Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
Scolopax rusticola rusticola - sitarul


Scolopax rusticola rusticola - sitarul


Scolopax rusticola rusticola - sitarul

Descrierea. Penajul prezinta dorsal pe un fond brun-roscat pete brune intunecate si deschise, reproducand culoarea litierei. Ventral prezinta pe fond brun deschis o bandare transversala fina. Pe crestet prezinta o suita de benzi negre, transversale, cu latime descrescanda spre ceafa.

Biotopul. Populeaza paduri pure de foioase, de amestec si chiar rasinoase pana la limita padurilor. Solicita prezenta unui subarboret bogat sau cel putin a unui sol umed cu muschi, a unor paraie, maluri sau locuri mlastinoase si ochiuri izolate, mai luminate. Evita padurile dese, monoetajate, fara subarboret sau cu subarboret foarte des si inalt, precum si padurile inierbate, uscate.

Hrana. Este preponderent animala fiind cautata si prinsa prin infigerea ciocului lung in solul mlastinos, afanat, sau in litiera umeda.

In hrana predomina net ramele, larvele unor insecte (tipulide, ortoptere, coleoptere s.a.), moluste mici etc. Spre toamna consuma si fructe si parti vegetale.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala la varsta de un an. Cuplurile sunt monogame in sezonul de reproducere si se formeaza dupa venire, in lunile martie-aprilie, cand masculul executa in amurg, zboruri nuptiale la joasa inaltime, deasupra coronamentului, emitand strigate caracteristice.



Ouale sunt depuse, de regula, pe la jumatatea lunii aprilie, la altitudine mai mare si in mai, intr-un cuib situat pe sol, frecvent la piciorul unui arbore, sub ramuri intinse sau puieti de rasinoase, gramezi de craci etc., intr-o adancitura amenajata sumar sau deloc cu material local. De regula sunt depuse 4 oua (exceptional 3 sau 5) la intervale de 48 de ore (uneori si intervale mai mari). Prezinta pe un fond brun deschis, uneori roscat, alteori cenusiu-albastrui, pete brune sau brune-roscate nu prea mari la care se adauga pete cenusii, evidente.

Doar femela cloceste timp de 20-24 zile clocirea incepand dupa depunerea ultimului ou. Puii precociali sunt condusi doar de femela si devin zburatori dupa 5-6 saptamani.

Frecvent depune un al doilea rand de oua (in cursul lunii iunie); cuibarele pierdute sunt inlocuite.

Deplasari sezoniere. Este o pasare migratoare care vine in tara din directie sudvestica, dinspre Marea Adriatica, de regula pe la mijlocul lunii martie, in lungul vailor care strabat Carpatii. La altitudini mai mari, pasajul poate tine pana in aprilie si mai tarziu.

Plecarea debuteaza spre sfarsitul lunii septembrie si se poate intinde pana in noiembrie; unele exemplare au iernat in zone si in ani cu vreme blanda.

Literatura insista asupra variatiilor mari care exista in privinta fenofazelor, intensitatii pasajului si oscilatiilor numarului de exemplare de la an la an.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate