LUCRAREA SE DISTRIBUIE

CRESTEREA PASARILOR – GAINI OUTOARE

D A T E G E N E R A L E

1.    Tema, cu descrierea obiectivelor propuse,

fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Tema prezentului studiu o constituie o microferma pentru cresterea gainilor ouatoare, in scopul realizarii si valorificarii productiei de oua obtinute.

1.1. Necesitatea investitiei: In Romania, conform legislatiei in vigoare, se preconizeaza infiintarea de exploatatii agricole, menite sa inlocuiasca treptat gospodariile taranesti de subzistenta, cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analizand actualul sistem de producere a oualor comerciale, de consum, trebuie sa relevam ca producerea oualor in gospodariile taranesti se mentine de sute de ani intr-un proces de productie anacronic:

Se cresc rase locale de pasari, cu potential genetic si productiv foarte scazut;

Cresterea se realizeaza in adaposturi (cotete) necorespunzatoare, sau chiar in aer liber, sistem total contraindicat la pasari, care au un metabolism foarte ridicat si nu-si exprima nici potentialul productiv cu care sunt inzestrate, datorita frigului excesiv din timpul iernii si caldurilor toride din cursul verii;

In plus, hranirea pasarilor este deficitara, constituita exclusiv din cereale, neasigurand necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat. Din statisticile existente, o gaina crescuta in aceste conditii extreme produce pe an circa 120 oua, exclusiv in timpul verii, dar consuma pe zi 120 g graunte, sau pe an 43,8 kg, ceea ce revine la cca. 365 g furaje pe ou, fata de 280-300 oua pe an in sistemul intensiv de crestere, cu un consum de 140-150 g pe ou. Asadar, o gaina crescuta in sistem intensiv produce de 2,3-2,5 ori mai multe oua pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori mai mic.

In lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de crestere a fost abandonat de foarte mult timp in tarile cu avicultura dezvoltata, el mai existand abia in tarile subdezvoltate. Romania, care are deja o avicultura de tip industrial foarte performanta, cu o traditie de aproape 50 de ani, trebuie sa restranga, in perioada urmatoare, acest tip de crestere, care, din pacate, realizeaza in prezent cca. 80 % din productia autohtona de oua, iar cele cca. 5,5 miliarde de oua pe care le produce anual, cu un consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj in plus pe ou, realizeaza un consum suplimentar anual de cca.:

5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone cereale

sau productia de pe cca. 200 mi ha teren arabil.

Mai avem in vedere si influenta negativa a productiei taranesti de oua. Cele5,5 miliarde de oua se realizeaza doar in cca. 7 luni din an (aprilie – septembrie) iar impreuna cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial in aceiasi perioada asigura populatiei tarii cca. 1 miliard de oua pe luna, adica aproape 40 oua lunar pe locuitor. In celelalte cinci luni ale anului, exista pe piata interna aproape numai ouale produse de sectorul industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurand doar 10 milioane oua pe luna, sau doar 4,5 oua pe locuitor. Aceasta neasigurare a pietii determina cresterea excesiva a pretului oualor in timpul anotimpului rece, ca si masive importuri de oua, care destabilizeaza piata interna, ce nu mai poate fi controlata cu cantitatea foarte mica de oua autohtone.

1.2. Oportunitatea investitiei este, asadar, destul de evidenta. Pe de-o parte, pentru ca, aplicand sistemul intensiv de crestere, in locul celui extensiv actual, crescatoria, prin investitia la care ne referim va produce oua in conditiile economice ale actualelor ferme industriale, si in tot timpul anului. Pe de-alta parte, o microferma de gaini ouatoare are avantajule de a folosi doar forta de munca a familiei, precum si cereale din productia proprie, cu mult mai ieftine decat cele de pe piata, putand, deci, produce mai economic chiar decat fermele avicole industriale.

Si, intrucat statul sprijina infiintarea exploatatiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul recomandarilor si reglementarilor UE – in care Romania aspira sa intre, oportunitatea de a infiinta acum astfel de ferme familiare este evidenta.

2.    Descrierea functionala si tehnologica

Prezentul studiu are in vedere construirea si punerea in functiune a unei hale cu o suprafata de 1000 mp. Alegerea acestui tip de hala are in vedere experienta mondiala si romaneasca in domeniu. Hala poate fi utilizata fie pentru cresterea pe asternut permanent, cat si in baterii conventionale, insa cu posibilitatea tehnica de a fi transferate dupa anul 2012 in baterii alternative, asa cum sunt admise de reglementarile in materie ale UE.

Cum, insa, tipul de crestere in baterii este mai costisitor si mai dificil in exploatare, se recomanda cresterea la sol, pe asternut permanent, caz in care hala se populeaza cu 8000 puicute de 16 saptamani, care sunt mentinute in productie pana la varsta de 77-80 saptamani, dupa care se sacrifica si se inlocuiesc, dupa dezinfectia halei, cu o noua serie de 8000 puicute.

Hala de 1000 mp avuta in vedere in studiu poate fi redusa la jumatate (500 mp), cu 4000 puicute la populare. Terenul pe care este amplasata constructia (de 500 sau 1000 mp) trebuie, insa, sa aiba dimensiuni care sa permita dezvoltarea ulterioara, prin construirea de noi hale de aceleasi dimensiuni, in ideea ca orice afacere trebuie sa aiba in vedere posibilitatea de extindere, reinvestind profitul realizat in perioada de debut a afacerii.

Prezentul studiu are, insa, in vedere o microferma (ferma familiara) compusa dintr-un adapost de 1000 mp, cu crestere pe asternut permanent, precum si anexele – necesare sau optionale – ale activitatii de productie (filtru sanitar, depozite de furaje, materiale, produse, eventual o instalatie proprie de producere a necesarului de furaje combinate).

In esenta, se are in vedere producerea de oua pentru consum in sistemul de crestere pe asternut permanent, care impune:

Construirea unei hale inchise, fara ferestre, prevazuta cu un sistem de ventilatie care sa asigure un microclimat corespunzator atat in timpul verii, cat si al iernii. In plus, hala inchisa permite un program de lumina conform tehnologiei de crestere si asigura o foarte buna biosecuritate, datorita limitarii contaminarii pasarilor cu germeni patogeni, in comparatie cu cresterea in aer liber sau chiar in hale prevazute cu ferestre

Sistemul de hranire este prevazut din hranitoare tronconice, in care furajele sunt distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncar (siloz) central, exterior sau interior, si le transporta mecanic in hranitoarele tronconice, accesibile pasarilor, dar care elimina risipa.

Sistemul de adapare este compus dintr-o sursa (proprie sau reteaua comunala), din conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, si din conducte interioare pe care sunt fixate adapatorile automate de tip picurator;

Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o retea electrica interioara, pe care sunt dispuse, sub tavan, lampi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului electric;

Pardoseala adapostului este constituita in proportie relativ egala din paturi de dormit si asternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de ouat, cu recoltare manuala sau mecanizata a oualor.

Aceasta descriere succinta va fi dezvoltata la punctul 4-4 (structura constructiva) ale prezentului studiu.

DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

3.    Caracteristicile principale ale investitiei – daca investitia o impune

3.1.        Pentru cladiri: Pentru a realiza atat o rezistenta – in ani – a constructiei, cat si o buna functionalitate a acesteia, se are in vedere:

amplasarea acesteia pe un teren sanatos, cu o structura a solului corespunzatoare, fara riscul de a suferi datorita apelor freatice aflate - ca strat – la o distanta limita fata de fundatie, sau a apelor pluviale, datorita riscului de baltire a acestora se va alege un teren usor ridicat ca nivel fata de zona inconjuratoare, cu o constructie amplasata cu unghiul dintre peretele longitudinal – spate si peretele lateral – spate in directia vantului dominant rece, de iarna, in vederea unei mai bune controlari a climatizarii de iarna.

3.2.       (Se dezvolta de catre constructor, partea 1, punctul 4 (Rezervele investitiei))

4. Structura constructiva

4.1. Cladire:

4.       Suprafata utila a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 1000 mp, din care lungime 84 m si latime 12 m, folosind 28 module-tip de 3 m lungime si o suprafata de 36 mp. Camera de serviciu poate fi constituita, de asemenea, dintr-un modul-tip de 3 m. Inaltimea medie a halei este de 2,5 m iar volumul acesteia de 2500 mc (1000 x 2,5), intr-un singur nivel.

5.       Fundatii cu marginea inferioara sub punctul de inghet al zonei, din beton, cu o buna hidroizolatie intre sol si peretii constructiei;

6.       Pereti din panouri-sandvici, cu un indice corespunzator de izolatie termica, fixati pe stalpi de beton armat, care sa confere rezistenta constructiei;

7.       Acoperis care sa confere o perfecta izolatie termica (avand in vedere ca 70 % din caldura halei se pierde prin acoperis) si izolatie hidrica. Un acoperis cu o buna izolatie termica si hidrica poate face inutila existenta podului constructiei.

Nota: Detaliile tehnice avute in vedere vor fi detaliate de catre constructor.

4.2. Retele: Conditiile de exploatare sunt urmatoarele:

4.2.1.  Instalatia de hranire: Pentru cele 8000 puicute (si apoi gaini ouatoare), se dispun 160 hranitoare tronconice, adica o hranitoare-tip pentru 40 de pasari. Hranitoarele tronconice vor fi dispuse pe patru linii de hranire, dintre care doua pe pat si doua pe asternutul permanent. Intrucat randul dublu de cuibare imparte hala, longitudinal, in doua compartimente (sfert de hala), pentru fiecare din acestea vor exista, asadar, un rand de hranitoare tronconice pe pat si un rand pe asternutul permanent, acestea fiind intercalate cu cele doua randuri cu adapatori tip picurator, asa cum se vede din anexa nr. 1.

In hala de 8000 capete, consumul maxim zilnic de 125 g/cap necesita o cantitate zilnica de:

8000 x 0,125 = 1000 kg furaj

Cele 80 hranitoare existente vor fi asadar alimentate zilnic cu:

1000 x 160 = 6,25 kg furaj combinat

Dupa tipul hranitorului si programul de furajare al crescatorului, instalatia de distribuire a furajelor este pornita automat, facand plinul la hranitori. Daca admitem pornirea automata a instalatiei de cinci ori in 24 ore (in functie de programul de lumina), sa admitem poriri automate ale instalatiei la orele 5, 9, 13, 17³⁰ si 22, de fiecare data toate hranitoarele fiind alimentate cu cca. 1,25 kg furaj combinat (1,25 x 5 = 6,25 kg).

La fiecare doua randuri de hranitoare exista o instalatie de distribuire, care la fiecare pornire alimenteaza cele 80 hranitoare ale celor doua linii cu cate:

80 x 1,25 = 100 kg

Din cele doua instalatii de distribuire, una alimenteaza liniile de hranitoare de pe pat iar cealalta pe cele doua linii de pe asternutul permanent, intrucat fiecare dintre acestea au hranitoarele tronconice aflate la inaltimi diferite (50 % pe pat, 50 % pe asternutul permanent).

Se pot dispune si patru linii de hranire, daca instalatia este astfel prevazuta de catre constructor, mai ales daca alimentarea se face cu un spiromatec.

Se prevede un stoc de furaje combinate de trei zile, adica existenta unui buncar central cu capacitatea de trei tone (sau cca. 6 mc, daca greutatea hectolitica a furajelor combinate este de 50 kg pe hl, sau 500 kg pe mc). O cantitate mai mica este contraindicata, avand in vedere lungimea week-end-urilor, iar mai mare pentru ca furajele isi pot denatura valoarea nutritiva initiala dupa 4-5 zile de la producere.

Asadar, buncarul central, amplasat exterior sau interior, va fi alimentat dupa un astfel de program saptamanal:

luni – 2 tone

miercuri – 2 tone

vineri – 3 tone

Daca se alege solutia buncarelor metalice (silozurilor) exterioare, acestea se alimenteaza, de regula, cu autobuncarul, mai ales daca furajele sunt transportate in vrac, cu acest mijlocde transport,de la un FNC specializat. Daca se alege solutia buncarelor interioare, acestea vor putea fi depuse sub nivelul solului, avand acelasi volum de cca. 6 mc.

In ambele solutii, vor exista snecuri de extractie a furajului continut si antrenarea acestuia catre buncarele aferente celor doua instalatii de distribuire, cote maximum 100 kg la fiecare (total 200 kg) la orele stabilite pentru pornirea automata a instalatiilor de distribuire a furajelor combinate.

Nota: In timpul verii, cand gainile se hranesc de regula dimineata, seara si in cursul noptii, cand temperatura din hala este mai scazuta, programul de pornire automata a instalatiilor de hranire va fi modificat corespunzator. Atentie la fenomenul de „batut in tabla”, numit astfel de crescatorii experimentati, atunci cand pasarile termina furajele din hranitor si lovesc cu ciocurile pe fundul metalic al acestuia.

4.2.2. Instalatia de adapare

Sursa de alimentare cu apa (gospodarie proprie de apa sau retea comunala) trebuie in permanenta controlata, prin examene de laborator, pentru salubritatea acesteia.

Primul depozit de apa va fi constituit fie dintr-o hidrosfera, depozit aflat la inaltime pentru a asigura plinul in retea, fie dintr-un hidrofor, care are aceeasi menire.

Alimentarea halei cu apa se face printr-o conducta de aductie metalica, ingropata in pamant sub punctul de inghet.

Necesarul de apa al halei este, de regula, de 1,5 ori cantitatea de hrana, adica:

125 x 1,5 = 187,5 ml/zi

In timpul verii, sau in conditiile hranirii cu furaje avand densitate nutritiva mare (sau procent ridicat de sare), consumul poate sa creasca pana la de trei ori consumul de furaje, adica

125 x 3 = 375 ml/zi

Avand in vedere si eventualele pierderi din retea, precum si unele nevoi de spalare igienizare, se calculeaza un necesar de 0,5 l pe gaina, adica 4000 l, pentru toate pasarile din hala.

In interiorul halei, se face o rezerva de apa pentru cateva ore, de cca. un metru cub, depozitata intr-un bazin tampon, prevazut cu o instalatie de prea-plin si cu conducte care alimenteaza cele doua instalatii de adapare ale halei (sau patru instalatii (linii) daca asa este prevazuta instalatia de catre constructor.

Instalatia interioara de adapare: Este compusa din cele 4 linii de adapare, fiecare prevazute cu cate 250 picuratoare, insumand pe hala 1000 picuratoare,asigurand, pe aceasta cale, accesul a opt gaini la fiecare picurator.

Cele patru linii de adapare sunt intercalate in hala cu cele patru linii de hranire, astfel ca, in orice pozitie s-ar afla in hala, o gaina sa poata gasi la maximum doi metri de ea o instalatie de hranire sau de adapare.

Cate o linie de adapare trebuie amplasata in fata randului de cuibare, deoarece gaina, imediat dupa ouat, simte nevoia sa se adape. O grija deosebita trebuie avuta la buna functionare a tuturor picuratoarelor, dar mai ales a liniilor din apropierea cuibarelor, altfel gainile isi uda ghiarele si murdaresc cuibarele, deci si ouale produse.

Inaltimea picuratoarelor trebuie marita pe masura ce puicutele devin gaini si-si maresc statura, iar inaltimea trebuie fixata la inaltimea ciocului intins si a gatului in pozitie obliga. O inaltime prea mare sau prea mica nu permite o adapare normala a pasarilor.

Instalatia de climatizare: Practic, cu o hala avand o buna inertie termica, nu este necesara incalzirea halelor de ouatoare, oarecari dificultati cu mentinerea temperaturii optime in adapost existand doar in scurtele perioade din iarna cand temperatura exterioara scade sub -10°C si, exceptional, sub -20°C.

Exista acum instalatii foarte precise de mentinere a temperaturii si a umiditatii tehnologice in hala, aparaturile respective permitand comanda pentru un regim termic si hidric impus de crescator. Este recomandabil ca aceste instalatii sa fie incluse in proiect, altfel periclitandu-se o buna parte din productie (si sanatatea pasarilor), prin lasarea acestor parametrii la aprecierea crescatorului, care este susceptibila de multe erori umane, inclusiv datorita prezentei limitate a acestuia in interiorul halei.

- Se pot accepta doua sisteme de ventilatie:

- Cu ventilatoare electrice si orificii de admisie pe peretii longitudinali ai halelor;

Ventilatie-tunel, cu evacuarea fortata a aerului printr-unul din peretii laterali, cu orificii de admisie dispusi pe peretii longitudinali, cu suprafete diferite ale orificiilor de admisie micsorate pe masura apropierii de peretele lateral pe care sunt depuse ventilatoarele.

Se recomanda primul sistem, intrucat cel de al doilea este contraindicat pe anotimpul friguros.

Ventilatoarele trebuie sa aiba capacitatea de a asigura pasarilor minimum 5 mc aer pe kilocorp in timpul verii si cu posibilitatea de a scadea acest necesar pana la 0,7 mc in timpul iernii.

Pentru cele 8000 gaini, care cantaresc in medie cate max. 2,5 kg/cap si au impreuna 20.000 kg, sunt asadar necesari 100.000 mc de aer in timpul verii si doar 14 mii mc in timpul iernii.

Diferenta de la iarna la vara poate fi facuta prin:

- 20 ventilatoare de cate 10 mii mc pe ora in timpul verii;

- Aceleasi ventilatoare, cu turatie variabila, permitand accesul a numai 14 mii metri cubi in timpul iernii; sau

- Grupuri de ventilatoare, care functioneaza in totalitate, iar iarna doar atatea (3-4) care sa asigure minimumul de aer necesar.

Desigur, intre aceste dimensiuni minime si maxime exista situatii intermediare si numai o instalatie complexa poate comanda regimul optim de ventilatie.

Pe timpul verii, pot fi solicitate de la furnizorul de echipamente instalatii de umidificare a aerului, intrucat aerul exterior foarte uscat este introdus in hala la o umiditate foarte scazuta, inconfortabila pentru pasari.

4.3. Instalatia de iluminat: La hala cu latime de 12 m, sunt necesare doua randuri de lampi electrice, preferabil fluorescente, cu trei metri intre o lampa si alta pe rand, asigurand 3,2 W pe mp de adapost, conform urmatorului calcul:

1000 mp x 3,2 W/mp = 3200 W

3200 W : 60 W/bec = 54 becuri

54 becuri : 2 randuri = 27 becuri/rand

84 m (lungimea halei) : 3 m (intre becuri) = 27 becuri/rand

Instalatia de iluminat trebuie prevazuta cu ceasuri tip PARAGON, care comanda stingerea si aprinderea luminii la orele prevazute in tehnologie, preferabil cu simularea amurgului si zorilor (descresterea si respectiv cresterea progresiva a intensitatii luminoase).

Lampile electrice trebuie amplasate sub tavan, la cca. 2 m deasupra pasarilor, iar reteaua electrica sa elimine orice posibilitate de producere a scurt-circuitelor, cauzatoare de incendii si electrocutari.

4.4. Paturile si cuibarele

Proportia de 50 % dintre paturi si asternut, recomandata in acest studiu, nu este obligatorie, furnizorul de paturi si cuibare putand schimba aceasta proportie, in functie de caracteristicile acestora si de costuri.

Paturile trebuie confectionate din material plastic, fiind rezistente pentru a suporta greutatea pasarilor si a personalului, confortabile pentru parasi si usor de spalat si dezinfectat. Sunt amplasate la o inaltime suficient de mare pentru stratul de dejectii care se formeaza intr-un ciclu de productie.

Cuibarele, in numar de cca. 8 pasari / cuibar, sau 1000 pe hala, asezate pe doua randuri, spate in spate, si pe doua nivele, pe lungimea mediana a halei, conform anexei nr. 1. La fiecare nivel, intre randurile de cuibare, exista cate o banda colectoare de oua, c are le transporta la capul halei, pentru colectare manuala sau mecanica, dupa dorinta.

Intr-o hala de 8000 gaini se pot produce, in varf de ouat, cca. 7000 de oua. Instalatia de recoltat oua poate fi actionata la ore fixe, in ideea ca peste 80 % din oua se produc de dimineata, pana la ora 14.

Daca se renunta la instalatia de recoltat, care este destul de scumpa,atunci randurile de cuibare se indeparteaza la minimum 1,2 m intre ele, lasand un culoar prevazut cu o pardoseala, pe care poate fi actionat un carucior, unde sunt dispuse cartoanele (cofrajele) pe care ouale vor fi recoltate manual (pentru a recolta manual 7000 oua, sunt necesare 3-4 ore de recoltare manuala).

In camera de serviciu poate fi amplasata si o instalatie simpla pentru sortarea, stampilarea si ambalarea oualor, productia de oua putand fi livrata direct pietii. Este, insa, nevoie si de un spatiu de pastrare a oualor inainte de livrare, in care sa poata fi realizata o temperatura de maximum 14°C.

4.5. Principalele utilaje de dotare a constructiilor

Adapostul de pasari, asa cum a fost descris in prezentul studiu, nu are alte dotari de inalta tehnicitate, in afara de cele aratate: alimentare cu apa, cu energie electrica de la retea, cu depozite pentru furaje si – eventual – o instalatie, mica, simpla, pentru colectarea-stampilarea-sortarea oualor si depozitarea acestora pana la valorificare.

Numarul mic de oua realizat face posibila organizarea sortarii si depozitarii oualor chiarin camera de serviciu, cu dimensiunea de 3 x 12 = 36 mp.

Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-ferma ar fi o instalatie simpla de producere a nutreturilor combinate, justificabila astfel:

Retetele pentru gaini ouatoare sunt foarte simplu de fabricat, acestea netrebuind sa fie granulate, ca in cazul puilor pentru carne.

Intr-o exploatatie agricola pot fi asigurate cel putin cerealele necesare furajarii pasarilor.

Necesarul este urmatorul:

Cu 8000 gaini ouatoare la populare se realizeaza un efectiv anual in productie de:

8000                  x 78,80 % utilizare = 6304 gaini efectiv ouatoare

6304 gaini        x 289,5 oua/gaina = cca. 1,825 milioane oua

1.825.000 oua x 160 g/ou                                  = 292 tone furaje consumate

292 tone          x 60 % cereale = 175 tone cereale

175 tone          : 5 tone/ha = cca. 35 ha teren arabil

Pentru rotatia culturilor si pentru a obtine si oleaginoasele necesare obtinerii sroturilor, pe baza de contract cu fabricile de ulei, mai trebuie:

a) 292 tone x 15 % srot soia = 29 tone srot soia

44 tone : 70 % extractie            = 62 tone boabe soia

62 tone : 2,5 tone/ha                 = 25 ha

b) 292 tone x 10 % srot floarea soarelui = 44 tone srot soia

29 tone : 60 % extractie     = 48 tone seminte

48 tone seminte : 2 tone/ha                               = 24 ha

c) Alte culturi pentru completare asolament 36 ha

Total          120 ha

Asadar, pentru asigurarea a 85 % din ingredientele necesare hranirii celor 8000 pasari este necesara o suprafata de cca. 120 ha.

Acest calcul nu face neaparat parte din studiu, insa este util pentru cazul in care crescatorul vrea sa-si produca economic, prin resurse proprii, ingredientele agricole necesare intocmirii retetelor furajere intr-o instalatie proprie.

Indiferent, insa, de provenienta celor trei ingrediente de origine vegetala (cereale, srot de soia, srot de floarea soarelui, care insumeaza 85 % din reteta, este necesara o instalatie de producere a nutreturilor combinate cu o capacitate anuala de cca. 292 tone, cu o medie saptamanala de cca. 6 tone si de varf pentru 7,5 tone, sau de 1,5 tone in medie pentru cele 5 zile lucratoare ale saptamanii.

Realizarea din productie proprie sau din achizitii de pe plan local a celor cca. 292 tone de ingrediente furajere ar necesita o magazie cu o suprafata de 300 mp, pentru a asigura necesarul pe un an sau de 150 mp pentru asigurarea necesarului pe 6 luni, ceea ce este considerabil. In caz contrar, ingredientele contractate si achizitionate din timp, pentru a plati pretul cel mai mic, trebuie apoi depozitate in spatii inchiriate, din care sa extraga periodic necesarul pentru maximum o luna (cca. 30 tone), pentru care este necesar un spatiu de depozitare de cca. 30 mp si altul asemanator pentru amplasarea instalatiei de producere a nutreturilor combinate. Deci, o constructie anexa de cca. 60 mp.

MICRO FNC-ul va fi construit din:

moara de mici dimensiuni, cu capacitatea nu mai mare de 500 kg, pentru macinat cereale (si eventual sroturi de soia);

Un cantar pentru dozarea componentelor retetei;

Un malaxor de cca. 300 kg pe sarja.

Informativ, structura retetei va fi:

60 % porumb (sau alta cereala);

15 % srot de soia;

10 % srot de floarea-soarelui (cu decorticare prealabila);

7 % carbonat de calciu;

8 % premix proteino-vitamino-mineral, continand premixul vitamino-mineral, sarea, fosfatul dicalcic, faina de peste, eventuali aminoacizi de sinteza sau enzime, conform necesarului rezultat din optimizarea retetei pe calculator.

Reteta astfel intocmita contine 16,7 % proteine brute si 2700 kcal energie metabolizabila si poate sustine, cu un hibrid ouator bun, productia anuala de 285 oua pe gaina (procent mediu de ouat – 78 %).

Microferma de gainii ouatoare nu poate fi construita intr-o localitate, ci la o distanta apreciabila de aceasta, conform conditiilor locale existente si a aprobarii organelor sanitar-veterinare si de mediu. De aceea, locul de amplasare trebuie sa fie ales langa o cale de acces si sa fie destul de aproape de o sursa de aprovizionare cu curent electric si cu apa. Chiar saparea unei fantani trebuie sa aiba la baza un studiu privind adancimea stratului de apa freatica, debitul si calitatea apei.

De asemenea, in afara de utilitatile aratate mai sus, mai sunt necesare:

cladire amplasata la intrarea in microferma, prevazuta cu o camera de lucru si odihna, un filtru sanitar prevazut cu dus si cu haine de protectie si un WC, toate cu o dimensiune de 35 mp (7 x 5 m);

Terenul in care se va amplasa adapostul va fi inconjurat cu un gard, care sa impiedice accesul persoanelor sau animalelor indezirabile in incinta fermei si va fi suficient de mare pentru eventuala dezvoltare a fermei. In anexa nr. 2 prezentam un astfel de teren, in suprafata de cca. 7200 mp (120 x 60 m), cu amplasarea halei nr. 1 si cu eventuala completare a fermei cu inca o hala similara.

5. Date privind forta de munca si managementul proiectuluiI

5.1.        Total personal, din care personal de executie

Fiind vorba de o ferma familiala, majoritatea actiunilor necesare bunului mers al activitatii vor fi efectuate de membrii familiei.

Mod de ocupare a personalului

Ingrijitor hala pasari – 1 ora pentru supravegherea pasarilor si a echipamentelor de hala

1 ora pentru aprovizionarea cu furaje a halei

3 ore pentru recoltarea oualor

3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea oualor (cca. 15 lazi x 260 oua) pe zi

Muncitor auxiliar 1 3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea oualor (cca. 15 lazi x 360 oua) pe zi

3 ore pentru fabricat nutreturi combinate

2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje

Muncitor auxiliar 2 3 ore pentru fabricat nutreturi combinate

2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje

3 ore pentru actiuni gospodaresti in incinta fermei

Tractorist – mecanic 6 ore transport furaje, oua, alte materiale

2 ore reparatie – intretinere echipamente hala

Este preferabil ca patronul sa indeplineasca si atributiile de tractorist, pentru a urmari personal receptia-livrarea marfurilor si produselor.

Celelalte trei posturi vor fi ocupate de alti membri ai familiei sau de angajati permanenti.

Aceste patru locuri de munca pot fi considerate ca nou create.

6. Capacitati de productie realizate ca urmare a investitiei (in unitati fizice)

Ferma realizeaza cinci feluri de productie, din care doua se autoconsuma iar alte trei se livreaza ca productie marfa:

6.1. Produse care se autoconsuma

nutreturile combinate: Se realizeaza 292 tone nutreturi combinate intr-un micro-FNC, cantitatea medie zilnica produsa in cele 5 zile lucratoare ale saptamanii fiind de 1,2 tone si maximum 1,4 tone. Zilnic, doi muncitori deservesc timp de 3 ore acest micro-FNC, pentru macinarea, dozarea, malaxarea si depozitarea furajului combinat rezultat.

Lucerna masa verde: Terenul din incinta fermei (cca. 3000 mp) va fi insamantat cu lucerna, din care se va obtine cca. 6000 kg masa verde in timpul verii. Se va administra, sub forma de manunchiuri, zilnic, mici cantitati de lucerna (5-10 g pe gaina si zi), atat pentru completarea necesarului vitaminic si proteic, cat si pentru a da o preocupare pasarilor.

6.2. Produse care se vind

oua pentru consum: Din cele 1.825 mii oua produse, ajung pe piata cca. 1.815 mii, restul de 10 mii (0,5 %) fiind perisabilitati

Din cele 1.815 mii oua livrabile, 90 mii (circa 5 %) reprezinta oua nevalorificabile in coaja, care pot fi transformate in pasta (circa 250 oua pe zi sau cca. 12 kg pasta). Se sparg intr-un spatiu steril, se pun in bidoane si se depoziteaza intre-un congelator, pentru a fi livrate unor unitati de industrie alimentara sau alimentatie publica;

Restul de 1.725 mii oua se sorteaza, marcheaza si ambaleaza conform prevederilor HG 415/2004 si se livreaza pe baza de contract unor unitati comerciale, fie pe cofraje deschise de 30 oua, fie in cofraje inchise, conform conditiilor impuse de beneficiar;

Din exploatare rezulta si 7.500 gaini reforma, din cele 8000 introduse la crestere (pierderi 500 capete – 6 %). La o greutate medie de 2,2 kg/gaina, rezulta 16.500 kg pasari vii. Cu precizarea ca ciclul de productie este de 64 saptamani (4 saptamani ca puicuta, 57 saptamani ca ouatoare si 3 saptamani vid sanitar) si doar la acest interval rezulta o serie de gaini reformate.

In medie, pentru un an se obtin:

52⁄64 = 81,2 %

16.500 x 80 % = 13.200 kg pasari vii in medie pe an

Tot dupa o perioada de 65 saptamani rezulta din exploatare un foarte valoros ingrasamant natural. Cantitatea de gunoi de pasare, pe ciclu de productie, este de 1,5 ori fata de furajul consumat, adica cca. 50 kg gunoi de pasare, sau de cca. 380 tone pe un ciclu de productie. Acest gunoi poate fertiliza anual 38 ha teren arabil, administrand cate 10 tone pe ha.

7. Sectiunea economica (productie peste 50 mii euro)

7.1. Descrierea activitatilor si tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului

Proiectul prevede o activitate de crestere a gainilor ouatoare pe asternut permanent + paturi.

Se pot adopta doua tehnologii de crestere, ambele pe asternut permanent.

7.1.1. Se cumpara, pe baza de contract, un numar de 8000 puicute in varsta de 16 saptamani, acestea incep ouatul la varsta de 20 saptamani si se tin in exploatare pana la varsta de 77 saptamani. Daca piata este favorabila iar curba de ouat economica, pasarile pot fi tinute la ouat si pana la varsta de 80-82 saptamani.

Un ciclu normal, cu reforma gainilor la varsta de saptamani, are lungimea de 64 saptamani, adica:

4 saptamani acomodare (varsta 16-20 saptamani)

57 saptamani productia de oua (varsta 20-77 saptamani)

3 saptamani perioada de depopulare, vid sanitar si o noua repopulare cu puicute de 16 saptamani.

Perioada de 64 saptamani a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei in proportie de 81,25 % pe an, adica:

52 saptamani ⁄64 saptamani = 81,25 %

Pe de alta parte, efectivul mediu pe perioada este de 97 % fata de cel initial (100 % la populare, 94 % la reforma), ceea ce conduce catre urmatorul efectiv mediu anual, la care se calculeaza productia de oua:

81,25 % x 97 % = 78,8 %

In cazul popularii halei cu 8000 puicute de 16 saptamani, efectivul mediu anual va fi:

8000 x 78,8 % = 6.304 capete

La o productie medie de 289,5 oua pe gaina (78,3 %), rezulta o productie anuala totala de 1.825 mii oua.

Modul de utilizare – valorificare al acestor oua a fost aratat la punctul 6.4 (Capacitati de productie).

7.1.2.     Cea de a doua tehnologie presupune popularea halei ca si in tehnologia aratata mai sus, insa cu practicarea unei naparliri fortate dupa 10 luni de productie. Dupa ce stau in repaus, dupa naparlirea fortata, doua luni, gainile realizeaza un nou ciclu de ouat de 10 luni, dupa care halele se repopuleaza cu o noua serie de puicute, de 16 saptamani.

Productie realizata: - primul ciclu: 300 zile x 80 % ouat = 240 oua

- al doilea ciclu: 300 zile x 73 % ouat              = 220 oua

Total pe gaina, in 22 luni 460 oua

Avantaje - Gainile sunt oprite din ouat cele doua luni (mai – iulie), cand piata oualor este nefavorabila;

- Costurile de naparlire (7 kg porumb = cca. 20.000 lei) sunt mult inferioare pretului unei puicute de16 saptamani: cca. 160.000 lei

- La ciclul 2 de ouat, ouale au marimea normala inca de la declansarea ouatului, fata de ouale din ciclul 1, la care 5 % din puicute o reprezinta ouale mici, valorificate inferior.

Dezavantaje - Productia de oua pe gaina la doua serii este de cca. 570 oua/loc gaina (285+285), pe cand in cazul naparlirii este de 460 oua (240 + 220);

- In ciclul 2 de ouat, de dupa naparlire, efectivul mediu este mai mic, datorita pierderilor prin mortalitate si reformelor;

- Se recupereaza prin sacrificare numai o serie de gaini reformate, fata de doua serii in cazul cresterii gainilor numai pentru un ciclu.

Prezentul studiu ia in calcul prima dintre variante, insa nu exclude cea de a doua varianta, atunci cand piata oualor este nefavorabila iar pasarile sunt sanatoase si pot suporta o naparlire fortata.

7.2.    Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul studiului

Pentru punerea in functiune a obiectivului, este necesara achizitia celor mai performante si mai economice utilaje.

Acestea sunt prezentate in lista alaturata:

Lista

privind echipamentele necesare si sursa de achizitionare a acestora

Lista de achizitii materii prime, materiale, servicii semnificative pentru un ciclu de productie

7.3.        Piata de desfacere

In Romania sunt produse in prezent numai 1,2 miliarde oua in conditii industriale, care sa poata fi comercializate conform HG 415/2004, adica sa fie sortate, marcate, ambalate, pastrate la temperatura de maximum 14°C si comercializate corespunzator.

Cele cca. 5,5 miliarde oua produse in micile gospodarii taranesti nu pot fi comercializate in conformitate cu HG 415/2004, neindeplinind nici una din conditiile prevazute de reglementarile UE.

De aceea, dupa ce o parte dintre aceste oua sunt utilizate pentru clocire si scoatere de pui de o zi, restul se autoconsuma sau se ofera ocazional la rudele si cunostintele din mediul urban al producatorilor agricoli.

Odata cu infiintarea exploatatiilor agricole, sunt incurajate microferme ca cea care face obiectul prezentului studiu, iar exploatatiile agricole vor inlocui treptat productia de oua a micilor producatori agricoli, al caror numar si activitate vor scadea treptat in perioada urmatoare.

Sa admitem ca, totusi, mici producatori agricoli vor continua sa-si produca ouale pentru autoconsum, iar populatia urbana – in numar de 11,9 milioane in prezent, dar care va creste treptat – se va aproviziona numai de la producatorii industriali actuali, la care se vor adauga producatorii cu exploatatii agricole (avicole).

Dar producatorii avicoli actuali risca sa-si reduca productia la jumatate in urmatorii ani, ca urmare a interzicerii bateriilor actuale in care se cresc ouatoarele, adica sa ajunga la cca. 600 milioane de oua, care n-ar asigura decat cca. 50 oua pe locuitor urban, fata de 250 oua cat sunt necesare pentru o hranire rationala. Probabil ca se vor infiinta cateva complexe avicole de ouatoare, sau se vor introduce baterii alternative, admise de UE, in unele din complexele avicole actuale, insa aceste cresteri de capacitate vor fi nesemnificative intr-o perioada in care avicultura industriala poate sa ofere doar 20 % din productia de oua necesara populatiei.

Infiintarea de exploatatii avicole nu este numai in interesul noilor producatori avicoli din Romania, ci – mai ales – este de interes national. Lipsa oualor de pe piata interna va conduce in mod normal la cresterea masiva a cererii fata de oferta, cresterea excesiva a pretului la oua si interesul de export din tarile cu excedent de oua catre piata romaneasca. Acest lucru este de neacceptat, pentru ca Romania este o tara puternic cerealiera, are conditii pedo-climatice favorabile de crestere a pasarilor si o experienta bogata in cresterea pasarilor si –mai ales – in producerea oualor pentru consum care – practic – este activitatea cea mai usoara, mai accesibila, din avicultura. Acesta este si unul din motivele pentru care autoritatile de decizie din Romania incurajeaza in mod particular infiintarea de exploatatii agricole specializate in producerea oualor pentru consum.

Pe aceasta perioada, pretul oualor pe piata romaneasca este de 1500 lei vechi in timpul verii si de 3000 lei in timpul iernii, fara TVA, adica de 4,1 eurocenti in timpul verii si 8,2 eurocenti in timpul iernii. Datorita pietii insuficient controlate, pe piata existand trei categorii de oua (oua de complex, oua taranesti si oua de import), se constata urmatoarele diferente de pret de la o luna la alta sau de la un judet la altul:

- Vara: Intre 1200 lei (3,2 eurocenti) si 2200 lei (6 eurocenti) facand o medie ponderata, intre anotimpuri si judete, rezulta un pret anual de 2200 lei (6 eurocenti) pe ou vandut de la poarta fermei, fara TVA, iarna intre 2500 lei (6,8 eurocenti) si 3600 lei (9,8 eurocenti).

Consumatorii urbani pot consuma anual 2,9 miliarde oua (11,9 milioane x 250 oua). In prezent se produc industrial numai 1,2 miliarde, cu perspective ca acest numar de oua sa scada in perioada urmatoare. Este, deci, normal ca pretul mediu al oualor sa ramana la cel actual (2200 lei, sau 6 eurocenti). Aceste date confirma potentialul pietei romane a oualor de a suporta cresterea pana la dublare a actualei productii industriale interne, punerea in functiune de exploatatii avicole care aplica principii intensiv – industriale de crestere, fiind in prezent - si in perioada urmatoare oportuna si de mari perspective.

Exista inca o problema, legata de amplasarea viitoarelor exploatatii avicole: in prezent, numeroase judete ale tarii nu produc oua sau le produc in cantitati foarte mici. Doar in urmatoarele judete se produc cantitati semnificative de oua: Bacau, Bihor, Brasov, Braila, Caras Severin, Cluj, Constanta, Dambovita, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Satu Mare, Sibiu, Vaslui si Valcea, in total 18 judete. Restul de 24 judete nu produc oua de tip industrial, fiind condamnate la subconsum sau la transportul acestora din alte judete, operatiune care mareste pretul produsului si se soldeaza cu pierderi, oul fiind usor perisabil si cu pierderea prospetimii.

7.4. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In felul in care a fost conceput, proiectul nu poate avea decat un efect favorabil, atat asupra dezvoltarii zonei cat si a mediului de afaceri.

Dupa ceea ce s-a aratat, 85 % din materiile prime din care sunt alcatuite retetele furajere sunt furaje produse pe plan local: porumb, orz, srot de soia si srot de floarea soarelui, iar pentru realizarea economica a acestora, prin practicarea unui asolament rational, este necesara o suprafata de cca. 100 ha teren arabil. Fie ca sunt produse in cadrul aceleiasi exploatatii agricole, fie ca sunt cumparate de la alti producatori agricoli, este stabilita o legatura functionala intre productia agricola si cea avicola a zonei, legatura intarita si prin gunoiul de pasare, cel mai valoros pe scara productiei zootehnice, care va mari fertilitatea agricola a zonei respective, fara insa a o polua, ca in cazul altor exploatari zootehnice (exemplu, cresterea industriala a porcilor sau chiar cresterea pasarilor in baterii).

Chiar daca este o crescatorie relativ mica, aceasta ferma avicola familiala asigura locuri de munca pentru patru persoane, care realizeaza insa o productivitate a muncii foarte ridicata: 1,8 milioane oua, in valoare de patru miliarde lei, adica un miliard lei pe lucrator (cca. 27,5 mii euro).

Ferma isi propune sa realizeze produse finite care pot fi livrate direct pietii, fara a include intermediari in relatia producator – piata. Practic, ferma poate livra pietii oua foarte proaspete, dietetice, productia unei zile putand ajunge pe piata in ziua urmatoare. Tinta productiei de oua se adreseaza consumatorilor din cel mai apropiat centru urban, inclusiv prin marile magazine cu autoservire, ceea ce contribuie la o aprovizionare a populatiei cu produse de o valoare recunoscuta, deoarece doar ouale si laptele, dintre toate produsele alimentare, sunt considerate drept alimente complete, care contin toti factorii nutritivi necesari organismului; ca dovada, viata si dezvoltarea normala la sugari si a embrionilor din ou este perfect mentinuta, in mod miraculos, numai cu aceste doua alimente.

8. Proiectii financiare si indicatori financiari

8.1. Prognoza veniturilor

Cele patru produse care se livreaza din microferma aduc urmatoarele venituri:

8.2. Prognoza cheltuielilor

Nota: In conditiile unor piete ale materiilor prime si ale produselor foarte variate si instabile, prognoza veniturilor si a cheltuielilor are o oarecare doza de incertitudine.

8.3. Calculul costurilor de productie, al pretului

de vanzare si profitului brut pentru produsul ou

Indicatori de productie: Productia de oua medie anuala pe gaina si an: 289,5

Consum specific de furaje (g/ou):                             160

Pierderi prin mortalitate (%):   6

Am prezentat ambele calculatii, rezultand ca o rata a profitului de peste 26 % este posibila, in conditiile unui management corect si ale fabricarii furajelor combinate intr-o instalatie simpla, de catre fermier.

Nota: Celelalte puncte (de la 6.3 la 6.6.13) intra in competenta unui specialist in materie financiara.

Referitor la constructiile anexa, acestea se reduc la doua: micro-FNC pentru productia de nutreturi combinate si mico-statia de sortat oua, fiecare dintre acestea cu depozitele aferente.

Ramane la aprecierea fermierului si a constructorului daca mai sunt necesare urmatoarele constructii-anexa:

Gospodaria de apa, mai ales daca aprovizionarea cu apa se face dintr-un foraj propriu;

Siloz exterior pentru depozitarea furajelor, inainte de a fi distribuite in hala;

Bazin de purificare (fosa septica);

Platforma pentru dejectii.

In studiu s-au facut referiri la aceste constructii-anexa, insa, dupa caz, ele pot fi realizate sau nu.

De asemenea, doua dintre dotari, care au fost luate in calcul, pot fi omise la realizarea obiectivului:

1)          Micro-FNC: Daca fermierul nu beneficiaza de productie properie de furaje sau nu este amplasat intr-o zona cerealiera, el poate renunta la productia proprie a nutreturilor combinate, asigurandu-si necesarul de la un FNC specializat din zona. Furajele il vor costa insa cu 10-20 % in plus, datorita cheltuielilor mari de fabricatie (cca. 1.000 lei pe tona), a profitului practicat de FNC si a cheltuielilor suplimentare de transport. Sporirea cu 15 % a pretului nutreturilor combinate va influenta cu cca. 8,5 % pretul oualor (56,4 x 15 %), scazand rata profitului la 18 % (26,5 – 8,5).

2)          Micro-statie de sortat oua: Daca organizarea acestei activitati nu va fi posibila, datorita volumului prea mic al activitatii, se va putea apela la o statie de sortare de la o societate care desfasoara aceasta activitate, pentru ca ouale nesortate si nestampilate nu vor fi permise pe piata.

Vor disparea costurile proprii cu sortarea (76,3 lei pe ou), insa pretul oualor catre statia de sortare beneficiara nu va fi mai mare de 2.000 lei.

Si in acest caz veniturile din vanzarea oualor se vor micsora cu cca. 125 lei (200 – 76,3), adica cu 5,5 %, si, corespunzator, rata profitului (18 % – 5,5 % = 12,5 %).

Rezolvarea mai economica, referitoare la aceste doua dotari, poate fi facuta prin organizarea intre-un grup profesional (cooperativa) a mai multor producatori de oua din aceeasi zona, caz in care este posibila realizarea in comun a acestor utilitati, inclusiv producerea puicutelor si asigurarea cerealelor si oleaginoaselor. Astfel de cooperative sunt foarte numeroase in tari cu avicultura dezvoltata si este una dintre solutiile cele mai bune pentru aprovizionarea cu furaje si material biologic,dar si de valorificare superioara a productiei.

Anexa nr. 3

5.1.1.1.      PRACTICAREA NAPARLIRII FORTATE

Anexa nr. 2

AMENAJAREA INTERIOARA A CAMEREI DE SERVICIU

PENTRU RECOLTAT-SORTAT-PRELUCRAT OUA

Anexa nr. 1

AMENAJARE INTERNA A HALEI

Anexa nr.4

CALCULATIA

pretului de cost al nutreturilor

combinate produse in micro FNC propriu

Anexa nr. 5

7,0 m

10 m

AMENAJARE

MALAXOR

MOARA

FNC

6 m

◄─

◄─

DEPOZIT PRODUSE FINITE

CANTAR

▼ MAGAZIE30 tone

LISTA CU FURAJE, NUTRETURI COMBINATE SI ADITIVI FURAJERI

►ABO MIX - Str. Depozitelor, nr. 31,Satu Mare, Jud. Satu Mare, Cod 440198

Tel: 0261-769306; 0261 -769266; Fax: 0261 – 769569; abomix@abomix.com www.abomix.ro

►AGRICOLA INTERNATIONAL BACAU,   Departamentul 2 SNC Calea Republicii, nr. 283, Bacau, Cod 600304;

Tel: 0234 – 573730; Tel/Fax: 0234 - 573732

►AGRICOLA ROM- ITA IMPEX - Str. I.C. Dumitrascu, nr.10, Ineu, Jud. Arad, Cod 315300

Tel/Fax: 0257 -511047;hondea@rdslink.ro

►AGRO CENTER TRANSILVANIA - Sos. Sibiu –Rusciori, Km. 8, Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271

Tel/Fax:0269 -213679; Mobil: 0788303266; rlg@logon.ro

►AGRO AGENTUR - Bd. Unirii, nr.2, bl. 8A, sc. 1, ap. 34, Sector 4, Bucuresti, Cod 040104

Tel/Fax 021 -3367917; 021 -3373002; agroagentur@rdslink.ro

►AGRO BANAT - Str.Sub Deal, nr. 1, Caransebes ; Jud. Caras Severin, Cod 325400

Tel. 0255 -516 324; Mobil 0724211641; Fax: 0255 – 513096; agrobanat2mail.dntm.ro; www.agrobanat.ro

►AGROBIOTIC - Str. Divizia 9 Cavalerie, nr. 49, Timisoara, Jud. Timis, Cod 300264; Tel/Fax: 0256-211659

►ALTCO PROD - Str. Mintiului, nr.99, Gherla, Jud. Cluj, Cod 405300; Tel/Fax: 0264-243511; Mobil: 0740835087

►AMIX SUPER - Str. Mihail Kogalniceanu, nr. 20-22, Arad, Jud. Arad, Cod 310092

Tel/Fax: 0257-254642; amix.sup@rdslink.ro

►ANADIN - Str. Eternitatii, nr. 11; Breaza, Jud. Prahova, Cod 105400; Tel/Fax: 0244 -340798; alexandru irimioiu@yahoo.com

►ANDAGRA - Sos. Arad – Zadareni, km 3; Arad, Jud. Arad ; Tel: 0257 -216760; Fax: 0257 -216720

►ANIMAX - Str. Fanului, nr. 16, Sfantu Gheorghe; Jud. Covasna, Cod 520024; Tel: 0267-315026; blaga@easynet.ro

►AVE IMPEX - Str. Soimoseni, nr. 32; Satu Mare, Jud. Satu Mare, Cod 440111

Tel: 0261-770227; 0261 -770225;Tel/Fax: 0261-757304; aveimpex@rdslink.ro; www.aveimpex.ro

►AVIAN PROD - Sos. Iancului, nr. 29, Bl.105B, Sc. C, Ap.110, Sector 2, Bucuresti, Cod 021725

Tel/Fax: 021-2503517; Mobil: 0741156456

►AVICOM - Str. Digului, nr. 45, Odorheiu Secuiesc, Jud. Harghita, Cod 535600; Tel/Fax: 0266 -212955; Mobil: 0744595343

►BANDRINO IMP –EXP - Str. Godri Ferenc, nr. 16, Sfantu Gheorghe, Jud. Covasna, Cod 520023

Tel/Fax: 0267-314340; bandrino@planet.ro

►BILARDI PRODUCT - Str. Mocirei, nr. 1, Baia Mare, Jud. Maramures, Cod 430316

Tel/Fax: 0262-220192; bilardi@alphanet.ro

►BLOMAR - Str. Oasului, nr. 241, Cluj-Napoca, Jud. Cluj, Cod 400645; Mobil: 0745357195

►BIOMIN ROMANIA - Str. Justitiei, nr. 24, Sibiu, Jud. Sibiu, Cod 550004

Tel: 0269-214833, Fax: 0269-243843; office@biomin.ro; www.biomin.ro

►BIOPLANT - Bd. decebal, nr. 17, Craiova, Jud. Dolj, Cod 200458

Tel: 0251-315799; Tel/Fax: 0251-591244

►BRENNTAG ROMANIA - Bd. Timisoara, nr. 80; Sector 6, Bucuresti, Cod 061334

Mobil 0741816500; dinu.pircioaga brenntag.ro; www.brenntag.ro

►CERASIL – Sos Borsului, nr.31, Oradea, Jud. Bihor, Cod 410605

Tel: 0259-416.140; Fax: 0259-427.803; cerasil@rdslink.ro: www.cerasil.ro

►COMAN & CO - Str. Vintila Mihailescu, nr. 15, Bl.60, Sc. 1, Ap. 3, Sector 6, Bucuresti, Cod 060394

Tel: 021-2216508 - comanco@go.ro; www.comanco.go.ro

►COMB GORJ - Str. Ciocarlan, nr. 7, Targu Jiu; Cod 210103

Tel. 0253-226330; combgorj@k.ro

►COMBAVIPOR - Str. Stefan cel Mare, nr. 9, Galati, Jud. Galati, Cod 800198

Tel/Fax: 0236-472896

►COMBIAL - Str. Garii, nr. 33, Urziceni, Jud. Ialomita, Cod 925300

Tel/Fax: 0243-254043

►COMBIMAR - Str. Fabricii, nr. 5, Baia Mare, Jud. Maramures, Cod 430015

Tel: 0262-222441; scombimarsa@yahoo.com

►COMBIPRA - Str. Targovistei, nr. 2, Ploiesti; Jud. Prahova, Cod 100299

Tel: 0244-554451; combipra2000@yahoo.com

►COMBRIVA - Str. Cotesti, nr. 116, Focsani, Jud. Vrancea, Cod 620068

Tel/Fax: 0237-221143

►CORNEX - Str. Liviu Rebreanu, nr. 54, Arad, Jud. Arad, Cod 310047

Tel/Fax: 0257-253589; smayer@rdslink.ro; www.cornex.ro

►DANO PAN - Dumbraveni, Jud. Vrancea, Cod 627105

Tel: 0237-255383

►DEVEST FARMATECH – Str. Garii nr.14 Timisoara jud. Timis, cod 300167

Tel: 0256-499.080; fax 0256-247.435

►DIDFARM – Str. 16 Decembrie 1989 nr.40 Sannicolau Mare, jud Timis, cod 305600

Tel: 0256 – 370.083; fax 0256-370.261; didfarm@yahoo.com

►EURONUTIMIX - Str. Gelu nr 4 Timisoara, jud Timis, cod 300168

Tel/fax: 0256 -296.667; mobil 0724.220.330

►Free Land Mariuta – Mariuta jud Calarasi, cod 917014

Mobil 0722-573.152; fax 0242-642.761

►Gradinaru Rares – Sat Izvoare, Dumbrava Rosie, jud Neamt, cod 617188

Tel. 0233-237.151; 0233-282.101; fax 0233-282.330

►Guyomarc’H Romania – Str. Botaenu nr.3B et.3 ap.9 sect.1, Bucuresti, cod 010027

Tel. 021-3102764; fax 021-3134504; office@guyomarch.ro; www.guyomarch.ro

►Interself Trade Stei – Str Unirii nr.8 bl.8 ap.6 Stei, jud Bihor, cod 415600

Tel. 0259 – 332.582; luciabm@personal.ro

►Ionic Service – Sos. Chitilei nr.381 sect1 Bucuresti, cod 012391

Tel.; 021-668.73.93

►LNB Romania Feed – Bd.Victoriei nr.43 Sibiu, jud.Sibiu, cod 550024

Tel. 0269-213.380, fax 0269-218.515, lnbromania@lnb.ro: www.lnb.ro

►Maresal – Str. Stefan cel Mare nr.199 ap.13 Vaslui, jud Vaslui, cod 730006

Tel/fax 0335-410.615; 0235-361.769; maresalltd@yahoo.com

►Mirovia - Str. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr. 2/2, Beclean, jud. Bistrita Nasaud, cod 425100

Mobil 0745-206554

►Mixabis – Str. Lebedei nr.33 Baia Mare, jud Maramures. Cod 430306

Tel 0262 – 223247; mobil 0722 -729.970; dinupop@zappmobile.ro

►Mixalim – Frumusani, jud.Calarasi, cod 917100

Tel: 021-311.10.62 Fax: 021-312.60.80; mixalim@xnet.ro

►Morosanu Prest – Ferma B3, GOC 3, Sat Izvoare, Dumbrava Rosie, jud.Neamt, cod 617188

Tel/fax ; 0233-237.349

►Nadsal Impex – str. Principala nr.115, Mureni, Jud. Mures, cod 547638

Mobil 0745.396.618; fax 0265-777.432; muresan@orange-gsm.ro; www.nadsal.ro

►Naumof Serv – Ciresu, jud Braila, Cod 817035

Mobil: 0744.691.568

►Nutribuz – Sahateni, Jud Buzau, cod 127535

Tel: 0238-545.721; fax 0238-545.701

►Nutricod – str Halchiului nr.15 Codlea, jud.Brasov, cod 505100

Tel: 0268-251.906; fax0268-251.807; nutricod@xnet.ro

►Nutricom – Sos. Portului nr.52, Oltenita, jud Calarasi, cod 915400

Tel; 0242-515.430; fax021-313.16.00; office@nutricom.ro

►Nutrientul – Str. Campului nr.1, Palota, jud Bihor, cod 417516; Tel : 0259-471.811; fax 0259-415.695; nutrient@rdslink.ro

►Nutrimold – Str. Chisinaului nr.41, Iasi, jud Iasi, cod 700178; Tel : 0232-233.185; fax0233-233.405; snciasi@yahoo.com

►Nutristar Romania - Str. Teodor Sperantia nr.130, bl73, sc.1, ap.8, sector 3, Bucuresti, cod 030942; Tel/fax 021-322.88.08

►Oltchim FNC – Calea Traian nr.176 Babeni, jud.Valce, cod 245100; Tel. 0250-735.750, fax 0250-735.751, mdas@unet.ro

►Orginal Prod FNC – Tinca, jud Bihor, cod 417595; Tel. 0259-310.166, fax 0259-310.359, elenamonicaluca@yahoo.com

►Pacomb – Poarta Alba, jud. Constanta, cod 907245; Tel/fax: 0241-853.637; pacombcta2000@yahoo.com

►PET WORLD – Str. Constructorilor nr.7, Sfantul Gheorghe, jud Covasna, cod 520077

Tel/fax 0267-312.816; petworld@yahoo.com

►Polena – B-dul Socola nr.6, Iasi, jud Iasi, cod 700194; Tel : 0232-430.137; mobil 0744.586.811

►Primivet – Sat Calomfiresti, Poroschia., jud Teleorman, cod 147280

Tel : 0247-318.828; fax 0247-318.930; primivet@zappmobile.ro

►Premix – Str. Nicolae Iorga bl.21-31 sc.1 ap.1, Craiova, jud Dolj, cod 200026; Tel : 0251-596.422; tel/fax 0251-598.008;

►Probiotic – Aleea I.D. Suciu nr.6, ap.6, Timisoara, jud Timis, cod 300093; Tel : 0256-432.306;

►Prodalis – Dumbraveni, jud Vrancea, cod 6271-5; Tel : 0237-255.383;

►Proserco CMI – Sos. Afumati nr.123, Voluntari, jud Ilfov, cod 077190; Tel/fax : 021-270.46.07; prosercocmy@yahoo.com

►Provident Prodcom – Str. Matei Corvin nr.184, Oradea, jud Bihor, cod 410144; Tel/fax : 0259-477.700; provident@rdslink.ro

►Ramnicom – Sos. Puiesti nr.10, Ramnicu Sarat, jud Buzau, cod 125300; Tel : 0238-565.885; fax 0238-561.546;

►Reviva – Str. Libertatii nr.3F, Apahida, jud Cluj, cod 407035; Tel/fax 0264-231.715;

►Secombi – Str. Unirii nr.2, Segarcea, jud Dolj, cod 20540; Tel/fax 0251-210.618;

►Servet Valcea – Sat Linea, Budesti, jud Vrancea, cod 627101

Tel : 0250-760.608; fax 0250-760.607; farmaciagospodarilor@yahoo.com

►Societatea Crescatorilor de Animale din Transilvania (SCAT) – Sos. Sibiu, Rusciori km.8, Rusciori jud Sibiu, cod 557271

Tel : 0269-213.679;

►Sotto – Sos. Bucuresti km.5, Giurgiu, jud Giurgiu, cod 080301; Tel : 0246-217.628; fax 0246-215.064; balaurugr@yahoo.com

►Tecas – P-ta Alba Iulia nr., bl.I7, ap.13, sect.3, Bucuresti, cod 031105; Tel : 021-323.8676; fax 021-322.1670; tecas@xnet.ro

►Tecomb – Str. Mihail Kogalniceanu nr.61, Tecuci, jud Galati, cod 805300; Tel/fax 0236-820.049;

►Transvet – Str. Dragalina nr.91, ap.4, Cluj-Napoca, jud Cluj, cod 400024

Mobil 0745.643.589; 0745.653.269; fax 0264-580.970; transvet@zappmobile.ro

►Trouw Nutrition Hifeed – Calea Nationala nr.67, sc.b, ap.21, Botosani, jud Botosani, cod 710006

Tel : 0788-305.920; tel/fax 0231-529.992; bogdan.dascalescu@nutreco.com; www.trownutrition.net

►Verboon – Str. Independentei nr.1, Bailesti, jud Dolj, cod 205100; Tel : 0251-311.105; fax 0251.311.309;

►Vetland Comimpex – Str. Republicii nr.67, Salonta, jud Bihor, cod 415500

Tel/fax 0259-433.685; printea-valer@yahoo.com

►Vipromax – Str. preciziei nr.19, Craiova, jud Dolj, cod 200747

Tel : 0251-315.801; fax 0251-315.302; phelgavipromax@yahoo.com

►Vipromin2000 – Sos. Aradului km.75+300m, Salonta, jud Bihor, cod 415500

Tel/fax 0259-373.019; 0259-373.021; fax 0259-373.020; vip2000@rdslink.ro www.vipromin.com

►Yohanagroup – Str. Mare nr.126, Lumina, jud Constanta, cod 907176

Tel/fax 0241-257.560; balkanpower@yahoo.com

►Zamur Targu Mures – Str. Baneasa nr.2, Targu Mures, jud Mures, cod 540199

Tel : 0265.269.918; 0265-220.201; fax 0265.269.917; zamur1991@yahoo.com

►Zooprotein – Str. Ardealului nr.20, Arad, jud Arad, cod 310188

Tel/fax 0257-462.527; mobil 0745.191.125; calinet@rdslink.ro

►Zoovet – B-dul Unirii bl.U18 sc.C ap.42, Slobozia, jud Ialomita, cod 920042

Tel : 0243-233.384; tel/fax 0243-236.123; mobil 0722.502.688

Tehnologii si utilaje pentru zootehnie

A.Z.I. - Targusorul Nou, Jud. Prahova, Cod 107029 Mobil: 0740 249 048 Iex68@rol.ro

ABC Agrofood Business Consulting - Bd. Gloriei, Nr. 62, Sector 1, Bucuresti, Cod 013287

Tel: 021-667 54 98; Fax:021-668 63 57; abcons92@euroweb.ro

Ag Chim Trading Company - Sos. Pantelimon, Nr. 89, Bl, 404, parter, Sector 2, Bucuresti, Cod 021593

Tel: 021-250 57 37; 021-250 93 89; Fax:021-250 93 91; office@agchim.ro; www.agchim.ro

Agro Center Transilvania - Sos. Sibiu-Rusciori, Km. 8; Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271

Tel: 0269-213 679; Mobil: 0788 303 266;

Agro Legato Romania - Bd. Nicolae Balcescu 5, ap.3, Brasov, Jud. Brasov, Cod 500019

Tel/Fax:0268 - 412103; Mobil: 0722-139812; agrolegato@xnet.ro

Agroteh Buzau - Bd. Nicolae Balcescu 3, bl. 3, ap.53, Buzau, Jud. Buzau, Cod 120246

Tel/Fax:0238 - 710492; Mobil: 0722-219864; agroteh@hotmail.com

Arancia - Str. Izvor, Nr. 1, Piatra Neamt, Jud. Neamt, Cod 61005

Tel: 0233-217 558; Mobil: 0722 514 992; 0744 778 677; arancia@go.ro; vwvw.arancia.go.ro

Atelier Mecanic Tarog Str. Principala, Nr. 3; Rausor, Jud. Brasov, Cod 507127

Tel/fax: 0268-210 041; Mobil: 0722 599 243; amtpuls@yahoo.it

Avi Suinteh - Str. Bujorului, Nr. 13, Ap. 4, Carei, Jud. Satu Mare, Cod 445100

Tel/fax: 0261-861 741 ; ast1@rdslink.ro; www.avisuinteh.ro

Azoma - Str. Steagului, Nr, 1, Arad, Jud. Arad, Cod 310262

Tel: 0257-288 732; Fax:0257-288731; azoma@rdslink.ro; www.azoma.rdslink.ro

Bega Tehnomet - Calea Stan Vidrichin, Nr. 5A Timisoara. Jud. Timis, Cod 300571

Tel: 0256-222 088; 0256-222 055; Fax: 0256-490 800 tehnomet@mail.dnttm.ro; www.tehnomet.ro

Big Dutchman International GmbH Bucuresti - Str. Al.Serbanescu, Nr. 2. Bl. A6, Sc. 1, Ap. 5, Sector 1, Bucuresti, Cod 014291 Tel/fax: 021-232 72 43 danbos@xnet.ro; www.bigdutchman.de

Big Dutchman International GmbH Sibiu - Str. Caltun, Nr. 19; Sibiu, Jud. Sibiu, Cod 550298

Tel/fax: 0269-212 324; stefangabe!@xnet.ro; www.bigdutchman.ro

Big Dutchman International GmbH Timisoara- Str. Cooperatiei, Nr. 2; Timisoara, Jud. Timis. Cod 300274

Tel/fax: 0256-295 826; dstanica@rdslink.ro; www.bigdutchman.ro

Buttner Agrartechnik - Nr. 245, Carta. Jud. Sibiu, Cod 557070

Tel/fax: 0269-521 218; Mobil: 0740 059 896; agrartechnik@yahoo.com

Castello - Str. N. Pascaly, Nr. 5, Ap. 26 Cluj-Napoca, Jud. Cluj, Cod 400440

Tel/fax: 0264-594 458 Mobil: 0744 546 934 silviupredescu@yahoo.com

Coren Rumania - Sos. Bucuresti, Km. 3, Sat Remus, Fratesti, Jud. Giurgiu. Cod 087080

Tel: 0246-210 167 Fax:0246-210 875 secretar@coren.ro; www.coren.ro

Denromas Services - Bd. Ion Mihalache, Nr. 70-84, Bl. 45. Sc. B. Ap. 64, Et. 6 Sector 5, Bucuresti, Cod 050108 Tel: 021-207 90 28; Fax: 021-260 10 69 ; office@denromas.net; www.denromas.net

Elektrogeno Gmbh - Str. Ion Urdareanu, Nr. 5 Sector 5, Bucuresti, Cod 050688

Tel/fax: 021-312 30 54 ecolean_romania@k.ro

Evolutia Dan - Str. Tineretului, Nr. 56, Targu Lapus, Jud. Maramures, Cod 435600

Tel: 0262-384 483; Fax: 0262-385 777; dan.craciun@   email.ro; www.rhp.ro/evoiutia

Houdam Horn Str. Retezat. Nr, 22, Chisoda, Jud, Timis, Cod 307221

Mobil: 0744 931 718; Fax:0264-368 132; ghotea@yahoo.com; www.sac.ro

Integris 2 K - Str. Barbu Vacarescu, Nr. 155, Ap. 1, Sector 2, Bucuresti, Cod 020275

Tel/fax; 021-230 71 78; Mobil: 0721 775 414; 0722 667 818; integris2k@apropo.ro

Interagricon Str. Tudor Arghezi, Nr. 16, Ap. 17 Sector 2. Bucuresti, Cod 020945

Tel/fax: 021-316 82 24; Mobil: 0722 517 688; interagr@b,astral.ro

Intercas - Str. Motilor, Nr. 54. Ap. 1, Cluj Napoca. Jud, Cluj, Cod 400370

Tel/fax; 0264-594 176; intercas@rdslink.ro

J&K Wildlife Management Str. Harghitei. Bl. P3, Ap. 1, Cristuru-Secuiesc, Jud. Harghita, Cod 535400

Tel/fax: 0266-244 464; jk_wildlife@yahoo.co.uk:; www.jkwildiife.ro

Mewi import Export Agrar Industrietechnik - Str. Principala, Nr. 280 Ortisoara. Jud. Timis. Cod 307305

Tel: 0256-221 537; Fax: 0256-221 536; info@mewi.ro; www.mewi.ro

Midal interfrig Str. Aurei Vlaicu, Nr. 126 Constanta, Jud. Constanta, Cod 900154

Tel/fax; 0241-661 048, midalcta@rdslink.ro; www.midalgroup.ro

MIXABIS - Str. Lebedei, Nr. 33 Baia Mare, Jud. Maramures, Cod 430306

Tel: 0262-223 247; Mobil: 0722 729 970 ; dinupop@zappmobile.ro

Novasol Bd. Banu Manta, Nr. 27, Bl. 34, 8c. 2, Ap. 39, Sector 1, Bucuresti, Cod 011222

Tel/fax: 021 -223 34 58, Fax: 021 -223 37 95, novasol@opensys.ro

Polaris Group Co DN5C, Nr. 113 Zimnicea, Jud. Teieorman, Cod 145400

Tel: 0247-368 478; 0247-367 032 ; polarisgr@yahoo.com

Riva Str. Mumuleanu Barbu, Nr. 14 Sector 2, Bucuresti, Cod 020543

Tel: 021-211 72 15; 021-211 01 05: Fax:021-211 72 17 riva@riva.ro; www.riva.ro

Sembodja Romania Bd. lancu de Hunedoara, Nr. 2, Bi. H6, Sc, 1. Ap. 1, Sector 1, Bucuresti. Cod 011741

Tel: 021-317 45 65, Fax: 021-311 32 94; office@sembodja,ro; www.sembodja.ro

Sipo Serv Str. Petru si Pavel, Nr. 67 Sector 1, Bucuresti. Cod 012982 Tel: 021-312 72 10; Fax; 021-307 91 31 siposerv@b.astral.ro

Sodetatea Crescatorilor de Animafe din Transilvania (SCAT) Sos. Sibiu-Rusciori, Km 8 Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271 Tel/fax: 0269-213 679

Systema Romania Sos. Mihai Bravu. Nr. 42-62. Bi, P8, Sc. 3. Ap. 94 Sector 2, Bucuresti, Cod 021328Tel/fax: 021-252 16 28; tmireia@mailbox.ro; www.sotecgrup.ro

Valabri Calea Timisorii, Nr. 212 Arad, Jud. Arad, Cod 310227 Tel/fax: 0257-216 658

Vetland Comimpex Str. Republicii, Nr, 67, Salonta, Jud. Bihor. Cod 415500

Tel/fax: 0259-433 685; Mobil: 0744 603 044; pintea_valer@yahoo.com

Westfalia Surge Romania Str. Honterus. Nr. 22 Sibiu. Jud. Sibiu, Cod 550118

Mobil: 0744 641 585: Fax: 0269-222 482; ofiice@westfaliasurge.ro; www.westfaliasurge.ro

ANEXA LA PROIECT TIP

Cresterea pasarilor - gaini ouatoare

Actualizare preturi - 2008

Proiectii financiare si indicatori financiari

8.1. Prognoza veniturilor

Cele patru produse care se livreaza din microferma aduc urmatoarele venituri:

8.2. Prognoza cheltuielilor

Nota: In conditiile unor piete ale materiilor prime si ale produselor foarte variate si instabile, prognoza veniturilor si a cheltuielilor are o oarecare doza de incertitudine.

8.3. Calculul costurilor de productie, al pretului

de vanzare si profitului brut pentru produsul ou

Indicatori de productie: Productia de oua medie anuala pe gaina si an: 289,5

Consum specific de furaje (g/ou):                             160

Pierderi prin mortalitate (%):   6

Perspective privind DEZVOLTAREA RURALA in perioada 2007 – 2013

Sprijin pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala: Politica agricola comuna 2007 – 2013

Pilonul I – masuri comune de reglementare a pietelor – sprijin prin

plati directe pe suprafata

mecanisme de piata

Pilonul II – dezvoltare rurala – sprijin prin masurile PNDR

masuri de investitii

plati compensatorii

Plati nationale complementare

pe suprafata cultivata – pe tipuri de culturi

pe cap de animal – pentru fermele care produc pentru piata

Ajutorul de stat

credite, subventii, prime si ajutoare pentru

productia agricola

cresterea animalelor

Documente programatice Dezvoltare Rurala:

Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 (PNS)

document strategic de referinta

a fost trimis spre consultare Comisiei (2007)

Cadrul legislativ:

Regulamentul (CE) 1698/2005 cu referire la sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR)

Regulamentul (CE) 1974-2006 stabilind regulile detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 pentru sustinerea dezvoltarii rurale de catre Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala (FEADR)

Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 (PNDR)

document programatic

cuprinde masurile care se vor implementa in perioada 2007 – 2013 si alocarea financiara

aprobat de catre Comisia Europeana – Comitetul pentru Dezvoltare Rurala (20 februarie 2008)

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 - program de dezvoltare a spatiului rural romanesc:

• se adreseaza nevoilor mediului rural,
• vizeaza reducerea disparitatilor de dezvoltare socio-economica a Romaniei fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene,
• indeplineste cerintele de dezvoltare rurala in contextul dezvoltarii durabile
• complementar programelor operationale finantate din fonduri structurale (POS, POR).

Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 masuri grupate in patru prioritati:

Cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier (Axa 1),

Imbunatatirea calitatii mediului si a zonelor rurale (Axa 2),

Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale (Axa 3),

Promovarea initiativelor locale de tip Leader (Axa 4).

Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007 – 2013

ALOCARE FONDURI