Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
Aquila clanga - acvila tipatoare mare


Aquila clanga - acvila tipatoare mare


Aquila clanga acvila tipatoare mare

Descrierea. Penajul adultilor este uniform brun intunecat, mai intunecat decat la A. pomarina de care nu poate fi deosebit cu siguranta numai dupa penaj. Exemplarele juvenile prezinta pe partea superioara numeroase pete albe care in zbor pot forma pe aripi cate doua benzi in lungul aripii.

Biotopul. Este o specie legata de paduri nu pres dese, preferabil de ses si pana la altitudinea de cca 1000 m, cu lacuri, mlastini si luminisuri. Evita deopotriva stepa si padurile prea dese, fiind mai legat de apa decat A. pomarina.

Semnalarile de clocire din Dobrogea sunt vechi si indoielnice - cloceste inca in Transilvania.

Hrana. Vaneaza in luminisuri si deasupra apei unde surprinde prada pe sol sau pe apa. Animalele sunt reperate prin zbor la joasa inaltime, la panda in locuri proeminente sau din deplasare, pe jos.Consuma preponderent vertebrate printre care pot predomina, dupa conditiile concrete, mamiferele pana la talia unui iepure (Microtus arvalis, Talpa europaea, Acvicola sp. s.a.) sau pasari pana la talia unor lisite (ciori, rate s.a.). Reptile, amfibii si insecte sunt consumate doar accidental, in schimb consuma hoituri.



Reproducerea. Nu se cunoaste la ce varsta atinge maturitatea sexuala si nici felul legaturilor dintre sexe.

Marimea teritoriului este de cateva mii de hectare, cu toate ca se cunosc cazuri in care cuiburile au fost distantate numai cateva sute de metri.

Cuibul se gaseste pe arbori, frecvent pe stejari, avand la inceput diametrul extern de 75-80 cm care poate creste cu anii, cand cuiburile pot atinge inaltimi de 1 m.

Depune spre sfarsitul lunii aprilie/ inceputul lunii mai, la interval de cateva zile (frecvent 3), de regula 2 oua care prezinta pe fond albicios pete brune si cenusii-violete mai palide si mai rare decat la   A. pomarina.

Numai femela cloceste incepand cu primul ou, timp de 42-44 de zile. Cloceste un singur rand de pui, dar in caz de pierdere a cuibarului depune o ponta de inlocuire. De regula supravietuieste un singur pui (semialtricial) care sta 63-67 zile in cuib.

Deplasari sezoniere. Este o pasare migratoare care poate ierna in Balcani si in nordul Africii. Pasajul deasupra tarii este maxim spre mijlocul lunii octombrie. Uneori ierneaza exemplare izolate in tara.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate