Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii



Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
Oxyura leucocephala - rata cu cap alb


Oxyura leucocephala - rata cu cap alb




Oxyura leucocephala - rata cu cap alb

Descrierea. Este o rata scufundatoare; masculul prezinta in haina nuptiala un penaj brun-roscat cu o bandare transversala, fina; crestetul, gatul si coada sunt negre, exceptand obrajii si penajul subcaudal, care sunt de culoare alba. Ciocul este albastrui si falca superioara prezinta o umflatura.

Femela este de culoare bruna, cu o bandare fina, insa nu prezinta pene negre pe cap. Crestetul si o banda transversala peste obraji sunt de culoare bruna, iar o banda transversala, sub ochi, si partea inferioara a obrazului sunt albicioase-brune deschis.

Cloceste rar in tara, in putine perechi, ultima data in zona Agighiolului.

Biotopul.




Populeaza lacuri cu ape dulci sau salmastre, putin adanci (0,5-1m), cu un brau de vegetatie deasa si luciu liber. Prefera lacurile cu mal sinuos care ofera intranduri adapostite. Iarna poate sa apara si pe ape fara vegetatie, pe litoral etc.

Hrana. Dobandeste hrana aproape exclusiv prin scufundare. Hrana este preponderent vegetala fiind compusa din semintele unor plante acvatice (ex.: Ruppia maritima s.a.) si parti din plante acvatice sau submerse (Chara sp., Potamogeton sp., s.a.). Fractiunea animala este compusa din melci, crustacei si insecte (frecvent Chironomidae, plosnite acvatice s.a.)

Puii se hranesc, pana invata sa se scufunde, cu insecte prinse la suprafata apei.

Este activa ziua si noaptea.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala la finele primului an de viata. Perechile se formeaza incepand din toamna in zonele de iernare. Cuplul este monogam pe sezonul de reproducere.

Cuibul se gaseste in vegetatia cea mai deasa a malului, in imediata vecinatate a apei, intrucat femela paraseste cuibul, scufundandu-se. Cuibul se gaseste, de regula, deasupra apei, pe resturi ale altor cuiburi, stuf frant etc. Cuibul este construit ingrijit, din resturi vegetale uscate si verzi si prezinta o adancitura profunda (diametrul intern intre 17-20 cm si adancitura de cca 12 cm). De regula, cuibul este protejat de sus de fire de stuf si nu contine decat rareori puf alb-cenusiu. Uneori rata se asociaza cu semene sau alte Anatidae, in mici colonii.



Ouale sunt depuse la intervale zilnice incepand cu ultimele zile ale lunii mai, de regula insa in iunie.

In medie sunt depuse 5-7, uneori chiar mai multe oua albe-cenusii, proaspete cu tenta verzuie, cu suprafata aspra. Doar femela cloceste timp de 26 de zile incepand dupa depunerea ultimului ou; masculul sta de veghe in apropiere si uneori participa la conducerea puilor. Nu se cunosc date privind dezvoltarea puilor. Pe an creste un singur rand de pui, dar poate depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o specie migratoare care pleaca in luna octombrie, inceputul lunii noiembrie si se intoarce incepand cu luna aprilie si in primele zile ale lunii mai. Se pare ca uneori colectivitati mici ierneaza pe litoralul Marii Negre. Zona de iernare se intinde din Egipt si Irak pana in India nord-estica.

In trecut au mai clocit in tara, in lungul Dunarii si in Delta, Bucephala clangula clangula, rata sunatoare, si Mergus abellus, ferestrasul mic. Nu exista semnalari recente privind clocitul in tara. Mergus merganser merganser, ferestrasul mare, despre care s-a stiut la fel ca a clocit in trecut in tara a fost recent redovedit ca specie clocitoare.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate