Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii



Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
» ANALIZA DETERMINISMULUI GENETIC AL PROCESULUI DE CRESTERE- GAINI


ANALIZA DETERMINISMULUI GENETIC AL PROCESULUI DE CRESTERE- GAINI




ANALIZA DETERMINISMULUI GENETIC AL PROCESULUI DE CRESTERE- GAINI

Analiza determinismului genetic al procesului de crestere la gainile din rasele grele, pe baza performantelor esantionului la 40 de familii de semifrati/semisurori din rasa Plymouth-Rock, a fost realizata cu aportul componentilor cauzali ai variantei, heritabilitatii si interdependentei dintre cele doua caractere considerate.

1. COMPONENTII CAUZALI AI VARIANTEI




1.1. Masculi

1.1.1. Greutate corporala

Pentru calculul componentilor observationali, s-a folosit metoda analizei de varianta cu trei surse de variatie prezentata in capitolul 6. Calculul referitor la analiza acestor componenti s-a realizat pe baza datelor prezentate in anexa 1.

In tabelul 1. este prezentata repartitia componentilor observationali ai variantei pentru greutatea corporala.

Se observa ca proportia cea mai mare a inregistrat-o varianta intre familiile de frati buni, cu o pondere de 74,06%

Varianta intre familiile de semifrati, detine o pondere de 4,5%, iar cea intre familiile de frati buni de 21,39%.

Tabel 1.

Componentii observationali ai variantei greutatii corporale (masculi)

Sursa de variatie

Gradele de libertate

Suma patratelor

Media patratelor

Varianta

Interfamilii  de semifrati

Interfamilii de frati buni

Intrafamilii de frati buni

Total

Nota: a) Marimea medie a familiei de SF = 58,30

b) Marimea medie a familiei de FB =

Pe baza componentilor observationali, au fost estimati componentii cauzali, folosindu-se metodologia prezentata in capitolul 6, acestia fiind reprezentati in figura 1.

a)     varianta aditiva:

VA= 4 1660,72 = 6642,88

b) varianta datorata dominantei :

990,62

c) varianta datorata mediului general:

d) varianta datorata mediului special:

Suma componentilor cauzali ai variantei este egala cu suma componentilor observationali, este egala cu varianta fenotipica, respectiv:

6642,88 + 990,62 + 5886,3 + 22928,20 = 36448 =

In urma transformarii componentilor observationali in componenti cauzali, se poate observa ca cea mai mare pondere din varianta fenotipica o detine actiunea mediului special, cu o proportie de 62,91%. Aceasta situatie arata o influenta mai pronuntata a factorilor intamplatori de mediu.

Locul secund este atribuit actiunii aditive a genelor, care determina 18,22% din varianta totala. De asemenea, se poate observa o pondere mai redusa a variantei datorata mediului general Varianta datorata dominantei, asa cum era de asteptat, are cea mai redusa pondere (2,72%).

Figura 1. Ponderea componentilor cauzali ai variantei pentru greutatea corporala (masculi)

. Musculatura pieptului

Pentru calculul componentilor observationali, s-a folosit metoda analizei de varianta cu trei surse de variatie. Rezultatele referitoare la analiza acestor componenti este prezentata in tabelul 2.

Tabel 2.

Componentii observationali ai variantei pentru musculatura pieptului (masculi)

Sursa de variatie

Gradele de libertate

Suma patratelor

Media patratelor

Varianta

Interfamilii  de semifrati

Interfamilii de frati buni

Intrafamilii de frati buni

Total

Avand in vedere repartitia componentilor observationali, se poate observa ca proportia cea mai mare din varianta fenotipica o inregistreaza varianta intrafamilii de frati buni (81,54%).

Varianta intre familiile de semifrati, detine proportia cea mai redusa respectiv de 3,69 procente, iar cea intre frati buni este de 14,77 procente.

Pe baza componentilor observationali, au fost estimati componentii cauzali folosindu-se metodologia prezentata in capitolul 6.

a) varianta aditiva:

b) varianta datorata dominantei:

c) varianta mediului general:

d) varianta mediului special:

Se obtine astfel:

= 0,044+0,007+0,031+0,216 = 0,298

Pe baza componentilor observationali, au fost estimati componentii cauzali, acestia fiind reprezentati in figura 2. Astfel se poate observa ca proportia cea mai mare o detine varianta mediului special (72,48%), urmata de varianta cauzata de efectul aditiv al genelor (14,77%).

De asemenea se poate observa o proportie redusa a variantei datorata mediului general (10,40%)

Cea mai redusa contributie asa cum este normal, o aduce dominanta, aceasta contribuind la varianta fenotipica in proportie de 2,35%.

Repartitia ponderii fiecarui component cauzal in cadrul familiilor de semifrati este reprezentata in figura 2.

Figura 2. Ponderea componentilor cauzali ai variantei pentru musculatura pieptului (masculi)

1.1.3 Analiza comparativa intre caractere

In tabelul 3. este prezentata analiza comparativa a componentilor cauzali pentru cele doua caractere la masculi, respectiv in graficului 3. sunt prezentate ponderile fiecarui component cauzal.

Varianta aditiva. Aceasta este mai bine reprezentata pentru greutatea corporala (18,22%), in comparatie cu musculatura pieptului (14,77%), diferenta fiind de 3,45 procente. In acest sens proportia manifestarii efectului genetic din cadrul fenotipului este mai redus pentru musculatura pieptului in cazul masculilor.

Varianta datorata dominantei. Se poate observa, faptul ca interactiunile nealelice, au o frecventa cu putin mai mare pentru greutatea corporala in comparatie cu musculatura pieptului, diferenta fiind de 0,37 procente in favoarea greutatii corporale. Astfel, se observa interactiuni nealelice mai frecvente pentru greutatea corporala in cazul masculilor.

Varianta mediului general. Proportia cea mai mare, se inregistreaza pentru caracterul greutate corporala. In acest sens se constata o influenta mai mare a factorilor permanenti de mediu (determinati de catre mame) pentru greutate corporala fata de musculatura pieptului, diferenta fiind de 5,75%.

Tabel 3.

Analiza comparativa a componentilor cauzali pentru greutatea corporala si musculatura pieptului (masculi)

Componentii cauzali

Greutate corporala

Musculatura pieptului

abs

abs

Varianta aditiva

Varianta datorata dominantei

Varianta datorata mediului

general

Varianta datorata mediului special

Varianta totala

Varianta mediului special. Detine cea mai mare pondere din varianta fenotipica, la ambele caractere. Proportia cea mai mare, se inregistreaza in cazul musculaturii pieptului ( %), pentru greutatea corporala inregistrandu-se o proportie mai redusa ( %). In acest sens, se poate afirma faptul ca musculatura pieptului este un caracter mai influentat de actiunea factorilor de mediu temporari sau intamplatori, in comparatie cu greutatea corporala.

Fig. 3. Componentii cauzali ai variantei pentru greutatea corporala si musculatura pieptului ( masculi)

Rezulta ca pentru cele doua caractere studiate, descendentii masculi prezinta pentru greutatea corporala o pondere mai mare a factorului aditiv si o influenta mai redusa a factorilor de mediu special (aceasta situatie fiind de dorit in practica selectiei si ameliorarii caracterelor de interes zootehnic), in comparatie cu musculatura pieptului.

1.2. Femele.

1.2.1. Greutate corporala.

Pentru determinarea componentilor observationali s-a folosit la fel ca in situatia precedenta, analiza de varianta cu trei surse de variatie, prezentata in tabelul 4.

Varianta intrafamilii de surori bune prezinta cea mai mare proportie din varianta fenotipica (89,32%).

Varianta intre familiile de semisurori are o pondere de 3,16%, iar cea intre familiile de surori bune de 7,52%

Tabel 4.

Componentii observationali ai variantei greutatii corporale (femele)

Sursa de variatie

Gradele de libertate

Suma patratelor

Media patratelor

Varianta

Interfamilii  de semisurori

Interfamilii de surori bune

Intrafamilii de surori bune

Total

Nota: a) Marimea medie a familiei de SS = 61,55

b) Marimea medie a familiei de SB =6,41

Pe baza componentilor observationali, au fost estimati componentii cauzali. Reprezentarea ponderii fiecarui component cauzal din varianta fenotipica este prezentata in figura 4.

a)     varianta aditiva

b) varianta datorata dominantei:

c) varianta datorata mediului general

d) varianta datorata mediului special:

Se obtine astfel:

= 1433,08 + 187,94 + 446,21 + 9259,50 = 11326,73

In urma transformarii componentilor observationali in componenti cauzali, se poate observa ca proportia cea mai mare din varianta fenotipica o detine varianta mediului special (81,75%), urmata de varianta cauzata de efectul aditiv al genelor (12,65%).

Fig. 4. Ponderea componentilor cauzali ai variantei pentru greutatea corporala (femele).

De mentionat, proportia destul de redusa a variantei datorata mediului general care reprezinta din varianta fenotipica.

Cea mai redusa contributie la varianta totala, o aduce dominanta care reprezinta cea mai redusa proportie respectiv 1,66 procente.

1.2.2. Musculatura pieptului.

Pentru calculul componentilor observationali s-a folosit metoda analizei de varianta cu trei surse de variatie, rezultatele fiind prezentate in tabelul 5.

Tabel 5.

Componentii observationali ai variantei pentru musculatura pieptului (femele)

Sursa de variatie

Gradele de libertate

Suma patratelor

Media patratelor

Varianta

Interfamilii  de semisurori





Interfamilii de surori bune

Intrafamilii de surori bune

Total

In figura 5. este prezentata proportia componentilor cauzali ai variantei pentru musculatura pieptului in cadrul familiilor de semifrati.

Avand in vedere, repartitia componentilor observationali, se poate observa ca varianta intre descendenti inregistreaza ponderea cea mai mare respectiv de 95,44 procente.

Varianta intre tati, prezinta proportia cea mai redusa de 1,05 procente, iar cea intre mame este de 3,51 procente.

Pe baza componentilor observationali, au fost estimati componentii cauzali. Reprezentarea ponderii fiecarui component cauzal din varianta fenotipica este prezentata in figura 4.

a) varianta aditiva:

b) varianta datorata dominantei:

c) varianta datorata mediului general:

d) varianta datorata mediului special:

Rezulta de aici ca:

= 0,012 + 0,006 + 0,004 + 0,262 = 0,284 =

Fig. 5. Ponderea componentilor cauzali ai variantei pentru musculatura pieptului (femele)

In urma transformarii componentilor cauzali in componenti observationali, se poate observa ca proportia cea mai mare o inregistreaza varianta mediului special (92,25%), urmata de varianta cauzata de efectul aditiv al genelor (4,23%).

De asemenea, se poate constata o pondere redusa a variantei datorata dominantei (2,11%).

1.2.3. Analiza comparativa intre caractere.

In tabelul 6. este prezentata analiza comparativa a componentilor cauzali pentru cele doua caractere in cadrul familiilor de semisurori, respectiv in figura 6. este reprezentata ponderea fiecarui component cauzal pentru cele doua caractere.

Varianta aditiva. Pentru familiile de semisurori efectul aditiv este mult mai bine reprezentat pentru greutatea corporala ( ) in comparatie cu musculatura pieptului ( ), observandu-se o diferenta destul de mare respectiv de 8,42 procente. In acest sens se constata un determinism genetic mult mai redus al dezvoltarii musculaturii pectorale pentru familiile de semisurori.

Varianta datorata dominantei. Se observa o pondere redusa a acestui component pentru cele doua caractere, musculatura pieptului inregistrand o proportie mai mare cu 0,45 procente fata de greutatea corporala.

Tabel 6.

Analiza comparativa a componentilor cauzali pentru greutatea corporala si musculatura pieptului (femele)

Componentii cauzali

Greutate corporala

Musculatura pieptului

abs

abs

Varianta aditiva

Varianta datorata dominantei

Varianta datorata mediului

general

Varianta datorata mediului special

Varianta totala

Varianta mediului general. In cadrul familiilor de semisurori se constata ca proportia cea mai mare o inregistreaza greutatea corporala observandu-se o influenta mai mare a factorilor permanenti de mediu diferenta fiind de 2,53%.

Varianta mediului special. Detine cea mai mare pondere din varianta fenotipica pentru ambele caractere. Proportia cea mai mare se inregistreaza in cazul musculaturii pieptului aceasta fiind de %, respectiv % pentru greutatea corporala. Astfel se constata ca musculatura pieptului este un caracter mai influentat de actiunea factorilor intamplatori de mediu comparativ cu greutatea corporala.

Fig. 6. Componentii cauzali ai variantei pentru greutatea corporala si musculatura pieptului ( femele)

In concluzie, se poate afirma faptul ca dintre cele doua caractere greutatea corporala prezinta un efect aditiv mai puternic respectiv o influenta mai scazuta a factorilor de mediu special, comparativ cu musculatura pieptului.

1.3. Analiza comparativa

1.3.1. Greutate corporala.

In tabelul 7. este prezentata analiza comparativa a componentilor cauzali ai greutatii corporale pentru cele doua sexe, respectiv in figura 7. sunt prezentate ponderile fiecarui component cauzal pentru cele doua sexe.

Varianta aditiva. Pentru masculi prezinta o proportie de 18,22% din varianta fenotipica, in acelasi timp ponderea detinuta la femele fiind de 12,65%. Astfel se observa ca genotipul este mai bine reprezentat la masculi, pentru greutatea corporala, diferenta fiind de 5,57 procente.

Tabel 7.

Componentii cauzali ai variantei greutatii corporale pentru masculi si femele.

Componentii cauzali

Masculi

Femele

abs
%
abs
%

Varianta aditiva

Varianta datorata dominantei

Varianta datorata mediului general

Varianta datorata mediului special

Varianta Totala

Varianta datorata dominantei. Ponderea din varianta fenotipica datorata dominantei pentru descendentii celor doua sexe, se poate aprecia ca este mica. Dintre masculi si femele, proportia cea mai mare o detin masculii la care dominanta participa intr-o proportie de 2,72%; la femele ponderea fiind mai mica, respectiv de 1,66%.

Varianta datorata mediului general. Aceasta contribuie intr-o proportie mai scazuta la varianta fenotipica. Astfel se constata ca varianta determinata de mame este mai puternica in cazul decendentilor masculi (16,15%), in comparatie cu decendentii femeli, in cazul carora variabilitatea determinata de catre mame este mult mai redusa (3,94%). Diferenta intre cele doua sexe fiind destul de mare respectiv de 12,21 procente.

Varianta datorata mediului special. Aceasta inregistrraza cea mai mare pondere atat pentru descendentii masculi (62,91% ), cat si pentru cei femeli (81,75%). In acelasi timp, se poate observa faptul ca intre cele doua sexe proportia cea mai mica o detin masculii, diferenta fiind de 9,5 procente, acestia fiind mai putin influentati de factorii intamplatori de mediu comparativ cu femelele, avand drept consecinta si o crestere a ponderii efectului aditiv.

Fig. 7.Ponderea componentilor cauzali a masculilor si femelelor pentru greutatea corporala

Efectuandu-se o comparatie de ansamblu intre componentii cauzali ai celor doua sexe pentru caracterul greutate corporala, se poate observa ca descendentii masculi prezinta o mai buna exteriorizare a genotipului, acesta realizandu-se mai ales pe seama influentei mai reduse a factorilor de mediu special, cu toate ca actiunea dominantei si a mediului general este mai mare la masculi.

Musculatura pieptului

In tabelul este prezentata analiza comparativa a componentilor cauzali la cele doua sexe pentru musculatura pieptului, respectiv in figura sunt prezentate ponderile fiecarui component cauzal.

Varianta aditiva. Se poate spune ca descendentii masculi prezinta proportia cea mai mare (14,77%). In acelasi timp ponderea detinuta de descendentii femeli este foarte mica (4,23%).

Se poate afirma faptul ca manifestarea fenotipica a efectului genetic este mult mai evidenta la masculi in comparatie cu femelele pentru musculatura pieptului, diferenta fiind de 10,54% in favoarea descendentilor masculi. De aici rezulta o proportie mai mica a exteriorizarii genotipului pentru femele .

Tabel

Componentii cauzali ai variantei musculaturii pieptului pentru masculi si femele.

Componentii cauzali

Masculi

Femele

abs
%
abs
%

Varianta aditiva

Varianta datorata dominantei

Varianta mediului general

Varianta mediului special

Varianta Totala

Varianta datorata dominantei. Se observa proportia din varianta fenotipica acestui component, la cele doua sexe pentru acest caracter (2,35% la descendentii masculi, respectiv 2,11% la descendentii femeli), aceasta situatie fiind cauzata de interactiunile nealelice dintre gene, corelata cu stabilirea actiunii de dominanta. De asemenea, s-a mai stabilit independenta variantei aditive fata de varianta datorata dominantei. Astfel asemanator cu situatia greutatii corporale, masculii detin proportia cea mai mare, in acest caz diferenta fiind de 0,24 procente. Astfel, exista o probabilite mai mare de instalare a dominantei la acelasi locus in generatiile urmatoare pentru familiile de semifrati.

Varianta datorata mediului general. Se poate spune ca aceasta contribuie in proportii foarte diferite in cadrul celor doua sexe,- masculii inregistrand o proportie de 10,40%, iar in cadrul familiilor de semisurori se inregistreaza pondere de doar 1,41%. Astfel se observa ca familiile de semisurori sunt mult mai putin influentate de factorii permanenti de mediu.

Fig. Ponderea componentilor cauzali a masculilor si femelelor pentru musculatura pieptului

Varianta mediului special. Detine cea mai mare pondere din varianta fenotipica pentru ambele sexe. Proportia cea mai mare, se inregistreaza in cadrul familiilor de semisurori (92,25%), masculii inregistrand o proportie mai mica (72,48%), femelele fiind mai influentate de actiunea factorilor intamplatori de mediu.

In concluzie, se poate afirma faptul ca pentru caracterul musculatura pieptului la 7 saptamani, masculii prezinta o proportie mai mare a variantei datorata diferentei intre performantele mamelor si a variantei aditive, in comparatie cu descendentii femeli care prezinta o proportie mai mare a variantei datorata factorilor intamplatori de mediu (92,25%).

Astfel, manifestarea fenotipica a ponderii genotipice pentru acest caracter este mai evidenta, la masculi.

2. HERITABILITATEA

Cunoasterea heritabilitatii unui caracter este foarte importanta, deoarece indica in principal modul in care valoarea fenotipica poate fi un factor in determinarea valorii genetice de ameliorare. De aceea este considerat un parametru de baza in cadrul programelor de ameliorare, in functie de valoarea acestuia considerandu-se modul in care un caracter raspunde unui anumit program.

2.1. Greutatea corporala

Pentru estimarea heritabilitatii s-a utilizat metoda componentilor cauzali ai variantei. Ca urmare, au fost stabilite pentru caracterele analizate, valorile acestui parametru si eroarea acestuia la familiile de semifrati, valori prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Valorile heritabilitatii pentru greutatea corporala.

Caracterul
Sexul

N

Greutate corporala

la 7 saptamani

masculi

0,056

femele

0,044

Pentru masculi valoarea coeficientului de heritabilitate este de 0,18 valoare care plaseaza acest caracter in categoria caracterelor considerate slab heritabile, avand un grad scazut de transmitere ereditara intre generatii.

La femele, greutatea corporala prezinta o heritabilitate mai mica respectiv de 0,13 deteminand o mai slaba reprezentare a acestui caracter in cadrul generatiilor urmatoare.

De asemenea valorile estimate in cadrul experimentului de fata pentru acest caracter, sunt in general mai mici decat cele obtinute de Lerner si Cruden (0,2), Idetta si col. (0,38) sau de Sandu Ghe. tot la o populatie de Plymouth Rock ( 0,21), respectiv mult mai mici decat rezultatele obtinute de catre St. Popescu-Vifor si Consuela Tanasescu (0,49), dar superioare valorilor obtinute de Fl. Pricop (0,030) si de Iuliana Neagu (0,12).

Se poate considera, ca valoarea heritabilitatii determinata in cazul de fata pentru ambele sexe, ne indica existenta unui determinism genetic mai puternic in comparatie cu liniile usoare si a unei ereditati mai slabe comparativ cu rezultatele obtinute de alti autori care au studiat aceeasi grupa de greutate.

2.2. Musculatura pieptului.

In tabelul 2. sunt prezentate valorile heritabilitatii pentru gradul de imbracare cu muschi a capului pieptului.

Tabelul 2.

Valorile heritabilitatii pentru musculatura pieptului determinate la 7 saptamani

Caracterul
Sexul

N



Musculatura pieptului la 7 saptamani

masculi

0,049

femele

0,023

In cadrul experimentului de fata, in familiile de semifrati s-a determinat o valoare a heritabilitatii slaba de 0,15

Heritabilitatea determinata in cadrul familiilor de semisurori este de 0,04 fiind considerata in general foarte mica. De asemenea, este foarte redusa in comparatie cu rezultatele obtinute de alti autori tot la liniile raselor grele. Se obsera o valoar mai mare a acestui component la masculi, diferenta intre cele doua sexe fiind de 0,11. Aceasta situatie demonstreaza o influenta mai evidenta a factorilor de mediu si in principal a mediului special in familiile de semisurori.

Trebuie specificat, faptul ca in cazul de fata dezvoltarea musculaturii pieptului a fost apreciata prin acordarea de note, nu prin efectuarea de masuratori, aceasta fiind considerata o metoda mai subiectiva in comparatie cu cantarirea.

Studii anterioare ne indica faptul, ca acest caracter se poate plasa in categoria caracterelor slab spre intermediar heritabile, avand deci o transmitere ereditara mai putin pronuntata intre generatii. Valorile determinate in cazul de fata (mai ales la femele) sunt mai mici fata de determinarile realizate de catre Meritt (0,57), respectiv de catre Ilie Van acesta determinand o valoare de mai apropiata de valoarea obtinuta in cazul experimentului de fata pentru familiile de semifrati (0,17).

2.3. Analiza comparativa.

2.3.1. Masculi

Dupa cum se poate observa valorile heritabilitatilor celor doua caractere la descendentii masculi sunt relativ apropiate. De asemenea valoarea heritabilitatii este ceva mai mare pentru greutatea corporala fata de musculatura pieptului (conform tabelului 3.), diferenta fiind de 0,03.

Valorile apropiate pentru aceste doua caractere analizate pentru aceiasi indivizi, arata o evolutie asemanatoare a greutatii corporale si a musculaturii pieptului in cadrul familiilor de semifrati, aceste doua caractere putand fi luate impreuna in obiectivul selectiei. 

Tabel 3.

Valorile heritabilitatii pentru greutatea corporala si musculatura pieptului estimate la masculi.

Caracterul

Greutate corporala
la 7saptamani

0,18 0,056

Musculatura pieptului

la 7saptamani

0,15 0,049

Femele

Dupa cum se poate observa (conform tabelului 4.), valorile heritabilitatii pentru cele doua caractere in cadrul familiilor de semisurori sunt destul de diferite. Astfel rezultatele obtinute pentru cele doua caractere se considera ca acestea sunt slab heritabile, in principal pentru musculatura pieptului care prezinta o valoare pozitiva foarte redusa respectiv de 0,04.

Se poate spune ca in cadrul familiilor de semisurori, cele doua caractere (greutate corporala si musculatura pieptului la 7 saptamani) prezinta o transmitere ereditara slaba intre generatii.

Tabel 4.

Valorile heritabilitatii pentru greutatea corporala si musculatura pieptului estimate la femele.

Caracterul

h2

Greutate corporala la 7
saptamani

0,13 0,044

Musculatura pieptului la 7

saptamani

0,04 0,023

Aceasta situatie ne indica faptul ca descendentii femeli inregistreaza o influenta mai puternica a actiunii celorlalti factori, altii decat cei aditivi rsi in principal a factorilor de mediu special. 

2.3.3. Intre masculi si femele

Se observa ca familiile de semifrati prezinta coeficienti de heritabilitate mai mari pentru ambele caractere, diferenta cea mai mare intre cele doua sexe, fiind determinata pentru musculatura pieptului (0,11).

Manifestarea efectului aditiv al genelor este mai evident la masculi fata de femele pentru cele doua caractere luate in studiu, in special pentru musculatura pieptului, masculii manifestand o sensibilitate mai mica la factorii intamplatori de mediu. Aceasta situatie, permite o manifestare mai eficienta a variantei datorate efectului aditiv al genelor, determinand implicit o crestere a coeficientului de heritabilitate.

3. INTERDEPENDETA DINTRE GREUTATEA CORPORALA SI MUSCULATURA PIEPTULUI

Studiul interdependentei dintre greutatea corporala si musculatura pieptului, prezinta un interes major in tehnica si metoda de ameliorare a acestor caractere, deoarece asigura posibilitatea stabilirii cauzelor care provoaca aceasta interdependenta. In acelasi timp, se creaza posibilitatea evaluarii posibilitatii in care ameliorarea unui caracter va provoca schimbari simultane pentru celalalt caracter.

3.1. Masculi.

In tabelel 5. si 6. sunt prezentate analizele variantelor cu doua surse de variatie pentru greutatea corporala si musculatura pieptului, iar in tabelul 7. este prezentata analiza covariantei pentru cele doua caractere in cadrul familiilor de semifrati.

Tabel 5.

Analiza de varianta pentru greutatea corporala (X) la masculi.

Sursa de variatie

Gradele de libertate

Suma patratelor

Media patratelor

Varianta

Interfamilii de SF

Intrafamilii de SF

Total

Tabel 6.

Analiza de varianta pentru musculatura pieptului (Y) la masculi.

Sursa de variatie

Gradele de libertate

Suma patratelor

Media patratelor

Varianta

Interfamilii de SF

Intrafamilii de SF

Total

Tabel 7.
Analiza de covarianta pentru greutatea corporala (X) si musculatura pieptului (Y) la masculi.

Sursa de variatie

Gradele de libertate

Suma patratelor

Media patratelor

Covarianta

Interfamilii de SF

Intrafamilii de SF

Total

Pe baza rezultatelor obtinute in urma analizelor de varianta si covarianta in familiile de semifrati pentru ambele caractere luate in considerare la masculi, au rezultat urmatoarele valori, prezentate in tabelul

Tabel

Variantele si covariantele pentru greutatea corporala (X) si musculatura pieptului (Y) la masculi

Pentru caracterul X

Pentru caracterul Y

Pentru ambele caractere

Pe baza datelor din tabelul au fost determinate corelatiile fenotipice, genotipice si de mediu precum si erorile acestora.

*Corelatia fenotipica:

Eroarea corelatiei fenotipice:

*Corelatia genotipica :

Eroarea corelatiei genotipice :

*Corelatia de mediu

Din datele prezentate, putem spune ca cele doua caractere prezinta interdependente fenotipice foarte stranse, coeficientul de corelatie fenotipica avand o valoare mare, respectiv de 0,65.

Referitor la corelatia genotipica, descendentii masculi inregistrand o interdependenta foarte stransa intre greutatea corporala si musculatura pieptului, respectiv de 0,923.

Toate aceste categorii de corelatii, sunt asigurate statistic la o probabilitate de 99,9%.

Valorile estimate ale corelatiei genotipice, sunt mai mari decat valorile determinate de Grashonn si Komender (0,64 si respectiv 0,51), in cazul de fata fenomenul de pleiotropism fiind mai bine reprezentat.

3.2. Femele

In tabelele 9., 10. si 11. sunt prezentate analizele variantelor si covariantelor cu doua surse de variatie interfamilii de semisurori si intrafamilii de semisurori pentru greutatea corporala si musculatura pieptului.

Tabel 9.

Analiza de varianta pentru greutatea corporala (X) la femele.

Sursa de variatie

Gradele de libertate

Suma patratelor

Media patratelor

Varianta

Interfamilii de SS

Intrafamilii de SS

Total

Tabel 10.

Analiza de varianta pentru musculatura pieptului (Y) la femele.

Sursa de variatie

Gradele de libertate

Suma patratelor

Media patratelor

Varianta

Interfamilii de SF

Intrafamilii de SF

Total

Tabel 11.
Analiza covariantei pentru greutatea corporala (X) si musculatura pieptului (Y) la femele.

Sursa de variatie

Gradele de libertate

Suma patratelor

Media patratelor

Covarianta

Interfamilii de SF



Intrafamilii de SF

Total

Pe baza rezultatelor obtinute in urma analizelor de varianta si covarianta pentru ambele caractere luate in studiu, au rezultat urmatoarele valori prezentate in tabelul 12.

Tabel 12.

Variantele si covariantele pentru greutatea corporala (X) si musculatura pieptului (Y) la femele.

Pentru caracterul X

Pentru caracterul Y

Pentru ambele caractere

Pe baza datelor din tabelul 12. au fost estimate corelatiile fenotipice, genotipice si de mediu si erorile acestora.

* Corelatia fenotipica:

Eroarea corelatiei fenotipice:

*Corelatia genotipica :

Eroarea corelatiei genotipice:

*Corelatia de mediu:

Se poate evidentia la fel ca in cazul familiilor de semifrati, o interdependenta genotipica foarte stransa (). Rezulta, ca cele doua caractere sunt foarte strans corelate genotipic, considerandu-se ca apartin aceluiasi complex poligenic, fenomenul de pleiotropism fiind foarte bine reprezentat la nivelul acestei populatii pentru cele doua caractere. De asemenea, corelatia fenotipica este intensa, comparativ cu valorea determinata de Meritt (). Corelatiile determinate de alti autori dintre greutatea corporala si diferitele subregiuni care intra in componenta regiunii pectorale, sunt apropiate de valorile determinate in experimentul de fata, respectiv , corelatie determinata tot de Meritt intre greutatea corporala si lungimea sternului.

3.3. Analiza comparativa.

In tabelul 13. este prezentata comparativ situatia celor vtrei tipuri de corelatii intre greutatea corporala si musculatura pieptului la cele doua sexe.

Tabel 13.

Situatia comparativa a celor trei tipuri de corelatii.

Corelatia

Masculi

Femele

Fenotipica

Genotipica

De mediu

Se constata ca determinismul genetic al interdependentei dintre caracterele analizate, este foarte strans, valoarile corelatiilor genotipice pentru cele doua sexe fiind de peste 0,9 fapt care poate duce la concluzia ca ambele caractere sunt determinate de acelasi complex poligenic

Apar insa unele deosebiri nesemnificative de altfel, in privinta corelatiei fenotipice si a celei de mediu care sunt mai mari la masculi.

Pe ansamblu, cele doua caractere (greutatea corporala si musculatura pieptului la varsta de 7 saptamani) prezinta o interdependente fenotipice, genotipice si de mediu foarte stranse, atat in cadrul familiilor de semifrati cat si in cele de semisurori.

CONCLUZII

Analiza procesului de crestere si a determinismului genetic al acestuia prin intermediul celor doua caractere, determinate la esantionul de 40 de familii de semifrati/semisurori din linia Plymouth-Rock, permite sa se traga urmatoarele concluzii :

Masculii din cadrul familiilor de semifrati/semisurori inregistreaza la varsta de 7 saptamani greutati superioare femelelor, respectiv 1542,93 grame cu un spor mediu zilnic de 26,88 grame si o intensitate de crestere de 187,21%, fapt ce denota ca pocesul de crestere exprimat prin acest caracter se desfasoara cu viteze si intensitati diferite la cele doua sexe.

Aceleasi concluzii privind procesul de crestere se poate trage si referitor la ritmul de imbracare cu muschi a pieptului, masculii inregistrand un punctaj mediu de 2,81 superior celui inregistrat de femelele din aceleasi familii respectiv de 2,30.

Masculii din cadrul familiilor de semifrati/semisurori prezinta o interdependenta mai evidenta pentru cele doua caractere. Astfel, analizand locurile ocupate de fiecare familie pentru fiecare caracter, in ierarhizarea bazata pe performantele medii realizate de catre cele doua sexe, se poate constata ca familiile de semifrati inregistreaza o corelatie de rang mai mare fata de familiile de semisurori. Ca urmare, se poate afirma ca femelele prezinta o crestere mai uniforma de la ecloziune, respectiv pana la maturitatea corporala.

Exista o mai buna corelare intre greutatea corporala si musculatura pieptului la masculi in comparatie cu femelele, respectiv 11 familii de semifrati ocupand aceeasi pozitie in ierarhia valorica fata de 5 familii de semisurori.

Referitor la gradul de variabilitate, se constata ca masculii prezinta coeficienti de variabilitate mai mari, acestia inregistrand fluctuatii mai mari in procesul de crestere comparativ cu femelele. De aceea in practica productiva se recomanda observarea mai atenta a procesului de crestere a masculilor folositi la reproductie si in special a celor din rasele grele.

In cadrul populatiei analizate se constata valori mult mai mari ale coeficientului de variabilitate pentru caracterul musculatura pieptului fata de greutatea corporala, diferenta fiind si din cauza inregistrarii diferite a performantelor (grame pentru greutatea corporala, respectiv note pentru musculatura pieptului).

Varianta fenotipica referitoare la greutatea corporala este asigurata la masculi in proportie de 18,22% de varianta aditiva, 2,72% de varianta datorata dominantei, 16,15% de varianta mediului general si 62,91% de varianta mediului special, comparativ cu varianta fenotipica la femele pentru care ponderea variantei aditive este de 12,65%, ponderea variantei datorata dominantei este de 1,66%, ponderea mediului general este de 3,94%, respectiv ponderea mediului special este de 81,75%.

Varianta fenotipica referitoare la musculatura pieptului este asigurata la masculi in proportuie de 14,77% de varianta aditiva, 2,35% de varianta datorata dominantei, 10,40% de varianta mediului general si 72,48% de varianta mediului special, comparativ cu varianta fenotipica la femele la care ponderea variantei aditive este de 4,23%, ponderea variantei datorata dominantei este de 2,11%, ponderea mediului general este de 1,41%, respectiv contributia mediului special este de 92,25%. Se observa ca femelele prezinta un efect aditiv mai slab fata de masculi pentru musculatura pieptului, remarcandu-se-se si o influenta mai puternica a mediului special pentru familiile de semisurori. Aceasta situatie se poate datora si metodei de evaluare a performantelor.

Din analiza componentilor cauzali se poate constata un efect aditiv mai pronuntat pentru greutatea corporala atat in familiile de semifrati cat si in familiile de semisurori, musculatura pieptului fiind un caracter mai influentat in special de actiunea factorilor intamplatori de mediu

Cele doua caractere analizate la nivelul esantionului au un determinism genetic redus, acestea fiind slab heritabile, determinandu-se valori sub 0,2. De semnalat, faptul ca valorile heritabilitatilor celor doua caractere la masculi sunt relativ apropiate (0,18 fata de 0,15). In schimb la femele exista diferente mari privind determinismul genetic al celor doua caractere, respectiv 0,13 pentru greutatea corporala fata de 0,04 pentru musculatura pieptului.

Corelatia genotipica dintre greutatea corporala si musculatura pieptului este foarte stransa pentru cele doua sexe respectiv de peste 0,9 fapt care indica ca ambele caractere sunt determinate de acelasi complex poligenic.

BIBLIOGRAFIE

Afifi si col. - (1966) - Slaughter and carcass studies. Poultry Science. Vol. 6.

Anghelescu, V. - (1983) - Embriologie normala si patologica. Editura Academiei, Bucuresti.

Arthur, J. - (1986) - An evaluation of industry breeding programs for egg type chickens. 3rd World Congress on genetics applied to livestock production, vol. X, Lincoln, Nebraska, USA.

Bacon, F., Vigneron, P. –1976,  Evolution perinatale des voies metabolique et oxidatyve de divers types de muscles sqelettiques du lapin et du poulet -Ann. Biol. Anim. Bioch. Biophys., p. 16.

Balasescu, M. si col. – (1975) -  Avicultura- . Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Beker, H. A. – (1964) - Manual of procedures in quantitative genetics. Washington St. University.

Bohren, B. B. si col. - (1952) - Direct and correlated responses to selection for age at maturity in the fowl. Poultry Science 60.

Card, L.E. – (1972) - Poultry Production. Ed. XI Philadelphia, Lea Febiger.

Carte Ira F. - (1986) - Genetic economics of chickens meat production. -3rd World Congress on genetics applied to livestock production, vol. X, Lincoln, Nebraska, USA.

Chambers J.R., - (1993) - Genetics of growth and meat production in chickens. Poultry Breeding and genetics – R.D. Crawford. Elsevier, Amsterdam.

Creanga St. - (1999) - Elemente fundamentale ale ereditatii animalelor. Ed. Ion Ionescu de la Brad Iasi.

Dikerson, G. E. - (1957) - Implications of genetic-environmental interactoin in animal breeding. Anim.Production, vol. 47.

Dikerson, G. E., Hughes – (1966) - Techniqes for research in qantitative animal genetics. In techniques and procedures in animal production research. Amer., Soc., of Anim. Sci.

Dinu I. – (1982) - Dictionar enciclopedic de zootehnie - Ed Ceres, Bucuresti.

Dimitrov, S. - (1986) - Influenta sistemului de crestere asupra cresterii si dezvoltarii pasarilor la diferite tipuri de genotip.

Draganescu C. - (1965) - Heterozisul in ameliorarea animalelor. Ed. Agrosilvica, Bucuresti.

Draganescu C. - (1979) - Ameliorarea animalelor. Ed. Ceres,

Draganescu C., Grosu H. - (2003) - Ameliorarea animalelor- Ed. AgroTehnica, Bucuresti..

Draganescu C. si col. - (1984) - Istoria genetica a unei linii de gain i- Lucrari Stiintifice, I.A.N.B., seria D,vol. XXVII.

Falconer, D.S. - (1969) - Introducere in genetica cantitativa. (traducere). Ed. Agro-Silvica, Bucuresti.

Godfrey, G.F. si col. - (1933) - Heritability of livability. Poultry Science, vol. 45.

Gowe R.S., Fairfull R.W. - (1986) - Long term selection for egg production in chickens. 3rd World Congress on genetics to applied livestock production, vol. X, Lincoln, Nebraska, USA.

Grosu H. si col. – (1997) - Metode liniare utilizate in ameliorarea animalelor - Ed. Coral Sanivet, Bucuresti.

Grosu H. si col. - (1999) - Predictia valorilor genetice aditive si neaditive si estimarea parametrilor genetici in populatiile neconsangvinizate. Lucrari Stiintifice, U.S.A.M.V., Seria D, vol. XLI-XLII.

Hammond, J.A. – (1952) - Phsiological limits to intensive production in animals. Brit. Agric. Bull.

Hammond, J.A. - (1955) - Progres in the physiology of farm. animals, vol. 2, Butter-worths, London.

Hammond, J.A., Johansson, I., Haring, -1959, Handguch der Tierzuchtung. Paul Parey, Hamburg.

Hammond, J.A., -1966, La reproduction, la croissance et l’heredite’ des animaux de la ferme, Vigot Freres Editeurs, Paris.

Hais, F.A. - (1943) - Inheritance of vyability of pullet in the Laygs house. Poultry Sci. 33, nr. 6, 1943.

Hassan, C.M. si Nordstok –1967, Influence of selection for body Weight on embrionic growth rate. Poultry Sci., p. 50.

Hazel, L.N., Terill, J. –1945, The efficiency of three methods of selectionj. J. Hered.

Heinz, V. - (1995) - Manipularea cu somatotropina (STH) a procesului de crestere si dezvoltare la porci. Teza de doctorat, I.A.Timisoara.

Henderson, R.D. - (1950) - Design and procedures in animal production research - Amer. Soc. of Anim. Sci.

Hill, W.G. si col. - (1966) - A biometrical evaluation of component parts of eggs-Poultry Science, p. 45.

Hogsett, M.L. si col. - (1964) - Genetic variance-covariance and their application to index reciprocal recurrent selection for egg production- Poultry Science, vol. 43.

Hole, R.W. - (1965) - Heritabilities and genetic correlations of egg production and other characters in a white Wyandotte flock - Animal Production n. 3, 1.

Hughes, B. L. - (1978) - Efficiency of producting hatching eggs via artificial insemination of broiler breeder pullets - Poultry Science, vol. 47.

Hunton P. - (1995) - Conservation of genes. - Poultry International, vol. 34, no. 9.

Hunton P. - (1997) - Conservation of genes .- Poultry International, vol. 36, no. 7.

Ideta, G. si col. - (1964) - Selection of body weight at eight weeks - Poultry Science, vol. 60., p. 53.

Ideta, G., Siegel, P.B. - (1966) - Phenotypic, genetic and environmental correlations between selected and un selected traits - Poultry Science, vol. 55.

Ingram, D.R. - (1980) - Genetic parameters for eggs characteristics - Poultry Science, vol. 67.

Jacquard, A. - (1970) - Structures genetiques des populations - Masson et Co. Edit. Paris.

Jull, M.A. - (1964) - Poultry Breeding New-York, p. 254.

Kremer V. - (1995) - Varianta datorata dominantei la gaini outoare. Lucrari Stiintifice U.S.A.M.V., Bucuresti, Seria D, vol. XXXVIII.

Lush, J. - (1937) - Heritability of quantitative character in farm animals. Genetics.

Lush, J. - (1968) - Ameliorarea animalelor (traducere). Ed. Agrosilvica, Bucuresti.

Lerner, M. - (1958) - The genetic basis of selection, New-York

Lerner, M., Donald, H. P. - (1968) - Modern developments in animal breeding - Academic Press, London.

Lerner, I. M. si col. - (1951) - Population genetics and animal improvement. Ed. Cambridge University Press, Cambridge.

Kempthorne, O. - (1957) - An Introduction to Genetic Statistics. New-York.

King, S. C., Henderson, C. R.. - (1954) - Variance components analysis in heritability studies. Poultry Science, vol.43.

Marble, D. R. - (1964) - Comercial poultry production. New-York.

Meritt, E. S. - (1966) - Estimates by sex of genetic parameters for body weight in a random strein of meat type fowl. Poultry Science, vol. 45.

Meritt, E. S. - (1968) - Genetic parameters for growth and reproductive traits in a randombred control strain in fowl. Poultry Science, vol.52.

Ming Wei, Julius H. J., Van der Werf - (1993) - Animal Model estimation of additive and dominance variance in egg production of poultry. Animal Science, vol. 1.

Muscalu Gr., Van I. - (1989) - Factorii de fecunditate la ganile din rasele grele. Lucrari Stiintifice. I.C.P.C.P.A.M., vol. VI.

Neagu Iuliana - (1996) - Cercetari privind istoria si dinamica genetica a unei linii de gaini. Teza de doctorat, U.S.A.M.V., Bucuresti.

Neagu Iuliana, Grosu H. – (1998) - Tehnologia si ameliorarea clasica a unei linii de gaini outoare. Revista de Zootehnie si Medicina Veterinara nr. 9.

Negrutiu si col. - (1969) - Genetica si ameliorarea animalelor. Ed. Didactica si Pedagogica. Bucuresti.

Piermati C., Van Velck - (1993) - Efect of genetic groups on estimates of additive genetic variance. Animal Science, no. 1, 66-70.

Pipernea N. - (1974) - Ereditatea principalelor caractere si insusiri la animalele domestice. Ed. Ceres. Bucuresti.

Popescu-Vifor, St - (1973) - Elemente de genetica a populatiilor in zootehnie. Red. Revistelor Agricole, Bucuresti.

Popescu-Vifor, St - (1978) - Genetica animala. Ed. Ceres, Bucuresti.

Popescu-Vifor, St., - (1985) - Genetica procesului de dezvoltare la animale domestice. Ed. Ceres, Bucuresti.

Popescu-Vifor, St., - (1990) - Genetica populatiilor de animale domestice. Ed. Ceres, Bucuresti.

Popescu-Vifor, St., Pipernea, N., Petre, A., Vintila, I. - (1979) - Genetica animala. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Popescu-Vifor, St., Barna, M. - (1984) - Cercetari privind determinismul genetic al unor caractere referitoare la productia de carne la gaini. Lucrare stiintifica, I.A.N.B., Zootehnie, Seria D, vol. XXVII.

Popescu-Vifor, St., Dragotoiu Tomita - (2002) - Genetica animala – caiet de lucrari practice. Ed. AgroTehnica, Bucuresti.

Popescu-Vifor, St., Tanasescu Consuela - (1993) - Studiul comparativ al determinismului genetic al unor caratere cantitative la doua linii materne de gaini. Lucrari Stiintifice U.S.A.B., seria D, vol. XXXV-XXXVI.

Popescu-Vifor, St., Tindeche Cristina - (1990) - Cercetari privind interdependenta unor caractere la gaini. Lucrari Stiintifice. I.A.N.B., seria D, vol. XLI-XLII

Popescu-Vifor, St. si col. - (1999) - O corectie adusa valorii heritabilitatii estimata prin metoda regresiei. Lucrari Stiintifice. U.S.A.M.V., Bucuresti seria D, vol. XLI-XLII.

Popescu-Vifor, St. si col. - (2002) - Estimarea economica a caracterelor selectionate pe nivele independente in cresterea pasarilor. Lucrari Stiintifice. U.S.A.M.V., Bucuresti seria D, vol. XLV.

Pricop, Fl. - (1985) - Parametrii genetici si indicii de selectie la liniile genitoare de hibrizi de oua. Teza de doctorat, I.A.N.B., Bucuresti.

Raicu P. - (1964) - Genetica. Ed. Did. si Ped., Bucuresti.

Raicu P., Bratosin S. - (1966) - Genetica in actualitate. Ed. Stiintifica, Bucuresti.

Robertson A. - (1959) - Experimental design in the evaluation of genetic parameters. Biometrics, no. 15.

Robertson A. - (1959) - The sampling variance of the genetic corelation coeficient. Biometrics, no. 15.

Sandu, Ghe. - (1979) - Cercetari privind parametrii genetici, constituirea unor indici de selectie si implicatiile folosirii lor in tehnologia ameliorarii unei populatii de gaini. Teza de doctorat, I.A.N.B. Bucuresti.

Sandu, Ghe. - (1983) - Genetica si ameliorarea pasarilor. Ed. Ceres, Bucuresti.

Sandu, Ghe. - (1995) - Modele experimentale in zootehnie. Ed. Coral Sanivet, Bucuresti.

Snedecor, G. W. - (1968) - Metode statistice aplicate in cercetarile de agricultura si biologie. (traducere). Ed. Did. si Ped. Bucuresti.

Soler, M. - (1965) - Heritability of semen quality, concentration and mobility. Poultry Sci., 44, 6.

Soler, M. - (1971) - The corelattion betwen growth rate and male.

Strartulat, Ghe. Olariu, Ghe. - (1989) - Cresterea pasarilor. Cartea fermierului, Ed. Ceres Bucuresti.

Stefanescu, Ghe. si col. - (1960) - Avicultura. Vol. I. Ed. Agro-Silvica, Bucuresti.

Tacu, A. - (1968) - Metode statistice in zootehnie si medicina veterinara. Ed. Agrosilvica, Bucuresti.

Tindeche Cristina - (1988) - Studiul determinismului genetic al unor fenomene implicate in procesul de crestere la gaini. Teza de doctorat, U.S.A.M.V., Bucuresti.

Tarlea, S. - (1976) - Identificarea, organizarea si valorificarea fondului avicol national, ca sursa a unor linii genitoare de hibrizi comerciali din specia – Gallus domesticus. Teza de doctorat, I.A.N.B., Bucuresti.

Tarlea, S. - (1993) - Metodica prezervarii „in situ” si marimea efectiva a populatiilor din genoteca nationala avicola. Lucrari Stiintifice, U.S.A.B., Seria D vol. XXXV-XXXVI.

Van I. - (1983) - Parametrii genetici ai greutatii corporale la varsta de 7 saptamani si prezentarea pieptului dupa sacrificare la o linie de gaini Cornish. Rev. de cresterea animalelor nr. 5.

Van I. – (1983) - Parametrii genetici ai greutatii corporale la varsta de 5 saptamani pentru o linie de Cornish. Rev. de cresterea animalelor nr. 5.

Van I. - (1988) - Selectia gainilor grele pentru viteza de crestere si implicatiile ei asupra caracterelor reproductive. Rev. de cresterea animalelor, nr.

Van I. - (1989) - Optimizari in tehnica ameliorarii liniilor genitoare de broiler. Teza de doctorat. I.A.N.B., Bucuresti.

Van I. - (1989) - Parametrii genetici ai caracterelor supuse selectiei la liniile White Plymouth-Rock folosite in formarea hibridului Robro 69. Lucr. Stiintifice, I.C.P.C.P.A.M., Bucuresti, vol VI.

Van I. - (2000) - Curs de avicultura. U.S.A.M.V., Bucuresti.

Vancea I. - (1978) - Tehnologia cresterii intensive a pasarilor. Ed. Ceres, Bucuresti.

Waddington, C.H. - (1962) - New paterns in genetics and development. Columbia University Press, New York.

Waddington, C.H. - (1962) - Mendel and the study of development. Proc. of Royal Society vol. 164.

Wilson S.P. si col. - (1966) - Estimates of genetic parameters. Poultry Science vol. 47, no. 1.

Wright, S. - (1917) - System of mating and other papers. The Iowa State College Press, Iowa.

Wright, S. - (1921) - Correlation and causation. J. Agric., p. 557-585.

Wright, S. - (1931) - The metod of path coefficients. Ann. Meth. Statist., p. 161-215.

Wright, S. - (1968) - Evolution and the genetics of populations. I.-Genetic and Biometric foundations. The University of Chicago Press.

Wright, S. - (1969) - Evolution and the genetics of populations. II.-The theory of gene frequencies. The University of Chicago Press.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate