero, intregul nu echivaleaza cu ansamblul partilor : trebuie citit si inteles de la un capat la altul. Marile semnificatii se degajeaza numai din structurile totalizante, integralizante si integralizate, ale intregului discurs literar. Dar oare numai din aceasta cauza unii cercetatori ajung sa nu mai inteleaga frumusetea artei ciceroniene? Desigur ca nu. Cum am aratat, noi, cititorii moderni, nu avem putinta sa percepem toate virtutile scriiturii ciceroniene, iar continuturile operelor teoretice, discursuri de avocat, nu mai sunt simtite de lectori ca literatura autentica.

Opere, discursuri, scrisori

Discursuri : Pro Quinctious, Divinatio in Caecilium. In Verrem, Pro Tullio, Pro Fonteio, Pro Cluentio, Pro Murena, In Catilinam I-IV, Pro Sulla

Scrisori : Ad Atticum, Ad Familiares, Ad Quintum, Ad Brutum

Discursuri : Pro Flacco, De Domo Sua, Pro Sestio, In Vatinium, Pro Plancio, Pro Milone, Philippics

Citate de Cicero

Mai multe legi, mai putina dreptate.

Ce sa ascult vorbe, cand vad fapte?

Cat traiesc, sper.

Orice om poate gresi; dar numai cel fara minte staruie in greseala.

Prefer sa par fricos decat imprudent.

Inceputurile tuturor lucrurilor sunt mici.

Tacerea este una dintre marile arte ale conversatiei.

Cine se teme de ceea ce nu poate fi evitat, acela e imposibil sa traiasca linistit.

Norocul este orb.

Cand armele vorbesc, legile tac.

Spiritul este adevarata fiinta.

Nimic nu poate fi vesnic, odata ce s-a nascut.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Personalitati




ALEXANDER GRAHAM BELL (1847-1922)
Paul Tanco (1843-1916)
ALEXANDER FLEMING (1881-1955)
FRANCISCO PIZZARO (circa 1475-1541)
Gavril Janković
Sava Tekelija
Lauwrence Sanders
FRANCIS BACON (1561-1626)
Alte personalitați importante ale sarbilor din Arad
Cicero - Viata si Filosofia













loading...