Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
REALIZARI PE PLAN MONDIAL REFERITOARE LA STUDIUL DETERMINISMULUI GENETIC AL PROCESULUI DE CRESTERE LA GAINI.


REALIZARI PE PLAN MONDIAL REFERITOARE LA STUDIUL DETERMINISMULUI GENETIC AL PROCESULUI DE CRESTERE LA GAINI.


REALIZARI PE PLAN MONDIAL REFERITOARE LA STUDIUL DETERMINISMULUI GENETIC AL PROCESULUI DE CRESTERE LA GAINI

Se considera ca un individ care poseda genotipul asemanator parintilor sai, va manifesta insusiri asemanatoare generatiei anterioare in conditiile unui mediu favorabil, asemanator generatiei parentale. In cazul in care anumite conditii de mediu nu sunt favorabile, anumite fenotipuri nu se vor manifesta, chiar daca individul respectiv poseda genotipul corespunzator; genele care alcatuiesc acest genotip raman in stare potentiala, gasindu-se in genofondul individului respectiv si transmitandu-se generatiei urmatoare. In cazul in care "prind" un mediu favorabil intr-o perioada corespunzatoare, aceste insusiri se vor exterioriza. Aceasta situatie este valabila numai in cazul caracterelor care nu sunt vitale si a caror nedezvoltare nu impiedica supravietuirea organismului. In cazul caracterelor esentiale pentru dezvoltarea organismului, lipsa unor conditii favorabile de mediu, poate duce la moartea sau la aparitia unor tulburari majore in dezvoltarea organismului respectiv.



1. STUDII IN DOMENIUL HERITABILITATII

1.1.Greutatea oului.

In urma studiilor anterioare reiese faptul ca acest caracter are un determinism genetic ridicat, totusi s-a determinat o marja de valori destul de mare. In tabelul 1. sunt prezentate valorile heritabilitatii estimate de diferiti autori pe populatii diferite de gaini.

Tabel 1.

Studii ale heritabilitatii pentru greutatea oului (sinteza bibliografica)

Nr. crt

h2

Autorul, anul

Lerner si Cruden - 1954 (citati de Gh. Sandu, 1983)

Hill si col. - 1966 (citati de Gh. Sandu, 1983)

Craig si col. 1969 - (citati de Gh. Sandu, 1983)

Edu, 1973

Guerra, 1974

Sandu Ghe., 1979

Popescu Vifor si Posirca, 1981

Gavrilet, 1983

Popescu-Vifor si Barna, 1984

Pricop, 1985

Ergstrom si col., 1992

Beesbes si col., 1992

Ming Wei si Van der Werf, 1993

Popescu-Vifor si Consuela Tanasescu, 1993

I.Nistor, 1995

I.Betianu, 1995

Iuliana Neagu, 1996

Cea mai mare valoare este determinata de St. Popescu-Vifor si D. Posirca in anul 1981 (h2=0,69), iar cea mai redusa valoare a fost stabilita de catre Fl. Pricop in anul 1985 (h2=0,12).

De asemenea, studiile efectuate de autori straini, scot in evidenta valori mari ale heritabilitatii pentru acest caracter. In acest sens, Hill si col. in anul 1966 determina o valoare de 0,64, iar Lerner si Cruden in anul 1954, calculeaza o heritabilitate de 0,60.

Sandu Ghe. stabileste in anul 1983 trei valori destul de diferite ale acestui parametru pentru greutatea oului. Cea mai mare valoare calculata pentru heritabilitatea greutatii oului a fost de 0,74 iar cea mai mica de 0,2 Autorul, considera ca diferentele mari ale coeficientului de heritabilitate pentru acest caracter se datoreaza in cea mai mare parte actiunii factorilor de mediu.

De asemenea, Gavrilet in anul 1983, determina la trei linii din rasa Leghorn valori intermediare ale heritabilitatii pentru acest caracter intre 0,22-0,29. O valoare apropiata estimeaza si Iuliana Neagu in 1996 (h2=0,21)

In anul 1974 St. Popescu-Vifor si M. Barna estimeaza o heritabilitate mare a greutatii oului, intr-o populatie de Plymouth Rock (h2= 0,41).

Din cele prezentate rezulta ca acest caracter este intens heritabil, majoritatea studiilor inregistrand un determinism genetic pronuntat.

1.2. Greutate corporala.

Cercetarile asupra determinismului genetic al acestui caracter sunt destul de numeroase, in acest sens existand studii atat in tara noastra, cat si in strainatate. In tabelul 2., sunt prezentate valorile heritabilitatii pentru greutatea corporala la diferite varste.

Tabel 2.

Heritabilitatea pentru greutatea corporala la diferite varste

Nr. crt.

Caracterul

h 2

Autorul

Anul

Greutate corporala la 24 sapt.

Ideta si col.



Greutate corporala la 12 sapt.

Maloney

Greutate corporala la 8 sapt.

Ghe. Sandu

Greutate corporala

Fl. Pricop

Greutate corporala la 20 sapt.

Shrivastava

Greutate corporala la 5 sapt.

I. Van

Greutate corporala la 7 sapt.

I. Van

Greutate corporala

Popescu-Vifor si Cristina Tindeche

Greutate corporala la 40 sapt.

Beesbes si col.

Greutate corporala

Popescu-Vifor si Consuela Tanasescu

Se poate constata ca heritabilitate cea mai mare pentru acest caracter a fost determinata de Shrivastava in anul 1986 ( h2=0,52) pentru varsta de 20 saptamani. O alta valoare ridicata a fost estimata de St.Popescu-Vifor si Consuela Tanasescu in anul 1993 (h2=0,34).

De asemenea, o valoare a heritabilitatii foarte mare (h2=0,50), a fost determinata de catre Beesbes si col. in anul 1992, pentru varsta de 40 saptamani.

Cele mai mai reduse valori ale acestui parametru pentru greutatea corporala au fost determinate de catre I.Van la varste mai mici ale pasarilor. Astfel in anul 1989, acesta calculeaza pentru varsta de 7 saptamani o valoare a acestui parametru de 0,21 respectiv de 0,17 pentru varsta de 5 saptamani a pasarilor. De asemenea Ghe. Sandu in anul 1979, estimeaza o valoare a heritabilitatii de 0,21 pentru varsta de 8 saptamani. Cea mai redusa valoare a acestui parametru a fost determinata de catre Fl.Pricop (h2=0,03).

Chambers, in 1993 analizand rezultatele referitoare la heritabilitatea greutatii corporale stabilite de un mare numar de cercetatori pe populatii din rase diferite si de marimi diferite, ajunge la concluzia ca estimatele bazate pe performantele masculilor, sunt in general mai mici, in medie 0,4 decat estimatele bazate pe performantele femelelor, in medie 0,7. Estimatele bazate pe performantele ambelor categorii sunt intermediare, in medie de 0,54.

Aceeasi tendinta a fost constatata si pentru heritabilitatea sporului mediu zilnic. Astfel, heritabilitate bazata pe performantele masculilor (in medie de 0,5) este mai mica decat cea bazata pe performantele femelelor (in medie 0,7). Si pentru acest caracter, heritabilitatea estimata bazata pe performanta ambelor categorii este intermediara, intre primele estimari (in medie 0,64)

Valoarea ridicata a heritabiliatii, arata ca aceste doua caractere, in populatiile analizate, au un puternic determinism genetic, fiind intens heritabile.

1.3. Viteza de crestere.

In urma studiilor lui N.F.Kubman din anul 1965, se determina o heritabilitate intensa (h2=0,5) pentru acest caracter.

De asemenea Kuber in anul 1965 estimeaza o pondere mare a determinismului genetic pentru viteza de crestere (h2=0,5).

1.4. Unghiul pieptului.

Referitor la acest caracter, s-au intreprins mai putine cercetari. In urma studiilor lui Meritt din anul 1966, se determina o valoare de 0,57 plasand unghiul pieptului in categoria caracterelor intens heritabile. I.Van in anul 1988, calculeaza insa o valoare redusa a heritabilitatii, de 0,17. Aceste experimente demonstreaza ca heritabilitatea poate lua valori pozitive foarte diferire pentru aceasta insusire.

Dezvoltarea musculaturii pectorale se evalueaza in general prin notare, in functie de imbracarea cu muschi a capului pieptului. Coeficientul de heritabilitate estimat pentru acest caracter este in general cuprins intre 0,33-0,37.

La liniile de Cornish, pentru o mai buna apreciere a conformatiei corporale, se procedeaza la masurarea lungimii carenei sternale, aceasta inregistrand in general valori mari ale heritabilitatii (in medie de 0,43).

1. Lungimea fluierului

Si acest caracter are o heritabilitate foarte ridicata, acesta reiesind si din studiile lui Herman din 1965, obtinand o valoare a heritabilitatii pentru acest caracter de 0, De asemenea, Meritt obtine o valoare a heritabilitatii ceva mai mica. In general, se poate spune ca acest caracter are o ereditate destul de ridicata.

2. STUDII IN DOMENIUL CORELATIILOR FENOTIPICE, GENOTIPICE SI DE MEDIU

Corelatiile dintre diferite caractere, au importanta deoarece pentru elaborarea programelor si planurilor de ameliorare in cadrul unor populatii de animale.

2.1. Corelatii fenotipice.

Aceste corelatii au fost deduse direct din observatiile si masuratorile efectuate pe fiecare individ din cadrul populatiei analizate.

2.1.1. Greutatea corporala.

Greutatea corporala si lungimea fluierului. Meritt in 1966 stabileste o valoare foarte stransa (rF=0,79).

Greutatea corporala si lungimea sternului. Meritt in acelasi an (1966) determina o corelatie pozitiva (), scotand in evidenta posibilitatea ameliorarii simultane a acestor doua caractere.

Greutatea corporala si proportia de parti comestibile. In urma studiilor lui Taylor in anul 1975, se determina o corelatie pozitiva intre aceste doua caractere (.

Greutatea corporala si unghiul pieptului. Aceste doua caractere sunt corelate pozitiv, ele putand fi ameliorate simultan. O corelatie slab negativa a determinat Meritt in anul 1966 intre unghiul pieptului si lungimea sternului (), rezultand o oarecare independenta a acestor doua caractere.

Greutatea corporala si procentul de grasime in carcasa. In urma

cercetarilor efectuate de catre Taylor si col. in anul 1975 a rezultat o corelatie fenotipica strans negativa intre aceste doua caractere (rF= - 0,32).



Tabel 3.

Corelatii intre diferite caractere legate de productia de carne la gaina.

Cuplul de caractere

rF

rG

rM

Numarul de oua x

-greutate ou

-greutate corporala

Greutate vie x -numar oua

-greutate ou

-% de ecloziune

-unghi piept

Greutate la 7 saptamani x rata de crestere

Greutate la 8 saptamani x greutate ou

Greutate 63 de zile x

unghi piept

Conversie furaj x

-greutate vie

-conformatie

-numar de oua

-greutate ou



Greutatea corporala si numarul de oua. Aceasta interdependenta a fost analizata de Dikerson in anul 1957, citat de St. Popescu-Vifor, acesta stabilind o corelatie de 0,09 .Dintre autorii romani Ghe.Sandu, in anul 1979, determina o valoare slab negativa () a corelatiei fenotipice pentru aceste caractere. De asemenea Fl.Pricop in anul 1985, estimeaza tot o corelatie slab negativa .

Greutatea la diferite varste si varsta primului ou. Interdependenta acestor caractere a fost studiata de catre Hurnick in anul 1966 care estimeaza o valoare strans negativa (). O valoare asemanatoare a fost determina si de Dikerson in anul 1957 pentru greutatea la 18 saptamani. De asemenea, in anul 1976 Mc. Clung si col. stabilesc intre varsta primului ou si greutatea corporala la 20 de saptamani o corelatie strans negativa ().

Aceste studii demonstreaza ca aceste caractere, nu pot fi ameliorate simultan, ele putand fi luate diferentiat in obiectivul selectiei.

Greutatea corporala si procentul de ecloziune. Aceasta corelatie a fost studiata de catre Ghe. Sandu in anul 1979, acesta calculand o valoare slab pozitiva (), demonstrand interdependenta acestor doua caractere..

Henderson si Champion (1948), citati de Gh.Sandu, ajung la concluzia ca puii eclozati mai devreme, au o greutate de tineret mai mare, aratand astfel faptul ca timpul de eclozare are influenta asupra greutatii corporale. In acest sens, s-a demonstrat ca liniile cu o greutate corporala mare au si o greutate a oului mai mare, dar necesita in plus aproximativ 24 de ore pentru finalizarea ecloziunii (timpul dintre primul si ultimul eclozat), comparativ cu rasele usoare.

Astfel se poate spune, faptul ca in cadrul selectiei pentru greutate corporala mare, creste timpul de ecloziune, beneficiile corelatiei greutate corporala - greutate ou fiind mult diminuate.

2.1.2. Greutate ou

Greutatea oului si numarul de oua. Se considera ca aceste doua caractere sunt corelate negativ dar de intensitate mai slaba, stabilindu-se valori intre - 0,140 si - 0,01 De asemenea, este complicata ameliorarea lor simultana, corelatiile estimate indicand faptul ca gainile outoare mai productive dau in acelasi timp si oua cu greutate mai mica. Aceasta se observa si din studiile lui Fl. Pricop din anul 1985, stabilind o interdependenta slab negativa de - 0,07 De asemenea Cole si Hurnik in anul 1965, si in anul 1966 determina corelatie slab negativa (rF= - 0,14).

Greutatea oului si cantitatea de albus. In urma studiilor efectuate de catre Sigh si col. in urma stabilirii unei corelatii intens pozitive ( rF=0,64), s-a ajuns la concluzia ca aceste doua caractere se pot ameliora simultan.

Greutatea oului si greutate corporala. Aceste corelatii au fost studiate de diversi autori, acestia stabilind valori pozitive destul de diferite. Astfel Hurnick si Cole in anul 1966 determina la varsta de 28 saptamani o corelatie intens pozitiva pentru aceste caractere (rF=0,43). Aceasta interdependenta a mai fost studiata de catre Fl. Pricop in anul 1985, acesta determinand de asemenea corelatie pozitiva stransa (). 

Se poate observa faptul ca gainile mai grele produc oua cu greutate mai mare. In schimb, corelatia acestor doua caractere la 18 saptamani este mai slab pozitiva, in urma studiilor lui Dikerson, citat de Falconer in anul 1957, acesta stabilind o corelatie de 0,16. La fel studiile lui Ghe. Sandu, stabileste o interdependenta slab pozitiva de 0,11.

Corelatii genotipice.

Aceste corelatii s-au stabilit prin procedee de analiza a variantei fiind deduse si variantele aditive ale caracterelor respective, respectivele valori fiind folosite ca atare in evaluare, determinandu-se si corelatia acestora ca valori de ameliorare sau aditive.

2.2.1. Greutate corporala

Greutatea corporala si lungimea fluierului. Aceasta interdependenta a fost determinata de catre Meritt in anul 1966, acesta stabilind o corelatie genotipica strans pozitiva ().

De asemenea, Lerner in anul 1973 citat de Sandu, stabileste faptul ca un bun indicator al greutatii corporale este lungimea fluierului ( rG = 0,78 ), iar Guterige si Neil in anul 1942, afirma acelasi lucru despre circumferinta tibiei ( rG = 0,82 ). De aceea, in practica ameliorarii experimentale a unor populatii, lungimea fluierului a ramas in obiectivul selectiei.

Tierce si Nordstog in anul 1972 avand in studiu greutatea corporala la 20 de saptamani (X) si lungimea fluierului la aceeasi varsta (Y), determina valorile a ( constanta ) respectiv b ( rata de crestere a lungimii fluierului ). Desi unii autori considera ca valoarea (a) este principalul factor heritabil care guverneaza conformatia, acestia determina pentru valoarea ratei de crestere (b), o valoare numai putin inferioara fata de cea a valorii (a) aceasta fiind de 0.27 fata de 0.31. Recomandarea autorilor, este ca mai degraba valoarea (b), sa concureze pentru intrarea in obiectivul selectiei, deoarece, dupa cum s-a observat rata de crestere in greutate se poate obtine mult mai usor.

Greutatea corporala si lungimea sternului. Aceasta corelatie studiata tot de Meritt in anul 1966, acesta stabilind o interdependenta foarte stransa a acestor doua caractere ().

In concluzie, se poate afirma faptul ca exista posibilitatea imbunatatirii simultane atat a cuplului greutate corporala - lungimea fluierului, cat si a cuplului de caractere greutate corporala - lungimea sternului, in vederea ameliorarii caracterelor legate de productia de carne.

Greutatea corporala si conformatia corporala. S-a stabilit conform studiilor lui Verijken din anul 1991, o interdependenta evidenta intre aceste doua caractere, respectiv intre productia totala de carne si productia de carne la nivelul pieptului.

Greutatea corporala la diferite varste si numarul de oua. In urma studiilor, s-a stabilit faptul ca aceste corelatii sunt slab negative sau slab pozitive. Totusi intre numarul de oua si greutatea vie Sandu Ghe., in anul 1979 calculeaza o corelatie strans pozitiva (), demonstrand compatibilitatea acestor doua caractere, iar Fl. Pricop in anul 1985 determina o valoare slab pozitiva (). De asemenea Cole si Hurnick in anul 1966 calculeaza intre numarul de oua si greutatea corporala la 18 saptamani o interdependenta negativa slaba ().

Aceste diferente valorice demonstreaza faptul ca parametrii genetici estimati, sunt valabili numai pentru populatia in cadrul careia s-au realizat determinarile.

2.2.2. Unghiul pieptului

Unghiul pieptului si lungimea sternului. Intre aceste caractere sau stabilit valori slab negative (), interesanta fiind absenta interdependentei dintre aceste doua caractere. Mai mult Meritt a stabilit in anul 1966 o corelatie strans negativa (), demonstrand faptul ca unghiul pieptului si lungimea sternului nu pot fi imbunatatite simultan, fiindu-le acordata prioritate in functie de importanta economica in programele de ameliorare.

Se poate spune, ca pentru ameliorarea productiei de carne la nivelul regiunii pectorale, se poate face selectie pentru conformatia corporala. Pentru stabilirea dezvoltarii regiunii pectorale se foloseste aparatul cu ultrasunetele, atat pentru masurarea proportiei de carne cat si a proportiei de grasime de la nivelul pieptului. Pentru pasarile vii Grashonn si Komender in anul 1991 au stabilit corelatii intense 0,64 respectiv de 0,51. Komender in anul 1991 respectiv Vercamp in 1989 determina de asemenea corelatii intens pozitive (rG=0,7-0,9), aprecierea realizandu-se pe baza punctajului la varsta de 6 saptamani. De asemenea, s-a mai avut in vedere si corelatia de masuratori: dezvoltarea musculaturii, unghiul pieptului si pozitia carenei sternale.

In urma determinarilor parametrilor genetici, Vereijken a stabilit corelatii genetice foarte stranse intre greutatea vie si cantitatea de carne de la nivelul pieptului (), respectiv intre greutatea vie si greutatea carcasei (). Astfel aplicand o selectie bazata punctajul conformatiei corporale, se poate realiza o evaluare pozitiva a performantelor viitorului broiler.

2.2.3. Greutatea oului

Greutatea galbenusului si productia de oua. Intre aceste caractere s-au stabilit corelatii strict negative (). Aceasta dovedeste ca, odata cu cresterea productiei de oua, are loc proportional si o reducere a proportiei galbenusului, fiind imposibila imbunatatirea simultana a acestor doua caractere. De aceea, in ameliorare aceste caractere se iau diferentiat in considerare, pe baza importantei relative a fiecarui caracter.

Greutatea oului si numarul de oua. Din studiile anterioare rezulta intre aceste doua caractere au o interdependenta slab negativa (intre -0,10 si -0,17). Astfel ameliorarea lor in acelasi timp este dificila, aceasta reiesind si din studiile lui Fl. Pricop, din anul 1979 ().

Greutatea oului si varsta primului ou. S-au determinat corelatii genotipice slab negative (), obtinute de Cole si Hurnik in anul 1965, respectiv de catre Fl. Pricop in anul 1985, aceste doua caractere fiind luate separat in obiectivul ameliorarii.

Greutatea oului si greutatea corporala la diferite varste. Din studii anterioare, a reiesit ca aceste doua caractere au o corelatie genotipica stransa sau foarte stransa in unele determinari. Aceasta rezulta si din studiile lui Dikerson din anul 1957, acesta calculand o corelatie genotipica foarte stransa intre greutatea oului si greutatea corporala la 18 saptamani (), demonstrandu-se posibilitatea de imbunatatirii simultane a acestor caractere. Tot corelatii genotipice strans pozitive au determinat si Hurnick si Cole in anul 1966, intre caracterele greutatea oului si greutate corporala la 28 de saptamani (). Dintre autorii romani Fl. Pricop in anul 1985 obtine de asemenea o valoare pozitiva ().

Greutatea oului si numarul de oua. Avem valori cu o marja destul de mare intre - 0,21 si - 0,016. Aceasta interdependenta fiind studiata de catre Fl. Pricop in anul 1985, de catre Cole si Hurnik in anul 1966, acesta determinand valori slab negative (). De asemenea Ghe. Sandu in anul 1979, stabileste o interdependenta slab negativa ().

Greutatea oului si varsta primului ou. S-au determinat interdependente slab pozitive de catre Fl. Pricop in anul 1985 , respectiv valori slab negative (), calculate de catre Cole si Hurnik in anul 1966.

Se poate spune ca interdependenta este foarte putin evidentiata si de aceea se impune ca fiecare caracter sa fie luat separat in obiectivul selectiei, in functie de importanta relativa. De asemenea, selectia trebuie realizata in medii favorabile, pentru a da posibilitatea exprimarii posibilitatilor ereditare cat mai aproape de realitate, mediul nefavorabil fiind un factor regresiv in procesul de ameliorare.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate