Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Teoria personalitatii la Raymond Cattell


Teoria personalitatii la Raymond Cattell


Teoria personalitatii la Raymond Cattell

Cattell defineste personalitatea ca fiind acea structura care ne permite sa prezicem ce anume va face un individ intr-o situatie data. Scopul lui Cattell, in ceea ce priveste studiul personalitatii, consta in predictia comportamentului.

El exprima aceasta idee prin intermediul formulei: R =f(PS)

R == reactia individului (ce anume va face subiectul in situatia data);

S = situatia;

P = personalitatea.



Autorul arata ca variabila P (personalitate) este cel mai greu de cunoscut.

Subiectii pe care a lucrat Cattell sunt subiecti normali, nu bolnavi psihic.

Cattell era de parere ca este imposibil sa modifici comportamentul unui individ inainte de a cunoaste ce anume trebuie schimbat. Din acest motiv este absolut necesar sa se realizeze un studiu valid al personalitatii.

Datele pe care si-a intemeiat Cattell teoria sunt culese prin intermediul chestionarelor, testelor obiective, observatiilor si prin evaluarea comportamentelor in situatiile de viata. Acest numar impresionant de date a fost supus analizei factoriale. (El considera ca daca intre doua variabile exista un grad ridicat de corelatie, inseamna ca acestea masoara aspecte asemanatoare ale personalitatii). Cattell denumeste factorii de personalitate prin termenul de trasatura, acesta fiind conceptul central al teoriei sale.

El considera ca trasaturile sunt structuri mentale, parti componente ale personalitatii. Doar in cazul in care cunoastem ce trasaturi vor caracteriza un individ, putem prevedea ce anume va face el intr-o anumita situatie. Cattell defineste trasaturile ca tendinte de raspuns relativ permanente ale unei persoane.

Abordarea personalitatii prin intermediul conceptului de trasatura

Desi G. Allport a pus la punct conceptul de trasatura a personalitatii, Cattell a realizat o analiza in detaliu si o clasificare a acestor trasaturi.

Trasaturile sunt factori ai personalitatii obtinuti in urma analizei factoriale pe baza unor multiple masuratori realizate pe subiecti normali.

Acestea reprezinta, asa cum am mai subliniat, tendinte relativ permanente ale unei persoane de a reactiona intr-un anumit mod. Ele formeaza structura de baza a personalitatii individului.

Personalitatea unui subiect poate fi privita ca un pattern de trasaturi.

Cattell nu este de acord cu Allport care considera ca trasaturile au existenta reala, el fiind de parere ca acestea sunt constructe ipotetice, desprinse pe baza studierii comportamentului deschis.

I. Intr-o prima clasificare Cattell distinge:

Þ Trasaturi comune, pe care le au toti oamenii intr-o anumita masura (ex.: extraversie, spirit gregar).

Motivul pentru care exista aceste trasaturi comune consta in aceea ca toti oamenii au un potential ereditar care include elemente similare si, in acelasi timp, sunt supusi unor experiente sociale asemanatoare in cadrul aceleeasi culturi.

Þ Trasaturi unice, specifice doar anumitor indivizi (acestea pot fi observate mai ales la nivelul atitudinilor si intereselor).

II. O alta clasificare imparte trasaturile de personalitate in:

a)   - trasaturi care se refera la abilitati (aptitudini);

b)   - trasaturi temperamentale;

c)   - trasaturi dinamice.

a)    Abilitatile se refera la cat de eficient va actiona individul pentru atingerea unui scop; (ex. inteligenta).

b) Trasaturile temperamentale definesc stilul general si tempoul comportamentului (indrazneala, labilitate, iritabilitate).

c) Trasaturile dinamice se refera la motivatie sau la fortele motrice ale comportamentului.

III. Cattell mai realizeaza si distinctia intre trasaturile de suprafata si trasaturile sursa.

Trasatura de suprafata reprezinta un set de caracteristici de personalitate care coreleaza intre ele dar nu formeaza un factor pentru ca nu sunt determinate de o singura sursa.

Mai exact, diferitele trasaturi de personalitate sunt complementare datorita suprapunerii unor influente diferite.

Cattell vorbeste la omul normal de trasaturi de suprafata, iar la bolnavii psihici de sindroame.

F.x.: anxietatea, indecizia si fobiile pot sa coreleze intre ele si sa formeze o trasatura de suprafata care este nevrozismul.

Datorita faptului ca sunt compuse din elemente diverse, trasaturile de suprafata au un caracter mai putin stabil si, drept urmare, sunt mai putin importante in cunoasterea personalitatii.

Trasaturile sursa reprezinta factori unici, fiecare dintre acestia constituind singura sursa a unui anumit comportament.

Ei reprezinta elementele sau factorii de baza ai personalitatii (vezi 16 P.F.).

Trasaturile sursa se subimpart la randul lor, in functie de originea lor, in:

Þ trasaturi constitutionale:

Þ trasaturi produse de mediu.

Trasaturile constitutionale nu sunt neaparat de natura ereditara, dar ele depind de fiziologia organismului (ex.: utilizarea abuziva a alcoolului poate fi sursa unor comportamente diferite cum ar fi: neglijenta, tendinta spre vorbarie, agresivitate).

Trasaturile generate de mediu sunt rezultatul actiunii influentelor mediului fizic si social. Ele reprezinta caracteristici, modalitati invatate de a actiona si formeaza o structura care a fost imprimata individului de catre factorii ambiantei.



Trasaturile sursa: Cei 16 factori ai personalitatii la Cattell

Dupa o munca de 20 de ani de cercetare, Cattell a identificat in urma analizei factoriale 16 trasaturi-sursa pe care le-a denumit factori ai personalitatii.

Acestia sunt masurati cu ajutorul testului Cattell 16 P.F. (Cattell, Eber si Tatsnoka, 1970).

Testul s-a dovedit util pentru a prevedea unele comportamente sau stiluri de personalitate cum ar fi:

creativitatea;

nevrozismul;

tendinta spre afectiuni psihosomatice ;

tendinta spre accidente;

performantele scolare sau performantele in activitate. Fiecare trasatura are o structura bipolara:

Scoruri scazute;

Scoruri ridicate:

Factor A

Rezervat, detasat, critic, singuratic, rigid.

Cald, participativ, deschis, "se lasa dus".

Factor B

Gandire concreta, mai putin inteligent

Inteligenta (mai) ridicata, gandire abstracta, stralucit.

Factor C

Afectat de emotii, instabil afectiv, schimbator se supara cu usurinta.

Stabil emotional, matur, priveste realitatea in fata, calm.

Factor E

Umil, moale, usor de condus,

docil, se acomodeaza cu usurinta

Asertiv, agresiv, incapatanat, competitiv.

Factor F

Sobru, tuciturn, serios.

Vesel, entuziast.

Factor G

Se lanseaza in actiuni nesigure, nesocoteste regulile.

Constient, stabil, moral, ferm.

Factor H

Retras, timid, sensibil la amenintare.

Aventuros, dezinhibat,

indraznet.

Factor I

Dur, sebazeaza pe sine, realist.

Sensibil, delicat, are nevoie de protectie.

Factor L

Increzator, accepta conditiile impuse.

Suspicios, greu de pacalit.

Factor M

Practic, cu preocupari pamantesti.

Imaginativ, boem, distrat.




Factor N

Lipsit de pretentii, natural, dar stangaci in relatiile sociale.

Sofisticat, cizelat, constient de relatiile sociale.

Factor O

Sigur de sine, placid, linistit, se

complace in situatie.

Ingrijorat, isi face permanent reprosuri, nesigur, tulburat.

Factor Q1

Conservator, respecta idealurile

traditionale.

Experimentator, liberal, liber cugetator.

Factor Q2

Dependent de grup, participativ, ii urmeaza pe ceilalti.

Autosuficient, are resurse personale, prefera sa ia propriile sale decizii.

Factor Q3

Indisciplinat, imagine de sine neclara, lax, isi urmeaza propriile nevoi neatent la regulile sociale.

Controlat, cu vointa puternica, exact sub aspect social, compulsiv.

Factor Q4

Relaxat, calm. adunat, nefrustrat.

Incordat, frustrat, agitat, tensionat.

In urma unor calcule statistice si mai complexe Cattell a evidentiat si prezenta unor factori de ordinul II: anxietate si introversie - extraversie.

Organizarea dinamica a personalitatii

Trasaturile dinamice sunt direct legate de aspectele motivationale ale personalitatii.

Cattell arata ca o teorie a personalitatii care nu ia in considerare fortele motivationale ale subiectului este incompleta, el comparand-o cu o locomotiva fara combustibil.

Sistemul lui Cattell cuprinde doua tipuri de trasaturi dinamice: (ergii) si sentimentele. Ambele se manifesta sub forma atitudinilor. Termenul erg vine de la grecescul ergon , care inseamna activitate sau energie si este utilizat de autor in locul termenilor de instinct sau tendinta, termeni pe care ii considera prea vagi.

Erg-ul reprezinta sursa energetica a oricarui comportament, este innascut si prin urmare are un caracter constitutional. Reprezinta unitatea de baza a motivatiei si este directionat spre obiective specifice.

Cattell a identificat , in urma analizei factoriale, 11 ergi sau unitati motivationale:

foame

sex

dezgust gregaritate

curiozitate

furie

supunere securitate

atractie

protectie auto-afirmare

In timp ce erg-ul reprezinta o trasatura sursa de tip constitutional, sentimentul are un caracter ambiental, este tot o trasatura sursa, dar are originea in mediul fizic si social.

Sentimentul reprezinta un pattern de atitudini invatate si este directionat asupra unor obiecte de importanta majora in viata: tara, sot, loc de munca, hobby, religie.

Atat ergii cat si sentimentele au menirea de a motiva comportamentul uman. Intre ele exista insa si deosebiri: in timp ce ergul reprezinta o structura constitutionala, care desi se poate intensifica sau poate slabi, nu dispare niciodata, sentimentele, fiind invatate, pot sa dispara.

Atitudinea reprezinta, in conceptia lui Cattell, interesul persoanei pentru un obiect, domeniu sau persoana, interes ce se exprima sub forma unui comportament deschis. Conceptul de atitudine la Cattell nu se refera la opinia pentru sau impotriva a ceva, asa cum apare la alti autori, ci are un sens mai larg, implicand toate actiunile sau emotiile unei persoane directionate spre un obiect sau eveniment.



Ergii, sentimentele si atitudinile sunt legate, in sistemul lui Cattell, de un alt concept si anume, de cel de subsumare, ceea ce inseamna ca unele elemente sunt subordonate altora in cadrul unui sistem. Astfel, atitudinile sunt subordonate sentimentelor, iar acestea, la randul lor sunt subordonate ergilor.

La un alt nivel, o atitudine poate fi subsumata alteia, iar aceasta din urma, unei a treia atitudini. In acest sens,Cattell da exemplul unui tanar care merge sa studieze pentru a obtine un serviciu care sa-i permita sa castige suficienti bani pentru a putea intretine o familie.

Interrelatiile dintre ergi, sentimente si atitudini sunt exprimate schematic de Cattell in ceea ce el denumeste retele dinamice. Ex.: Sentimentul de afectiune fata de sotie exprima patru ergi: sex, gregaritate, protectie si autoafirmare.

Cattell considera ca patternul de sentimente al unei persoane este structurat in jurul unui sentiment dominant, pe care el il denumeste "sentiment fata de sine' si se refera la conceptia subiectului despre el insusi, conceptie ce se reflecta in toate atitudinile sale. Acesta confera stabilitate in toate atitudinile sale. Acesta confera stabilitate, coerenta si organizare tuturor trasaturilor sursa si este direct legat de exprimarea ergilor si celorlalte sentimente. Sentimentul fata de sine are rolul de a controla si regla toate structurile personalitatii.

Anxietatea cronica

Cattell acorda o importanta deosebita anxietatii ca dimensiune majora a personalitatii, datorita consecintelor negative pe care aceasta le poate avea asupra functionarii fizice si psihice a individului .

Cattell considera ca anxietatea este atat o stare a subiectului, cat si o trasatura.

Anxietatea-trasatura se refera la acei subiecti care traiesc o anxietate cronica, in acest caz ea devenind factor de personalitate.

In urma analizei factoriale a rezultat faptul ca anxietatea se compune din factorii O - Q.

O persoana cu anxietate cronica va fi afectata cu usurinta de propriile sentimente, suspicioasa fata de ceilalti, va trai o permanenta aprehensiune a unor pericole, va avea tendinta de a se culpabiliza, va fi supraincordata, iritabila si va avea o imagine de sine neadecvata.

Raportul ereditate - mediu in teoria personalitatii la Cattell

Cattell a acordat o atentie mai mare decat alti teoreticieni ereditatii si mediului in formarea personalitatii.

El a realizat studii pe gemeni crescuti in aceeasi familie, gemeni crescuti in familii diferite si frati crescuti in aceeasi familie si in familii diferite.

Pe baza acestor studii Cattell a demonstrat rolul deosebit, de important al ereditatii, cel putin in cazul unor trasaturi.

Ex.: ereditatea are o contributie de 80% in determinarea inteligentei, 80% in cazul trasaturii aventuros-timid etc.

Analizand toate cercetarile realizate de Cattell asupra acestui subiect, se poate trage concluzia ca el este de parere ca aproximativ o treime din personalitate suni determinate ereditar si 2/3 sunt generate de factori de mediu.

Un alt concept utilizat de Cattell este cel de sintalitate concept ce se refera la trasaturile relevante si specifice unui anumit grup social. Autorul arata ca individul este influentat atat de trasaturile de personalitate ale persoanelor; cat si de sintalitatea grupurilor.

Cattell descrie un numar da factori care descriu sintalitatea unor grupuri mici, precum si 8 factori care caracterizeaza sintalitatea natiunilor, dintre care mentionam: marimea, harnicia, morala etc.

Stadiile dezvoltarii personalitatii la Cattell

Cattell descrie 6 stadii de evolutie a individului.

Mica copilarie (1 -6 ani)

Reprezinta o etapa cu rol formativ major in dezvoltarea personalitatii individului. Acum subiectul este puternic influentat de parinti, frati, cat si de experientele sale personale (inclusiv cele legate de achizitionarea deprinderilor igienice).

Ca rezultat al acestor influente se formeaza atitudinile sociale primare, odata cu forta si stabilitatea ego-ului si superego-ului, sentimentele de securitate si insecuritate, atitudinea fata de autoritate, precum si tendinta spre nevrozism.

Cattell nu este un adept al teoriei freudiene, dar el accepta opinia lui Freud in legatura cu faptul ca mica copilarie reprezinta un moment crucial in formarea personalitatii, iar nevoile (trebuintele) de tip oral sau anal, cat si conflictele legate de acestea pot afecta formarea personalitatii.

Copilaria propriu-zisa (6-14 ani) Cattell considera ca in aceasta etapa apar relativ putine probleme psihologice. Autorul considera ca aceasta reprezinta o etapa de consolidare dupa tumultoasa perioada a micii copilarii. Acum apare tendinta de independenta fata de parinti odata cu o crestere a tendintei de identificare cu indivizi de aceeasi varsta.

Adolescenta (14-23 ani)

Reprezinta etapa de dezvoltare cea mai stresanta si cea mai conflictuala. Acum creste incidenta tulburarilor psihice, nevrozelor si comportamentelor de tip delincvent. Apar numeroase conflicte legate de nevoia de independenta, auto-afirmare si problemele sexuale.

Maturitatea (23-50 ani)

Aceasta etapa este, cel putin la inceputurile sale, o etapa productiva, plina de evenimente si fericita pentru subiect. Acum se pun bazele si se continua consolidarea carierei si se intemeiaza familia. Individul devine mai putin fluid, iar stabilitatea emotionala tinde sa creasca. Se produc relativ putine modificari in ceea ce priveste structura de interese si aptitudini.

Maturitatea tarzie

Presupune adaptarea persoanei la modificarile fizice, sociale si psihologice. Sanatatea si vigoarea diminua, o data cu atractivitatea persoanei. Copiii parasesc familia si pentru prima data persoana intrezareste sfarsitul vietii. Acum se produce, de regula, o reexaminare a sistemului de valori in jurul carora subiectul si-a centrat viata. De asemenea, are loc o cautare a eului propriu.

Batranetea (senescenta)

Implica adaptabilitatea la un numar mare de pierderi: decesul rudelor si prietenilor, pensionarea, pierderea statutului social, precum si trairea singuratatii si insecuritatii.

In concluzie, Cattell considera personalitatea umana ca fiind predictibila, iar atunci cand un comportament se poate prevedea, el poate fi controlat.

Desi partizan al determinismului in teoria personalitatii, Cattell nu neaga total existenta liberului arbitru.

Cattell admite influenta marc pe care o au asupra formarii personalitatii experientele din mica copilarie, dar nu considera ca individul devine prizonierul acestor experiente.

De asemenea, el este adeptul dublei determinari a personalitatii: ereditate-mediu.

Cattell considera ca exista trasaturi de personalitate comune, aplicabile tuturor indivizilor din cadrul unei culturi si trasaturi unice, care caracterizeaza fiecare individ in parte.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate