Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
» Lucrarea se distribuie cresterea pasarilor – gaini outoare
Trimite pe WhatsApp


Lucrarea se distribuie cresterea pasarilor – gaini outoare


LUCRAREA SE DISTRIBUIE



CRESTEREA PASARILOR – GAINI OUTOARE


D A T E G E N E R A L E



1.    Tema, cu descrierea obiectivelor propuse,

fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Tema prezentului studiu o constituie o microferma pentru cresterea gainilor ouatoare, in scopul realizarii si valorificarii productiei de oua obtinute.



1.1. Necesitatea investitiei: In Romania, conform legislatiei in vigoare, se preconizeaza infiintarea de exploatatii agricole, menite sa inlocuiasca treptat gospodariile taranesti de subzistenta, cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analizand actualul sistem de producere a oualor comerciale, de consum, trebuie sa relevam ca producerea oualor in gospodariile taranesti se mentine de sute de ani intr-un proces de productie anacronic:

Se cresc rase locale de pasari, cu potential genetic si productiv foarte scazut;

Cresterea se realizeaza in adaposturi (cotete) necorespunzatoare, sau chiar in aer liber, sistem total contraindicat la pasari, care au un metabolism foarte ridicat si nu-si exprima nici potentialul productiv cu care sunt inzestrate, datorita frigului excesiv din timpul iernii si caldurilor toride din cursul verii;

In plus, hranirea pasarilor este deficitara, constituita exclusiv din cereale, neasigurand necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat. Din statisticile existente, o gaina crescuta in aceste conditii extreme produce pe an circa 120 oua, exclusiv in timpul verii, dar consuma pe zi 120 g graunte, sau pe an 43,8 kg, ceea ce revine la cca. 365 g furaje pe ou, fata de 280-300 oua pe an in sistemul intensiv de crestere, cu un consum de 140-150 g pe ou. Asadar, o gaina crescuta in sistem intensiv produce de 2,3-2,5 ori mai multe oua pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori mai mic.

In lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de crestere a fost abandonat de foarte mult timp in tarile cu avicultura dezvoltata, el mai existand abia in tarile subdezvoltate. Romania, care are deja o avicultura de tip industrial foarte performanta, cu o traditie de aproape 50 de ani, trebuie sa restranga, in perioada urmatoare, acest tip de crestere, care, din pacate, realizeaza in prezent cca. 80 % din productia autohtona de oua, iar cele cca. 5,5 miliarde de oua pe care le produce anual, cu un consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj in plus pe ou, realizeaza un consum suplimentar anual de cca.:


5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone cereale


sau productia de pe cca. 200 mi ha teren arabil.

Mai avem in vedere si influenta negativa a productiei taranesti de oua. Cele5,5 miliarde de oua se realizeaza doar in cca. 7 luni din an (aprilie – septembrie) iar impreuna cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial in aceiasi perioada asigura populatiei tarii cca. 1 miliard de oua pe luna, adica aproape 40 oua lunar pe locuitor. In celelalte cinci luni ale anului, exista pe piata interna aproape numai ouale produse de sectorul industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurand doar 10 milioane oua pe luna, sau doar 4,5 oua pe locuitor. Aceasta neasigurare a pietii determina cresterea excesiva a pretului oualor in timpul anotimpului rece, ca si masive importuri de oua, care destabilizeaza piata interna, ce nu mai poate fi controlata cu cantitatea foarte mica de oua autohtone.

1.2. Oportunitatea investitiei este, asadar, destul de evidenta. Pe de-o parte, pentru ca, aplicand sistemul intensiv de crestere, in locul celui extensiv actual, crescatoria, prin investitia la care ne referim va produce oua in conditiile economice ale actualelor ferme industriale, si in tot timpul anului. Pe de-alta parte, o microferma de gaini ouatoare are avantajule de a folosi doar forta de munca a familiei, precum si cereale din productia proprie, cu mult mai ieftine decat cele de pe piata, putand, deci, produce mai economic chiar decat fermele avicole industriale.

Si, intrucat statul sprijina infiintarea exploatatiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul recomandarilor si reglementarilor UE – in care Romania aspira sa intre, oportunitatea de a infiinta acum astfel de ferme familiare este evidenta.

2.    Descrierea functionala si tehnologica

Prezentul studiu are in vedere construirea si punerea in functiune a unei hale cu o suprafata de 1000 mp. Alegerea acestui tip de hala are in vedere experienta mondiala si romaneasca in domeniu. Hala poate fi utilizata fie pentru cresterea pe asternut permanent, cat si in baterii conventionale, insa cu posibilitatea tehnica de a fi transferate dupa anul 2012 in baterii alternative, asa cum sunt admise de reglementarile in materie ale UE.

Cum, insa, tipul de crestere in baterii este mai costisitor si mai dificil in exploatare, se recomanda cresterea la sol, pe asternut permanent, caz in care hala se populeaza cu 8000 puicute de 16 saptamani, care sunt mentinute in productie pana la varsta de 77-80 saptamani, dupa care se sacrifica si se inlocuiesc, dupa dezinfectia halei, cu o noua serie de 8000 puicute.

Hala de 1000 mp avuta in vedere in studiu poate fi redusa la jumatate (500 mp), cu 4000 puicute la populare. Terenul pe care este amplasata constructia (de 500 sau 1000 mp) trebuie, insa, sa aiba dimensiuni care sa permita dezvoltarea ulterioara, prin construirea de noi hale de aceleasi dimensiuni, in ideea ca orice afacere trebuie sa aiba in vedere posibilitatea de extindere, reinvestind profitul realizat in perioada de debut a afacerii.

Prezentul studiu are, insa, in vedere o microferma (ferma familiara) compusa dintr-un adapost de 1000 mp, cu crestere pe asternut permanent, precum si anexele – necesare sau optionale – ale activitatii de productie (filtru sanitar, depozite de furaje, materiale, produse, eventual o instalatie proprie de producere a necesarului de furaje combinate).

In esenta, se are in vedere producerea de oua pentru consum in sistemul de crestere pe asternut permanent, care impune:

Construirea unei hale inchise, fara ferestre, prevazuta cu un sistem de ventilatie care sa asigure un microclimat corespunzator atat in timpul verii, cat si al iernii. In plus, hala inchisa permite un program de lumina conform tehnologiei de crestere si asigura o foarte buna biosecuritate, datorita limitarii contaminarii pasarilor cu germeni patogeni, in comparatie cu cresterea in aer liber sau chiar in hale prevazute cu ferestre

Sistemul de hranire este prevazut din hranitoare tronconice, in care furajele sunt distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncar (siloz) central, exterior sau interior, si le transporta mecanic in hranitoarele tronconice, accesibile pasarilor, dar care elimina risipa.

Sistemul de adapare este compus dintr-o sursa (proprie sau reteaua comunala), din conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, si din conducte interioare pe care sunt fixate adapatorile automate de tip picurator;

Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o retea electrica interioara, pe care sunt dispuse, sub tavan, lampi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului electric;

Pardoseala adapostului este constituita in proportie relativ egala din paturi de dormit si asternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de ouat, cu recoltare manuala sau mecanizata a oualor.

Aceasta descriere succinta va fi dezvoltata la punctul 4-4 (structura constructiva) ale prezentului studiu.

DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI



3.    Caracteristicile principale ale investitiei – daca investitia o impune

3.1.        Pentru cladiri: Pentru a realiza atat o rezistenta – in ani – a constructiei, cat si o buna functionalitate a acesteia, se are in vedere:

amplasarea acesteia pe un teren sanatos, cu o structura a solului corespunzatoare, fara riscul de a suferi datorita apelor freatice aflate - ca strat – la o distanta limita fata de fundatie, sau a apelor pluviale, datorita riscului de baltire a acestora se va alege un teren usor ridicat ca nivel fata de zona inconjuratoare, cu o constructie amplasata cu unghiul dintre peretele longitudinal – spate si peretele lateral – spate in directia vantului dominant rece, de iarna, in vederea unei mai bune controlari a climatizarii de iarna.


3.2.       (Se dezvolta de catre constructor, partea 1, punctul 4 (Rezervele investitiei))

4. Structura constructiva

4.1. Cladire:

4.       Suprafata utila a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 1000 mp, din care lungime 84 m si latime 12 m, folosind 28 module-tip de 3 m lungime si o suprafata de 36 mp. Camera de serviciu poate fi constituita, de asemenea, dintr-un modul-tip de 3 m. Inaltimea medie a halei este de 2,5 m iar volumul acesteia de 2500 mc (1000 x 2,5), intr-un singur nivel.

5.       Fundatii cu marginea inferioara sub punctul de inghet al zonei, din beton, cu o buna hidroizolatie intre sol si peretii constructiei;

6.       Pereti din panouri-sandvici, cu un indice corespunzator de izolatie termica, fixati pe stalpi de beton armat, care sa confere rezistenta constructiei;

7.       Acoperis care sa confere o perfecta izolatie termica (avand in vedere ca 70 % din caldura halei se pierde prin acoperis) si izolatie hidrica. Un acoperis cu o buna izolatie termica si hidrica poate face inutila existenta podului constructiei.

Nota: Detaliile tehnice avute in vedere vor fi detaliate de catre constructor.

4.2. Retele: Conditiile de exploatare sunt urmatoarele:

4.2.1.  Instalatia de hranire: Pentru cele 8000 puicute (si apoi gaini ouatoare), se dispun 160 hranitoare tronconice, adica o hranitoare-tip pentru 40 de pasari. Hranitoarele tronconice vor fi dispuse pe patru linii de hranire, dintre care doua pe pat si doua pe asternutul permanent. Intrucat randul dublu de cuibare imparte hala, longitudinal, in doua compartimente (sfert de hala), pentru fiecare din acestea vor exista, asadar, un rand de hranitoare tronconice pe pat si un rand pe asternutul permanent, acestea fiind intercalate cu cele doua randuri cu adapatori tip picurator, asa cum se vede din anexa nr. 1.

In hala de 8000 capete, consumul maxim zilnic de 125 g/cap necesita o cantitate zilnica de:


8000 x 0,125 = 1000 kg furaj


Cele 80 hranitoare existente vor fi asadar alimentate zilnic cu:


1000 x 160 = 6,25 kg furaj combinat


Dupa tipul hranitorului si programul de furajare al crescatorului, instalatia de distribuire a furajelor este pornita automat, facand plinul la hranitori. Daca admitem pornirea automata a instalatiei de cinci ori in 24 ore (in functie de programul de lumina), sa admitem poriri automate ale instalatiei la orele 5, 9, 13, 1730 si 22, de fiecare data toate hranitoarele fiind alimentate cu cca. 1,25 kg furaj combinat (1,25 x 5 = 6,25 kg).

La fiecare doua randuri de hranitoare exista o instalatie de distribuire, care la fiecare pornire alimenteaza cele 80 hranitoare ale celor doua linii cu cate:


80 x 1,25 = 100 kg

Din cele doua instalatii de distribuire, una alimenteaza liniile de hranitoare de pe pat iar cealalta pe cele doua linii de pe asternutul permanent, intrucat fiecare dintre acestea au hranitoarele tronconice aflate la inaltimi diferite (50 % pe pat, 50 % pe asternutul permanent).

Se pot dispune si patru linii de hranire, daca instalatia este astfel prevazuta de catre constructor, mai ales daca alimentarea se face cu un spiromatec.

Se prevede un stoc de furaje combinate de trei zile, adica existenta unui buncar central cu capacitatea de trei tone (sau cca. 6 mc, daca greutatea hectolitica a furajelor combinate este de 50 kg pe hl, sau 500 kg pe mc). O cantitate mai mica este contraindicata, avand in vedere lungimea week-end-urilor, iar mai mare pentru ca furajele isi pot denatura valoarea nutritiva initiala dupa 4-5 zile de la producere.

Asadar, buncarul central, amplasat exterior sau interior, va fi alimentat dupa un astfel de program saptamanal:

luni – 2 tone

miercuri – 2 tone

vineri – 3 tone

Daca se alege solutia buncarelor metalice (silozurilor) exterioare, acestea se alimenteaza, de regula, cu autobuncarul, mai ales daca furajele sunt transportate in vrac, cu acest mijlocde transport,de la un FNC specializat. Daca se alege solutia buncarelor interioare, acestea vor putea fi depuse sub nivelul solului, avand acelasi volum de cca. 6 mc.

In ambele solutii, vor exista snecuri de extractie a furajului continut si antrenarea acestuia catre buncarele aferente celor doua instalatii de distribuire, cote maximum 100 kg la fiecare (total 200 kg) la orele stabilite pentru pornirea automata a instalatiilor de distribuire a furajelor combinate.

Nota: In timpul verii, cand gainile se hranesc de regula dimineata, seara si in cursul noptii, cand temperatura din hala este mai scazuta, programul de pornire automata a instalatiilor de hranire va fi modificat corespunzator. Atentie la fenomenul de „batut in tabla”, numit astfel de crescatorii experimentati, atunci cand pasarile termina furajele din hranitor si lovesc cu ciocurile pe fundul metalic al acestuia.

4.2.2. Instalatia de adapare

Sursa de alimentare cu apa (gospodarie proprie de apa sau retea comunala) trebuie in permanenta controlata, prin examene de laborator, pentru salubritatea acesteia.

Primul depozit de apa va fi constituit fie dintr-o hidrosfera, depozit aflat la inaltime pentru a asigura plinul in retea, fie dintr-un hidrofor, care are aceeasi menire.

Alimentarea halei cu apa se face printr-o conducta de aductie metalica, ingropata in pamant sub punctul de inghet.

Necesarul de apa al halei este, de regula, de 1,5 ori cantitatea de hrana, adica:


125 x 1,5 = 187,5 ml/zi


In timpul verii, sau in conditiile hranirii cu furaje avand densitate nutritiva mare (sau procent ridicat de sare), consumul poate sa creasca pana la de trei ori consumul de furaje, adica


125 x 3 = 375 ml/zi


Avand in vedere si eventualele pierderi din retea, precum si unele nevoi de spalare igienizare, se calculeaza un necesar de 0,5 l pe gaina, adica 4000 l, pentru toate pasarile din hala.

In interiorul halei, se face o rezerva de apa pentru cateva ore, de cca. un metru cub, depozitata intr-un bazin tampon, prevazut cu o instalatie de prea-plin si cu conducte care alimenteaza cele doua instalatii de adapare ale halei (sau patru instalatii (linii) daca asa este prevazuta instalatia de catre constructor.

Instalatia interioara de adapare: Este compusa din cele 4 linii de adapare, fiecare prevazute cu cate 250 picuratoare, insumand pe hala 1000 picuratoare,asigurand, pe aceasta cale, accesul a opt gaini la fiecare picurator.

Cele patru linii de adapare sunt intercalate in hala cu cele patru linii de hranire, astfel ca, in orice pozitie s-ar afla in hala, o gaina sa poata gasi la maximum doi metri de ea o instalatie de hranire sau de adapare.

Cate o linie de adapare trebuie amplasata in fata randului de cuibare, deoarece gaina, imediat dupa ouat, simte nevoia sa se adape. O grija deosebita trebuie avuta la buna functionare a tuturor picuratoarelor, dar mai ales a liniilor din apropierea cuibarelor, altfel gainile isi uda ghiarele si murdaresc cuibarele, deci si ouale produse.

Inaltimea picuratoarelor trebuie marita pe masura ce puicutele devin gaini si-si maresc statura, iar inaltimea trebuie fixata la inaltimea ciocului intins si a gatului in pozitie obliga. O inaltime prea mare sau prea mica nu permite o adapare normala a pasarilor.

Instalatia de climatizare: Practic, cu o hala avand o buna inertie termica, nu este necesara incalzirea halelor de ouatoare, oarecari dificultati cu mentinerea temperaturii optime in adapost existand doar in scurtele perioade din iarna cand temperatura exterioara scade sub -10°C si, exceptional, sub -20°C.

Exista acum instalatii foarte precise de mentinere a temperaturii si a umiditatii tehnologice in hala, aparaturile respective permitand comanda pentru un regim termic si hidric impus de crescator. Este recomandabil ca aceste instalatii sa fie incluse in proiect, altfel periclitandu-se o buna parte din productie (si sanatatea pasarilor), prin lasarea acestor parametrii la aprecierea crescatorului, care este susceptibila de multe erori umane, inclusiv datorita prezentei limitate a acestuia in interiorul halei.

- Se pot accepta doua sisteme de ventilatie:

- Cu ventilatoare electrice si orificii de admisie pe peretii longitudinali ai halelor;

Ventilatie-tunel, cu evacuarea fortata a aerului printr-unul din peretii laterali, cu orificii de admisie dispusi pe peretii longitudinali, cu suprafete diferite ale orificiilor de admisie micsorate pe masura apropierii de peretele lateral pe care sunt depuse ventilatoarele.


Se recomanda primul sistem, intrucat cel de al doilea este contraindicat pe anotimpul friguros.

Ventilatoarele trebuie sa aiba capacitatea de a asigura pasarilor minimum 5 mc aer pe kilocorp in timpul verii si cu posibilitatea de a scadea acest necesar pana la 0,7 mc in timpul iernii.

Pentru cele 8000 gaini, care cantaresc in medie cate max. 2,5 kg/cap si au impreuna 20.000 kg, sunt asadar necesari 100.000 mc de aer in timpul verii si doar 14 mii mc in timpul iernii.

Diferenta de la iarna la vara poate fi facuta prin:

- 20 ventilatoare de cate 10 mii mc pe ora in timpul verii;

- Aceleasi ventilatoare, cu turatie variabila, permitand accesul a numai 14 mii metri cubi in timpul iernii; sau

- Grupuri de ventilatoare, care functioneaza in totalitate, iar iarna doar atatea (3-4) care sa asigure minimumul de aer necesar.

Desigur, intre aceste dimensiuni minime si maxime exista situatii intermediare si numai o instalatie complexa poate comanda regimul optim de ventilatie.

Pe timpul verii, pot fi solicitate de la furnizorul de echipamente instalatii de umidificare a aerului, intrucat aerul exterior foarte uscat este introdus in hala la o umiditate foarte scazuta, inconfortabila pentru pasari.

4.3. Instalatia de iluminat: La hala cu latime de 12 m, sunt necesare doua randuri de lampi electrice, preferabil fluorescente, cu trei metri intre o lampa si alta pe rand, asigurand 3,2 W pe mp de adapost, conform urmatorului calcul:

1000 mp x 3,2 W/mp = 3200 W

3200 W : 60 W/bec = 54 becuri

54 becuri : 2 randuri = 27 becuri/rand

84 m (lungimea halei) : 3 m (intre becuri) = 27 becuri/rand


Instalatia de iluminat trebuie prevazuta cu ceasuri tip PARAGON, care comanda stingerea si aprinderea luminii la orele prevazute in tehnologie, preferabil cu simularea amurgului si zorilor (descresterea si respectiv cresterea progresiva a intensitatii luminoase).

Lampile electrice trebuie amplasate sub tavan, la cca. 2 m deasupra pasarilor, iar reteaua electrica sa elimine orice posibilitate de producere a scurt-circuitelor, cauzatoare de incendii si electrocutari.

4.4. Paturile si cuibarele

Proportia de 50 % dintre paturi si asternut, recomandata in acest studiu, nu este obligatorie, furnizorul de paturi si cuibare putand schimba aceasta proportie, in functie de caracteristicile acestora si de costuri.

Paturile trebuie confectionate din material plastic, fiind rezistente pentru a suporta greutatea pasarilor si a personalului, confortabile pentru parasi si usor de spalat si dezinfectat. Sunt amplasate la o inaltime suficient de mare pentru stratul de dejectii care se formeaza intr-un ciclu de productie.

Cuibarele, in numar de cca. 8 pasari / cuibar, sau 1000 pe hala, asezate pe doua randuri, spate in spate, si pe doua nivele, pe lungimea mediana a halei, conform anexei nr. 1. La fiecare nivel, intre randurile de cuibare, exista cate o banda colectoare de oua, c are le transporta la capul halei, pentru colectare manuala sau mecanica, dupa dorinta.

Intr-o hala de 8000 gaini se pot produce, in varf de ouat, cca. 7000 de oua. Instalatia de recoltat oua poate fi actionata la ore fixe, in ideea ca peste 80 % din oua se produc de dimineata, pana la ora 14.

Daca se renunta la instalatia de recoltat, care este destul de scumpa,atunci randurile de cuibare se indeparteaza la minimum 1,2 m intre ele, lasand un culoar prevazut cu o pardoseala, pe care poate fi actionat un carucior, unde sunt dispuse cartoanele (cofrajele) pe care ouale vor fi recoltate manual (pentru a recolta manual 7000 oua, sunt necesare 3-4 ore de recoltare manuala).

In camera de serviciu poate fi amplasata si o instalatie simpla pentru sortarea, stampilarea si ambalarea oualor, productia de oua putand fi livrata direct pietii. Este, insa, nevoie si de un spatiu de pastrare a oualor inainte de livrare, in care sa poata fi realizata o temperatura de maximum 14°C.

4.5. Principalele utilaje de dotare a constructiilor

Adapostul de pasari, asa cum a fost descris in prezentul studiu, nu are alte dotari de inalta tehnicitate, in afara de cele aratate: alimentare cu apa, cu energie electrica de la retea, cu depozite pentru furaje si – eventual – o instalatie, mica, simpla, pentru colectarea-stampilarea-sortarea oualor si depozitarea acestora pana la valorificare.

Numarul mic de oua realizat face posibila organizarea sortarii si depozitarii oualor chiarin camera de serviciu, cu dimensiunea de 3 x 12 = 36 mp.

Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-ferma ar fi o instalatie simpla de producere a nutreturilor combinate, justificabila astfel:

Retetele pentru gaini ouatoare sunt foarte simplu de fabricat, acestea netrebuind sa fie granulate, ca in cazul puilor pentru carne.

Intr-o exploatatie agricola pot fi asigurate cel putin cerealele necesare furajarii pasarilor.

Necesarul este urmatorul:

Cu 8000 gaini ouatoare la populare se realizeaza un efectiv anual in productie de:

8000                  x 78,80 % utilizare = 6304 gaini efectiv ouatoare

6304 gaini        x 289,5 oua/gaina = cca. 1,825 milioane oua

1.825.000 oua x 160 g/ou                                  = 292 tone furaje consumate

292 tone          x 60 % cereale = 175 tone cereale

175 tone          : 5 tone/ha = cca. 35 ha teren arabil


Pentru rotatia culturilor si pentru a obtine si oleaginoasele necesare obtinerii sroturilor, pe baza de contract cu fabricile de ulei, mai trebuie:


a) 292 tone x 15 % srot soia = 29 tone srot soia

44 tone : 70 % extractie            = 62 tone boabe soia

62 tone : 2,5 tone/ha                 = 25 ha


b) 292 tone x 10 % srot floarea soarelui = 44 tone srot soia

29 tone : 60 % extractie     = 48 tone seminte

48 tone seminte : 2 tone/ha                               = 24 ha


c) Alte culturi pentru completare asolament 36 ha

Total          120 ha


Asadar, pentru asigurarea a 85 % din ingredientele necesare hranirii celor 8000 pasari este necesara o suprafata de cca. 120 ha.

Acest calcul nu face neaparat parte din studiu, insa este util pentru cazul in care crescatorul vrea sa-si produca economic, prin resurse proprii, ingredientele agricole necesare intocmirii retetelor furajere intr-o instalatie proprie.

Indiferent, insa, de provenienta celor trei ingrediente de origine vegetala (cereale, srot de soia, srot de floarea soarelui, care insumeaza 85 % din reteta, este necesara o instalatie de producere a nutreturilor combinate cu o capacitate anuala de cca. 292 tone, cu o medie saptamanala de cca. 6 tone si de varf pentru 7,5 tone, sau de 1,5 tone in medie pentru cele 5 zile lucratoare ale saptamanii.

Realizarea din productie proprie sau din achizitii de pe plan local a celor cca. 292 tone de ingrediente furajere ar necesita o magazie cu o suprafata de 300 mp, pentru a asigura necesarul pe un an sau de 150 mp pentru asigurarea necesarului pe 6 luni, ceea ce este considerabil. In caz contrar, ingredientele contractate si achizitionate din timp, pentru a plati pretul cel mai mic, trebuie apoi depozitate in spatii inchiriate, din care sa extraga periodic necesarul pentru maximum o luna (cca. 30 tone), pentru care este necesar un spatiu de depozitare de cca. 30 mp si altul asemanator pentru amplasarea instalatiei de producere a nutreturilor combinate. Deci, o constructie anexa de cca. 60 mp.

MICRO FNC-ul va fi construit din:

moara de mici dimensiuni, cu capacitatea nu mai mare de 500 kg, pentru macinat cereale (si eventual sroturi de soia);

Un cantar pentru dozarea componentelor retetei;

Un malaxor de cca. 300 kg pe sarja.

Informativ, structura retetei va fi:

60 % porumb (sau alta cereala);

15 % srot de soia;

10 % srot de floarea-soarelui (cu decorticare prealabila);

7 % carbonat de calciu;

8 % premix proteino-vitamino-mineral, continand premixul vitamino-mineral, sarea, fosfatul dicalcic, faina de peste, eventuali aminoacizi de sinteza sau enzime, conform necesarului rezultat din optimizarea retetei pe calculator.

Reteta astfel intocmita contine 16,7 % proteine brute si 2700 kcal energie metabolizabila si poate sustine, cu un hibrid ouator bun, productia anuala de 285 oua pe gaina (procent mediu de ouat – 78 %).

Microferma de gainii ouatoare nu poate fi construita intr-o localitate, ci la o distanta apreciabila de aceasta, conform conditiilor locale existente si a aprobarii organelor sanitar-veterinare si de mediu. De aceea, locul de amplasare trebuie sa fie ales langa o cale de acces si sa fie destul de aproape de o sursa de aprovizionare cu curent electric si cu apa. Chiar saparea unei fantani trebuie sa aiba la baza un studiu privind adancimea stratului de apa freatica, debitul si calitatea apei.

De asemenea, in afara de utilitatile aratate mai sus, mai sunt necesare:

cladire amplasata la intrarea in microferma, prevazuta cu o camera de lucru si odihna, un filtru sanitar prevazut cu dus si cu haine de protectie si un WC, toate cu o dimensiune de 35 mp (7 x 5 m);

Terenul in care se va amplasa adapostul va fi inconjurat cu un gard, care sa impiedice accesul persoanelor sau animalelor indezirabile in incinta fermei si va fi suficient de mare pentru eventuala dezvoltare a fermei. In anexa nr. 2 prezentam un astfel de teren, in suprafata de cca. 7200 mp (120 x 60 m), cu amplasarea halei nr. 1 si cu eventuala completare a fermei cu inca o hala similara.

5. Date privind forta de munca si managementul proiectuluiI

5.1.        Total personal, din care personal de executie

Fiind vorba de o ferma familiala, majoritatea actiunilor necesare bunului mers al activitatii vor fi efectuate de membrii familiei.

Mod de ocupare a personalului

Ingrijitor hala pasari – 1 ora pentru supravegherea pasarilor si a echipamentelor de hala

1 ora pentru aprovizionarea cu furaje a halei

3 ore pentru recoltarea oualor

3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea oualor (cca. 15 lazi x 260 oua) pe zi

Muncitor auxiliar 1 3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea oualor (cca. 15 lazi x 360 oua) pe zi

3 ore pentru fabricat nutreturi combinate

2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje

Muncitor auxiliar 2 3 ore pentru fabricat nutreturi combinate

2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje

3 ore pentru actiuni gospodaresti in incinta fermei

Tractorist – mecanic 6 ore transport furaje, oua, alte materiale

2 ore reparatie – intretinere echipamente hala

Este preferabil ca patronul sa indeplineasca si atributiile de tractorist, pentru a urmari personal receptia-livrarea marfurilor si produselor.

Celelalte trei posturi vor fi ocupate de alti membri ai familiei sau de angajati permanenti.

Aceste patru locuri de munca pot fi considerate ca nou create.

6. Capacitati de productie realizate ca urmare a investitiei (in unitati fizice)

Ferma realizeaza cinci feluri de productie, din care doua se autoconsuma iar alte trei se livreaza ca productie marfa:

6.1. Produse care se autoconsuma

nutreturile combinate: Se realizeaza 292 tone nutreturi combinate intr-un micro-FNC, cantitatea medie zilnica produsa in cele 5 zile lucratoare ale saptamanii fiind de 1,2 tone si maximum 1,4 tone. Zilnic, doi muncitori deservesc timp de 3 ore acest micro-FNC, pentru macinarea, dozarea, malaxarea si depozitarea furajului combinat rezultat.

Lucerna masa verde: Terenul din incinta fermei (cca. 3000 mp) va fi insamantat cu lucerna, din care se va obtine cca. 6000 kg masa verde in timpul verii. Se va administra, sub forma de manunchiuri, zilnic, mici cantitati de lucerna (5-10 g pe gaina si zi), atat pentru completarea necesarului vitaminic si proteic, cat si pentru a da o preocupare pasarilor.

6.2. Produse care se vind

oua pentru consum: Din cele 1.825 mii oua produse, ajung pe piata cca. 1.815 mii, restul de 10 mii (0,5 %) fiind perisabilitati

Din cele 1.815 mii oua livrabile, 90 mii (circa 5 %) reprezinta oua nevalorificabile in coaja, care pot fi transformate in pasta (circa 250 oua pe zi sau cca. 12 kg pasta). Se sparg intr-un spatiu steril, se pun in bidoane si se depoziteaza intre-un congelator, pentru a fi livrate unor unitati de industrie alimentara sau alimentatie publica;

Restul de 1.725 mii oua se sorteaza, marcheaza si ambaleaza conform prevederilor HG 415/2004 si se livreaza pe baza de contract unor unitati comerciale, fie pe cofraje deschise de 30 oua, fie in cofraje inchise, conform conditiilor impuse de beneficiar;

Din exploatare rezulta si 7.500 gaini reforma, din cele 8000 introduse la crestere (pierderi 500 capete – 6 %). La o greutate medie de 2,2 kg/gaina, rezulta 16.500 kg pasari vii. Cu precizarea ca ciclul de productie este de 64 saptamani (4 saptamani ca puicuta, 57 saptamani ca ouatoare si 3 saptamani vid sanitar) si doar la acest interval rezulta o serie de gaini reformate.

In medie, pentru un an se obtin:


52⁄64 = 81,2 %

16.500 x 80 % = 13.200 kg pasari vii in medie pe an


Tot dupa o perioada de 65 saptamani rezulta din exploatare un foarte valoros ingrasamant natural. Cantitatea de gunoi de pasare, pe ciclu de productie, este de 1,5 ori fata de furajul consumat, adica cca. 50 kg gunoi de pasare, sau de cca. 380 tone pe un ciclu de productie. Acest gunoi poate fertiliza anual 38 ha teren arabil, administrand cate 10 tone pe ha.

7. Sectiunea economica (productie peste 50 mii euro)

7.1. Descrierea activitatilor si tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului

Proiectul prevede o activitate de crestere a gainilor ouatoare pe asternut permanent + paturi.

Se pot adopta doua tehnologii de crestere, ambele pe asternut permanent.

7.1.1. Se cumpara, pe baza de contract, un numar de 8000 puicute in varsta de 16 saptamani, acestea incep ouatul la varsta de 20 saptamani si se tin in exploatare pana la varsta de 77 saptamani. Daca piata este favorabila iar curba de ouat economica, pasarile pot fi tinute la ouat si pana la varsta de 80-82 saptamani.

Un ciclu normal, cu reforma gainilor la varsta de saptamani, are lungimea de 64 saptamani, adica:

4 saptamani acomodare (varsta 16-20 saptamani)

57 saptamani productia de oua (varsta 20-77 saptamani)

3 saptamani perioada de depopulare, vid sanitar si o noua repopulare cu puicute de 16 saptamani.

Perioada de 64 saptamani a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei in proportie de 81,25 % pe an, adica:


52 saptamani ⁄64 saptamani = 81,25 %


Pe de alta parte, efectivul mediu pe perioada este de 97 % fata de cel initial (100 % la populare, 94 % la reforma), ceea ce conduce catre urmatorul efectiv mediu anual, la care se calculeaza productia de oua:


81,25 % x 97 % = 78,8 %


In cazul popularii halei cu 8000 puicute de 16 saptamani, efectivul mediu anual va fi:


8000 x 78,8 % = 6.304 capete


La o productie medie de 289,5 oua pe gaina (78,3 %), rezulta o productie anuala totala de 1.825 mii oua.

Modul de utilizare – valorificare al acestor oua a fost aratat la punctul 6.4 (Capacitati de productie).

7.1.2.     Cea de a doua tehnologie presupune popularea halei ca si in tehnologia aratata mai sus, insa cu practicarea unei naparliri fortate dupa 10 luni de productie. Dupa ce stau in repaus, dupa naparlirea fortata, doua luni, gainile realizeaza un nou ciclu de ouat de 10 luni, dupa care halele se repopuleaza cu o noua serie de puicute, de 16 saptamani.

Productie realizata: - primul ciclu: 300 zile x 80 % ouat = 240 oua

- al doilea ciclu: 300 zile x 73 % ouat              = 220 oua

Total pe gaina, in 22 luni 460 oua


Avantaje - Gainile sunt oprite din ouat cele doua luni (mai – iulie), cand piata oualor este nefavorabila;

- Costurile de naparlire (7 kg porumb = cca. 20.000 lei) sunt mult inferioare pretului unei puicute de16 saptamani: cca. 160.000 lei

- La ciclul 2 de ouat, ouale au marimea normala inca de la declansarea ouatului, fata de ouale din ciclul 1, la care 5 % din puicute o reprezinta ouale mici, valorificate inferior.

Dezavantaje - Productia de oua pe gaina la doua serii este de cca. 570 oua/loc gaina (285+285), pe cand in cazul naparlirii este de 460 oua (240 + 220);

- In ciclul 2 de ouat, de dupa naparlire, efectivul mediu este mai mic, datorita pierderilor prin mortalitate si reformelor;

- Se recupereaza prin sacrificare numai o serie de gaini reformate, fata de doua serii in cazul cresterii gainilor numai pentru un ciclu.

Prezentul studiu ia in calcul prima dintre variante, insa nu exclude cea de a doua varianta, atunci cand piata oualor este nefavorabila iar pasarile sunt sanatoase si pot suporta o naparlire fortata.

7.2.    Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul studiului

Pentru punerea in functiune a obiectivului, este necesara achizitia celor mai performante si mai economice utilaje.

Acestea sunt prezentate in lista alaturata:

Lista

privind echipamentele necesare si sursa de achizitionare a acestora

Nominalizarea echipamentului si a partilor componente ale acestuia

Cantitati

Potentiale surse de aprovizionare

ECHIPAMENTE DE HRANIRE

1.   Buncar (siloz) metalic, din material inoxidabil, capacitate 3-4 tone, cu gura superioara de alimentare si snec de extractie si dirijare a furajelor in interiorul halei

1

Big Dutchman

LAE-Anlagenbau

Schulz Systemtechnic

AGROPROIECT SRL

Avi-Suin-Tech

Sembodja

2.   Buncare interioare, capacitate 100-150 kg, alimentate cu furaje prin snecul de extractie si prevazute cu mecanisme de antrenare a furajelor catre hranitoarele din hala

2

Big Dutchman

LAE-Anlagenbau

Schulz Systemtechnic

Avi-Suin-Tech

Sembodja

3.   Linii interioare de alimentare, compuse din cate 80 hranitoare tronconice, in sistem inchis dus-intors

2

Big Dutchman

LAE-Anlagenbau

Schulz Systemtechnic

Avi-Suin-Tech

Sembodja

ECHIPAMENTE DE ADAPARE

1. Bazin-tampon de apa, capacitate 1500-2000 l, reprezentand necesarul de o zi al halei

1

Big Dutchman

LAE-Anlagenbau

Schulz Systemtechnic

Avi-Suin-Tech

Sembodja

2. Linii de adapare cu nipleuri (picuratori), lungime 83 m, cu 250 picuratori/linie (sau 4 linii cu cate 125 picuratori).

4

Big Dutchman

LAE-Anlagenbau

Schulz Systemtechnic

Avi-Suin-Tech

Sembodja

INSTALATIE DE VENTILATIE

Instalatie completa de climatizare a halei, compusa din orificii de admisie libera, practicate in peretii longitudinali ai halei si ventilatoare electrice de evacuare a aerului viciat, cu turatie variabila, capabile sa elimine din hala 100.000 mc aer in timpul verii si 14.000 mc in cursul iernii, racordat la un sistem automat de functionare







1

Big Dutchman

LAE-Anlagenbau

Schulz Systemtechnic

Avi-Suin-Tech

Sembodja

INSTALATIE DE ILUMINAT

Instalatie completa, compusa din doua linii de iluminat electric, instalate sub tavan, in lungime de 83 m fiecare, cu becuri fluorescente de 60 wati, cate 28 becuri pe fiecare linie, asezate din 3 in 3 metri, cu program de aprindere si stingere automata a luminii si de simulare a rasaritului si amurgului si cu sistem de alarma

1

Schulz Systemtechnic

Executie constructor

PATURI SI CUIBARE

Paturi din material plastic dur, amplasat pe 500 mp, pe partea mediana a halei, cu o linie dubla de cuibare pe toata lungimea mediana a halei si cu o banda de colectare a oualor

1

Big Dutchman

LAE-Anlagenbau

MICRO - FNC

Instalatie completa de macinarea, dozarea, malaxarea si depozitarea produsului finit, cu o capacitate de 500 kg pe ora

1

AGROPROIECT SRL

S.C. AZOMA ARAD

Avi-Suin-Tech

TROPPER – micro FNC-uri mobile

INSTALATII DE SORTAT OUA

Instalatie completa de sortare – colectare – marcare – preambalare oua, capacitate mica (2-4 mii oua pe ora)

1

MOBA

DIAMOND

STAALKAT – prin SIPO-SERV

INSTALATII DE FRIG

Instalatie pentru mentinerea temperaturii de maximum 14°C la depozitare

1

Producatori din tara in domeniu

Congelator, capac 100 l, pentru pastrat pasta de oua

1


Lista de achizitii materii prime, materiale, servicii semnificative pentru un ciclu de productie

Nr. ctr.

Specificare

Cantitate

Furnizor

1.  

Puicute tineret pentru ouatoare in varsta de 16 saptamani

8000 cap.

O societate avicola producatoare de tineret: Toneli, Agrimon, Bacau, etc. sau un importator

2.  

Furaje combinate



Doua variante:



daca le cumpara de la un FNC organizat din zona:

reteta 21-4

11

11 tone


reteta 21-5

281

292 tone

FNC organizat din zona

Total

292

300 tone


daca le produce intr-un micro – FNC propriu

porumb

(45 %)

131 tone

Achizitie sau productie proprie

orz

(15 %)

44 tone

Achizitie sau productie proprie

sroturi soia

(15 %)

44 tone

Achizitie fabrici ulei sau import

sroturi floarea soarelui

(10 %)

22 tone

Achizitie fabrici ulei

Carbonat de calciu

(7 %)

20 tone

Societate din industria extractiva

Nucleu furajer

(8 %)

24 tone

„BIOMIN”, „GUYOMARC’H”, „NUTRISTAR”, „ABN-MIX”, „LMB”, etc.

Total

(100 %)

292 tone


3.  

Energie electrica (Kwh):


Societate de furnizare a energiei electrice

- ventilatie

12.000

- iluminat

10.000

- echipamente de hranire

2.000

- statie sortat oua

2.000

Total

26.000

4.  

Paie pentru asternut (tone)

5

Achizitie pe plan local

5.  

Vaccinuri:



- vaccin multivalent inactivat EDS, NCD, IBV (16 saptamani) – in apa de baut

8000 doze

ISV Pasteur

Atico International Veterinary, Biovet, Intervet, Romvac, etc.

- vaccin NCD, IBV combinat (30 saptamani) - subcutanat




8000 doze


- idem, la 42 saptamani – in apa de baut sau aerosoli

7800 doze

- idem, la 54 saptamani – in apa de baut sau aerosoli

7700 doze

- idem, la 66 saptamani – in apa de baut sau aerosoli

7600 doze

6.  

Alte medicamente si dezinfectante (la nevoie, conform prescriptiilor medicale)

x

Novartis, KRKA, Biovet

S.C. VETERIN IMPEX

Atico International Veterinary

7.  

Var (kg)

200

Depozit materiale constructii

8.  

Becuri iluminat, fluorescente, in echivalente 60 W incandescente

60

Comertul du aparataj electric

9.  

Apa potabila (mc) – adapat + alte scopuri

1460

Sursa proprie sau reteaua comunala

10.          

Cofraje pentru oua de unica folosinta


PEHART – Alba

- de 30 oua, deschise

30.000

S.C. ANTARES SRL Satu Mare

- de 10 oua, inchise

20.000

altii, din import

11.          

Cutii din carton pentru 360 oua

5.000

GHIMBAV si altii



7.3.        Piata de desfacere

In Romania sunt produse in prezent numai 1,2 miliarde oua in conditii industriale, care sa poata fi comercializate conform HG 415/2004, adica sa fie sortate, marcate, ambalate, pastrate la temperatura de maximum 14°C si comercializate corespunzator.

Cele cca. 5,5 miliarde oua produse in micile gospodarii taranesti nu pot fi comercializate in conformitate cu HG 415/2004, neindeplinind nici una din conditiile prevazute de reglementarile UE.

De aceea, dupa ce o parte dintre aceste oua sunt utilizate pentru clocire si scoatere de pui de o zi, restul se autoconsuma sau se ofera ocazional la rudele si cunostintele din mediul urban al producatorilor agricoli.

Odata cu infiintarea exploatatiilor agricole, sunt incurajate microferme ca cea care face obiectul prezentului studiu, iar exploatatiile agricole vor inlocui treptat productia de oua a micilor producatori agricoli, al caror numar si activitate vor scadea treptat in perioada urmatoare.


Sa admitem ca, totusi, mici producatori agricoli vor continua sa-si produca ouale pentru autoconsum, iar populatia urbana – in numar de 11,9 milioane in prezent, dar care va creste treptat – se va aproviziona numai de la producatorii industriali actuali, la care se vor adauga producatorii cu exploatatii agricole (avicole).

Dar producatorii avicoli actuali risca sa-si reduca productia la jumatate in urmatorii ani, ca urmare a interzicerii bateriilor actuale in care se cresc ouatoarele, adica sa ajunga la cca. 600 milioane de oua, care n-ar asigura decat cca. 50 oua pe locuitor urban, fata de 250 oua cat sunt necesare pentru o hranire rationala. Probabil ca se vor infiinta cateva complexe avicole de ouatoare, sau se vor introduce baterii alternative, admise de UE, in unele din complexele avicole actuale, insa aceste cresteri de capacitate vor fi nesemnificative intr-o perioada in care avicultura industriala poate sa ofere doar 20 % din productia de oua necesara populatiei.

Infiintarea de exploatatii avicole nu este numai in interesul noilor producatori avicoli din Romania, ci – mai ales – este de interes national. Lipsa oualor de pe piata interna va conduce in mod normal la cresterea masiva a cererii fata de oferta, cresterea excesiva a pretului la oua si interesul de export din tarile cu excedent de oua catre piata romaneasca. Acest lucru este de neacceptat, pentru ca Romania este o tara puternic cerealiera, are conditii pedo-climatice favorabile de crestere a pasarilor si o experienta bogata in cresterea pasarilor si –mai ales – in producerea oualor pentru consum care – practic – este activitatea cea mai usoara, mai accesibila, din avicultura. Acesta este si unul din motivele pentru care autoritatile de decizie din Romania incurajeaza in mod particular infiintarea de exploatatii agricole specializate in producerea oualor pentru consum.

Pe aceasta perioada, pretul oualor pe piata romaneasca este de 1500 lei vechi in timpul verii si de 3000 lei in timpul iernii, fara TVA, adica de 4,1 eurocenti in timpul verii si 8,2 eurocenti in timpul iernii. Datorita pietii insuficient controlate, pe piata existand trei categorii de oua (oua de complex, oua taranesti si oua de import), se constata urmatoarele diferente de pret de la o luna la alta sau de la un judet la altul:

- Vara: Intre 1200 lei (3,2 eurocenti) si 2200 lei (6 eurocenti) facand o medie ponderata, intre anotimpuri si judete, rezulta un pret anual de 2200 lei (6 eurocenti) pe ou vandut de la poarta fermei, fara TVA, iarna intre 2500 lei (6,8 eurocenti) si 3600 lei (9,8 eurocenti).

Consumatorii urbani pot consuma anual 2,9 miliarde oua (11,9 milioane x 250 oua). In prezent se produc industrial numai 1,2 miliarde, cu perspective ca acest numar de oua sa scada in perioada urmatoare. Este, deci, normal ca pretul mediu al oualor sa ramana la cel actual (2200 lei, sau 6 eurocenti). Aceste date confirma potentialul pietei romane a oualor de a suporta cresterea pana la dublare a actualei productii industriale interne, punerea in functiune de exploatatii avicole care aplica principii intensiv – industriale de crestere, fiind in prezent - si in perioada urmatoare oportuna si de mari perspective.

Exista inca o problema, legata de amplasarea viitoarelor exploatatii avicole: in prezent, numeroase judete ale tarii nu produc oua sau le produc in cantitati foarte mici. Doar in urmatoarele judete se produc cantitati semnificative de oua: Bacau, Bihor, Brasov, Braila, Caras Severin, Cluj, Constanta, Dambovita, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Satu Mare, Sibiu, Vaslui si Valcea, in total 18 judete. Restul de 24 judete nu produc oua de tip industrial, fiind condamnate la subconsum sau la transportul acestora din alte judete, operatiune care mareste pretul produsului si se soldeaza cu pierderi, oul fiind usor perisabil si cu pierderea prospetimii.

7.4. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In felul in care a fost conceput, proiectul nu poate avea decat un efect favorabil, atat asupra dezvoltarii zonei cat si a mediului de afaceri.

Dupa ceea ce s-a aratat, 85 % din materiile prime din care sunt alcatuite retetele furajere sunt furaje produse pe plan local: porumb, orz, srot de soia si srot de floarea soarelui, iar pentru realizarea economica a acestora, prin practicarea unui asolament rational, este necesara o suprafata de cca. 100 ha teren arabil. Fie ca sunt produse in cadrul aceleiasi exploatatii agricole, fie ca sunt cumparate de la alti producatori agricoli, este stabilita o legatura functionala intre productia agricola si cea avicola a zonei, legatura intarita si prin gunoiul de pasare, cel mai valoros pe scara productiei zootehnice, care va mari fertilitatea agricola a zonei respective, fara insa a o polua, ca in cazul altor exploatari zootehnice (exemplu, cresterea industriala a porcilor sau chiar cresterea pasarilor in baterii).

Chiar daca este o crescatorie relativ mica, aceasta ferma avicola familiala asigura locuri de munca pentru patru persoane, care realizeaza insa o productivitate a muncii foarte ridicata: 1,8 milioane oua, in valoare de patru miliarde lei, adica un miliard lei pe lucrator (cca. 27,5 mii euro).

Ferma isi propune sa realizeze produse finite care pot fi livrate direct pietii, fara a include intermediari in relatia producator – piata. Practic, ferma poate livra pietii oua foarte proaspete, dietetice, productia unei zile putand ajunge pe piata in ziua urmatoare. Tinta productiei de oua se adreseaza consumatorilor din cel mai apropiat centru urban, inclusiv prin marile magazine cu autoservire, ceea ce contribuie la o aprovizionare a populatiei cu produse de o valoare recunoscuta, deoarece doar ouale si laptele, dintre toate produsele alimentare, sunt considerate drept alimente complete, care contin toti factorii nutritivi necesari organismului; ca dovada, viata si dezvoltarea normala la sugari si a embrionilor din ou este perfect mentinuta, in mod miraculos, numai cu aceste doua alimente.


8. Proiectii financiare si indicatori financiari

8.1. Prognoza veniturilor

Cele patru produse care se livreaza din microferma aduc urmatoarele venituri:

Produsul

UM

Cantitate

Pret mediu

Total

Lei

Eurocenti

Mil. lei

Mii euro

Oua de gaina

mii buc.

1.725

2.200

6

3.795

103,9

Pasta comestibila de oua

kg

4.262

33.300

90

141

3,9

Gaini reforma (cota pe an, 16.540 x 81,25)

kg

13.440

20.00

55

268

7,4

Gunoi de grajd (380 x 81,25)

kg

308.000

500

1,37

154

4,2

Total venituri

x

x

x

x

4358

119,4

8.2. Prognoza cheltuielilor

Cheltuiala

UM

Cantitate

Pret mediu

Total

Lei

Eurocenti

Lei

Eurocenti

Puicute de 16 saptamani (cota parte pe an, 8000 x 81,25)

Cap.

6500

130.000

3,56

845

23,15

Furaje combinate total

tone

292

x

x

1.848,6

50,92

d.c. – reteta 21-4

– reteta 21-5

tone

tone

11

281

5.475

6.400

150

175

60,2

1.798,4

1,65

49,27

Paie pentru asternut

tone

4

3.000

8,2

12

0.32

Energie electrica

KWh

26.000

4.000

11

104

2,85

Medicamente si dezinfectante (15 lei/ou)

x

x

x

x

27

0.74

Salarii

salariati

2

100

2,74

200

5,46

Amortisment

x

x

x

x

146

4

Cheltuieli indirecte (3 %)

x

x

x

x

101,2

2,77

Total costuri

x

x

x

x

3.299

90,38

Cheltuieli sortare - ambalare

x

x

x

x

139

3,82

Total general costuri

x

x

x

x

3.438

94,20

Total general venituri

x

x

x

x

4.358

119,4

Profit brut total

x

x

x

x

920

25,20

Rata profitului


x

x

x

26,7

26,7

Nota: In conditiile unor piete ale materiilor prime si ale produselor foarte variate si instabile, prognoza veniturilor si a cheltuielilor are o oarecare doza de incertitudine.


8.3. Calculul costurilor de productie, al pretului

de vanzare si profitului brut pentru produsul ou


Indicatori de productie: Productia de oua medie anuala pe gaina si an: 289,5

Consum specific de furaje (g/ou):                             160

Pierderi prin mortalitate (%):   6

Specificare


Costuri de productie



Lei/ou

Eurocenti/ou

Costul puicutelor de 16 saptamani (130.000 lei cota pe an)

25,6

463,0

1,27

Costul furajelor (160 g/ou)

56,4

1.018,4

2,79

Paie pentru asternut

0,4

6,6

0,02

Energie electrica

3,2

57

0,15

Apa potabila

0,2

2,8

0,01

Medicamente

0,8

14,8

0,04

Salarii

5,9

104,6

0,30

Amortismente

4,4

80

0,22

Cheltuieli indirecte

3,1

55,5

0,15

Total costuri de productie

100

1.807,7

4,95

Costuri de sortare – marcare - ambalare


76,3

0,21

Costuri totale la poarta statiei de sortare


1.884

5,16

Productie secundara (pasta oua, gaini reforma, gunoi)


144

0,39

Pret real la poarta statiei de sortare


1.740

4,77

Pret de vanzare


2.200

6,03

Profit realizat


460

1,26

Rata profitului


26,5

26,5

Am prezentat ambele calculatii, rezultand ca o rata a profitului de peste 26 % este posibila, in conditiile unui management corect si ale fabricarii furajelor combinate intr-o instalatie simpla, de catre fermier.

Nota: Celelalte puncte (de la 6.3 la 6.6.13) intra in competenta unui specialist in materie financiara.

Referitor la constructiile anexa, acestea se reduc la doua: micro-FNC pentru productia de nutreturi combinate si mico-statia de sortat oua, fiecare dintre acestea cu depozitele aferente.

Ramane la aprecierea fermierului si a constructorului daca mai sunt necesare urmatoarele constructii-anexa:

Gospodaria de apa, mai ales daca aprovizionarea cu apa se face dintr-un foraj propriu;

Siloz exterior pentru depozitarea furajelor, inainte de a fi distribuite in hala;

Bazin de purificare (fosa septica);

Platforma pentru dejectii.

In studiu s-au facut referiri la aceste constructii-anexa, insa, dupa caz, ele pot fi realizate sau nu.

De asemenea, doua dintre dotari, care au fost luate in calcul, pot fi omise la realizarea obiectivului:

1)          Micro-FNC: Daca fermierul nu beneficiaza de productie properie de furaje sau nu este amplasat intr-o zona cerealiera, el poate renunta la productia proprie a nutreturilor combinate, asigurandu-si necesarul de la un FNC specializat din zona. Furajele il vor costa insa cu 10-20 % in plus, datorita cheltuielilor mari de fabricatie (cca. 1.000 lei pe tona), a profitului practicat de FNC si a cheltuielilor suplimentare de transport. Sporirea cu 15 % a pretului nutreturilor combinate va influenta cu cca. 8,5 % pretul oualor (56,4 x 15 %), scazand rata profitului la 18 % (26,5 – 8,5).

2)          Micro-statie de sortat oua: Daca organizarea acestei activitati nu va fi posibila, datorita volumului prea mic al activitatii, se va putea apela la o statie de sortare de la o societate care desfasoara aceasta activitate, pentru ca ouale nesortate si nestampilate nu vor fi permise pe piata.

Vor disparea costurile proprii cu sortarea (76,3 lei pe ou), insa pretul oualor catre statia de sortare beneficiara nu va fi mai mare de 2.000 lei.

Si in acest caz veniturile din vanzarea oualor se vor micsora cu cca. 125 lei (200 – 76,3), adica cu 5,5 %, si, corespunzator, rata profitului (18 % – 5,5 % = 12,5 %).

Rezolvarea mai economica, referitoare la aceste doua dotari, poate fi facuta prin organizarea intre-un grup profesional (cooperativa) a mai multor producatori de oua din aceeasi zona, caz in care este posibila realizarea in comun a acestor utilitati, inclusiv producerea puicutelor si asigurarea cerealelor si oleaginoaselor. Astfel de cooperative sunt foarte numeroase in tari cu avicultura dezvoltata si este una dintre solutiile cele mai bune pentru aprovizionarea cu furaje si material biologic,dar si de valorificare superioara a productiei.

Anexa nr. 3


5.1.1.1.      PRACTICAREA NAPARLIRII FORTATE




 






























 

% OUAT


 


100


























 


90






























 


80










NAPARLIRE


FORTATA












 


70






















DEPOPULARE


 


60




















 


50



























 


40



























 





























ANUL

5.2.     I

II

III

LUNA

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

I

II

III

IV

V

VI

VII

VII

VARSTA (sapt.)


16

20I

24

29

33

37

41

45

50

54

58

63

67

71

75

80

84

89

93

97

101

105






Anexa nr. 2

AMENAJAREA INTERIOARA A CAMEREI DE SERVICIU

PENTRU RECOLTAT-SORTAT-PRELUCRAT OUA













12 m












































a








2












4



















3



ZONAI





























3 m




5






















b



















ZONAII




























































c
















ZONA III

















































































LEGENDA

1

Acces hala

 


2

Primire oua pe banda

 


3

Instalatie sortat oua

 


4

Depozite oua, maxim 14°C

 


5

Prelucrare oua necomestibile in coaje

 



A

Oua de prelucrat



B

Spargere



C

Depozit frigorific (congelare)

Anexa nr. 1


AMENAJARE INTERNA A HALEI






a




b






 


2,75 m 2,75 m 1 m2,75 m 2,75 m














 



hranitoare

O O O O



═ ═ ═ ═ ═ ═ ═

═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═

Linie hranire ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═


 












asternut


 


adapatoare

●●●●




●● ● ●

● ● ●● ● ● ● ● ● ●

Linie adapare ●● ● ● ●



 















 



hranitoare

O O O O




═ ═ ═

═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═

Linie hranire ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═



 












pat stinghii


 


adapatoare

●●●●




●●●

● ● ●● ● ● ● ● ● ●

Linie adapare● ● ● ● ●



 















 




































CUIBARE

 



































 


















adapatoare

●●●●




●●

● ● ●● ● ● ● ● ● ●

Linie adapare ●●●●



 














pat stinghii




hranitoare

O O O O





═ ═ ═

═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═

Linie hranire ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═

















 


adapatoare

●●●●




●● ● ●

● ● ═● ● ● ● ● ● ●

Linie adapare ●●● ●



 












asternut


 



hranitoare

O O O O



═ ═ ═ ═ ═ ═ ═

═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═

Linie hranire ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═



 















 


← 84 m →


← 84 m




 



Anexa nr.4


CALCULATIA

pretului de cost al nutreturilor

combinate produse in micro FNC propriu


Ingredientul


Pret unitar

Lei

Euro

Porumb

45

2800

1260


Orz

15

2800

42


Srot soia

15

10000

1500


Srot floarea soarelui

10

3000

300


Carbonat de Ca

7

1500

150


Nucleu furajer

8

25000

2000



100

X

5585


Cheltuieli de fabricatie

x

715


Total cost / kg

x

6300

0,175




Anexa nr. 5


6 m

12 m

14 m

12 m

6 m





PLAN DE

SITUATIE


10 m




10 m



6 m

FNC




GOSP.

APE

6 m
















10 m










2 m






87,0 m












































88,0 m









120 m


















































AMENAJARE

ADMINISTRATIE














Vestiar

dus

wc


















5 m

BIROU

CLADIRE

ADMINIS

TRATIE






5 m






CANTAR













3,5 m

3,5 m

 

7,0 m


10 m

 












AMENAJARE


MALAXOR


MOARA




FNC






 

6 m






◄─

◄─

 


DEPOZIT

PRODUSE

FINITE










 




CANTAR



 






MAGAZIE30 tone


LISTA CU FURAJE, NUTRETURI COMBINATE SI ADITIVI FURAJERI


►ABO MIX - Str. Depozitelor, nr. 31,Satu Mare, Jud. Satu Mare, Cod 440198

Tel: 0261-769306; 0261 -769266; Fax: 0261 – 769569; abomix@abomix.com www.abomix.ro


►AGRICOLA INTERNATIONAL BACAU,   Departamentul 2 SNC Calea Republicii, nr. 283, Bacau, Cod 600304;

Tel: 0234 – 573730; Tel/Fax: 0234 - 573732


►AGRICOLA ROM- ITA IMPEX - Str. I.C. Dumitrascu, nr.10, Ineu, Jud. Arad, Cod 315300

Tel/Fax: 0257 -511047;hondea@rdslink.ro


►AGRO CENTER TRANSILVANIA - Sos. Sibiu –Rusciori, Km. 8, Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271

Tel/Fax:0269 -213679; Mobil: 0788303266; rlg@logon.ro


►AGRO AGENTUR - Bd. Unirii, nr.2, bl. 8A, sc. 1, ap. 34, Sector 4, Bucuresti, Cod 040104

Tel/Fax 021 -3367917; 021 -3373002; agroagentur@rdslink.ro


►AGRO BANAT - Str.Sub Deal, nr. 1, Caransebes ; Jud. Caras Severin, Cod 325400

Tel. 0255 -516 324; Mobil 0724211641; Fax: 0255 – 513096; agrobanat2mail.dntm.ro; www.agrobanat.ro


►AGROBIOTIC - Str. Divizia 9 Cavalerie, nr. 49, Timisoara, Jud. Timis, Cod 300264; Tel/Fax: 0256-211659


►ALTCO PROD - Str. Mintiului, nr.99, Gherla, Jud. Cluj, Cod 405300; Tel/Fax: 0264-243511; Mobil: 0740835087


►AMIX SUPER - Str. Mihail Kogalniceanu, nr. 20-22, Arad, Jud. Arad, Cod 310092

Tel/Fax: 0257-254642; amix.sup@rdslink.ro


►ANADIN - Str. Eternitatii, nr. 11; Breaza, Jud. Prahova, Cod 105400; Tel/Fax: 0244 -340798; alexandru irimioiu@yahoo.com


►ANDAGRA - Sos. Arad – Zadareni, km 3; Arad, Jud. Arad ; Tel: 0257 -216760; Fax: 0257 -216720


►ANIMAX - Str. Fanului, nr. 16, Sfantu Gheorghe; Jud. Covasna, Cod 520024; Tel: 0267-315026; blaga@easynet.ro


►AVE IMPEX - Str. Soimoseni, nr. 32; Satu Mare, Jud. Satu Mare, Cod 440111

Tel: 0261-770227; 0261 -770225;Tel/Fax: 0261-757304; aveimpex@rdslink.ro; www.aveimpex.ro


►AVIAN PROD - Sos. Iancului, nr. 29, Bl.105B, Sc. C, Ap.110, Sector 2, Bucuresti, Cod 021725

Tel/Fax: 021-2503517; Mobil: 0741156456


►AVICOM - Str. Digului, nr. 45, Odorheiu Secuiesc, Jud. Harghita, Cod 535600; Tel/Fax: 0266 -212955; Mobil: 0744595343


►BANDRINO IMP –EXP - Str. Godri Ferenc, nr. 16, Sfantu Gheorghe, Jud. Covasna, Cod 520023

Tel/Fax: 0267-314340; bandrino@planet.ro


►BILARDI PRODUCT - Str. Mocirei, nr. 1, Baia Mare, Jud. Maramures, Cod 430316

Tel/Fax: 0262-220192; bilardi@alphanet.ro


►BLOMAR - Str. Oasului, nr. 241, Cluj-Napoca, Jud. Cluj, Cod 400645; Mobil: 0745357195


►BIOMIN ROMANIA - Str. Justitiei, nr. 24, Sibiu, Jud. Sibiu, Cod 550004

Tel: 0269-214833, Fax: 0269-243843; office@biomin.ro; www.biomin.ro


►BIOPLANT - Bd. decebal, nr. 17, Craiova, Jud. Dolj, Cod 200458



Tel: 0251-315799; Tel/Fax: 0251-591244


►BRENNTAG ROMANIA - Bd. Timisoara, nr. 80; Sector 6, Bucuresti, Cod 061334

Mobil 0741816500; dinu.pircioaga brenntag.ro; www.brenntag.ro


►CERASIL – Sos Borsului, nr.31, Oradea, Jud. Bihor, Cod 410605

Tel: 0259-416.140; Fax: 0259-427.803; cerasil@rdslink.ro: www.cerasil.ro


►COMAN & CO - Str. Vintila Mihailescu, nr. 15, Bl.60, Sc. 1, Ap. 3, Sector 6, Bucuresti, Cod 060394

Tel: 021-2216508 - comanco@go.ro; www.comanco.go.ro



►COMB GORJ - Str. Ciocarlan, nr. 7, Targu Jiu; Cod 210103

Tel. 0253-226330; combgorj@k.ro


►COMBAVIPOR - Str. Stefan cel Mare, nr. 9, Galati, Jud. Galati, Cod 800198

Tel/Fax: 0236-472896


►COMBIAL - Str. Garii, nr. 33, Urziceni, Jud. Ialomita, Cod 925300

Tel/Fax: 0243-254043

►COMBIMAR - Str. Fabricii, nr. 5, Baia Mare, Jud. Maramures, Cod 430015

Tel: 0262-222441; scombimarsa@yahoo.com



►COMBIPRA - Str. Targovistei, nr. 2, Ploiesti; Jud. Prahova, Cod 100299

Tel: 0244-554451; combipra2000@yahoo.com


►COMBRIVA - Str. Cotesti, nr. 116, Focsani, Jud. Vrancea, Cod 620068

Tel/Fax: 0237-221143


►CORNEX - Str. Liviu Rebreanu, nr. 54, Arad, Jud. Arad, Cod 310047

Tel/Fax: 0257-253589; smayer@rdslink.ro; www.cornex.ro


►DANO PAN - Dumbraveni, Jud. Vrancea, Cod 627105

Tel: 0237-255383


►DEVEST FARMATECH – Str. Garii nr.14 Timisoara jud. Timis, cod 300167

Tel: 0256-499.080; fax 0256-247.435


►DIDFARM – Str. 16 Decembrie 1989 nr.40 Sannicolau Mare, jud Timis, cod 305600

Tel: 0256 – 370.083; fax 0256-370.261; didfarm@yahoo.com


►EURONUTIMIX - Str. Gelu nr 4 Timisoara, jud Timis, cod 300168

Tel/fax: 0256 -296.667; mobil 0724.220.330


►Free Land Mariuta – Mariuta jud Calarasi, cod 917014

Mobil 0722-573.152; fax 0242-642.761


►Gradinaru Rares – Sat Izvoare, Dumbrava Rosie, jud Neamt, cod 617188

Tel. 0233-237.151; 0233-282.101; fax 0233-282.330


►Guyomarc’H Romania – Str. Botaenu nr.3B et.3 ap.9 sect.1, Bucuresti, cod 010027

Tel. 021-3102764; fax 021-3134504; office@guyomarch.ro; www.guyomarch.ro


►Interself Trade Stei – Str Unirii nr.8 bl.8 ap.6 Stei, jud Bihor, cod 415600

Tel. 0259 – 332.582; luciabm@personal.ro


►Ionic Service – Sos. Chitilei nr.381 sect1 Bucuresti, cod 012391

Tel.; 021-668.73.93


►LNB Romania Feed – Bd.Victoriei nr.43 Sibiu, jud.Sibiu, cod 550024

Tel. 0269-213.380, fax 0269-218.515, lnbromania@lnb.ro: www.lnb.ro


►Maresal – Str. Stefan cel Mare nr.199 ap.13 Vaslui, jud Vaslui, cod 730006

Tel/fax 0335-410.615; 0235-361.769; maresalltd@yahoo.com


►Mirovia - Str. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr. 2/2, Beclean, jud. Bistrita Nasaud, cod 425100

Mobil 0745-206554


►Mixabis – Str. Lebedei nr.33 Baia Mare, jud Maramures. Cod 430306

Tel 0262 – 223247; mobil 0722 -729.970; dinupop@zappmobile.ro


►Mixalim – Frumusani, jud.Calarasi, cod 917100

Tel: 021-311.10.62 Fax: 021-312.60.80; mixalim@xnet.ro


►Morosanu Prest – Ferma B3, GOC 3, Sat Izvoare, Dumbrava Rosie, jud.Neamt, cod 617188

Tel/fax ; 0233-237.349


►Nadsal Impex – str. Principala nr.115, Mureni, Jud. Mures, cod 547638

Mobil 0745.396.618; fax 0265-777.432; muresan@orange-gsm.ro; www.nadsal.ro


►Naumof Serv – Ciresu, jud Braila, Cod 817035

Mobil: 0744.691.568


►Nutribuz – Sahateni, Jud Buzau, cod 127535

Tel: 0238-545.721; fax 0238-545.701


►Nutricod – str Halchiului nr.15 Codlea, jud.Brasov, cod 505100

Tel: 0268-251.906; fax0268-251.807; nutricod@xnet.ro


►Nutricom – Sos. Portului nr.52, Oltenita, jud Calarasi, cod 915400

Tel; 0242-515.430; fax021-313.16.00; office@nutricom.ro


►Nutrientul – Str. Campului nr.1, Palota, jud Bihor, cod 417516; Tel : 0259-471.811; fax 0259-415.695; nutrient@rdslink.ro


►Nutrimold – Str. Chisinaului nr.41, Iasi, jud Iasi, cod 700178; Tel : 0232-233.185; fax0233-233.405; snciasi@yahoo.com

►Nutristar Romania - Str. Teodor Sperantia nr.130, bl73, sc.1, ap.8, sector 3, Bucuresti, cod 030942; Tel/fax 021-322.88.08


►Oltchim FNC – Calea Traian nr.176 Babeni, jud.Valce, cod 245100; Tel. 0250-735.750, fax 0250-735.751, mdas@unet.ro


►Orginal Prod FNC – Tinca, jud Bihor, cod 417595; Tel. 0259-310.166, fax 0259-310.359, elenamonicaluca@yahoo.com


►Pacomb – Poarta Alba, jud. Constanta, cod 907245; Tel/fax: 0241-853.637; pacombcta2000@yahoo.com


►PET WORLD – Str. Constructorilor nr.7, Sfantul Gheorghe, jud Covasna, cod 520077

Tel/fax 0267-312.816; petworld@yahoo.com


►Polena – B-dul Socola nr.6, Iasi, jud Iasi, cod 700194; Tel : 0232-430.137; mobil 0744.586.811


►Primivet – Sat Calomfiresti, Poroschia., jud Teleorman, cod 147280

Tel : 0247-318.828; fax 0247-318.930; primivet@zappmobile.ro


►Premix – Str. Nicolae Iorga bl.21-31 sc.1 ap.1, Craiova, jud Dolj, cod 200026; Tel : 0251-596.422; tel/fax 0251-598.008;


►Probiotic – Aleea I.D. Suciu nr.6, ap.6, Timisoara, jud Timis, cod 300093; Tel : 0256-432.306;


►Prodalis – Dumbraveni, jud Vrancea, cod 6271-5; Tel : 0237-255.383;


►Proserco CMI – Sos. Afumati nr.123, Voluntari, jud Ilfov, cod 077190; Tel/fax : 021-270.46.07; prosercocmy@yahoo.com


►Provident Prodcom – Str. Matei Corvin nr.184, Oradea, jud Bihor, cod 410144; Tel/fax : 0259-477.700; provident@rdslink.ro


►Ramnicom – Sos. Puiesti nr.10, Ramnicu Sarat, jud Buzau, cod 125300; Tel : 0238-565.885; fax 0238-561.546;


►Reviva – Str. Libertatii nr.3F, Apahida, jud Cluj, cod 407035; Tel/fax 0264-231.715;


►Secombi – Str. Unirii nr.2, Segarcea, jud Dolj, cod 20540; Tel/fax 0251-210.618;


►Servet Valcea – Sat Linea, Budesti, jud Vrancea, cod 627101

Tel : 0250-760.608; fax 0250-760.607; farmaciagospodarilor@yahoo.com


►Societatea Crescatorilor de Animale din Transilvania (SCAT) – Sos. Sibiu, Rusciori km.8, Rusciori jud Sibiu, cod 557271

Tel : 0269-213.679;


►Sotto – Sos. Bucuresti km.5, Giurgiu, jud Giurgiu, cod 080301; Tel : 0246-217.628; fax 0246-215.064; balaurugr@yahoo.com


►Tecas – P-ta Alba Iulia nr., bl.I7, ap.13, sect.3, Bucuresti, cod 031105; Tel : 021-323.8676; fax 021-322.1670; tecas@xnet.ro


►Tecomb – Str. Mihail Kogalniceanu nr.61, Tecuci, jud Galati, cod 805300; Tel/fax 0236-820.049;


►Transvet – Str. Dragalina nr.91, ap.4, Cluj-Napoca, jud Cluj, cod 400024

Mobil 0745.643.589; 0745.653.269; fax 0264-580.970; transvet@zappmobile.ro


►Trouw Nutrition Hifeed – Calea Nationala nr.67, sc.b, ap.21, Botosani, jud Botosani, cod 710006

Tel : 0788-305.920; tel/fax 0231-529.992; bogdan.dascalescu@nutreco.com; www.trownutrition.net


►Verboon – Str. Independentei nr.1, Bailesti, jud Dolj, cod 205100; Tel : 0251-311.105; fax 0251.311.309;


►Vetland Comimpex – Str. Republicii nr.67, Salonta, jud Bihor, cod 415500

Tel/fax 0259-433.685; printea-valer@yahoo.com


►Vipromax – Str. preciziei nr.19, Craiova, jud Dolj, cod 200747

Tel : 0251-315.801; fax 0251-315.302; phelgavipromax@yahoo.com


►Vipromin2000 – Sos. Aradului km.75+300m, Salonta, jud Bihor, cod 415500

Tel/fax 0259-373.019; 0259-373.021; fax 0259-373.020; vip2000@rdslink.ro www.vipromin.com


►Yohanagroup – Str. Mare nr.126, Lumina, jud Constanta, cod 907176

Tel/fax 0241-257.560; balkanpower@yahoo.com


►Zamur Targu Mures – Str. Baneasa nr.2, Targu Mures, jud Mures, cod 540199

Tel : 0265.269.918; 0265-220.201; fax 0265.269.917; zamur1991@yahoo.com


►Zooprotein – Str. Ardealului nr.20, Arad, jud Arad, cod 310188

Tel/fax 0257-462.527; mobil 0745.191.125; calinet@rdslink.ro


►Zoovet – B-dul Unirii bl.U18 sc.C ap.42, Slobozia, jud Ialomita, cod 920042

Tel : 0243-233.384; tel/fax 0243-236.123; mobil 0722.502.688


Tehnologii si utilaje pentru zootehnie


A.Z.I. - Targusorul Nou, Jud. Prahova, Cod 107029 Mobil: 0740 249 048 Iex68@rol.ro


ABC Agrofood Business Consulting - Bd. Gloriei, Nr. 62, Sector 1, Bucuresti, Cod 013287

Tel: 021-667 54 98; Fax:021-668 63 57; abcons92@euroweb.ro


Ag Chim Trading Company - Sos. Pantelimon, Nr. 89, Bl, 404, parter, Sector 2, Bucuresti, Cod 021593

Tel: 021-250 57 37; 021-250 93 89; Fax:021-250 93 91; office@agchim.ro; www.agchim.ro


Agro Center Transilvania - Sos. Sibiu-Rusciori, Km. 8; Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271

Tel: 0269-213 679; Mobil: 0788 303 266;


Agro Legato Romania - Bd. Nicolae Balcescu 5, ap.3, Brasov, Jud. Brasov, Cod 500019

Tel/Fax:0268 - 412103; Mobil: 0722-139812; agrolegato@xnet.ro


Agroteh Buzau - Bd. Nicolae Balcescu 3, bl. 3, ap.53, Buzau, Jud. Buzau, Cod 120246

Tel/Fax:0238 - 710492; Mobil: 0722-219864; agroteh@hotmail.com


Arancia - Str. Izvor, Nr. 1, Piatra Neamt, Jud. Neamt, Cod 61005

Tel: 0233-217 558; Mobil: 0722 514 992; 0744 778 677; arancia@go.ro; vwvw.arancia.go.ro


Atelier Mecanic Tarog Str. Principala, Nr. 3; Rausor, Jud. Brasov, Cod 507127

Tel/fax: 0268-210 041; Mobil: 0722 599 243; amtpuls@yahoo.it


Avi Suinteh - Str. Bujorului, Nr. 13, Ap. 4, Carei, Jud. Satu Mare, Cod 445100

Tel/fax: 0261-861 741 ; ast1@rdslink.ro; www.avisuinteh.ro


Azoma - Str. Steagului, Nr, 1, Arad, Jud. Arad, Cod 310262

Tel: 0257-288 732; Fax:0257-288731; azoma@rdslink.ro; www.azoma.rdslink.ro


Bega Tehnomet - Calea Stan Vidrichin, Nr. 5A Timisoara. Jud. Timis, Cod 300571

Tel: 0256-222 088; 0256-222 055; Fax: 0256-490 800 tehnomet@mail.dnttm.ro; www.tehnomet.ro


Big Dutchman International GmbH Bucuresti - Str. Al.Serbanescu, Nr. 2. Bl. A6, Sc. 1, Ap. 5, Sector 1, Bucuresti, Cod 014291 Tel/fax: 021-232 72 43 danbos@xnet.ro; www.bigdutchman.de


Big Dutchman International GmbH Sibiu - Str. Caltun, Nr. 19; Sibiu, Jud. Sibiu, Cod 550298

Tel/fax: 0269-212 324; stefangabe!@xnet.ro; www.bigdutchman.ro


Big Dutchman International GmbH Timisoara- Str. Cooperatiei, Nr. 2; Timisoara, Jud. Timis. Cod 300274

Tel/fax: 0256-295 826; dstanica@rdslink.ro; www.bigdutchman.ro


Buttner Agrartechnik - Nr. 245, Carta. Jud. Sibiu, Cod 557070

Tel/fax: 0269-521 218; Mobil: 0740 059 896; agrartechnik@yahoo.com


Castello - Str. N. Pascaly, Nr. 5, Ap. 26 Cluj-Napoca, Jud. Cluj, Cod 400440

Tel/fax: 0264-594 458 Mobil: 0744 546 934 silviupredescu@yahoo.com


Coren Rumania - Sos. Bucuresti, Km. 3, Sat Remus, Fratesti, Jud. Giurgiu. Cod 087080

Tel: 0246-210 167 Fax:0246-210 875 secretar@coren.ro; www.coren.ro

Denromas Services - Bd. Ion Mihalache, Nr. 70-84, Bl. 45. Sc. B. Ap. 64, Et. 6 Sector 5, Bucuresti, Cod 050108 Tel: 021-207 90 28; Fax: 021-260 10 69 ; office@denromas.net; www.denromas.net


Elektrogeno Gmbh - Str. Ion Urdareanu, Nr. 5 Sector 5, Bucuresti, Cod 050688

Tel/fax: 021-312 30 54 ecolean_romania@k.ro


Evolutia Dan - Str. Tineretului, Nr. 56, Targu Lapus, Jud. Maramures, Cod 435600

Tel: 0262-384 483; Fax: 0262-385 777; dan.craciun@   email.ro; www.rhp.ro/evoiutia


Houdam Horn Str. Retezat. Nr, 22, Chisoda, Jud, Timis, Cod 307221

Mobil: 0744 931 718; Fax:0264-368 132; ghotea@yahoo.com; www.sac.ro


Integris 2 K - Str. Barbu Vacarescu, Nr. 155, Ap. 1, Sector 2, Bucuresti, Cod 020275

Tel/fax; 021-230 71 78; Mobil: 0721 775 414; 0722 667 818; integris2k@apropo.ro


Interagricon Str. Tudor Arghezi, Nr. 16, Ap. 17 Sector 2. Bucuresti, Cod 020945

Tel/fax: 021-316 82 24; Mobil: 0722 517 688; interagr@b,astral.ro


Intercas - Str. Motilor, Nr. 54. Ap. 1, Cluj Napoca. Jud, Cluj, Cod 400370

Tel/fax; 0264-594 176; intercas@rdslink.ro


J&K Wildlife Management Str. Harghitei. Bl. P3, Ap. 1, Cristuru-Secuiesc, Jud. Harghita, Cod 535400

Tel/fax: 0266-244 464; jk_wildlife@yahoo.co.uk:; www.jkwildiife.ro


Mewi import Export Agrar Industrietechnik - Str. Principala, Nr. 280 Ortisoara. Jud. Timis. Cod 307305

Tel: 0256-221 537; Fax: 0256-221 536; info@mewi.ro; www.mewi.ro


Midal interfrig Str. Aurei Vlaicu, Nr. 126 Constanta, Jud. Constanta, Cod 900154

Tel/fax; 0241-661 048, midalcta@rdslink.ro; www.midalgroup.ro


MIXABIS - Str. Lebedei, Nr. 33 Baia Mare, Jud. Maramures, Cod 430306

Tel: 0262-223 247; Mobil: 0722 729 970 ; dinupop@zappmobile.ro


Novasol Bd. Banu Manta, Nr. 27, Bl. 34, 8c. 2, Ap. 39, Sector 1, Bucuresti, Cod 011222

Tel/fax: 021 -223 34 58, Fax: 021 -223 37 95, novasol@opensys.ro


Polaris Group Co DN5C, Nr. 113 Zimnicea, Jud. Teieorman, Cod 145400

Tel: 0247-368 478; 0247-367 032 ; polarisgr@yahoo.com


Riva Str. Mumuleanu Barbu, Nr. 14 Sector 2, Bucuresti, Cod 020543

Tel: 021-211 72 15; 021-211 01 05: Fax:021-211 72 17 riva@riva.ro; www.riva.ro


Sembodja Romania Bd. lancu de Hunedoara, Nr. 2, Bi. H6, Sc, 1. Ap. 1, Sector 1, Bucuresti. Cod 011741

Tel: 021-317 45 65, Fax: 021-311 32 94; office@sembodja,ro; www.sembodja.ro


Sipo Serv Str. Petru si Pavel, Nr. 67 Sector 1, Bucuresti. Cod 012982 Tel: 021-312 72 10; Fax; 021-307 91 31 siposerv@b.astral.ro

Sodetatea Crescatorilor de Animafe din Transilvania (SCAT) Sos. Sibiu-Rusciori, Km 8 Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271 Tel/fax: 0269-213 679

Systema Romania Sos. Mihai Bravu. Nr. 42-62. Bi, P8, Sc. 3. Ap. 94 Sector 2, Bucuresti, Cod 021328Tel/fax: 021-252 16 28; tmireia@mailbox.ro; www.sotecgrup.ro

Valabri Calea Timisorii, Nr. 212 Arad, Jud. Arad, Cod 310227 Tel/fax: 0257-216 658



Vetland Comimpex Str. Republicii, Nr, 67, Salonta, Jud. Bihor. Cod 415500

Tel/fax: 0259-433 685; Mobil: 0744 603 044; pintea_valer@yahoo.com

Westfalia Surge Romania Str. Honterus. Nr. 22 Sibiu. Jud. Sibiu, Cod 550118

Mobil: 0744 641 585: Fax: 0269-222 482; ofiice@westfaliasurge.ro; www.westfaliasurge.ro



ANEXA LA PROIECT TIP

Cresterea pasarilor - gaini ouatoare

Actualizare preturi - 2008


Proiectii financiare si indicatori financiari


8.1. Prognoza veniturilor

Cele patru produse care se livreaza din microferma aduc urmatoarele venituri:

Produsul

UM

Cantitate

Pret mediu

Total

Ron

Eurocenti

Ron

Mii euro

Oua de gaina

buc.

1.725.000

0,38


655.500


Pasta comestibila de oua

kg

4.262

3,66


15.600


Gaini reforma (cota pe an, 16.540 x 81,25)

kg

13.440

2,20


29.568


Gunoi de grajd (380 x 81,25)

kg

308.000

0,06


18.480


Total venituri

x

x

x

x

719.148


8.2. Prognoza cheltuielilor

Cheltuiala

UM

Cantitate

Pret mediu

Total

Ron

Eurocenti

Ron

Eurocenti

Puicute de 16 saptamani (cota parte pe an, 8000 x 81,25)

Cap.

6500

20,0


130.000


Furaje combinate total

tone

292

x

x

362.800


d.c. – reteta 21-4

– reteta 21-5

tone

tone

11

281

1,05

1,25



11.550

351.250



Paie pentru asternut

tone

4

0,40


1.600


Energie electrica

KWh

26.000

0,45


11.700


Medicamente si dezinfectante (15 lei/ou)

x

x

x

x

2.970


Salarii

salariati

2

12.000


24.000


Amortisment

x

x

x

x

16.060


Cheltuieli indirecte (3 %)

x

x

x

x

11.120


Total costuri

x

x

x

x

560.250


Cheltuieli sortare - ambalare

x

x

x

x

15.290


Total general costuri

x

x

x

x

575.540


Total general venituri

x

x

x

x

719.148


Profit brut total

x

x

x

x

143.608


Rata profitului


x

x

x

24,9


Nota: In conditiile unor piete ale materiilor prime si ale produselor foarte variate si instabile, prognoza veniturilor si a cheltuielilor are o oarecare doza de incertitudine.



8.3. Calculul costurilor de productie, al pretului

de vanzare si profitului brut pentru produsul ou


Indicatori de productie: Productia de oua medie anuala pe gaina si an: 289,5

Consum specific de furaje (g/ou):                             160

Pierderi prin mortalitate (%):   6

Specificare


Costuri de productie



Ron/ou


Costul puicutelor de 16 saptamani (130.000 lei cota pe an)

23,2

0,0753


Costul furajelor (160 g/ou)

64,8

0,2103


Paie pentru asternut

0,3

0,0009


Energie electrica

2,0

0,0067


Apa potabila

0,1

0,0004


Medicamente

0,5

0,0017


Salarii

4,3

0,0139


Amortismente

2,9

0,0093


Cheltuieli indirecte

1,9

0,0064


Total costuri de productie

100

0,3249


Costuri de sortare – marcare - ambalare


0,0088


Costuri totale la poarta statiei de sortare


0,3337


Productie secundara (pasta oua, gaini reforma, gunoi)


0,0293


Pret real la poarta statiei de sortare


0,3044


Pret de vanzare


0,3800


Profit realizat


0,0756


Rata profitului


24,8






Perspective privind DEZVOLTAREA RURALA in perioada 2007 – 2013


Sprijin pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala: Politica agricola comuna 2007 – 2013

Pilonul I – masuri comune de reglementare a pietelor – sprijin prin

plati directe pe suprafata

mecanisme de piata

Pilonul II – dezvoltare rurala – sprijin prin masurile PNDR

masuri de investitii

plati compensatorii

Plati nationale complementare

pe suprafata cultivata – pe tipuri de culturi

pe cap de animal – pentru fermele care produc pentru piata

Ajutorul de stat

credite, subventii, prime si ajutoare pentru

productia agricola

cresterea animalelor


Documente programatice Dezvoltare Rurala:

Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 (PNS)

document strategic de referinta

a fost trimis spre consultare Comisiei (2007)


Cadrul legislativ:

Regulamentul (CE) 1698/2005 cu referire la sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR)


Regulamentul (CE) 1974-2006 stabilind regulile detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 pentru sustinerea dezvoltarii rurale de catre Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala (FEADR)


Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 (PNDR)

document programatic

cuprinde masurile care se vor implementa in perioada 2007 – 2013 si alocarea financiara

aprobat de catre Comisia Europeana – Comitetul pentru Dezvoltare Rurala (20 februarie 2008)



Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 - program de dezvoltare a spatiului rural romanesc:

    • se adreseaza nevoilor mediului rural,
    • vizeaza reducerea disparitatilor de dezvoltare socio-economica a Romaniei fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene,
    • indeplineste cerintele de dezvoltare rurala in contextul dezvoltarii durabile
    • complementar programelor operationale finantate din fonduri structurale (POS, POR).

Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 masuri grupate in patru prioritati:


Cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier (Axa 1),

Imbunatatirea calitatii mediului si a zonelor rurale (Axa 2),

Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale (Axa 3),

Promovarea initiativelor locale de tip Leader (Axa 4).







Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007 – 2013


ALOCARE FONDURI


 














MASURA 121: MODERNIZAREA EXPLOATATIILOR AGRICOLE


CRITERII DE ELIGIBILITATE

Beneficiarii eligibili

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 121 sunt fermierii definiti conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice, care practica in principal activitati agricole - activitate principala conform Certificatului de Inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului - a caror exploatatie este situata pe teritoriul tarii, are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE1 si care este inregistrata in Registrul fermelor/Registrul agricol


Categoriile de beneficiari eligibili

_ Persoana fizica autorizata2 – PFA (infiintata in baza Ordonantei de Urgenta nr. 44/2008

_ Asociatie familiala autorizata – AF (infiintata in baza Ordonantei de Urgenta nr. 44/2008

_ Societate in nume colectiv – SNC (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

_ Societate in comandita simpla – SCS (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu

modificarile si completarile ulterioare

_ Societate pe actiuni – SA (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

_ Societate in comandita pe actiuni – SCA (infiintata in baza Legii nr. 31/1990,

cu modificarile si completarile ulterioare

_ Societate cu raspundere limitata – SRL (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

Societate comerciala cu capital integral privat (infiintata in baza Legii nr.15/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

_ Societate agricola (infiintata in baza Legii nr. 36/1991);

_ Societate cooperativa agricola (infiintata in baza Legii nr. 1/2005);

_ Grup de producatori (recunoscut in baza Legii nr. 338/2005), doar cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri;

_ Cooperativa agricola (infiintata in baza Legii nr. 566/2004), doar cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri.


Solicitantul trebuie sa respecte urmatoarele:

- sa fie persoana fizica sau juridica romana cu capital privat de 100%;

- capitalul/ actionariatul solicitantului eligibil poate fi atat integral din Romania cat si mixt sau integral strain;

- sa actioneze in nume propriu;

- sa asigure surse financiare stabile si suficiente pe tot parcursul implementarii proiectului.

1Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 Euro.

2 Persoanele fizice vor fi acceptate ca potentiali beneficiari daca se angajeaza sa se autorizeze (sa devina persoane fizice autorizate) in termen de 30 zile lucratoare de la data primirii notificarii privind selectarea cererii de finantare. Angajamentul se ataseaza cererii de finantare si va preciza ca in termen de 30 zile lucratoare de la data primirii notificarii, solicitantul va prezenta certificatul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului precum si autorizatia privind constituirea ca persoana fizica autorizata conform O.G nr. 44/2008. In caz de neprezentare in termen a acestor documente contractul de finantare nu se va incheia.


Conditii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului


1. Proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al Masurii si cu cel putin unul dintre obiectivele specifice



2. Proiectul sa fie in acord cu potentialul agricol al zonei si sa demonstrezeimbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii in exploatare a investitiei.

Pentru ca un proiect sa fie considerat ca fiind in acord cu potentialul agricol al zonei, cel putin 75% din structura plantelor de cultura sau din efectivul de animale vizat de proiect trebuie sa se incadreze in zona cu potential mediu si/sau ridicat.

Solicitantul trebuie sa demonstreze imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii in exploatare a investitiei prin indeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu, conform urmatoarei liste indicative:

a) obiective tehnice

- achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc, care determina cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitastii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru;

- construirea si/sau modernizarea cladirilor operationale care conduc la asigurarea conformitatii cu standardele comunitare;

- diversificarea productiei in functie de cerintele pietei, realizarea de noi produse si introducerea de noi tehnologii.

b) obiective economico – financiare

- reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole;

- cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole;

- cresterea viabilitatii economice.

c) obiective de mediu

- reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a deseurilor

rezultate din activitatea de productie;

- reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze), in special in exploatatiile de crestere a animalelor prin respectarea standardelor sanitar-veterinare, de igiena si de bunastare a animalelor;

- asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare, ecologice etc.;

- cresterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabila si imbunatatirea eficacitatii folosirii acestora.

In cazul in care solicitantul si-a propus sa realizeze conditia minima de imbunatatire a performantei generale a exploatatiei agricole prin respectarea obiectivului economico-financiar de crestere a viabilitatii economice, verificarea acestuia se va face prin cele doua conditii cumulate: rezultatul operational al anului precedent depunerii cererii de finantare trebuie sa fie pozitiv si proiectul sa respecte indicatorii economico-financiari mentionati in cererea de finantare-sectiunea economica


3.Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie sa dovedeasca o pregatire profesionala, in raport cu proiectul

In cazul diplomelor de studii/certificatelor de formare eliberate de institutii de invatamant din strainatate, solicitantul va atasa documentul privind recunoasterea de catre autoritatea competenta din Romania conform legislatiei in vigoare

4.Beneficiarul trebuie sa prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate

Memoriul justificativ - pentru proiecte care nu prevad lucrari de constructii-montaj si pentru proiecte care vizeaza plantatii de vita de vie, pomi si arbusti fructiferi si/sau pepiniere si care nu prevad lucrari de constructii-montaj.

Studiul de fezabilitate - pentru proiecte care prevad lucrari de constructii-montaj.

5. Beneficiarul trebuie sa declare ca asigura cofinantarea investitiei

Solicitantul trebuie sa declare ca detine sau va detine mijloace financiare suficiente pentru inceperea si derularea investitiei.

6.Beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si acordurile conform legislatiei in vigoare din domeniul:sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar si de mediu, necesare realizarii investitiei in cadrul proiectului.



7.In cazul produselor agricole cu cota de productie, beneficiarul, la depunerea cererii de finantare, trebuie sa faca dovada ca va detine cota la nivelul investitiei pe care urmeaza sa o realizeze.


2.3 Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile

In cadrul Masurii 121 sunt sprijinite investitiile la nivelul intregului teritoriu al Romaniei.


Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investitii corporale si/sau necorporale, conform urmatoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

1. Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului;

2. Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

3. Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte care se incadreaza in sistemul european al cotei de lapte numai pentru capacitatea care este la nivelul cotei de productie detinute de beneficiar;

4. Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor in vederea respectarii conditiilor de mediu;

5. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

6. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

7. Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsitul ciclului biologic de productie (minim 25 ani) si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare/reconversie al plantatiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA in cadrul OCP vin si infiintarea plantatiilor pentru struguri de masa;

8. Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;

9. Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;

10. Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in cadrul fermei;

11. Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila;

12. Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol;

13. Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.;

14. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala, achizitionarea de patente si licente (maxim 8% din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii si maxim 3% in cazul in care proiectul nu prevede realizarea constructiilor);

15. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;

16. Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.


Criteriile de selectie ale proiectului

Proiectele prin care se solicita finantare prin FEADR sunt supuse unui sistem de selectie, in baza caruia fiecare proiect este punctat, conform urmatoarelor criterii de selectie :


1. Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse9

2. Exploatatii din sectoarele prioritare, in ordinea de prioritati prezentata in tabel

3. Exploatatii agricole de semi-subzistenta


4. Beneficiarul care este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare

5. Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate

6. Exploatatii vegetale si de crestere a animalelor in sistem ecologic

7. Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole

8. Exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului

9. Exploatatii agricole aflate in zonele defavorizate.


9 Prin standard comunitar nou introdus se intelege acel standard care nu este incadrat ca si standard existent si pentru care solicitantii beneficiaza de perioada de gratie de 36 luni de la data la care standardul a devenit obligatoriu.


Sistemul de punctare este urmatorul:


Criterii de selectie

Punctaj



1

Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse

Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selectie, solicitantul trebuie sa realizeze prin proiect investitii privind adaptarea la standardele comunitare prezentate in Anexa 1.





20










2

Exploatatii din sectoarele prioritare, in ordinea de prioritati prezentata mai jos:

Sectorul vegetal:

(i) legume;

(ii) pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii;

(iii) culturi de camp;

(iv) pepiniere si plantatiile de vita de vie pentru vin (cu exceptia restructurarii/ reconversiei plantatiilor de vita de vie) si struguri de masa.

Sectorul de crestere a animalelor:

(i) bovine pentru lapte;

(ii) bovine pentru carne;

(iii) porcine;

(iv) ovine si caprine;

(v) pasari in sistem extensiv pentru oua de consum.

Maxim 20

20

15

10


5


20

16

10

10

4




3

Exploatatii agricole de semi-subzistenta

Sunt exploatatiile care produc, in principal, pentru consumul propriu, dar care comercializeaza si o parte din productia realizata Dimensiunea economica a exploatatiilor de semi-subzistenta poate varia intre 2 si 8 UDE. Calculul aferent UDE, se va prezenta in Anexa 1 Cererea de Finantare, partea specifica- Stabilirea categoriei de ferma.






7









4

Beneficiarul care este membru al unei forme asociative,

recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare

Pentru verificarea acestui criteriu de selectie, solicitantul ataseaza la cererea de finantare documente prin care sa demonstreze ca acesta este membru al uneia din urmatoarele forme asociative:

- asociatii familiale autorizate in conformitate cu O.G nr.44/2008, cu modificarile si completarile ulterioare;

- societati agricole constituite conform Legii nr.36/1991, cu modificarile si completarile ulterioare;

- societati cooperative agricole, constituite conform Legii nr. 1/2005;

- cooperative agricole constituite conform Legii nr. 566/2004;

- grupuri de producatori recunoscute in conformitate cu Legea nr.338/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;

- asociatii profesionale cu profil agricol constituite conform OG 26/2000,cu modificarile si completarile ulterioare.






10


5

Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate

SAPA


5



6

Exploatatii vegetale si de crestere a animalelor in sistem ecologic

Solicitantii trebuie sa ataseze la cererea de finantare documente prin care demonstreaza ca exploatatia este inregistrata in sistemul de productie ecologica (perioada de conversie/certificata De asemenea, trebuie sa descrie in Studiul de fezabilitate/Memoriul justificativ situatia in care se gaseste.




10



7


Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole

Beneficiarii trebuie sa demonstreze prin Studiul de fezabilitate/Memoriul justificativ ca cel putin 50% din materia prima procesata provine din ferma proprie.




10




8

Exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului

Criteriul se aplica pentru solicitantul - persoana fizica autorizata,

conform O.G nr. 44/2008, sau asociat unic al unei societati cu raspundere limitata infiintata in conformitate cu Legea nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare. Responsabilul legal al proiectului trebuie sa coincida cu persoana fizica autorizata, iar pentru SRL cu asociatul unic.





10



9

Exploatatii agricole aflate in zonele defavorizate

Situate in:

- zona montana cu handicap natural conform Listei Unitatilor

Administrativ Teritoriale din zona montana defavorizata, prezentata in anexa

- alte zone cu handicap natural decat zona montana conform Listei Unitatilor Administrativ Teritoriale din Romania incluse in Zonele Semnificativ Defavorizate/ Lista localitatilor din Zonele Defavorizate de Conditii Naturale Specifice prezentate in anexa

Conditii



8

TOTAL 100

Punctaj minim: 15 puncte

Toate activitatile pe care solicitantul se angajeaza sa le efectueze prin investitie atat la faza de implementare a proiectului cat si in perioada de monitorizare si pentru care a primit punctaj la selectie, devin conditii obligatorii.

In caz ca, la verificarea cererilor de plata sau in perioada de monitorizare, se constata ca aceste conditii nu se respecta, platile vor fi sistate iar contractul va fi reziliat.

Exceptie face criteriul de selectie privind exploatatiile agricole de semi-subzistenta a caror dimensiune economica poate evolua.


Verificarea dosarului cererii de finantare


1. VERIFICAREA CONFORMITATII CERERII DE FINANTARE

Verificarea conformitatii Cererii de finantare si a anexelor acesteia se realizeaza pe baza „Fisei de verificare” afisata la sediul OJPDRP.

Controlul conformitatii consta in verificarea Cererii de finantare:

_ daca este corect completata;

_ daca este prezentata atat in format tiparit, cat si in format electronic;

_ daca anexele tehnice si administrative cerute sunt prezente in doua exemplare:

un original si o copie, precum si valabilitatea acestora (daca este cazul)

In cazul in care expertul verificator descopera o eroare de forma, proiectul nu este considerat neconform.

Erorile de forma sunt erorile facute de catre solicitant in completarea cererii de finantare care sunt descoperite de expertii verificatori ai SVCF-OJPDRP, dar care, cu ocazia verificarii conformitatii, pot fi corectate de catre acestia din urma pe baza unor dovezi/informatii prezentate explicit in documentele anexate Cererii de finantare.

Solicitantul este invitat sa revina la sediul OJPDRP dupa evaluarea conformitatii (in aceeasi zi) pentru a fi instiintat daca cererea de finantare este conforma sau, in caz contrar, i se explica cauzele neconformitatii.

Solicitantul are obligatia de a lua la cunostinta prin semnarea fisei de verificare a conformitatii.


In cazul in care solicitantul nu accepta sa depuna si documentele originale, acestea vor fi verificate de expert la finalizarea verificarii conformitatii, in prezenta solicitantului.

Aceeasi cerere de finantare poate fi declarata neconforma de maximum doua ori pentru aceeasi licitatie de proiecte.

Dupa verificare pot exista doua variante:

_ Cererea de finantare este declarata neconforma;

_ Cererea de finantare este declarata conforma.

Daca Cererea de finantare este declarata conforma, se trece la urmatoarea etapa de verificare.


2. VERIFICAREA ELIGIBILITATII CERERII DE FINANTARE

Verificarea criteriilor de eligibilitate se efectueaza de catre:

_ OJPDRP pentru cererile de finantare care contin proiecte ale beneficiarilor privati fara lucrari de constructii-montaj;

_ CRPDRP pentru cererile de finantare care contin proiecte ale beneficiarilor privati cu lucrari de constructii-montaj si pentru cererile de finantare depuse de catre beneficiarii publici;

_ APDRP - nivel central - pentru cererile de finantare verificate prin sondaj.


Verificarea eligibilitatii tehnice si financiare consta in:

_ verificarea eligibilitatii solicitantului;

_ verificarea criteriilor de eligibilitate si selectie;

_ verificarea bugetului indicativ al proiectului;

_ verificarea studiului de fezabilitate si a tuturor documentelor anexate;

Verificarea este facuta pe baza documentelor provenite de la solicitant.


Atentie!

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit isi rezerva dreptul de a solicita documente sau informatii suplimentare, daca pe parcursul verificarilor si implementarii proiectului se constata de catre APDRP ca este necesar.


3. VERIFICAREA PE TEREN A CERERILOR DE FINANTARE

Verificarea pe teren se realizeaza de catre:

OJPDRP – pentru cererile de finantare depuse de catre beneficiarii privati;

CRPDRP – pentru cererile de finantare depuse de catre beneficiarii publici;

APDRP – nivel central - pentru cererile de finantare verificate prin sondaj.

Scopul verificarii pe teren este de a controla datele si informatiile cuprinse in anexele tehnice si administrative cu elementele existente pe amplasamentul propus. Expertul compara verificarea anumitor criterii de eligibilitate pe baza documentelor (etapa verificarii de birou) cu realitatea, pentru a se asigura de corectitudinea raspunsurilor.

In urma acestor verificari pot exista doua situatii:

_ proiectul este neeligibil;

_ proiectul este eligibil si va avea un punctaj.


4. SELECTIA PROIECTELOR

Masura va beneficia de o alocare financiara anuala. Alocarea financiara publica a masurii, aferenta anului 2008 este de 347.139.763 Euro. Numarul maxim al sesiunilor de depunere si evaluare a proiectelor ce pot avea loc anual, este stabilit de Comitetul de Monitorizare. Pentrul anul 2008, numarul maxim de sesiuni este de sapte, folosindu-se urmatorul algoritm:

_ Sase sesiuni de depunere a proiectelor se vor organiza lunar, incepand cu luna

martie 2008;

_ Cea de-a saptea sesiune de depunere a proiectelor va fi una de regularizare a sumelor ramase neangajate din sesiunile de depunere anterioare si va avea loc in ultima parte a anului 2008.

Prima sesiune de depunere si evaluare a proiectelor va avea loc in perioada 03 – 28 martie 2008.

Dupa parcurgerea sesiunilor de depunere si de evaluare-selectare a proiectelor propuse pentru anul 2008, in cazul in care mai raman proiecte fara finantare, acestea vor fi restituite potentialilor beneficiari in vederea revizuirii si reluarii etapei de depunere.

In cazul in care valoarea anuala alocata pentru masura nu se angajeaza in totalitate, cu diferenta se va suplimenta alocarea financiara a anului urmator.

Pentru masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” este prevazut un prag minim de punctaj sub care niciun proiect nu va fi finantat.

Descrierea standardelor comunitare in vigoare

Anexa 1

Nr. crt.

Standardul

Legislatia UE

Legislatia nationala



Data la care standardul devine obligatoiu

Data la care se incheie perioada de gratie*

Tipuri de investitii

1.

Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

DirectivaConsiliului91/676/CEE din12decembrie1981privind protectia apelor impotriva poluarii cunitrati provenitidinsurse agricole -Art.4 si 5

Corrigenda la Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 care amendeaza Regulamentul (CE) nr.1698/2005

Hotararea nr.964/2000 din 13 oct. 2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole cu modificarile si completarile ulterioare

01.01.2007

31.12.2010

a. Construirea si /sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, in vederea protectiei apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole b.Achizitionareadenoimasini,utilaje, echipamente, accesorii necesare pentru transportul, depozitarea si utilizarea biomasei/gunoiului de grajd pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

2.

Prevenireasicontrolul integrat al poluarii, respectivreducerea emisiilorin aer, apa si solprecum gestionarea deseurilor

Directiva Consiliului nr. 96/61/CE privind prevenireasicontrolul integrat al poluarii

Ordonanta de Urgenta nr. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, cu modificarile si completarile ulterioare

01.01.2007

Datele la care seincheie perioada de gratie coincid cu data limita si operatorii stabilitiprin negociere cu Comisia UE, respectiv 31.12.2008 pana la 31.12.2013

a.Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, inclusiv a celorutilizatepentruprotectiamediului impotriva poluarii b.Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente, accesorii pentru scopuri agricole, inclusiv a celor utilizate pentru protectia mediului

3.

Standarde privind comercializarea de oua

Regulamentul (CE) nr. 1907/1990 Regulamentul (CE) nr. 2295/2003 Regulamentul (CE) nr. 1028/ 2006 Regulamentul (CE) nr. 557/2007

Legislatie nationala in curs de abrogare, in vederea aplicarii directe a regulamentelor comunitare

01.01.2007

01.01.2007

Achizitionarea de echipamente tehnologice pentru marcarea oualor in vederea ambalarii

4.

Indeplinirea standardelor pentru lapte crud

Regulamentul (CE) nr. 852/2004 Regulamentul (CE) nr. 853/2004 Regulamentul (CE) nr. 854/2004

Legislatie nationala in curs de abrogare, in vederea aplicarii directe a regulamentelor comunitare

01.01.2007

01.01.2007

a.Construirea si/sau modernizarea cladirilor pentru productia si/sau depozitarea laptelui de vaca, inclusiv cele utilizate pentru protectia mediului b.Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente, acesorii pentru productia si/sau depozitarea laptelui de vaca , pentru transport, inclusiv cele utilizate pentru protectia mediului

5.

Indeplinirea standardelor de comercializare la legumesifructe proaspete

Regulamentul (CE) nr. 1148/2001

Ordinul nr. 592/24 august 2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele si fructele proaspete, cu modificarile si completarile ulterioare

06.10.2006

06.10.2009
















a.Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru colectarea, pastrarea si comercializarea legumelor si fructelor proaspete b.Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru sortare, ambalare, racire si depozitare a legumelor si fructelor proaspete















6.

Standarde minime pentru protectia gainilor ouatoare

Directiva Consiliului nr. 1999/74/CE

Ordinul nr. 136 din 16 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protectia gainilor ouatoare, cu modificarile si completarile ulterioare

18.08.2006

18.08.2009

a.Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru protectia gainilor ouatoare, inclusiv a celor utilizate pentru protectia mediului b.Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru protectia gainilor ouatoare, inclusiv a celor utilizate pentru protectia mediului

7.

Principii si cerinte generale ale legislatiei in domeniualimentar,de infiintareaAutoritatii europene a securitatii alimentare si de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare in toate etapele producerii , prelucrarii si distributiei

Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor si cerintelor generale ale legislatiei in domeniul alimentar, de infiintare a Autoritatii europene a securitatii alimentare si de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare

Legea nr. 150 din 14 mai 2004 privind siguranta alimentelor si a hranei pentru animale - Republicare

01.01.2007

01.01.2007

a.Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productie si comercializare a produselor alimentare si a hranei pentru animale b.Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru imbunatatirea productiei, procesarii si comercializarii produselor alimentare, precum si a hranei pentru animale, incluzand: ambalare, racire, refrigerare, uscare si depozitare

8.

Standarde minime pentru protectia viteilor

Directiva Consiliului nr. 91/629/CEE din 19 noiembrie 1991 de stabilire a normelor minime de protectie a viteilor- art.3 si 4

Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia viteilor aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 72/15.08.2005, cu modificarile si completarile ulterioare

19.02. 2006

19.02.2006

a.Construirea/modernizarea cladirilor utilizate pentru protectia viteilor, inclusiv a celor utilizate pentru protectia mediului b. Achizitionarea/instalarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru, protectia viteilor, inclusiv a celor utilizate pentru protectia mediului

9.

Standarde minime pentru protectia porcilor

Directiva Consiliului nr. 91/630/CEE din 19 noiembrie 1991 de stabilire a normelor minime de protectie a porcilor- art.3 si 4 alin.

(1)

Norma sanitara veterinara care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 202/25.08.2006, cu modificarile si completarile ulterioare

01.01.2007

01.01.2010

a.Construirea/modernizarea cladirilor utilizate pentru protectia porcilor, inclusiv a celor utilizate pentru protectia mediului b. Achizitionarea/instalarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru protectia porcilor, inclusiv a celor utilizate pentru protectia mediului

10.

Standarde minime pentru protectia animalelor din crescatorii

Directiva Consiliului nr. 98/58/CE din 20 iulie 1998 privind protectia animalelor din crescatorii - art.4

Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor de ferma aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare

25.05.2005

25.05.2008

a.Construirea/modernizarea cladirilor utilizate pentru protectia animalelor din crescatorii, inclusiv a celor utilizate pentru protectia mediului




Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 75/15.08.2005, cu

modificarile si completarile ulterioare



b. Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru protectia, animalelor din crescatorii, inclusiv a celor utilizate pentru protectia mediului

11.

Standarde privind protectia si bunastarea animalelor in timpul trans portului

Regulamentul (CE) nr. 1/2005

Ordin nr. 83 din 31 martie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea conditiilor de bunastare a animalelor pe durata transportului, cu modificarile si completarile ulterioare

01.01.2007

01.01.2007

Achizitionarea de noi mijloace de transport specializate, echipamente necesare pentru imbunatatirea conditiilor privind bunastarea animalelor in timpul transportului.

12.

Puritatea semintelor de cereale

Directiva nr. 66/402/CEE privind comercializarea semintelor de cereale

Ordin nr.1262/2005 pentru aprobarea regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul , certificarea calitatii si comercializarea semintelor de cereale, modificat si completat prin Ordinul nr. 149/2007

14.04.2007

14.04.2010

Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerintelor privind puritatea fizica a semintelor de cereale.

13.

Puritatea semintelor de plante furajere

Directiva nr. 66/401/CEE privind comercializarea semintelor de plante furajere

Ordin nr.1263/2005 pentru aprobarea regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul , certificarea calitatii si comercializarea semintelor de plante furajere, modificat si completat prin Ordinul nr.148/2007

21.04.2007

21.04.2010

Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerintelor privind puritatea fizica a semintelor de plante furajere.

14.

Puritatea semintelor de plante oleaginoase si textile

Directiva Consiliului nr.2002/57/CE privind comercializarea semintelor de plante oleaginoase si textile

Ordin nr.1264/2005 pentru aprobarea regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul , certificarea calitatii si comercializarea semintelor de plante oleaginoase si textile, modificat si completat prin Ordinul nr. 150/2007

23.04.2007

23.04.2010

Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerintelor privind puritatea fizica a semintelor de plante oleaginoase si textile.

15.

Puritatea semintelor de legume

Directiva Consiliului nr.2002/55/CE privind comercializarea semintelor de legume

Ordin nr.1366/2005 pentru aprobarea regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul , certificarea calitatii si comercializarea semintelor de legume, modificat si completat prin Ordinulnr. 433/2007

01.07.2007

01.07.2007

Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerintelor privind puritatea fizica a semintelor de legume.

16.

Puritatea semintelor de sfecla

Directiva Consiliului nr. 2002/54/CE privind comercializarea semintelor de sfecla

Ordin nr. 126 5/200 5 pentru aprobarea regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul , certificarea calitatii si comercializarea semintelor de sfecla, modificat si completat prin Ordinul nr. 147/2007

13.04.2007

13.04.2010

Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerintelor privind puritatea fizica a semintelor de sfecla.

17.

Puritatea cartofului pentru samanta

Directiva Consiliului nr.2002/56/CE privind comercializarea cartofului pentru samanta

Ordin nr.1266/2005 pentru aprobarea regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul , certificarea calitatii si comercializarea cartofilor pentru samanta cu modificarile si completarile ulterioare

06.02.2006

06.02.2009

Achizitionarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerintelor privind puritatea fizica a cartofului pentru samanta.

18.

Puritatea materialului de inmultire vegetativa a vitei —de- vie

Directiva Consiliului 68/193/CEE privind comercializarea materialului saditor pentru inmultirea vitei de vie

Ordin nr. 1267/2005 pentru aprobarea regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul , certificarea calitatii si comercializarea materialului de inmultire vegetativa a vitei de vie, modificat si completat prin Ordin ul nr. 8/2006

28.03.2006

28.03.2009

Achizitionarea de noi echipamente si tehnologii necesare pentru verificarea puritatii fizice a materialului saditor pentru inmultirea vitei de vie.

19.

Puritatea materialului de inmultire si plantare fructifer

Directiva Consiliului nr.92/34/CEE privind comercializarea materialului de inmultire si plantare fructifer

Ordin nr.1295/2005 pentru aprobarea regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul , certificarea calitatii si comercializarea materialului de inmultire si plantare fructifer, modificat si completat prin Ordinul nr. 8/2006

28.03.2006

28.03.2009

Achizitionarea de noi echipamente si tehnologii necesare pentru verificarea si asigurarea puritatii fizice a materialului de inmultire si plantare fructifer.

20.

Puritatea materialului de inmultire a plantelor ornamentale

Directiva Consiliului nr.98/56/CE privind comercializarea materialului de inmultire al plantelor ornamentale

Ordin nr. 126 8/200 5 pentru aprobarea regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul , certificarea calitatii si comercializarea materialului de inmultire al plantelor ornamentale,modificat si completat prin Ordin ul nr. 8/2006

28.03.2006

28.03.2009

Achizitionarea de noi echipamente si tehnologii necesare pentru verificarea si asigurarea puritatii fizice a materialului de inmultire a plantelor ornamentale.

21.

Puritatea materialului de inmultire si plantare legumicol, altul decat semintele

Directiva Consiliului nr.92/33/CEE privind comercializarea materialului de inmultire si plantare legumicol, altul decat semintele

Ordin nr. 1269/2005 pentru aprobarea regulilor si normelor tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul , certificarea calitatii si comercializarea materialului de inmultire si plantare legumicol, altul decat semintele, modificat si completat prin Ordinul nr.432/2007

01.07.2007

01.07.2010

Achizitionarea de noi echipamente si tehnologii necesare pentru verificarea si asigurarea puritatii fizice a materialului de inmultire si plantare legumicol, altul decat semintele.

22.

Utilizarea produselor de protectia plantelor

Directiva Consiliului nr.91/414/CEE privind introducerea pe piata a produselor de protectia plantelor

Hotararea Guvernului nr.1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protectia plantelor in vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul Romaniei, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 628/2006

01.01.2007

01.01.200701.0

a.Construirea/modernizarea spatiilor utilizate pentru pastrarea si depozitarea produselor de protectia plantelor

b.Achizitionarea/instalarea de noi masini, utilaje, echipamente pentru utilizarea produselor de protectia plantelor

*Data incheierii perioadei de gratie este in conformitate cu Regulamnetul (CE)1698/2005. Sprijinul este acordat pentru investitii cu scopul de a se conforma standardelor comunitare intr-o perioada de maxim 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru exploatia agricola. Sfarsitul anului 2010 este data limita de acordare a sprijinului in cadrul masurii 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole' pentru implementarea Directivei Consiliului 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati proveniti din surse agricole.

Dupa expirarea perioadei de gratie in timpul careia standardele sunt considerate ca standarde comunitare nou introduse, toate standardele mentionate in tabelul de mai sus vor fi eligibile pentru sprijin ca standarde existente si vor avea o perioada de gratie de 36 de luni de la instalare, pentru tinerii fermieri care primesc sprijin prin masura 112.

Justificare referitoare la necesitatea sprijinului pentru standardele comunitare nou introduse

Sprijinul pentru standardele comunitare nou introduse este acordat agricultorilor pentru a li se permite o perioada de timp corespunzatoare pentru a se pregati in scopul indeplinirii conformitatii cu standardele. Desi termenul limita pentru adoptarea majoritatii standardelor a fost pana la data aderarii, s-a constatat faptul ca pregatirea necesita un timp mai indelungat. In plus, pentru indeplinirea standardelor este necesara o sursa financiara semnificativa, care implica desfasurarea de activitati economice fara obtinere de venituri, si din acest motiv agricultorii nu-si pot permite sa realizeze astfel de investitii. Introducerea celor mai multe dintre standardele din lista va contribui la protectia mediului. Acest lucru demonstreaza ca este necesar ca agricultorii sa fie sprijiniti pentru realizarea acestor investitii. Principala posibilitate de a sprijini agricultorii este PNDR 2007-2013. In perioada de gratie de trei ani acordata pentru indeplinirea conformitatii cu standardele mentionate,agricultorii pot solicita sprijin si isi pot finaliza investitiile necesare pentru conformitatea cu aceste standarde.





Anexa 2

COEFICIENTI DE TRANSFORMARE PENTRU CALCULUL UDE

A. Ferma vegetala

Nr.crt.

Cultura

Suprafata ( ha )

UDE/ha

UDE

1

Grau comun si spelt


0.280

0.000

2

Secara


0.084

0.000

3

Orz


0.246

0.000

4

Ovaz


0.085

0.000

5

Porumb boabe


0.213

0.000

6

Alte cereale


0.085

0.000

7

Mazare,fasole de camp si lupini dulci


0.287

0.000

8

Linte,naut si mazariche


0.195

0.000

9

Alte culturi proteice recoltate uscate


0.195

0.000

10

Cartofi


1.174

0.000

11

Sfecla de zahar


0.547

0.000

12

Radacini furajere si napi


0.486

0.000

13

Tutun


1.228

0.000

14

Hamei


0.417

0.000

15

Legume proaspete


2.257

0.000

16

Pepeni


2.883

0.000

17

Capsuni


17.481

0.000

18

Plante furajere - pajisti temporare


0.168

0.000

19

Plante furajere


0.178

0.000

20

Alte furajere verzi


0.325

0.000

21

Alte culturi


0.128

0.000

22

Rapita si napi


0.175

0.000

23

Floarea soarelui


0.173

0.000

24

Soia


0.213

0.000

25

Seminte de in ( ulei de in )


0.144

0.000

26

Alte culturi de seminte oleaginoase


0.144

0.000

27

In


0.357

0.000

28

Canepa


0.375

0.000

29

Alte culturi textile


0.310

0.000

30

Gradini de zarzavat


0.850

0.000

31

Fanete permanente si pasuni


0.050

0.000

32

Plantatii de fructe si boabe


2.125

0.000

33

Plantatii de fructe si boabe - nuci


0.810

0.000

34

Vita de vie - vin de calitate


1.749

0.000

35

Vita de vie - alte vinuri


1.374

0.000

36

Vita de vie - struguri de masa


1.867,00

0.000

37

Pepiniere


1.133

0.000

38

Alte culturi permanente


1.306

0.000

TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA

0.000






STRUCTURA PRODUCTIEI ZOOTEHNICE SI CALCULUL UDE

B. Ferma zootehnica

Nr.crt.

Animale/pasari

Numar capete

UDE/cap

UDE

1

Ecvidee ( cai,magari,catari,etc )


0.071

0.000

2

Bovine sub 1 an


0.061

0.000

3

Bovine sub 2 ani - masculi


0.095

0.000

4

Bovine sub 2 ani - femele


0.069

0.000

5

Bovine sub 2 ani si mai mari – masculi


0.089

0.000

6

Juninci, 2 ani si mai mari


0.114

0.000

7

Vaci de lapte


0.261

0.000

8

Bovine de 2 ani si mai mari


0.028

0.000

9

Oi - femele pentru reproducere


0.008

0.000

10

Oi - alte categorii


0.008

0.000

11

Capre - femele pentru reproducere


0.033

0.000

12

Capre - alte categorii


0.011

0.000

13

Purcelusi sub 20 kg.


0.057

0.000

14

Scroafe pentru reproducere


0.243

0.000

15

Porci - alte categorii


0.140

0.000

16

Pasari,broileiri - 100 cap.


0.450

0.000

17

Gaini ouatoare - 100 cap.


0.596

0.000

18

Curcani - 100 cap.


0.576

0.000

19

Rate - 100 cap.


0.328

0.000

20

Gaste - 100 cap.


0.878

0.000

21

Alte pasari - 100 cap.


0.213

0.000

22

Iepuri ( femele pentru reproducere )


0.001

0.000

23

Stupi


0.083

0.000

TOTAL UDE DIN PRODUCTIA ZOOTENICA

0.000






TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA SI ZOOTEHNICA

0.000






CATEGORIE FERMA ( pe baza numarului de UDE calculat anterior )

Ferma de subzistenta






UDE - Unitate Dimensiune Economica

1 UDE - 1200 EURO

Ferma de semi-subzistenta intre 2 - 8 UDE



Sprijinul cel mai usor accesibil este cel acordat pe suprafata
Prin masurile de sprijin pentru zonele defavorizate sunt vizate:

LFA Romania:

- 657 UAT ZMD (2007)Valoarea platii:

- 24 UAT ZSD (2008)
- 293 UAT ZDS (2007) - ZMD – 50 €/ha

- ZSD – 90 €/ha

- ZDS – 60 €/ha



Axa 2 - nivelul platilor


Masura

Pachete

Perioada

Plata (€/ha)

Cod

Denumire

211

Sprijin pentru zona montana defavorizata

2007-2013

50

212

Sprijin pentru zone defavorizate – altele decat zona montana

Zone Semnificativ Defavorizate

2008-2013

90

Zone Defavorizate de conditii naturale Specifice

2008-2013

60

213

Plati Natura 2000 pentru terenuri agricole

2010-2013


214

Plati pentru agro-mediu

Pajisti cu Inalta Valoare Naturala

2008-2013

124

Practici agricole traditionale in zonele HNV

2008-2013

58

Pajisti Importante Pentru Pasari (Crex crex)

2008-2013

209

Pajisti Importante Pentru Pasari (Lanius minor si Falco vespertinus)

2008-2013

101

Culturi verzi

2008-2013

130

221

Prima impadurire a terenurilor agricole

2008-2013


223

Prima impadurire a terenurilor non-agricole

2010-2013


224

Plati Natura 2000 pentru terenuri forestiere

2010-2013











Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate

Animale pasari



Podiceps grisegena grisegena - corcodelul cu gat rosu
Sistemul hormonal al pasarilor
Tetrao tetrix tetrix - cocosul de mesteacan
Notiuni de genetica la Betta splendens
Plecostomus - Hrana pestelui
Soim Dunarean (Falco Cherrug Danubiallis)
Cainele dobermann
Pelecanus crispus - pelicanul cret
REALIZARI PE PLAN MONDIAL REFERITOARE LA STUDIUL DETERMINISMULUI GENETIC AL PROCESULUI DE CRESTERE LA GAINI.
Huhurez Mare (Strix Uralensis)